PIDUComanesti 20 Martie 2009

Programul Operaţional Regional
2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli
urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de

dezvoltare urbană
Sub-domeniul: Centre urbane
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ

(PIDU)
PENTRU CENTRUL URBAN
ORAŞUL COMĂNEŞTI
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Comăneşti
CUPRINS:
1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană 3
1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii 3

1.2 Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană 5
1.3 Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană 12
1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană 31
1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană 34
1.6 Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană 35
2. Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană 45
2.1 Obiective 48
2.2 Priorităţi de dezvoltare 53
3. Planul de acţiune 57
3.1 Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de
57
finanţare, perioada de implementare a proiectelor
3.2 Harta zonei de acţiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente ale
59
Planului
3.3 Managementul implementării planului integrat 60
4. Informarea publicului în procesul elaborării planului 63
Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 2

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană
1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii
Oraşul Comăneşti este potrivit Legii nr. 351/2001 localitate urbană de rang III, având o populaţie
de 23 844 locuitori1 şi o suprafaţă a teritoriului administrativ de 6 387 hectare, fiind situat în
partea de Nord-Vest a judeţului Bacău. Conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea
administrativa a teritoriului, oraşul Comăneşti se compune din oraşul propriu-zis şi două localităţi
componente: Vermeşti şi Podei. Denumirea vechilor sate din care s-a format oraşul se
păstrează doar ca o situaţie de fapt, între acestea şi restul localităţii neexistând diferenţe. Oraşul
mai are în componenţă cartierele: Şipoteni, Lunca de Jos, Centru, Zăvoi, Leorda, Şupan,
Lăloaia, Sublăloaia.
Zona de acţiune urbană căreia i se adresează prezentul plan integrat de dezvoltare urbană este
formată din întreaga zonă administrativă a oraşului, incluzând toate cartierele şi localităţile sale
componente. Acestea prezintă caracteristici omogene din punct de vedere demografic, social şi
economic. Ele se constituie într-un teritoriu clar delimitat, contiguu, lipsit de enclave, în care sunt
concentrate o serie de probleme administrative, economice şi sociale, care necesită o abordare
integrată în vederea soluţionării. Aceste probleme sunt generate în ansamblul lor de caracterul
de zonă minieră defavorizată al oraşului Comăneşti, fapt ce plasează zona de acţiune
selectată în disparitate majoră de dezvoltare economică şi socială faţă de restul centrelor
urbane ale judeţului Bacău şi Regiunii de Nord-Est. În această zonă de acţiune urbană se vor
concentra proiectele propuse în vederea rezolvării problemelor identificate prin prezentul Plan
Integrat de Dezvoltare Urbană, proiecte pentru care se solicită finanţare în cadrul Axei prioritare
1 a Programului Operaţional Regional – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani
de creştere”. Zona de acţiune urbană precizată cuprinde ansamblul întregului oraş, având o
populaţie de peste 10.000 locuitori.
Analiza efectuată în cadrul prezentului plan integrat demonstrează faptul că oraşul Comăneşti
acţionează ca pol local de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele rurale adiacente - localităţi
rurale defavorizate ce se întind în jurul oraşului Comăneşti pe o suprafaţă de peste 500 kmp. De
altfel, aşa cum menţionează Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău2, fenomenul
navetismului rural – urban (definit ca deplasare din localitatea rurală de domiciliu în localitatea
urbană în care se află locul de muncă) reprezintă un fenomen complex ce angrenează mişcarea
în zona de influenţă a oraşului Comăneşti a aproximativ 3 – 4 000 de persoane anual.
Disparitatea majoră de dezvoltare economică şi socială a zonei de acţiune urbană faţă de

judeţul Bacău şi Regiunea de Nord-Est, din care face parte, este generată în principal de:
• scăderea şi îmbătrânirea demografică a oraşului Comăneşti, confirmată de datele statistice

existente şi datorată condiţiilor nefavorabile sociale şi economice manifestate la nivel local.
Reducerea cu aproximativ 4,7% a numărului de locuitori ai oraşului în perioada 2002 – 2008
este contrară tendinţei de menţinere constantă a numărului de locuitori la nivel de regiune şi
susţine dezechilibrul demografic al zonei de acţiune urbană faţă de judeţ şi regiune.
• decalajul major de competitivitate economică înregistrat de Comăneşti faţă de judeţ şi

regiune, ce este bine pus în evidenţă de datele statistice conform cărora, acestea deţinea în
2007 doar 5,1% din numărul de întreprinderi active din mediul urban al judeţului Bacău şi 4,1%
din numărul înregistrat la nivelul întregului judeţ. Indicatorii referitori la cifra de afaceri realizată
în medie de un salariat sunt de asemenea concludenţi: un salariat al unei întreprinderi din
Comăneşti a realizat în 2007 o cifră de afaceri cu aproximativ 25,5% mai mică decât cea
1
Valori înregistrate la 1 iulie 2008, conform Anuarului Statistic al judeţului Bacău (publicaţie editată de Institutul
Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeana de Statistică Bacău)
2
Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău, Etapa a II-a, Capitolul 2 Structura socio-demografică, pagina 125

realizată de mediul urban al judeţului Bacău. Comparaţiile prezentate susţin dezechilibrul

semnificativ de dezvoltare economică a zonei de acţiune urbană selectate faţă de centrele
urbane din judeţul Bacău şi întreaga Regiune de Nord-Est.
• dezechilibre grave în ocuparea forţei de muncă. Acestea sunt datorate disponibilizărilor

masive efectuate de fosta Exploatare minieră din zona de acţiune selectată şi imposibilităţii
mediului de afaceri local de a prelua forţa de muncă astfel eliberată. Statisticile arată reducerea
drastică, cu aproximativ 27,3% a numărului mediu de salariaţi în 2008 faţă de 2002 şi existenţa
unei rate a şomajului mai mare cu circa 30% faţă de media centrelor urbane din judeţul Bacău.
Aceste date plasează zona de acţiune urbană selectată într-o poziţie inferioară la nivel de
regiune în ceea ce priveşte situaţia forţei de muncă.
• degradarea infrastructurii tehnice şi de transport dată în primul rând de starea

necorespunzătoare a reţelei de drumuri orăşeneşti, lipsa de funcţionalitate a sistemului
centralizat de termoficare, dezvoltarea nesatisfăcătoare a reţelelor de alimentare cu apă şi
canalizare, lipsa amenajării zonelor verzi din oraş şi multe alte disfuncţionalităţi. Starea
necorespunzătoare a infrastructurii de bază are un pronunţat efect negativ asupra dezvoltării
viitoare a zonei urbane şi diminuează substanţial şansele de creştere economică.
• subdezvoltarea infrastructurii sociale ca rezultat al slabei dezvoltări a sistemului sanitar, de

învăţământ şi asistenţă socială la nivelul zonei de acţiune urbană. Spaţiile insuficiente şi dotările
necorespunzătoare sunt principalele cauze de subdezvoltare a infrastructurii sociale pe care
prezentul plan integrat le abordează.
• dezechilibrul major al investiţiilor. Statisticile existente arată că în zone de acţiune urbană

valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale ce revin la un salariat se situează la aproximativ
jumătate din valoarea înregistrată pentru mediul urban al judeţului Bacău şi sub nivelul
înregistrat la nivelul Regiunii de Nord-Est. Diferenţele relevează un decalaj important al
investiţiilor ce constituie un dezechilibru economic major şi o cauză importantă a subdezvoltării
de ansamblu a zonei de acţiune selectate.
Caracterul polarizator al oraşului Comăneşti, dat de legăturile intense cu arealele

înconjurătoare, a căror dezvoltare este dependentă de acesta, susţine necesitatea investiţiilor
prevăzute prin prezentul plan integrat. Aceasta este argumentată şi de faptul că nivelul de
dezvoltare al Regiunii de Nord-Est este direct influenţat de nivelul de dezvoltare al oraşelor sale
medii şi mari, prin multitudinea de funcţii pe care acestea le îndeplinesc, acestea acţionând ca
poli locali de creştere sustenabilă.

1.2 Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană
Scurt istoric
Oraşul Comăneşti face parte din generaţia oraşelor din epoca modernă a judeţului Bacău,
alături de oraşele Oneşti şi Dărmăneşti. El provine dintr-o veche comună rurală fiind declarat
oraş în anul 1952.
Teritoriul său a fost locuit din neolitic şi posibil chiar în paleolitic aşa cum o demonstrează
investigaţiile arheologice din punctele Cetăţuia - Vermeşti, Podul lui Mitache şi Lutărie. Situarea
geografică a oraşului a determinat o activitate foarte intensă, mai ales ca zonă de tranzit, încă
din timpul războaielor daco - romane, înspre şi dinspre spaţiul provinciei Dacia, apoi în timpul
migraţiunii popoarelor şi chiar după întemeierea statului feudal Moldova.
Această aşezare geografică a fost zona de primă destinaţie a refugiaţilor sau a emigranţilor din
Transilvania ca urmare a persecuţiilor şi stăpânirii iniţial ungare, apoi austro - ungare pe toată
durata secolelor XIII - XIX. Prima atestare documentară este considerată data de 28 ianuarie
1409, din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, când localitatea este menţionată ca Ocolul
Tazlăul de Sus – diviziune administrativă ce se menţine până în 1964.
Denumirea Comăneşti este menţionată în unele documente străine de limbă germană din
perioada 1656 – 1658, precum şi în Harta Dunării a lui Samson, tipărită în anul 1696, unde sunt
menţionate o serie de târguri şi sate moldoveneşti, printre care şi Comăneşti. La cumpăna dintre
secolele XVIII-XIX în zonă se constituie domeniul feudal al familiei Ghika, ce pune bazele unor
activităţi economice şi culturale fără precedent. Intr-un document din 27 iulie 1766 domnitorul
Grigore Al. Ghika oferă moşia Comăneştenii de sus locuitorilor acesteia spre administrare.
Prezenţa în subsolul depresiunii Dărmăneşti a unor importante rezerve de cărbune şi petrol a

declanşat de timpuriu procesul de modernizare prin apariţia industriei extractive în Comăneşti.
Prin punerea în funcţiune a linie ferate Adjud – Palanca în 1898, procesul de evoluţie a cunoscut
un avânt deosebit, oraşul Comăneşti devenind un centru industrial puternic. Cărbunele extras
aici alimenta căile ferate române şi navele fluviale din Galaţi şi Brăila. În perioada primului
război mondial centrul industrial Comăneşti a avut o importanţă strategică semnificativă,
localitatea devenind principala sursă energetică a ţării. În perioada interbelică procesul
urbanistic a continuat, comuna evoluând spre rangul de oraş în special sub aspect industrial.
În perioada modernă, zona Comăneşti a continuat să fie un centru economic către care iradiau
cu o intensitate crescândă interesele administrative şi economice ale satelor de pe Trotuşul
mijlociu şi superior, situaţie ce continuă şi în prezent.
Vechea comună Comăneşti a fost înfiinţată prin Legea Administraţiei Locale din anul 1864.
Comăneşti a dobândit statutul de oraş în cadrul judeţului Bacău începând din anul 1952, pe
baza Legii 5/1950 cu modificările aduse prin Decret 331/1952 şi 12/1956. Atât comuna, cât şi
oraşul au fost formate din subdiviziuni, numite cătune, care apoi s-au transformat în sate, astăzi
fiind identificate drept cartiere ale oraşului.
Date geografice
Oraşul Comăneşti se găseşte în zona central-estică a României, la 46°26' latitudine nordică şi

26°26' longitudine estică. Este situat la o altitudine ce variază între 501 şi 1 349 metri, fiind
amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuş. Oraşul ocupă partea nordică a depresiunii
Dărmăneşti, care s-a dezvoltat în marginea exterioară estică a Carpaţilor Orientali, la sud de
confluenţa Asău-Trotuş. Contactul cu muntele este tranşant în Vest şi Nord - Vest unde
depresiunea este dominată de vârfurile Piciorul Arsurii (1049 m) şi Laloita (1046 m), precum şi
Culmea Berzunţului în est care se înalţă cu peste 300 m deasupra celor mai înalte dealuri.

COMĂNEŞTI
Oraşul este o aşezare intramontană tipică, cu relief deluros şi colinar, destul de accidentat,
dominat de ramura muntoasă cu o altitudine de 500 - 1340 metri care-l înconjoară. Actuala
aşezare administrativă se întinde pe circa 10 km în lungul văii râului Trotuş, pe segmentul
mijlociu al acestuia. Valea Trotuşului are o deschidere ce depăşeşte 2 km la nivelul liniei
neinundabile în sectorul Comăneşti.
Clima oraşului este temperat-boreală de munte. Datorită aşezării, dinamica atmosferei este mai
moderată, iar cantitatea precipitaţiilor este mai redusă: 600-700 milimetri anual. Temperatura se
caracterizează printr-un regim moderat al oscilaţiilor, prin amplitudini termice anuale cuprinse
între 10°-12°C. In ultimii ani s-au înregistrat veri secetoase cu temperaturi de până la 38°C, pe
când iernile au fost în general răcoroase, însă cu dese inversiuni de temperatură. În mod
obişnuit pe văi se localizează mase de aer rece şi umed, în timp ce către culmi şi chiar pe
acestea predomină timp senin cu soare şi temperaturi mai ridicate. Tăria vânturilor este de 2
grade (conform înregistrărilor realizate de Ocolul Silvic Comăneşti). Local se semnalează brize
de munte şi de vale, de acţiunea cărora este legată în sezonul cald formarea deasupra culmilor
muntoase a norilor cumulus.
Hidrografia zonei e dominată de râul Trotuş, râu cu un bazin hidrografic mare şi deci cu
perioade de debite foarte mari. Dintre afluenţii Trotuşului, cel mai important şi care are un bazin
hidrografic de 24 km în avalul teritoriului administrativ al oraşului este pârâul Şupan. Râul Trotuş
are o albie dezvoltată, unitară şi rectilinie. Afluenţii au albii reduse, iar pantele mari de scurgere
scad brusc la intrarea în albia majoră a Trotuşului, fapt ce favorizează producerea inundaţiilor
locale.
Din punct de vedere geologic, teritoriul administrativ al oraşului Comăneşti este bogat în
cărbune brun şi reprezintă cel mai important bazin carbonifer din Regiunea de Nord-Est. Alături
de cărbuni, petrolul şi gazele naturale constituie o altă sursă energetică importantă a zonei. Tot
subsolul "produce" materiale de construcţie destul de diverse, de la gresii şi calcare specifice
zonei flişului (gresiile de Goioasa - Comăneşti şi Culmea Berzunţi) până la nisipurile cuaternare
din albia majoră şi terasele râului Trotuş.
Flora şi fauna: arealul oraşului prezintă o serie de specii de arbuşti, cele mai frecvente fiind
socul roşu, caprifoiul, coacăzul de munte şi afinul. În covorul ierbos din poieni sau zonele
limitrofe (păşuni şi fâneţe), se evidenţiază măcrişul iepurelui, feriga şi multe specii de muşchi
verzi. Speciile de animale care trăiesc în arealul Comăneşti nu sunt prea variate, cu excepţia
păsărilor ce formează un etaj caracteristic. Alături de cocoşul de munte se întâlnesc multe alte
specii: piţigoiul de munte, piţigoiul de brădet, mierla, forfecuţa, corbul, etc.
Teritoriul oraşului Comăneşti prezintă condiţii hidro-geotehnice favorabile pentru construcţii şi

dezvoltării gospodăreşti. Combinate împreună, relieful, clima şi fauna zonei reprezintă resurse
economice şi turistice importante pentru dezvoltarea durabilă a localităţii, cu condiţia protecţiei
ecologice faţă de factorii poluanţi.

Demografie
Transformările survenite după anul 1990 în sistemul politic, în economie, în viaţa socială şi în
mentalitatea oamenilor au influenţat configuraţia demografică. Schimbarea comportamentului
cuplurilor, creşterea mortalităţii, precum şi migraţia externă au făcut ca populaţia stabilă a
oraşului Comăneşti să urmeze un trend descendent, scăzând în perioada 1992-2002 cu 377 de
persoane. Ulterior, datorită înrăutăţirii condiţiilor social-economice şi creşterii negative a soldului
migraţiei, trendul descrescător s-a amplificat, astfel încât în perioada 2002-2008 marja de
scădere s-a dublat, numărul locuitorilor reducându-se cu 799 de persoane.
Dezvoltarea populaţiei 1992-2008

1992 -
1992 -
1992 2002 2008 2002 - 2008 2008 Procent
2002
Absolut
oraşul
25 020 24 643 23 844 - 377 - 799 - 1 176 4,7
Comăneşti
(sursa: Anuarul Statistic al judeţului Bacău)
Evoluţia descrescătoare a numărului populaţiei are un caracter accelerat, fapt ce indică

existenţa unor dezechilibre sociale şi economice semnificative la nivelul comunităţii locale,
generatoare ale acestei tendinţe demografice îngrijorătoare. Amploarea fenomenului de scădere
demografică a oraşului este extrem de bine pusă în evidenţă de graficul de mai jos:
Dezvoltarea populaţiei 2002-2008
24643
24539
24403
24319
24195
24012
23844
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
În prezent, densitatea populaţiei în oraşul Comăneşti este de 370 locuitori/km2 (3,7 locuitori/ha).
Acest indicator se situează sub valoarea densităţii populaţiei în zona urbană a judeţului Bacău,
care este de 4,84 locuitori/ha. De asemenea, valoarea acestui indicator se află sub pragul
acceptat ale suprapopulării în Uniunea Europeană, 10,5 locuitori/ha. Oraşul Comăneşti deţine
aşadar un factor de încărcare urbană redus, sub valorile comunitare acceptate, ceea ce asigură
o bună calitate a vieţii urbane din acest punct de vedere.
Densitatea populaţiei 2002-2008

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
oraşul
386 384 382 381 379 376 373
Comăneşti

În ceea ce priveşte structura populaţiei oraşului Comăneşti după categoria de vârstă, statisticile
disponibile demonstrează tendinţa accentuată de îmbătrânire a acesteia.
Populaţia, pe grupe de vârstă

Oraşul Comăneşti
Total
0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste
Anii
2005 24 319 4 239 16 607 3 473
2006 24 195 4 070 16 557 3 568
2007 24 012 3 899 16 513 3 600
Evoluţia structurii vârstelor populaţiei în oraşul Comăneşti prezintă o tendinţa de îmbătrânire

drastică ce poate fi recunoscută ca o tendinţă de dezvoltare dominantă. Astfel, se remarcă
tendinţa de scădere a numărul locuitorilor cu vârste cuprinse în categoria de la 0 la 14 ani (cu
aproximativ 4% în fiecare an), simultan cu creşterea numărului locuitorilor cu vârsta de 60 ani şi
peste (aproximativ 1,7% în fiecare an). În următorii 20 - 30 de ani putem anticipa că populaţia va
îmbătrâni, în condiţiile în care actuala scădere nu va fi stopată sau nu va putea fi compensată
pe măsură. Categoriile de vârstă de la 15 la 59 de ani prezintă o scădere mai puţin accelerată,
ce poate avea legătură cu tendinţele de migraţiune detaliate în continuare. Este de remarcat
faptul că tendinţa accelerată de îmbătrânire a populaţiei oraşului are capacitatea de a atrage
după sine efecte negative asupra dezvoltării infrastructurii sociale a acestuia.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, persoanele de sex feminin înregistrează în mod
constant o pondere sensibil mai mare în această localitatea urbană.
Structura populaţiei pe sexe 2005-2007

2006 2007 2008
oraşul Populaţie Populaţie Populaţie
femei % femei % femei %
Comăneşti totală totală totală
24 160 12 178 50,4 23 955 12 055 50,3 23 670 11 936 50,4
Datele existente relevează un echilibru al populaţiei oraşului în ceea ce priveşte structura pe

sexe, aspect ce are capacitatea de a influenţa pozitiv indicatorii de natalitate şi spor demografic
ai localităţii pe termen mediu şi lung.
Un fenomen socio-demografic nou apărut după anul 1990 şi manifestat cu tendinţe ascendente
în perioada 2002 – 2008 îl reprezintă plecările periodice ale populaţiei în afara graniţelor ţării
pentru a căuta şi a realiza activităţi mai bine plătite. Mişcarea populaţiei este însă un fenomen
complex, ce s-a realizat şi pe plan local, la nivel de judeţ, dinspre mediul rural spre cel urban.
În fapt, fenomenul de migraţiune exercită o influenţă dublă, în ambele sensuri, asupra numărului
de locuitori ai oraşului Comăneşti:
- pe de o parte, oraşul scade din punct de vedere demografic datorită atracţiei exercitate de
centrele urbane şi regiunile mai bine dezvoltate din restul ţării şi ţările occidentale. Acest
fenomen prezintă o tendinţă crescătoare, mai ales începând cu anii 1995 – 1996.
- pe de altă parte, numărul de locuitori creşte în mod constant în fiecare an cu persoane din
zonele rurale adiacente care se stabilesc sau îşi desfăşoară activitatea în această localitate
urbană. Fenomenul de mişcare a populaţiei din mediul rural spre cel urban este consecinţa
directă a degradării calităţii vieţii în mediul rural, a opţiunii pentru un nivel de trai decent şi a
oportunităţilor oferite de piaţa forţei de muncă din oraş.

Acest fenomen, cunoscut şi sub denumirea de navetism, se manifestă cu o amplitudine crescută

de la an la an în oraşul Comăneşti, şi a dobândit un caracter complex, determinat de:
• atracţia exercitată oraş asupra mediului rural
• reorientarea agenţilor economici în ceea ce priveşte eficienţa activităţilor realizate, producti-
vitatea muncii şi numărul de angajaţi
• reorientarea amplasării unor obiective noi, cu caracter industrial
• retrocedarea terenurilor agricole foştilor proprietari.
În acest context, conform estimărilor Direcţie Judeţene de Statistică Bacău navetismul rural –
urban, cu referire la populaţia cu domiciliul în localităţile rurale şi locurile de muncă în oraşul
Comăneşti, cuprinde aproximativ 3 000 - 4 000 de persoane anual.
Cu toate acestea, datele statistice referitoare la ultimii 6 ani (2002 - 2007) arată un sold negativ
constant al migraţiei populaţiei oraşului, aşa cum se poate observa şi în tabelul de mai jos:
Migraţia determinată de schimbarea domiciliului 2002-2007

Anul Plecaţi Sosiţi Sold
2002 393 295 - 98
2003 426 295 - 131
2004 425 290 - 135
2005 365 217 - 148
2006 420 277 - 143
2007 474 357 - 117
Perioada în care soldul migraţiei are o amplitudine maximă coincide cu anii închiderii exploatării
miniere din oraş (2004 – 2006), fapt ce relevă legătura directă între dezvoltarea negativă a
populaţiei şi dezechilibrele social-economice existente în oraş.
În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei oraşului, o imagine de ansamblu asupra

acesteia este oferită de graficul de mai jos:
Evoluţia mişcării naturale a populaţiei 2002-2007
3,0
Sute
2,5
2,0
1,5
1,0
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Născuţi vii Decedaţi

Valorile negative ale sporului natural (- 45 de persoane în anul 2007, conform Anuarului Statistic
al judeţului Bacău) susţin concluziile oferite de ceilalţi indicatori analizaţi până în prezent
referitoare la tendinţele de reducere şi îmbătrânire a populaţiei oraşului Comăneşti.
Concluzii
Principalele probleme relevate de analiza demografică a zonei de acţiune urbană:

• Cel mai probabil în perioada următoare populaţia oraşului Comăneşti va continua să scadă şi
să îmbătrânească. Datele statistice prezentate relevă faptul că scăderea populaţiei este o
tendinţă de durată, cu cauze demografice, sociale şi economice complexe. Printre cei mai
importanţi factori ce determină acest fenomen sunt sporul natural negativ, soldul migrator de
asemenea puternic negativ, cât şi restructurarea economică din perioada 1992 - 2006
(închiderea exploatării miniere din localitate şi a altor unităţi industriale de mare anvergură).
• Aproximativ 3 000 - 4 000 de persoane din zonele rurale adiacente oraşului Comăneşti sunt
angrenate în fiecare an în navetismul rural – urban. Acest fenomen include populaţia cu
domiciliul în localităţile rurale vecine şi locurile de muncă în oraşul Comăneşti şi prezintă
tendinţe semnificative de creştere.
• Sporul natural negativ al oraşului indică faptul că numărul deceselor va creşte mai rapid în
comparaţie cu cel al naşterilor. Aceasta înseamnă că numărul populaţiei va continua să se
diminueze.
Principalele atuuri relevate de analiza demografică a zonei de acţiune urbană:

• În oraşul Comăneşti structura populaţiei pe sexe este sensibil echilibrată. Acest fapt
favorizează creşterea natalităţii şi sporului demografic pe termen mediu şi lung.
• Densitatea populaţiei oraşului se situează la valori mult sub media judeţeană sau cea
comunitară. Oraşul Comăneşti deţine aşadar un factor de încărcare urbană redus, sub valorile
comunitare acceptate, ceea ce asigură o bună calitate a vieţii urbane din acest punct de vedere.
• Scăderea populaţiei la nivel de oraş este compensată de sosirea celei din zonele rurale
învecinate (fenomenul de navetism).

Aspecte şi probleme sociale
În oraşul Comăneşti, majoritatea absolută o formează cetăţenii de etnie română. Aproximativ

0,29% sunt cetăţeni români de etnie maghiară şi cca. 0,04% sunt cetăţeni români de etnie
germană. Este posibil ca numărul real al populaţiei de etnie rromă să fie mai mare decât cel
indicat de evidenţele statistice oficiale (1,67% din total populaţie). Conform datelor furnizate de
Direcţia de Statistică Judeţeană Bacău – aceştia sunt în număr de 395 persoane.
Structura etnică a populaţiei 2002

număr persoane procent
Total populaţie stabilă 23 679
Români 23 166 97,83
Maghiari 69 0,29
Germani 9 0,04
Rromi 395 1,67
Italieni 3 0,01
Altă etnie 37 0,16
(Date înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002)
Conform datelor privind apartenenţa religioasă, majoritatea populaţiei din oraşul Comăneşti
aparţine religiei ortodoxe sau celei romano-catolice.
Structura după religii 2002

număr persoane procent
Total populaţie stabilă 23 679
Ortodoxă 21 644 91,41
Romano-catolică 1 369 5,78
Adventistă de ziua a 7-a 124 0,52
Creştină după Evanghelie 5 0,02
Penticostală 294 1,24
Creştină de rit vechi 26 0,11
Altă religie/nedeclarată/atei 217 0,92
(Date înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002)
Locuitorii oraşului Comăneşti sunt cunoscuţi pentru prietenia şi ospitalitatea lor. Localitatea
înregistrează în mod constant o rată redusă a infracţionalităţii, oferind un model de convieţuire
umană şi organizare comunitară foarte util de cunoscut şi de urmat.

1.3 Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice, învăţământ

universitar, cercetare) ale zonei de acţiune urbană
Competitivitate economică
Sub aspect economic, oraşul Comăneşti a cunoscut diferite etape de dezvoltare, fiecare
reprezentând o caracteristică a perioadei istorice traversate. Profilul economic al oraşului este
mixt, agroindustrial, concentrându-se pe sectorul exploatării fondului forestier şi prelucrării
lemnului, extracţiei de petrol şi agricultură. Alături de industrie, comăneştenii au păstrat un mod
de viaţă rural-suburban axat pe activităţi agrozootehnice în mici unităţi familiale.
Industria carboniferă la Comăneşti este atestată din anul 1836. Primele vapoare cu aburi ce
urcau în secolul al XIX-lea pe Dunăre până la Viena şi fabricile de morărit de la laşi utilizau
cărbunele de Comăneşti. Bazinul carbonifer de aici este unic în Regiunea de Nord-Est a ţării,
cantitatea de cărbune extrasă la început fiind de 10 000 tone (în anul 1900), ajungând apoi la
500 000 tone extrase în 1989. Exploatarea Minieră Comăneşti a aparţinut de Sucursala Ploieşti
a Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu şi a asigurat un număr semnificativ de locuri de muncă
pentru oraş şi zonele rurale adiacente. Însă, ca urmare a pierderilor acumulate aceasta şi-a
redus treptat activitatea, iar în mai 2005 a fost închisă, cele trei mine aflate în exploatare
(Leorda, Asău şi Vermeşti) intrând în procesul de ecologizare. Acest fapt a condus la
disponibilizări masive şi la o înrăutăţire continuă a calităţii vieţii urbane.
În aceste condiţii, în anul 1999, Guvernul României decide prin Hotărârea nr. 207 declararea
zonei miniere Comăneşti ca zonă defavorizată. Aria geografică vizată este formată din
localităţile Comăneşti, Dărmăneşti şi Agăş. Perioada pentru care s-au aplicat prevederile acestei
hotărâri a fost de 10 ani: 1999 - 2009. Măsurile de stimulare aplicate au fost cele prevăzute de
Ordonanţa de urgenţă nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, modificată şi aprobată
prin Legea nr. 20/1999 şi au constat în principal în:
• acordarea pentru întreprinzătorii particulari de scutiri de la plata taxelor vamale şi a TVA pentru
achiziţia de utilaje şi echipamente în vederea efectuării de investiţii în zonă;
• restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb şi/sau componentele
importate necesare realizării producţiei proprii în zonă.
• scutirea de la plata impozitului pe profit;
• scutiri de la plata altor taxe, garantarea de credite şi finanţarea unor programe speciale.
Aceste reglementare legale au avut un impact redus asupra economiei locale. Oraşul s-a
confruntat în continuare cu scăderea producţiei industriale cauzate, în primul rând, de ineficienţa
vechilor societăţilor industriale, numărul mare de angajaţi şi câştigurile salariale mari, care nu au
avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate. De altfel, tabloul economic ar fi fost
mult mai sumbru dacă oraşul Comăneşti nu ar fi beneficiat de o conjunctură favorabilă
concretizată în dezvoltarea unor industrii de nişă şi de creşterea ponderii şi importanţei pieţei
serviciilor. In principal, şocurile de pe piaţa forţei de muncă au fost preluate de întreprinderile de
exploatare a lemnului şi de societăţile specializate pe comerţ.
Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, în oraşul Comăneşti, la sfârşitul anului 2007
exista un număr total de 1 352 agenţi economici înregistraţi, din care:
• 5 societăţi pe acţiuni
• 960 societăţi cu răspundere limitată
• 5 societăţi în nume colectiv
• 4 organizaţii cooperatiste
• 375 asociaţii familiale
Din firmele înmatriculate în oraşului Comăneşti, în urma analizei rezultatelor economice pe anul
2007 existau doar 484 de firme care au depus bilanţul (firme active). Principalii indicatori

economici disponibili în prezent pentru întreprinderile oraşului Comăneşti sunt prezentaţi în

tabelul de mai jos:
Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii în 2007
Număr unităţi 484
Cifra de afaceri (total) 406 035 mii lei
Număr angajaţi (total) 4 180 persoane
Investiţii brute 54 949 mii lei
Investiţii nete 34 176 mii lei
Aşa cum datele statistice o arată, evoluţia mediului de afaceri în oraşul Comăneşti a avut un
curs schimbător, cu o scădere puternică în anul 2004, probabil ca urmare a disponibilizărilor
masive şi scăderii puterii de cumpărare a unei părţi mai largi a populaţiei oraşului. În anii
următori, 2006 – 2007, creşterea economică a fost reluată şi s-a apropiat de nivelul înregistrat la
începutul perioadei de analiză.
Cifra de afaceri realizata în medie pe o unitate locala

activa in mii lei
10
Sute
9,18
9
8,389
8 8,156
6,615
6,454
6
4
2003 2004 2005 2006 2007
Din punct de vedere al evoluţiei cifrei de afaceri, la nivelul oraşului Comăneşti constatăm
creşteri semnificative înregistrate în ultimii ani de analiză (2005, 2006 şi 2007). Această tendinţă
indică o creştere economică semnificativă a oraşului pe termenul (scurt) de analiză avut în
vedere.
Comparaţia cu valorile înregistrate la nivel de mediu urban şi la nivel de judeţ, ne arată însă o
disparitate majoră în dezvoltarea economică a judeţului Bacău. Oraşul Comăneşti deţine doar
5,1% din numărul de întreprinderi active locale din mediul urban al judeţului şi 4,1% din numărul
înregistrat la nivelul întregului judeţ. Dacă avem în vedere procentele inferioare aferente cifrei de
afaceri (3,3% din valoarea medie pe mediul urban, respectiv 3,0% din valoarea pe judeţ), putem
aprecia drept majoră disproporţia dezvoltării economice a zonei urbane analizate faţă de judeţul
din care face parte.
Valori ale indicatorilor în 2007

Număr de unităţi active locale Cifra de afaceri (mii lei)
judeţul Bacău 11 803 13 368 823
mediul urban al judeţului 9 459 12 163 793
oraşul Comăneşti 484 406 035

În ceea ce priveşte cifra de afaceri realizată în medie pe un salariat, ultimii ani de analiză (2005,
2006 şi 2007) arată o creştere susţinută a acesteia de aproximativ 43%. Acest lucru se explică
prin creşterea economică puternică a întreprinderilor mici şi mijlocii din oraş, sectorul IMM-urilor
dezvoltându-se semnificativ şi oferind comunităţii oportunităţi reale de creştere socială.
Cifra de afaceri realizată în medie pe un salariat
110
100
97,1
90
80 76,5
70
75,3
67,6
60 61,7
50
40
30
2003 2004 2005 2006 2007
Comparaţia cu valorile înregistrate la nivel de mediu urban şi la nivel de judeţ relevează din nou
un dezechilibru major faţă de nivelul de dezvoltare economică atât a municipiilor şi oraşelor din
judeţ, cât şi faţă de întreg judeţul Bacău. În medie, un salariat al unei întreprinderi din oraşul
Comăneşti realizează o cifră de afaceri cu aproximativ 25,5% mai mică decât corespondentul
său la nivel de mediu urban al judeţului Bacău.
Cifra de afaceri realizată în medie pe un salariat

din unităţile locale active în 2007 (mii lei preţuri curente)
judeţul Bacău 130,3
mediul urban al judeţului 133,0
oraşul Comăneşti 97,1
Este de remarcat în acest context, lipsa altor iniţiative de sprijinire a afacerilor în oraş, de tipul
parcurilor industriale şi/sau a incubatoarelor de afaceri. În aceste condiţii, numărul de noi
întreprinderi şi volumul investiţiilor în iniţierea de noi afaceri rămâne scăzut, cu efecte negative
asupra dezvoltării pe termen mediu şi lung a oraşului.
În ceea ce priveşte investiţiile străine la nivelul oraşului Comăneşti, ele sunt reduse ca număr de
firme şi volum al investiţiilor, majoritatea fiind concentrate în industria de prelucrare a lemnului şi
în unităţi comerciale de tip hipermarket.
În cadrul industriei oraşului Comăneşti, o importanţă semnificativă o au unităţile de exploatare,

prelucrare şi valorificare a masei lemnoase. Industria lemnului se bucură de o tradiţie veche, ea
funcţionând la Comăneşti încă din secolele anterioare. Înfiinţarea de fabrici de prelucrare a
lemnului în a doua jumătate a secolului XX a condus la dezvoltarea sectorului de activitate. În
prezent activitatea de industrializare a lemnului se desfăşoară în mai multe unităţi de producţie
private. Parte dintre acestea sunt recunoscute ca principale întreprinderi de prelucrare a
lemnului din judeţul Bacău şi din regiunea de Nord-Est şi exportatori de prin rang ai judeţului, ele
oferind materia primă necesară fabricilor de mobilă, de stratificate şi hârtie.

O altă ramură a industriei ce a cunoscut o dezvoltare importantă este cea alimentară, în oraş
formându-se microîntreprinderi cu profil de activitate în acest domeniu. Alte industrii sunt
reprezentate în oraş printr-un număr mai redus de întreprinderi active: industria chimică
(reprezentată de unităţile producătoare de îngrăşăminte chimice, sodă caustică, antidăunători,
cauciuc), industria construcţiilor de maşini şi cea a materialelor de construcţii.
În ceea ce priveşte serviciile comerciale, în perioada 2002 – 2007 acestea au avut o tendinţă
ascendentă. Evoluţia lor spectaculoasă se datorează atât creşterii numărului de unităţi de
comerţ alimentar şi nealimentar, cât şi apariţiei şi extinderii unor instituţii specifice economiei de
piaţă, ca de exemplu:
• sistemul financiar – bancar s-a dezvoltat pe orizontală (ca număr de angajaţi), dar şi pe
verticală ca apariţie de noi unităţi bancare şi extindere a filialelor mai multor bănci. Astfel în
oraşul Comăneşti erau prezente cel puţin 7 filiale ale principalelor bănci din România (Banca
Comercială Română, BancPost, Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, Banca Transilvania, Banca
Română de Dezvoltare – B.R.D., CEC Bank)
• asigurările şi tranzacţiile imobiliare, sunt reprezentate în prezent prin 6 filiale ale unor firme de
asigurări (Allianz-Tiriac, ARDAF, BT Asigurari, Astra Asigurari, Unita SA, Asirom SA), alături de
firme pentru imobiliare şi societăţi de evaluare şi consultanţă
• un sector cu importanţă specială în cadrul serviciilor comerciale îl reprezintă turismul, atât ca

servicii oferite periodic sezonier (vara sau iarna – turism concedial), cât şi ca servicii oferite
periodic pentru weekend. Serviciile oferite au în vedere o gamă diversificată de opţiuni atât din
punct de vedere local (petrecerea timpului liber în zone consacrate ale oraşului), intrajudeţean
(transport, cazare, masă, activităţi de recreere şi refacere în zone solicitate din ţară), cât şi
internaţional (excursii pentru diferite perioade de timp în zone sau localităţi turistice de peste
graniţă).
În ceea ce priveşte activităţile agrozootehnice din oraşul Comăneşti, condiţiile agropedologice în

care se încadrează teritoriul favorizează dezvoltarea sectorului zootehnic prin valorificarea
păşunilor şi fâneţelor, ce reprezintă 40% din suprafaţa agricolă a localităţii. Dezvoltarea acestui
sector de activitate economică este favorizată de puternicul caracter rural al unor zone
semiurbane componente ale oraşului: localităţile Podei şi Vermeşti, cartierele Leorda, Lăloaia,
Sublăloaia şi Şipoteni. În plus, restructurarea forţei de muncă din marile unităţi industriale a
impulsionat dezvoltarea micilor ferme agrozootehnice prin preluarea forţei de muncă eliberate.
Potenţialul de dezvoltare a activităţilor agrozootehnice este bine pus în evidenţă de modul de

utilizare a fondului funciar disponibil. Dintr-un total de 6 387 ha, suprafaţa cultivată este de 2 716
ha.
Suprafaţa cultivată in 2008
vii si
pepiniere
fanete suprafata
0,07%
23,34% arabila
16,46%
pasuni
60,13%

Concluzii
Principalele probleme şi disfuncţionalităţi constatate în zona de acţiune urbană:

• Reducerea activităţii şi închiderea unui agent economic de mari dimensiuni (Exploatarea
Minieră Comăneşti) a condus la reducerea cererii şi scăderea economiei locale
• Impactul redus al stimulentelor acordate prin declararea zonei miniere Comăneşti ca zonă
defavorizată
• Disparitate majoră faţă de nivelul de dezvoltare al mediului de afaceri din celelalte localităţi
urbane ale judeţului
• Lipsa infrastructurii de sprijinire a întreprinzătorilor - incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice
sau centre de transfer tehnologic
• Nivel modest al investiţiilor străine
• Lipsa unor politici publice în domeniul economic.
• Infrastructura slab dezvoltată în zonele cu potenţial de dezvoltare economică (şosele, utilităţi,
etc.)
• Disparitatea între dezvoltarea economică a oraşului şi cea a judeţului
• Legislaţie ineficientă în domeniul parteneriatului public-privat
• Lipsa comunicări electronice între cetăţean/investitor şi autorităţile publice creează birocraţie
excesivă
• Oportunităţile investiţionale ale zonei sunt slab promovate în rândul potenţialilor investitori
• Lipsa de dezvoltare a industriei în domeniul tehnologiei de vârf şi utilizarea redusă a inovaţiei
în rândul IMM-urilor
• Piaţa imobiliară foarte redusă
• Proprietate agricolă importantă, dar fărâmițată şi practicarea agriculturii de subzistenţă
• Numărul redus de iniţiative antreprenoriale locale
Principalele atuuri ale zonei de acţiune urbană:

• Grad de adaptabilitate ridicat al economiei locale, oferit de profilul economic mixt,
agroindustrial al oraşului
• Dezvoltarea unor industrii de nişă
• Creşterea ponderii şi importanţei pieţei serviciilor.
• Creşterea constantă a cifrei de afaceri realizate de întreprinderile locale în ultimii trei ani
• Creşterea importanţei întreprinderilor mici şi mijlocii în economia locală
• Existenţa resurselor naturale capabile să asigure dezvoltarea dezvoltarea sectorului agricol şi
zootehnic
• Oferta largă de resurse naturale şi de vegetaţie forestieră încurajează dezvoltarea de activităţi
cu profil forestier.
• Tradiţia industrială a oraşului
• Preţul scăzut al terenurilor
• Existenţa instituţiilor bancare
• Existenţa reţelelor de utilităţi (apă, canalizare, energie electrică, telefonie fixă şi mobilă,
Internet)
• Accesul la căi de transport (rutier şi feroviar)
• Existenţa unor spaţii libere în vederea efectuării unor investiţii
• Existenţa potenţialului pentru obţinerea de produse ecologice

Accesibilitate
Oraşul Comăneşti beneficiază de transport rutier şi feroviar.
Poziţionarea oraşului:
• acces pe cale ferata: la 75 km de Adjud şi 42 km de Ghimeş
• acces rutier: - la 58 km de Bacău - DN 2G
- la 22 km de Târgu Ocna - DN 12A
- la 75 km de Adjud - DN 11A
- la 82 km de Miercurea Ciuc - DN 12A
Accesul direct la drumuri judeţene şi naţionale oferă legături facile atât cu localităţile rurale din
zona sa de influenţă, cât şi cu principalele centre urbane ale regiunii.
Transportul feroviar aparţine regionalei Galaţi. Staţia ce deserveşte oraşul este amplasată pe
linia secundară Adjud – Ciceu, ce leagă două magistrale de cale ferată: 500 Bucureşti –
Suceava şi 300 Bucureşti – Braşov – Sibiu.
Apariţia transportului pe calea ferată în secolul trecut a făcut posibilă evoluţia ascendentă a
oraşului. Linia ferată este electrificată, iar staţia Comăneşti deserveşte şi oraşul Moineşti, de aici
plecând o linie ferată secundară spre acest oraş.
Principalele probleme constatate în zona de acţiune urbană:

• oraşul nu dispune de acces la şosele şi culoare europene
• densitatea liniilor de cale ferată este sub media naţională

• localitatea beneficiază de accesibilitate satisfăcătoare la nivel regional şi judeţean, oferită de
infrastructura rutieră şi feroviară existentă
• oraşul Comăneşti reprezintă un punct de acces esenţial pentru zonele rurale adiacente

Forţă de muncă (populaţie activă, ocupată, rata şomajului)
La capitolul forţă de muncă, datele obţinute de la statistică relevă o scădere majoră şi continuă a
numărului de salariaţi existenţi în oraşul Comăneşti. Practic, aşa cum demonstrează şi valorile
prezentate în tabelul de mai jos, numărul de salariaţi s-a redus cu aproximativ o treime în ultimii
5 ani (2002 - 2007). Cu alte cuvinte, oraşul se confruntă cu o reducere semnificativă a populaţiei
active, fapt ce constituie o piedică severă în extinderea activităţilor întreprinderilor.
Numărul mediu al salariaţilor 2002-2007

Procent
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002-
2008
oraşul
7 323 7033 6 480 5 881 5 271 5 321 27,3
Comăneşti
În ceea ce priveşte rata şomajului, valoarea medie lunară a acesteia este foarte apropiată de
media judeţului Bacău. Ea se apropie de asemenea de media înregistrată în mediul rural al
judeţului şi este mai mare cu aproximativ o treime decât media înregistrată în mediul urban.
Forţă de muncă – analiza comparativă

Nr de şomeri la sfâr- Nr mediu lunar de Rata şomajului la Rata medie
Anul 2007
şitul lunii decembrie şomeri în 2007 sfârşitul lunii lunară şomaj
Oraşul
335 428 2,1 2,7
Comăneşti
Total judeţ
10 355 11 704 2,3 2,6
Bacău
Mediul
urban al
3 453 3 976 1,5 1,7
judeţului
Bacău
Mediul rural
al judeţului 6 902 7 727 3,1 3,5
Bacău
Acest lucru indică o discrepanţă majoră faţă de celelalte centre urbane ale judeţului Bacău în
ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Practic, situaţia pe piaţa locurilor de muncă din
oraşul Comăneşti prezintă similitudini cu cea specifică mediului rural, aflându-se într-o opoziţie
majoră cu celelalte centre urbane ale judeţului.
Statisticile existente referitore la numărul de şomeri pe sexe, indică o frecvenţă sensibil mai
mare pierderii locului de muncă la femei decât la bărbaţi. Diferenţele nu sunt însă semnificative.
Rata şomajului 2001-2007

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Rata şomajului
8,2 9,35 7,1 6,95 6,2 5,7 4,3
oraşul Comăneşti
Pe ansamblu, rata şomajului a cunoscut creşteri puternice în anii desfiinţării exploatării miniere
din localitate (1997 - 2004), în prezent tendinţa sa fiind de scădere constantă.

O posibilă cauză a acestui proces poate fi scăderea numărului de locuitori şi tendinţa de

îmbătrânire a populaţiei, aşa cum au fost ele determinate anterior. Aceste fenomene determină
diminuarea resurselor de muncă la nivelul oraşului şi reduc participarea populaţiei la activităţi
economice (conform statisticilor AJOFM Bacău, aceasta este de 45-46% în Comăneşti).
Rata somajului 2001-2007
10,00
0,00
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Rata somajului - total Femei Barbati
Concluzii
Principalele probleme şi disfuncţionalităţi ale pieţei muncii în zona de acţiune urbană:

• Reducerea semnificativă a populaţiei active
• Dezechilibru major faţă de celelalte localităţi urbane ale judeţului, oraşul Comăneşti
înregistrând o rată a şomajului mai mare cu aproximativ 30% faţă de acestea
• Similitudini cu zona rurală a judeţului Bacău
• Diminuarea resurselor de forţă de muncă la nivelul oraşului
• Lipsa educaţiei antreprenoriale.
• Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor patronale şi profesionale.
• Anumite sectoare economice necesare (precum recuperarea deşeurilor) sunt încă slab
dezvoltate.
• Neconcordanţa între oferta educaţională şi abilităţile cerute pe piaţa muncii şi cele necesare
unei economii moderne, bazate pe cunoaştere.
• Migrarea forţei de muncă calificate în alte regiuni şi/sau străinătate.
• Lipsa de preocupare a populaţiei pentru recalificare şi reconversie profesională
• Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale la schimbările şi provocările lumii actuale, în general şi
la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în special
• Capacitatea financiară relativ redusă a zonei
• Spirit antreprenorial redus
• Lipsa unui sistem de formare a deprinderilor practice ale elevilor
• Slaba dezvoltare a infrastructurii specifice formării profesionale a adulţilor
• Lipsa ofertei de locuri de muncă pentru absolvenţi
• Ponderea scăzută a populaţiei active
• Venituri scăzute ale populaţiei
• Număr în creştere de persoane care beneficiază de venitul minim garantat
• Orientarea tinerilor spre piaţa externă a muncii sau spre localităţi ale judeţului mai bine
dezvoltate
Principalele atuuri ale pieţei muncii în zona de acţiune urbană:

• Diferenţe nesemnificative a gradului de ocupare pe sexe
• Disponibilitatea de a munci în condiţii de motivare adecvată
• Ponderea femeilor în rândul şomerilor este inferioară mediei naţionale
• Forţă de muncă disponibilă şi ieftină

Infrastructură tehnică şi transporturi
• Căi de comunicaţii rutiere
Situaţia străzilor orăşeneşti în oraşul Comăneşti la sfârşitul anului 2007 este prezentată mai jos:
Lungimea străzilor orăşeneşti în 2007

Total 124 km
din care: modernizate 47 km
Lucrările efectuate recent (anul 2008) pentru înlocuirea reţelelor de utilităţi a oraşului au
contribuit la degradarea mai multor străzi din oraş, fapt ce a avut repercusiuni negative asupra
condiţiilor de trafic. Potrivit Planului de Urbanism al oraşului Comăneşti, străzile din localitate
sunt scurte, cu intersecţii dese şi lipsite de vizibilitate, fapt ce afectează negativ siguranţa
transportului în oraş. Străzile modernizate ale oraşului (străzi asfaltate sau betonate,
considerate a fi într-o stare bună de funcţionare) reprezintă 37,9 % din lungimea totală a
străzilor din localitate.
În ceea ce priveşte circulaţia, în prezent dirijarea acesteia se face cu indicatoare rutiere,

neexistând intersecţii semaforizate. Circulaţia pietonală se realizează pe majoritatea străzilor pe
trotuare, iar traversarea străzilor de către pietoni se face prin pasaje la nivel marcate. În zonele
periferice, circulaţia pietonilor se desfăşoară pe acostamente şi în unele porţiuni pe partea
carosabilă.
Transportul călătorilor în localitate este realizat de către o serie de societăţi particulare. Sunt
oferite şi servicii de transport rutier interurban şi transport internaţional.
• Căi de comunicaţii feroviare
Transportul pe calea ferată aparţine regionalei Galaţi.

Oraşul Comăneşti este deservit de gara centrală şi halta Asău din cartierul Sublăloaia.
Linia ferată este electrificată şi simplă.
În ceea ce priveşte transportul mărfurilor, zona Comăneşti dispune de un serviciu ce
coordonează mişcarea mărfurilor şi ţine legătura cu agenţii economici pe care îi deserveşte.
Calea ferată pe teritoriul oraşului este traversată de 11 pasaje, din care 4 sunt la nivel şi 7
inferioare.
• Comunicaţii telefonice
Oraşul Comăneşti dispune de o centrală telefonică modernă şi o reţea telefonică într-o stare
tehnică satisfăcătoare. Capacitatea centralei este de 3 900 abonaţi, iar în 2007 erau înregistraţi
3 461 abonaţi.
Reţele de utilităţi
• Alimentarea cu apă potabilă
Oraşul Comăneşti dispune de un sistem unic centralizat de alimentare cu apă. Surse de apă
potabilă sunt cele două acumulări cu staţie de tratare existente la Ciobănuş şi Valea Uzului.
Potrivit Planului Urbanistic General al oraşului, alimentarea se face din sursă de suprafaţă din
care s-au prelevat şi distribuit 1 168 mii m3 în 2007. Populaţia racordată la reţeaua de apă în
sistem centralizat reprezintă 63,6% din totalul populaţiei oraşului. Capacitatea totală de
înmagazinare a apei este de 3 000 m3, din care 500 m3 pentru stingerea incendiilor.

Situaţia serviciului public de alimentare cu apă potabilă în 2007

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie 71,4
a apei potabile (km)
Total apă distribuită mii m3 1 168
din care pentru uz casnic 761
% 65
• Situaţia canalizării apelor menajere
Oraşul dispune de reţea de canalizare numai în zona centrală, aceasta urmând să fie extinsă şi
în cartierul Zăvoi. Oraşul Comăneşti foloseşte staţia de epurare a fostului Combinat de
Prelucrare a Lemnului (C.P.L.) din localitate. Canalizarea apelor uzate în oraş se face în sistem
mixt (unitar şi divizor). Reţeaua de canalizare are o lungime de 30,0 km.
Situaţia serviciului public de canalizare în 2007

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (km) 30
Total apă distribuită m3/zi 9 981
Debit apă uzată 80% cal 3 (m3/zi) 7 985
Reţelele de apă potabilă şi canalizare sunt în administraţia S.C. Comunal Service S.R.L.
Comăneşti (acţionar unic Consiliul Local Comăneşti). Staţia de epurare a localităţii este în
administraţia S.C. Uzina Termică S.R.L. Comăneşti (acţionar unic Consiliul Local Comăneşti).
• Reţeaua de distribuţie a energiei electrice
Oraşul Comăneşti este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic naţional prin linii
electrice aeriene cu dublu circuit de 110 KW, distribuţia pe medie tensiune făcându-se printr-o
staţie de transformare. Alimentarea cu energie electrică de medie tensiune se realizează prin
reţele electrice de 20KW executate aerian sau în cablu, iluminatul public necesitând extindere.
• Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
Oraşul Comăneşti este alimentat cu gaze naturale din sistemul de conducte magistrale prin
intermediul unei staţii de predare. Datele tehnice specifice privind reţeaua sunt precizate în
tabelul de mai jos.
Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în 2007

Lungimea totală a conductelor de distribuţie 31,4
a gazelor (km)
Volumul de gaze naturale distribuite mii m 3 7 371
din care pentru uz casnic mii m3 3 583
% 48,6

• Reţele termice
Deşi oraşul dispune de un sistem de termoficare, în prezent acesta nu este utilizat pentru
distribuţia energiei termice. Încălzirea locuinţelor şi spaţiilor de producţie este realizată cu
centrale termice de apartament, sobe alimentate cu gaze sau lemne, instalaţii de încălzire
industriale.
• Spaţii publice urbane
Suprafaţa spaţiilor verzi în oraşul Comăneşti era la sfârşitul anului 2007 de 49 ha. Datorită
cadrului natural, zonele verzi sunt bine reprezentate, ele fiind amenajate sub formă de parcuri şi
scuaruri, dar şi neamenajate pe toată lungimea râului Trotuş şi a afluenţilor acestuia.
Zonele verzi cele mai importante sunt:

- parcul Ghika, cu o suprafaţă de 7,42 ha, situat pe fost proprietate a familiei Ghika
- parcul din cartierul Zăvoi, cu o suprafaţă de 1,68 ha
- parcul central (aproximativ 0,72 ha)
Concluzii
Principalele probleme şi disfuncţionalităţi ale infrastructurii tehnice în zona de acţiune urbană:
• Reţea de drumuri orăşeneşti aflate într-o stare necorespunzătoare traficului auto

• Traficul intens duce la scăderea vitezei de exploatare şi la creşterea timpului de deplasare
• Lipsa unei viabilităţi corespunzătoare a carosabilului în reţeaua de străzi urbane
• Suprafaţa redusă/lipsa trotuarelor
• Neîntreţinerea corespunzătoare a arterelor
• Numărul insuficient de locuri de parcare
• Lipsa de vizibilitate în unele intersecţii
• Realizarea de investiţii şi construirea de locuinţe în cartierele oraşului impune extinderea
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în întreg teritoriul localităţii
• Spaţiile verzi ale oraşului necesită lucrări de amenajare şi modernizare care să le pună mai
bine în valoare potenţialul natural
• Lipsa furnizării agentului termic centralizat sau la nivel de asociaţii, blocuri, scări de bloc
• Slaba dotare cu utilităţi a zonelor periferice
• Lipsa locuinţelor sau proiectelor rezidenţiale noi
• Infrastructură insuficientă şi care necesită reabilitare în domeniul alimentărilor, distribuţiei,
canalizării şi epurării apei şi a gestiunii deşeurilor
• Insuficienta educaţie a populaţiei pentru păstrarea bunului public
• Interesul scăzut al agenţilor economici în privinţa protecţiei mediului
• Lipsa unor sisteme de management al deşeurilor spitaliceşti
• Legături de transport puţine către cartierele mărginaşe/exterioare
• Existenţa volumului necesar de resurse naturale necesare dezvoltării economice, sociale şi

turistice a oraşului
• Costul redus al resurselor disponibile
• Existenţa infrastructurii feroviare şi rutiere
• Existenţa surselor de apă potabilă, a sistemului de canalizare
• Existenta infrastructurii în domeniul comunicațiilor
• Există un număr suficient de staţii pentru distribuirea carburanţilor auto în zona urbană

Infrastructura socială şi locuinţele
• Infrastructura de sănătate
Oraşul Comăneşti dispune de o infrastructură de sănătate ce are capacitatea de a servi într-un

mod satisfăcător populaţia oraşului. Principala unitate de sănătate este spitalul orăşenesc ce
dispune de o capacitate de 160 paturi pentru adulţi şi copii, alături de un dispensar medical şi
mai multe cabinete şcolare, cabinete stomatologice, farmacii, laboratoare de specialitate, creşă
de copii cu 45 de paturi.
Unităţi sanitare pe categorii şi forme de proprietate în 2007

Unităţi Proprietate publică Proprietate privată
Spitale 1 0
Dispensare medicale 1 0
Cabinete medicale şcolare 2 0
Cabinete stomatologice 7 1
Farmacii 1 6
Cabinete medicale de familie 11 2
Cabinete medicale de
0 1
medicină generală
Ambulatorii de spital 1 0
Cabinete medicale de
0 11
specialitate
Laboratoare medicale 3 2
Laboratoare de tehnică
0 13
dentară
• Infrastructura din învăţământ
Accesul la servicii de educaţie este evaluat în funcţie de existenţa şi nivelul de dotare al unor
unităţi specifice: şcoală, liceu, precum şi în funcţie de existenţa personalului calificat. În anul
2002, datele de recensământ au pus în evidenţă faptul că indicatorii principali consideraţi
(numărul de elevi pentru un profesor şi numărul de elevi pe sala de clasă) nu se încadrează în
valorile acceptate în oraşul Comăneşti (cu mai mult de 30 elevi/ sală de clasă).
La nivelul oraşului Comăneşti, învăţământul este reprezentat de:

• 3 unităţi de învăţământ preşcolar (grădiniţe)
• 6 unităţi de învăţământ primar şi gimnazial (şcoli generale)
• o unitate de învăţământ liceal – Colegiul Tehnic D. Ghika; în cadrul acestuia funcţionează şi o
unitate de învăţământ complementar şi de ucenici
• unităţi de învăţământ cu profil special – şcoala specială pentru copii cu deficienţă psihică
recuperabili
Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie (inclusiv învăţământul particular)

Oraşul
Primar şi gimnazial Profesional
Comăneşti Preşcolar Liceal
şi de ucenici
Anii şcolari Total Primar Gimnazial
2007 / 2008 1025 2360 1033 1327 1446 404

Infrastructura şi personalul didactic existent asigură serviciile de educaţie la un nivel satisfăcător

pentru comunitatea locală. Se remarcată o creştere sensibilă a numărului de angajaţi din
învăţământ, însă aceasta este artificială, întrucât cadrele didactice specializate migrează către
alte sectoare de activitate, iar cele care le iau locul sunt cadre didactice fără specializare, fapt ce
influenţează negativ calitatea învăţământului.
Personal didactic pe niveluri de educaţie 2007 / 2008

Primar şi gimnazial Profesional
Total Preşcolar Liceal
Total Primar Gimnazial şi de ucenici
350 52 194 65 129 93 11
Săli de clasă, cabinete şcolare şi laboratoare

Săli de clasă şi
Oraşul Laboratoare şcolare Ateliere şcolare
cabinete şcolare
Comăneşti
139 11 15
În oraş, repartizarea unităţilor de învăţământ pe cartiere este relativ echilibrată şi acoperă

necesarul de servicii educaţionale pentru ciclurile preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Nu există
o ofertă în domeniul învăţământului universitar, locuitorii oraşului deplasându-se în acest sens în
alte centre urbane din judeţ şi regiune.
• Patrimoniul cultural şi natural şi turismul
Oraşul Comăneşti dispune de un potenţial remarcabil de dezvoltare turistică, datorită

elementelor sale de atractivitate: peisaj pitoresc, tradiţii locale puternice şi un patrimoniu cultural
original. Prin factorii de relief şi de mediu, diversitatea şi frumuseţea peisajului, alături de
moştenirea culturală, Comăneştiul poate prezenta turiştilor o multitudine de oferte.
În oraşul Comăneşti se află câteva monumente istorice de importanţă locală şi naţională:
Monumente istorice în oraşul Comăneşti

Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare
"Cetăţuia” la marginea
BC-I-m-B-00754 Situl arheologic de la Vermeşti
de N a satului
BC-II-m-A-00815 Gară Str. Republicii 1 1890
Ansamblul palatului Ghika -
BC-II-a-A-00816 Comăneşti, azi Muzeul de etnografie Str. Republicii 38 sec. XIX
şi artă "Dimitrie Ghika - Comăneşti"
(sursa: www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89)
Cele mai importante obiective culturale ale oraşului sunt:

- Palatul Ghika, monument arhitectural ce face parte din patrimoniul naţional, destinat muzeului
de artă al oraşului şi muzeului etnografic al văii Trotuşului. Ansamblul datează din secolul al
XIX-lea şi are codul BC-II-a-A-00816
- Biblioteca orăşenească Mihai Eminescu, cu un fond de carte considerabil (45 000 volume),
construcţie monument de arhitectură, fostă proprietate a colonelului Ştefan Trandafil, datată din
1910
- clădirea gării C.F.R. Comăneşti, ce reprezintă o splendidă piesă de arhitectură românească,
datată din anul 1892, cu codul BC-II-m-A-00815

- o bibliotecă de cartier în zona Lăloaia

- 3 cămine culturale în alte cartiere (Lăloaia, Vermeşti şi Leorda)
- vestigii arheologice. În afara ansamblului arhitectonic, pe teritoriul oraşul se află site-ul
arheologic Cetăţuia, în cartierul Vermeşti. Acesta se află în extremitatea nordică a aşezării, fiind
datat în epoca bronzului, cultura Cucuteni şi neolitic timpuriu cultura Storceva-Criş.
De asemenea, printre obiectivele culturale se numără şi o serie de locaşuri de cult:

- Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Neculai - a fost construită din lemn în anul 1751 în Leorda
- Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Spiridon – situată la poalele Dealului Cetăţuia, a fost construită
în anii 1810-1815 de către Căminarul Spiridon, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi
- Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel – situată în cartierul Şupan, a fost
construită între anii 1802-1807, ctitor fiind Năstase Donici
- Biserica ortodoxă "Naşterea Maicii Domnului" – amplasată în cartierul Lăloaia, construită între
anii 1908-1928 cu întreruperi din cauza primului război mondial
Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău, la nivelul oraşului Comăneşti
erau înregistrate în anul 2007 doar 2 unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
(un hotel şi o pensiunea turistică). Cele două unităţi oferă împreună doar 101 locuri de cazare,
ofertă insuficientă pentru a satisface cerinţele pieţii turistice din zonă.
Principala unitate hotelieră a oraşului, Hotel Bradul, deţine o capacitate de cazare turistică de 57
locuri. El face oficiul de gazdă pentru tranzit, afaceri şi delegaţii în interesul agenţilor economici.
Acest hotel nu răspunde funcţiunii deoarece a fost obţinut prin remodelarea funcţională a unui
bloc de garsoniere.
În oraşul Comăneşti funcţionează 11 biblioteci, din care una publică.
Numărul şi activitatea bibliotecilor

Oraşul
Biblioteci (total) din care: biblioteci publice
Comăneşti
Unităţi Volume Volume Unităţi Volume Volume
(număr) existente (mii) eliberate (mii) (număr) existente (mii) eliberate (mii)
Anii
2008 11 35 106 24 820 1 37 963 23 522

Dotările sportive ale oraşului sunt reprezentate de un stadion de fotbal cu 1 800 de locuri şi alte
spaţii neamenajate utilizate pentru realizarea de exerciţii în aer liber.
• Fondul de locuinţe şi calitatea locuirii
Suprafaţa totală a oraşului Comăneşti este de 6 387 hectare. În anul 2007 suprafaţa locuibilă în
localitate reprezenta 306 868 mp şi se afla în proporţie majoră în proprietate privată.
metri pătraţi arie desfăşurată

Suprafaţă locuibilă existentă la sfârşitul anului 2007
Oraşul Comăneşti – total: 306 868
Proprietate majoritar de stat 3 598
Proprietate majoritar privată 303 270
Ultimii ani arată o creştere temperată a numărului de noi locuinţe. Sursa de finanţare a acestui
fenomen o reprezintă aproape în totalitate fondurile mobilizate de către populaţie în detrimentul
celor publice.

Locuinţe terminate în cursul anului

Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Oraşul Comăneşti - total 9 53 11 23 19 52
- fonduri publice - 40 - - - -
- fonduri private, din care 9 13 11 23 19 52
fondurile populaţiei 9 13 11 23 19 52
Potrivit Planului General de Urbanism, în oraşul Comăneşti un procent cuprins între 50 - 75%
din clădirile de locuit sunt executate din materiale durabile şi anume:
- din beton armat sau prefabricate din beton
- din caramidă, piatră sau înlocuitori, cu planşee din beton armat
- din caramidă, piatră sau înlocuitori, cu planşee din lemn
• Servicii sociale în oraşul Comăneşti
La nivelul oraşului Comăneşti, prin Serviciul Public de Asistenţă Socială se asigură:
- servicii pentru protecţia persoanelor cu dizabilităţi

Numărul de persoane cu handicap beneficiare de îndemnizaţie lunară în anul 2008 a fost de
262, dintre care 78 persoane minore. Dintre beneficiari, 126 de persoane cu handicap grav au
beneficiat de asistent personal.
- servicii pentru protecţia familiei şi copilului. Se realizează prin identificarea copiilor şi a familiilor
care se află într-o situaţie de dificultate, cu scopul de a preveni separarea copilului de familie.
De asemenea, sunt acordate indemnizaţii pentru creşterea copilului (în număr de 1566 în anul
2008), alocaţii de stat (411 în anul 2008), alocaţii familiale complementare şi de susţinere pentru
familia monoparentală (în 2008 s-au realizat 370 dosare de alocaţie complementară şi 104 de
susţinere).
- ajutoare pentru încălzirea locuinţei: se acordă familiilor şi persoanelor singure din oraşul
Comăneşti al căror venit net mediu lunar/membru de familie este de până la 615 lei.
În sezonul 2007-2008 s-au înregistrat:
• 1566 familii sau persoane beneficiari ai serviciului pentru încălzire utilizând gaze naturale
• 184 familii sau persoane singure beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne în baza Legii nr.
416/2001
• 3487 familii sau persoane singure beneficiare de ajutorul pentru încălzire utilizând lemne,
altele decât cele beneficiare de ajutor social
- ajutor social, pentru persoane sau familii ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea
nevoilor minime. În 2008 au existat 184 familii sau persoane singure beneficiare de ajutor social.
Suma totală plătită în 2008 a fost de 307 265 lei.
- administrare de creşe: presupune îngrijirea, supravegherea şi educarea copiilor cu vârstă între

0 şi 3 ani prin administrarea unei creşe cu un număr total de 45 paturi.
- servicii pentru tineret prin Centrul de tineret amplasat în fosta Casă a Învăţătorului. În prezent
Centrul se află în administrarea Primăriei. Acesta are un rol important în facilitarea inserţiei
sociale a tinerilor prin crearea unei alternative în domeniul informării, educaţiei non formale şi a
petrecerii timpului liber pentru tinerii din oraşul Comăneşti.
Centrul de Tineret Comăneşti oferă tinerilor din zona urbană o alternativa pentru petrecerea
timpului liber, pentru informare şi o alternativă în domeniul educaţiei - educaţia non formală.

Centrul de Tineret este un loc de întâlnire şi recreere, unde tinerii pot obţine informaţii utile, pot
beneficia de cursuri şi training-uri, acces la calculator şi Internet, unde pot deprinde meşteşuguri
tradiţionale sau învaţă să picteze, să creeze diferite decoraţiuni, unde pot beneficia de o
multitudine de activităţi de timp liber.
Activităţile din cadrul Centrului de Tineret sunt gândite complementar educaţiei formale, venind
în completarea abilităţilor dobândite în şcoală, punând accent pe metode participative (educaţia
între egali - peer education, învăţarea prin joc - learning by playing) şi valorificând timpul liber al
tinerilor. Deschiderea către toţi tinerii, implicarea voluntară fără „constrângerile” evaluării de tip
şcolar (note), flexibilitatea structurii şi planificării, educaţia bazată pe nevoile şi interesele reale
ale tinerilor, posibilitatea de a „lucra” la diferite „viteze” şi în feluri diferite sunt principii pe care se
bazează activităţile centrului. Acesta este o structură flexibilă care se adaptează în permanenţă
cerinţelor beneficiarilor.
Pe lângă activităţile sale principale, găzduieşte expoziţii ale tinerilor, concerte, alte manifestări
culturale şi/sau de tineret. Centrul de Tineret este un loc de întâlnire al organizaţiilor de tineret şi
desfăşurare a principalelor activităţi de tineret cu caracter local.
- ajutor de urgenţă. Este o formă de sprijin pentru familiile şi persoanele singure aflate în
extremă dificultate: calamităţi naturale, incendii, accidente, probleme grave de sănătate, decesul
unui membru al familiei, decesul unei persoane fără aparţinători legali. În anul 2008 au fost
acordate ajutoare de urgenţă de 47 770 lei unui număr de 129 beneficiari.
În oraşul Comăneşti activează mai multe ONG-uri în domeniul social, cele mai active fiind:
- Asociaţia „Robert Cole” - organizaţie non-profit ce are drept scop ameliorarea vieţii copiilor cu
nevoi speciale din zona Comăneşti şi integrarea şcolară şi socială a acestora. Organizaţia
administrează un centru de zi pentru copii cu nevoi speciale de 60 de locuri
- Habitat for Humanity, filiala Comăneşti, asociaţie creştin ecumenică non-profit care
construieşte case pentru cei defavorizaţi, organizaţia căutând să elimine adăpostirea
sărăcăcioasa şi lipsa de adăpost din oraş
- Asociaţia Handicapaţilor Fizic, filiala Comăneşti – îşi propune crearea unei punţi de legătură
între persoanele cu dizabilităţi şi societate, astfel încât aceasta să-i poată cunoaşte, să-i poată
înţelege, accepta şi integra
Concluzii:
• Calitate redusă a serviciilor sociale oferite tinerilor prin Centrul de Tineret datorită gradului de
degradare a infrastructurii acestuia
• Necesitatea serviciilor de consiliere şi suport pentru victime în situaţii de criză (în special
pentru victimele violenţei domestice)
• Necesitatea creşterii calităţii serviciilor sociale prin perfecţionarea personalului
• Lipsa informării şi promovării drepturilor persoanelor cu nevoi speciale
• Necesitatea asistenţei sociale pentru persoanele victime ale violenţei domestice
• Lipsa unui soft unitar şi performant de gestionare a datelor
• Lipsa unei strategii de atragere a voluntarilor
• Absenţa modernizării sistemului sanitar la nivelul infrastructurii şi al dotărilor auxiliare
• Clădiri rezidenţiale de patrimoniu în stare avansată de degradare, ce nu au putut fi întreţinute
din lipsa fondurilor financiare
• Nivelul ridicat al preţurilor locuinţelor
• Dobânzi mari pentru creditele acordate pentru locuinţe
• Lipsa sălilor adecvate pentru desfăşurarea actului artistic
• Lipsa sponsorilor permanenţi pentru instituţiile de cultură
• Lipsa unei politici de marketing cultural, ca parte a politicilor de promovare

• Lipsa unor dotări culturale de primă necesitate pentru oraş: casă de cultură, cinematograf
• Lipsa locuinţelor sau proiectelor rezidenţiale noi
• Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate activităţilor recreative
• Gamă largă de servicii şi prestaţii sociale furnizate (apariţia de servicii noi, diversificarea celor
existente)
• ONG-uri eficiente şi în număr satisfăcător în domeniul asistenţei sociale
• Parteneriate cu instituţii şi organizaţii internaţionale prin care se realizează transfer de
informaţie şi experienţă
• Cadru legislativ favorabil pentru angajarea persoanelor cu nevoi speciale, tineri, persoane
peste 45 ani
• Personal cu studii de specialitate pentru serviciile sociale
• Dezvoltarea sistemului privat medical
• Creşterea numărului de farmacii şi cabinete stomatologice
• Nivelului satisfăcător al învăţământului preuniversitar
• Performanţe deosebite obţinute de elevi în competiţii naţionale şi internaţionale
• Calitatea mediului
Oraşul Comăneşti este un oraş de munte, cu multă verdeaţă şi parcuri, caracterizat prin
existenţă unui echilibru între zona verde şi cea construită. Calitatea aerului este în principal
afectată de traficul intens şi în continuă creştere, de sursele staţionare şi de condiţiile climatice
specifice unei depresiuni cu o slabă circulaţie atmosferică.
Poluarea apelor subterane este dată în principal de lipsa sistemului de canalizare sau uzura
acestuia. Pe de altă parte, poluarea solului şi a apei freatice este generată de depozitarea
deşeurilor municipale. În oraşul Comăneşti nu se efectuează colectare selectivă şi procesare a
deşeurilor menajere, în scopul obţinerii de energie, compost şi biogaz. Practicile actuale de
colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor, fără aplicarea principiilor sistemului de
gestiune integrată a acestora generează un impact negativ asupra factorilor de mediu şi asupra
sănătăţii populaţiei.
În arealul oraşului există următoarele depozite de deşeuri urbane:
Depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale Comăneşti

Suprafaţa ocupată (ha) 5,5
Număr locuitori deserviţi 12 500
Distanţa faţă de zone locuite (m) 1 000
Distanţa faţă de ape de suprafaţă (m) 25
Apa subterană (m) 5
Încadrare conf. HG 162/2002 B
Depozite deşeuri depozite industriale

Tip depozit DINP DINP
Nume depozit Haldă de steril Crăciuneşti Haldă de steril Livada 2
Operator depozit Exploatarea Minieră Comăneşti Exploatarea Minieră Comăneşti
Cod deşeu 01 01 02 01 01 02
Suprafaţa totală (ha) 1,7 4,5

Serviciul de colectare deşeuri este realizat de S.C. Comunal Service S.R.L. împreună cu
Serviciul de gospodărire comunală din cadrul primăriei Comăneşti.

• Lipsa managementului integrat al deşeurilor (colectarea selectivă, transport, sortare,
valorificare)
• Neaplicarea în suficientă măsură a tehnicilor noi de tratare a apelor şi de valorificare
energetică a deşeurilor
• Nu există un sistem concret de informare a publicului cu privire la starea tuturor factorilor de
mediu
• Inexistenţa unui centru specializat în elaborarea proiectelor concrete privind protecţia fiecărui
factor de mediu

• Existenţa structurilor instituţionale de bază pentru protecţia mediului
• Nu sunt surse de poluare majoră
• Monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de mediu
• Diversitatea sistemelor ecologice şi biologice
• Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune pentru
protecţia mediului
• Resurse suficiente de apă
• Administraţie publică
Oraşul Comăneşti este persoana juridică de drept public, care are ca obiectiv administrarea
eficientă a resurselor comunităţii.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în oraşul Comăneşti
sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, şi Primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local
şi Primarul au fost aleşi în urma alegerilor locale din data de iunie 2008 pentru o perioadă de 4
ani, în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale. Competenţele şi atribuţiile
autorităţilor administraţiei publice locale sunt stabilite prin Legea nr. 215 din 2001 a
administraţiei publice locale.
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul Judeţean, pe de o parte,

precum şi între Consiliul Local şi Primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local,
cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau
centrale. Îşi exercită atribuţiile prin hotărâri de Consiliu Local, luate în şedinţe de lucru
organizate lunar, după ce în prealabil propunerile au fost analizate în comisii de specialitate.
Primăria oraşului Comăneşti este condusă de un primar şi un viceprimar şi dispune de o

structură organizatorică funcţională, care permite desfăşurarea de activităţi complexe. Ea
cuprinde:
• serviciile publice:
- Serviciul Urbanism, amenajare teritoriu, autorizări, disciplină în construcţii, acorduri şi
avize, fond funciar şi cadastru
- Serviciul Programe, dezvoltarea localităţii, marketing, sistem informatic, integrare
europeană
- Serviciul Corp de control, autorizări, executări silite
- Serviciul Poliţia comunitară
- Birou public comunitar pentru situaţii de urgenţă
- Serviciul administraţie publică locală

- Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanei

- Serviciul public de asistenţă socială
- Serviciul financiar, buget contabilitate
- Serviciul impozite şi taxe locale
• compartimentele:
- Compartimentul audit intern
- Compartimentul resurse umane, salarizare, statistică
- Compartimentele cultură, sport, sănătate, relaţii cu instituţii bugetare, protocol, culte
- Compartimentul administrarea domeniului public şi privat, protecţia mediului
- Compartimentul personal de deservire
- Compartimentul protecţia muncii
- Compartimentul administrare pieţe, târguri şi oboare
- Compartimentul administrarea pădurilor şi păşunilor
- Direcţia economică
- Compartiment aprovizionare, consumuri, normare
- Casierie centrală
- Compartiment de gospodărie, întreţinere şi reparaţii
Administraţia publică locală a oraşului Comăneşti nu dispune de o infrastructură corespunză-

toare. În prezent, Primăria şi Consiliul Local au sediul într-o construcţie veche şi excentrică faţă
de zona centrală de interes public. În aceeaşi clădire îşi au sediul şi serviciile de pompieri şi
poliţie comunitară (în clădire se află remiza P.S.I. a grupei de pompieri civili care deserveşte
oraşul Comăneşti). Pe de altă parte, în proprietatea administraţiei locale se află clădiri aflate
într-un stadiu avansat de degradare care nu pot susţine activităţi economice sau sociale.
Pentru populaţia oraşului, spaţiile insuficiente pentru desfăşurarea activităţii serviciilor publice de
poliţie comunitară, jandarmerie şi pompieri constituie o problemă majoră, întrucât este pusă în
pericol capacitatea acestor instituţii de a asigura linişte şi ordinea în localitate. Este aşadar
absolut necesară oferirea unei infrastructuri corespunzătoare acestor servicii, pentru a le spori
capacitatea de a apăra, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea
corporală şi libertatea persoanei, proprietatea publică şi privată, alături de interesele legitime ale
cetăţenilor şi comunităţii în zona de acţiune urbană.

1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană
Pentru a obţine o imagine obiectivă a dinamicii investiţiilor în oraşul Comăneşti este necesară
analiza acestor pe două domenii distincte:
A. Investiţiile derulate de mediul privat de afaceri
Statisticile oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Bacău arată că volumul

investiţiilor atât brute, cât şi nete realizate de către întreprinderile din Comăneşti se află pe o
tendinţă crescătoare accelerată. Astfel, valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale ce revin la
un salariat din unităţile locale active a crescut în anul 2007 cu aproximativ 134% faţă de
valoarea înregistrată în 2003.
mii lei preţuri curente

Investiţii brute în bunuri corporale
ce revin la un salariat din unităţile locale active
Anul 2003 2004 2005 2006 2007
oraşul Comăneşti 5,6 6,6 4,1 6,6 13,1
Într-un mod similar valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale ce revin în medie la 1000 lei
cifră de afaceri a crescut în anul 2007 cu aproximativ 50%.

ce revin în medie la 1000 lei cifră de afaceri
Anul 2003 2004 2005 2006 2007
oraşul Comăneşti 90 86 61 88 135
Tendinţele pe care aceşti valorile acestor indicatori le urmează relevează creşterea volumului de
investiţii derulate de către mediul privat de afaceri, sursă de creştere economică pe termen
mediu şi lung. Întreprinderile din Comăneşti îşi dezvoltă capacităţile de producţie şi servicii prin
derulare de programe de investiţii ample, absolut necesare dezvoltării durabile.
Pe de altă parte, comparaţia cu mediul urban şi întreg judeţul Bacău arată un dezechilibru major
şi în acest domeniu.

ce revin la un salariat din unităţile locale active în 2007
judeţul Bacău 22,3
mediul urban 22,8
oraşul Comăneşti 13,1

ce revin în medie la 1000 lei cifră de afaceri în 2007
judeţul Bacău 171
mediul urban 171
oraşul Comăneşti 135
Practic, valorile investiţiilor brute în bunuri corporale ce revin la un salariat din unităţile locale
active din Comăneşti se situează la jumătatea valorilor înregistrate pentru mediul urban al

judeţului Bacău. Diferenţele existente relevează un decalaj important în ceea ce priveşte

volumul de investiţii realizate de întreprinderile private din oraşul Comăneşti faţă de celelalte
oraşe şi municipii ale judeţului Bacău. Acest fenomen constituie un dezechilibru economic major
şi o cauză importantă a subdezvoltării de ansamblu a oraşului Comăneşti.
B. Investiţiile derulate de Consiliul Local al oraşului Comăneşti
În oraşul Comăneşti, Consiliul Local a implementat/realizează implementarea unei serii de

proiecte cu finanţare nerambursabilă naţională şi comunitară:
Data
Denumirea investiţiei Finanţator Valoare grant
obţinerii
BANCA MONDIALĂ
Reabilitare sistem de alimentare cu
A.N.D.I.P.R.Z.M. 85.547 USD 29.06.2005
apă comunitatea minieră Vermeşti
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Înfiinţare sistem de alimentare cu
A.N.D.I.P.R.Z.M. 85.403 USD 29.06.2005
apă comunitatea minieră Podina
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Reabilitare înmagazinare şi conductă
A.N.D.I.P.R.Z.M. 85.372 USD 29.06.2005
transport apă potabilă, cartier Leorda
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Lucrări de regularizare pâraie în
A.N.D.I.P.R.Z.M. 83.022 USD 29.06.2005
cartierul Sublăloaia
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Reabilitare şi extindere reţea apă
A.N.D.I.P.R.Z.M. 82.947 USD 29.06.2005
potabilă strada Gârla Morii
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M. 82.947 USD 29.06.2005
potabilă strada Şupanului
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Reabilitare şi extindere canalizare
A.N.D.I.P.R.Z.M. 82.937 USD 29.06.2005
strada Unirii
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Extindere reţea apă potabilă strada
A.N.D.I.P.R.Z.M. 81.947 USD 29.06.2005
Şupanului
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M. 77.748 USD 29.06.2005
potabilă str. 22 Decembrie
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
Reţea de canalizare şi lucrări de
A.N.D.I.P.R.Z.M. 75.728 USD 05.12.2005
infrastructură cartier Lunca de Jos
F.R.D.S.
Program de Dezvol-
Construcţie sistem de canalizare a
tare a Infrastructurii 1.127.419 Euro 10.10.2006
apei menajere în cartierul Vermeşti
în Spaţiul Rural 2006
ECO-VALEA MUNTELUI – sistem
de colectare selectivă şi reciclare a Phare 2004 CES
991.621 Euro 31.03.2007
deşe-urilor prin staţia de transfer CFP 1/2006
Comăneşti
Amenajare piaţă agroalimentară în
F.R.D.S. 40.000 USD 15.08.2007
cartierul Zăvoi

EURO SALUT – Centrul de

prevenire, informare şi consiliere
F.R.D.S. 30.112 USD 07.09.2007
pentru copii şi tinerii aflaţi în situaţie
de risc
HRANĂ PENTRU SUFLET’ A.N.D.Z.M. 20.000 Lei 17.04.2008
CLOPOŢEL A.N.D.Z.M. 20.000 Lei 17.04.2008
PAŞI SPRE VIITOR A.N.D.Z.M. 20.000 Lei 17.04.2008
Reabilitare şi modernizare sistem de
alimentare cu apă potabilă în F.R.D.S. 100.000 USD 25.11.2008
cartierul Lunca de Jos
Reabilitare şi modernizare sistem de
alimentare cu apă – bazin rezervor
F.R.D.S. 100.000 USD 25.11.2008
pe străzile Salcâmilor, Progresului,
Bucegi, Dealului şi Dealul Viei
Construirea unei baze sportive noi în Ordonanţa
zona periurbană Vermeşti, oraşul Guvernului nr. 525.000 Lei 15.12.2008
Comăneşti 7/2006
Lucrări de infrastructură – Asfaltarea
străzilor Şoimului, Şupan şi Carpaţi PHARE 2006 195.565 Euro 11.01.2009
din cartierul Şupan
Europe Direct Comăneşti Comisia Europeană 24.800 Euro 20.01.2009

1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană
Din punct de vedere demografic, oraşul Comăneşti se confruntă cu scăderea şi îmbătrânirea

populaţiei, tendinţă ce este foarte probabil să continue pentru următorii 20 – 30 de ani. Datele
statistice prezentate relevă faptul că scăderea populaţiei este o tendinţă de durată, cu cauze
demografice, sociale şi economice complexe. Aceste tendinţe fac necesare intervenţii majore
asupra condiţiilor existente în economia şi climatul social al localităţii pentru a corecta şi elimina
acele dezechilibre ce conduc la scăderea şi îmbătrânirea populaţiei.
Competitivitatea economică a oraşului a fost puternic afectată de reducerea activităţii şi

închiderea unui agent economic de mari dimensiuni (Exploatarea Minieră Comăneşti), fapt ce a
condus la reducerea cererii şi scăderea economiei locale. La acest rezultat a contribuit şi
impactul redus al stimulentelor acordate prin declararea zonei miniere Comăneşti ca zonă
defavorizată. În prezent există o disparitate majoră faţă de nivelul de dezvoltare economică din
celelalte localităţi urbane ale judeţului, ceea ce generează necesitatea încurajării iniţiativelor de
sprijinire a afacerilor, de tip parcuri industriale şi incubatoare de afaceri, promovării investiţiilor
străine, introducerii unor politici publice în domeniul economic, dezvoltării infrastructurii în zonele
cu potenţial de dezvoltare economică (şosele, utilităţi, etc.). În acelaşi timp, oportunităţile
investiţionale ale zonei trebuie promovate în mod activ în rândul potenţialilor investitori, iar
fermierii trebuie sprijiniţi să realizeze activităţi agricole generatoare de profit în dauna agriculturii
de subzistenţă.
La nivelul infrastructurii, oraşul se confruntă cu problema reţelei de drumuri orăşeneşti aflate

într-o stare necorespunzătoare traficului auto. Traficul intens a dus la degradarea acesteia şi la
creşterea timpului de deplasare în localitate. Apare aşadar necesitatea reabilitării acesteia
pentru a obţine o viabilitate corespunzătoare a carosabilului, alături de un număr suficient de
locuri de parcare.
De asemenea, zona de acţiune urbană necesită extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi

canalizare în întreg teritoriul localităţii şi reabilitarea şi modernizare sistemului de termoficare
pentru a reduce pierderile şi costurile suportate de consumatori şi a creşte calitatea vieţii în
localitate. Spaţiile verzi ale oraşului necesită lucrări de amenajare şi modernizare care să le
pună mai bine în valoare potenţialul natural.
Infrastructura socială şi serviciile în oraşul Comăneşti cer investiţii urgente în extinderea şi

creşterea calităţii lor. Astfel, calitatea redusă a serviciilor sociale oferite tinerilor prin Centrul de
Tineret este datorată în principal gradului de degradare a infrastructurii acestuia. Spaţiile
insuficiente pentru desfăşurarea activităţii serviciilor publice de poliţie comunitară, jandarmerie şi
pompieri în raport cu nevoile beneficiarilor constituie ameninţări majore la adresa securităţii
cetăţeanului. Reducerea nivelului de trai din ultimii ani au condus la agravarea unor probleme
sociale ce fac necesare servicii de consiliere şi suport pentru victime în situaţii de criză (în
special pentru victimele violenţei domestice). Toate acestea plasează investiţiile în infrastructura
socială pe unul din primele locuri în topul priorităţilor zonei de acţiune urbană.
Din punct de vedere turistic, oraşul Comăneşti se confruntă cu probleme legate de resursele
financiare insuficiente ale administrației publice locale pentru a sprijini turismul în zonă. Investiţii
autohtone şi străine în domeniu sunt insuficiente şi există de altfel un interesul scăzut al
agenţilor economici pentru domeniul turistic. Acest lucru conduce la insuficienta valorificare a
potenţialului turistic şi lipsa spaţiilor de cazare în cantitatea şi calitatea necesare.

1.6 Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană
Un instrument extrem de util în analiza potenţialului de dezvoltare a oraşului Comăneşti îl

reprezintă realizarea analizei SWOT a acestuia pe domeniile de analiză de la capitolul 1.
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a
ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a
strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi
identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei
teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor
publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului
general a situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o „bază
comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele
mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare asimetrică şi au
viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda „brainstorming”-ului, care

s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi
ameninţări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare
fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot
rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele (hard)” şi „puncte tari-
uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se
conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari,
acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să
facem distincţia între „puncte slabe-grele” şi „puncte slabe-uşoare”.
Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar
dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult
mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi
oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă,
dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie
clară între punctele tari şi oportunităţi.
Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a

ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot
genera într-un fel ameninţări.
În analiza SWOT nu exista o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi oportunităţi, pe de o

parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele elemente de forţă pot
conduce la ameninţaţi într-un scenariu „după politică”. Punctele tari şi punctele slabe sunt
concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de
timp CEEA CE EXISTĂ.
Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul şi se referă la alegerile pe care le au de făcut

persoanele implicate în procesul de planificare CEEA CE VA FI.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite,
procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
- construieşte pe Punctele Tari;
- elimină Punctele Slabe;
- exploatează Oportunităţile;
- îndepărtează Ameninţările.
Demografie
Puncte Tari Puncte Slabe
• Structura populaţiei pe sexe este sensibil • Scăderea şi îmbătrânirea populaţiei oraşului

echilibrată. Acest fapt favorizează creşterea Comăneşti este foarte probabilă pentru
natalităţii şi sporului demografic pe termen următorii 20 – 30 de ani. Datele statistice
mediu şi lung. prezentate relevă faptul că scăderea populaţiei
este o tendinţă de durată, cu cauze
demografice, sociale şi economice complexe.
• Densitatea populaţiei oraşului se situează la • Aproximativ 3 000 - 4 000 de persoane din

valori mult sub media judeţeană sau cea zonele rurale adiacente oraşului Comăneşti
comunitară. Oraşul Comăneşti deţine aşadar sunt angrenate în fiecare an în navetismul
un factor de încărcare urbană redus, sub rural – urban. Acest fenomen include populaţia
valorile comunitare acceptate, ceea ce asigură cu domiciliul în localităţile rurale vecine şi
o bună calitate a vieţii urbane din acest punct locurile de muncă în oraşul Comăneşti şi
de vedere. prezintă tendinţe semnificative de creştere.
• Scăderea populaţiei la nivel de oraş este • Sporul natural negativ al oraşului indică faptul
compensată de sosirea celei din zonele rurale că numărul deceselor va creşte mai rapid în
învecinate (fenomenul de navetism). comparaţie cu cel al naşterilor. Aceasta
înseamnă că numărul populaţiei va continua
să se diminueze.
Oportunităţi Ameninţări
• Crearea de noi locuri de muncă prin • Scăderea populaţiei de vârstă şcolară poate
dezvoltarea socio-economică a oraşului, prin determina închiderea unor unităţi şcolare ce
oferte de muncă mai bune şi mai interesante, reprezintă nuclee culturale pentru comunitate.
poate diminua migraţia tinerilor.
• Programul pentru dezvoltare rurală va • Migraţia continuă a tinerilor, cu consecinţa

deschide o oportunitate pentru creşterea lipsei de forţă de muncă specializată necesară
activităţilor economice în localităţile rurale unei economii în creştere.
învecinate.
• Îmbunătăţirea sistemului de transport local.

Competitivitate economică şi forţa de muncă

• Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor • Reducerea activităţii şi închiderea unui agent

• Rata infracţionalităţii redusă economic de mari dimensiuni (Exploatarea
• Grad de adaptabilitate ridicat al economiei Minieră Comăneşti) a condus la reducerea
locale, oferit de profilul economic mixt, cererii şi scăderea economiei locale
agroindustrial al oraşului • Impactul redus al stimulentelor acordate prin
• Dezvoltarea unor industrii de nişă declararea zonei miniere Comăneşti ca zonă
• Creşterea ponderii şi importanţei pieţei defavorizată
serviciilor. • Disparitate majoră faţă de nivelul de
• Creşterea constantă a cifrei de afaceri dezvoltare al mediului de afaceri din celelalte
realizate de întreprinderile locale în ultimii trei localităţi urbane ale judeţului
ani • Lipsa infrastructurii de sprijinire a
• Creşterea importanţei întreprinderilor mici şi întreprinzătorilor - incubatoare de afaceri,
mijlocii în economia locală parcuri tehnologice sau centre de transfer
• Existenţa resurselor naturale capabile să tehnologic.
asigure dezvoltarea dezvoltarea sectorului • Nivel modest al investiţiilor străine
agricol şi zootehnic • Lipsa unor politici publice în domeniul
• Disponibilitatea de a munci în condiţii de economic.
motivare adecvată • Infrastructura slab dezvoltată în zonele cu
• Ponderea femeilor în rândul şomerilor este potenţial de dezvoltare economică (şosele,
inferioară mediei naţionale utilităţi, etc.).
• Oferta largă de resurse naturale şi de • Disparitatea între dezvoltarea economică a
vegetaţie forestieră încurajează dezvoltarea de oraşului şi cea a judeţului.
activităţi cu profil forestier. • Legislaţie ineficientă în domeniul
• Forţă de muncă disponibilă şi ieftină parteneriatului public-privat
• Tradiţia industrială a oraşului • Lipsa comunicări electronice între cetăţean/
• Preţul scăzut al terenurilor investitor şi autorităţile publice creează
• Existenţa instituţiilor bancare birocraţie excesivă.
• Existenţa reţelelor de utilităţi (apă, canalizare, • Lipsa educaţiei antreprenoriale.
energie electrică, telefonie fixă şi mobilă, • Oportunităţile investiţionale ale zonei sunt
Internet) slab promovate în rândul potenţialilor
• Accesul la căi de transport (rutier şi feroviar) investitori.
• Existenţa unor spaţii libere în vederea • Lipsa de dezvoltare a industriei în domeniul
efectuării unor investiţii tehnologiei de vârf şi utilizarea redusă a
• Existenţa potenţialului pentru obţinerea de inovaţiei în rândul IMM-urilor.
produse ecologice • Activitatea redusă a asociaţiilor şi
organizaţiilor patronale şi profesionale.
• Anumite sectoare economice necesare
(precum recuperarea deşeurilor) sunt încă slab
dezvoltate.
• Reducerea semnificativă a populaţiei active
• Dezechilibru major faţă de celelalte localităţi
urbane ale judeţului, oraşul Comăneşti
înregistrând o rată a şomajului mai mare cu
aproximativ 30% faţă de acestea
• Similitudini cu zona rurală a judeţului Bacău
• Diminuarea resurselor de forţă de muncă la
nivelul oraşului
• Neconcordanţa între oferta educaţională şi
abilităţile cerute pe piaţa muncii şi cele
necesare unei economii moderne, bazate pe
cunoaştere.
• Migrarea forţei de muncă calificate în alte
regiuni şi/sau străinătate.

• Lipsa de preocupare a populaţiei pentru

recalificare şi reconversie profesională
• Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale la
schimbările şi provocările lumii actuale, în
general şi la fenomenul mobilităţii şi
reconversiei profesionale, în special
• Capacitatea financiară relativ redusă a zonei
• Lipsa unui sistem de formare a deprinderilor
practice ale elevilor
• Slaba dezvoltare a infrastructurii specifice
formării profesionale a adulţilor
• Lipsa ofertei de locuri de muncă pentru
absolvenţi
• Număr în creştere de persoane care
beneficiază de venitul minim garantat
• Proprietate agricolă importantă dar fărâmițată
şi practicarea agriculturii de subzistenţă
• Orientarea tinerilor spre piaţa externă a
muncii sau spre localităţi ale judeţului mai bine
dezvoltate
• Piaţa imobiliară foarte redusă
• Dezvoltarea unor politici de atragere de • Lipsa unor politici publice în domeniul

investiţii în domenii economice cu valoare economic duce la dezvoltarea haotică a
adăugată mare şi stimularea dezvoltării acestui sector
producţiei de noi tehnologii • Menţinerea nivelului actual scăzut de
• Sprijinirea investitorilor cu servicii complete dezvoltare a infrastructurii poate influenţa
(promovare economică) negativ dezvoltarea economică a zonei
• Reconversia şi ecologizarea zonelor • Continuarea migraţiei forţei de muncă
industriale dezafectate calificate va încetini dezvoltarea sectoarelor
• Poziţionare geografică potrivită pentru economice de vârf
dezvoltarea de facilităţi logistice • Menţinerea actualului sistem de învăţământ
• Disponibilitatea unor resurse atractive pentru nu corelează cererea de piaţă cu oferta
investitori (resurse umane, resurse naturale) educaţională
• Sprijin pentru o mai bună absorbţie a • Modificările dese ale legislaţiei fiscale îi
fondurilor structurale şi de coeziune descurajează pe unii investitori
disponibile. • Infrastructura nu este dezvoltată la nivelul la
• Creşterea asistenței financiare din partea care ar trebui
Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin • Lipsa unor programe guvernamentale
Fondurile Structurale speciale de sprijinire a dezvoltării economice a
• Diversificarea programelor naţionale de judeţului
sprijin pentru IMM • Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
• Potenţial de dezvoltare a unor parteneriate / şi implementarea proiectelor cu finanţare
asocieri între unităţi administrativ-teritoriale cu europeană
interese comune pentru dezvoltarea turismului • Îmbătrânirea forţei de muncă
• Existenţa programelor de măsuri active de • Necorelarea politicilor macro-economice cu
combatere a şomajului realităţile şi nevoile existente
• Programe de recalificare pentru cei dornici de
angrenare pe piaţa muncii;
• Cererea la export de produse agricole
ecologice

Turismul
• Oraşul Comăneşti, ca poziţie geografică, se • Resurse financiare insuficiente ale admini-

află într-o zonă favorizată cu potenţial turistic strației publice locale pentru a sprijini turismul
şi de agrement ridicat în zonă
• Potenţialul forestier ridicat, fondul de floră şi • Investiţii autohtone şi străine insuficiente
faună, calitatea peisagistică, existenţa unor • Interesul scăzut al agenţilor economici pentru
monumente culturale ar putea fi exploatate din domeniul turistic
punct de vedere turistic • Insuficienta valorificare a potenţialului turistic
• Existenţa condiţiilor dezvoltării turismului • Lipsa semnalizării turistice a obiectivelor
religios, ecologic, cultural-istoric, de agrement, istorice şi arheologice
pescuit • Lipsa spaţiilor de cazare în cantitatea şi
• Existența unor obiective cultural-religioase cu calitatea necesare
potenţial turistic
• Existenţa unor zone cu potenţial natural, care
pot fi valorificate ca zone de agrement
• Crearea infrastructurii turistice (structuri • Nepromovarea suficientă a zonei pentru

turistice de cazare, de alimentaţie publică, de atragerea turiștilor
agrement) • Migrarea turistică către alte regiuni
• Păstrarea şi reabilitarea locuinţelor şi • Reacţia redusă a mediului local la
monumentelor vechi ale oraşului pentru schimbările şi provocările actuale, având drept
evidenţierea stilului arhitectural tradiţional al consecinţă scăderea competitivităţii teritoriului
zonei oraşului în favoarea altor teritorii, considerate
• Încurajarea unor noi forme de turism (religios, mai interesante de către turişti şi investitorii din
cinegetic, rural, ecologic şi cultural) acest domeniu
• Existenţa programelor de finanţare ale • Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
Uniunii Europene privind dezvoltarea şi implementarea proiectelor finanţate din
turismului Fondurile Structurale în domeniul turismului
• Resurse financiare insuficiente pentru
finanţarea sau co-finanţarea proiectelor

Infrastructura tehnică şi transporturi

• Existenţa volumului necesar de resurse • Reţea de drumuri orăşeneşti aflate într-o

naturale necesare dezvoltării economice, stare necorespunzătoare traficului auto
sociale şi turistice a oraşului • Traficul intens duce la scăderea vitezei de
• Costul redus al resurselor disponibile exploatare şi la creşterea timpului de
• Existenţa infrastructurii feroviare şi rutiere deplasare
• Existenţa surselor de apă potabilă, a • Lipsa unei viabilităţi corespunzătoare a
sistemului de canalizare carosabilului în reţeaua de străzi urbane
• Existenta infrastructurii în domeniul • Suprafaţa redusă/lipsa trotuarelor
comunicațiilor • Neîntreţinerea corespunzătoare a arterelor
• Există un număr suficient de staţii pentru • Numărul insuficient de locuri de parcare. În
distribuirea carburanţilor auto în zona urbană prezent, staţionarea autoturismelor se face pe
partea carosabilă, în curţile interioare ale
blocurilor şi pe platformele ce deservesc
spaţiile comerciale, fapt ce creează dificultăţi
în circulaţia rutieră
• Lipsa de vizibilitate în unele intersecţii
• Lipsa alveolelor în staţiile de autobuze şi a
cabinelor de aşteptare a călătorilor ce folosesc
transportul în comun
• Magistrale feroviare care trec prin oraş
• Realizarea de investiţii şi construirea de
locuinţe în cartierele oraşului impune
extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi
canalizare în întreg teritoriul localităţii
• Este necesară reabilitarea şi modernizare
sistemului de termoficare pentru a reduce
pierderile şi costurile suportate de consumatori
şi a creşte calitatea vieţii în localitate
• Spaţiile verzi ale oraşului necesită lucrări de
amenajare şi modernizare care să le pună mai
bine în valoare potenţialul natural
• Lipsa furnizării agentului termic centralizat
sau la nivel de asociaţii, blocuri, scări de bloc
• Slaba dotare cu utilităţi a zonelor periferice
• Lipsa locuinţelor sau proiectelor rezidenţiale
noi
• Infrastructură insuficientă şi care necesită
reabilitare în domeniul alimentărilor, distribu-
ţiei, canalizării şi epurării apei şi a gestiunii
deşeurilor
• Insuficienta educaţie a populaţiei pentru
păstrarea bunului public
• Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca
urmare a deversării necontrolate a agenţilor
economici, accidentelor precum şi datorită
slabei dezvoltări a infrastructurii de canalizare
• Interesul scăzut al agenţilor economici în
privinţa protecţiei mediului
• Lipsa unor sisteme de management al
deşeurilor spitaliceşti
• Legături de transport puţine către cartierele
mărginaşe/exterioare

• Creşterea suportului financiar acordat de • Lipsa unui sistem de creditare acceptabil,

Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale corelat cu veniturile populaţiei pentru
pentru finanţarea proiectelor de infrastructură construcţii de locuinţe
şi mediu • Întârzieri în aplicarea legislaţiei de mediu de
• Crearea la nivel naţional a Fondului de Mediu către agenţii economici
pentru susţinerea şi realizarea cu prioritate a • Lipsa informaţiilor legate de normele
proiectelor cuprinse în Planul Naţional de europene de mediu în rândul micilor
Acţiune pentru Protecția Mediului întreprinzători
• Posibilitatea ca începând cu 2009 utilizatorii • Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
casnici şi agenții economici să opteze pentru şi implementarea proiectelor finanţate din
introducerea sisteme de încălzire noi (solare, Fondurile Structurale pentru proiecte de
geotermale) cu o contribuţie de 10% din infrastructură şi mediu
valorarea proiectului • Resurse financiare insuficiente pentru
• Dezvoltarea educaţiei ecologice în rândul finanţarea şi cofinanţarea proiectelor prin
comunităţii Fonduri Structurale
• Accesarea de fonduri externe pentru • Lipsa deprinderilor populaţiei în privinţa
finanţarea reabilitării drumurilor orăşeneşti, a colectării selective a deşeurilor
construcţiei de variante de ocolitoare, iluminat • Infrastructura insuficientă în zonele periferice
public, etc. poate reduce dezvoltarea economică a zonei
• Potenţialul de dezvoltare în domeniul
cercetării şi producerii de energii regenerabile
şi nepoluante (hidro, solară, biomasă etc.)
• Extinderea canalizării în cartierele
periferice ale oraşului

Infrastructura socială, de educaţie şi locuire

• Gamă largă de servicii şi prestaţii sociale • Calitate redusă a serviciilor sociale oferite
furnizate (apariţia de servicii noi, diversificarea tinerilor prin Centrul de Tineret datorită
celor existente) gradului de degradare a infrastructurii acestuia
• ONG-uri eficiente şi în număr satisfăcător în • Spaţii insuficiente pentru desfăşurarea
domeniul asistenţei sociale activităţii serviciilor publice de poliţie
• Parteneriate cu instituţii şi organizaţii comunitară, jandarmerie şi pompieri în raport
internaţionale prin care se realizează transfer cu nevoile beneficiarilor (insuficient, poziţionat
de informaţie şi experienţă inadecvat, neadaptat pentru persoanele cu
• Cadru legislativ favorabil pentru angajarea dizabilităţi)
persoanelor cu nevoi speciale, tineri, persoane • Necesitatea serviciilor de consiliere şi suport
peste 45 ani pentru victime în situaţii de criză (în special
• Personal cu studii de specialitate pentru pentru victimele violenţei domestice)
serviciile sociale • Necesitatea creşterii calităţii serviciilor
• Dezvoltarea sistemului privat medical sociale prin perfecţionarea personalului
• Creşterea numărului de farmacii şi cabinete • Lipsa informării şi promovării drepturilor
stomatologice persoanelor cu nevoi speciale
• Nivelului satisfăcător al învăţământului • Lipsa unei strategii de atragere a voluntarilor
preuniversitar • Absenţa modernizării sistemului sanitar la
• Performanţe deosebite obţinute de elevi în nivelul infrastructurii şi al dotărilor auxiliare
competiţii naţionale şi internaţionale • Clădiri rezidenţiale de patrimoniu în stare
avansată de degradare, ce nu au putut fi
întreţinute din lipsa fondurilor financiare
• Dobânzi mari pentru creditele acordate
pentru locuinţe
• Lipsa sălilor adecvate pentru desfăşurarea
actului artistic
• Lipsa sponsorilor permanenţi pentru
instituţiile de cultură
• Lipsa unei politici de marketing cultural, ca
parte a politicilor de promovare
• Lipsa unor dotări culturale de primă
necesitate pentru oraş: casă de cultură,
cinematograf
• Lipsa locuinţelor sau proiectelor rezidenţiale
noi
• Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate
activităţilor recreative
• Dezvoltarea sistemelor de pensii private, • Migraţia forţei de muncă din învăţământ şi

asigurări private etc. sistemul sanitar
• Crearea unei game specializate de servicii, în • Creşterea numărului beneficiarilor de
funcţie de nevoile beneficiarilor asistenţă socială, ce rezultă din procesul de
• Colaborare între instituţiile locale din îmbătrânire a populaţiei, poate duce la o
domeniul asistenţei sociale şi ONG-uri înrăutăţire a problemelor actuale
• Încurajarea parteneriatelor public-privat în • Ineficienţa energetică a clădirilor publice
vederea înfiinţării de servicii alternative generează costuri de întreţinere foarte mari
• Dezvoltarea sistemului privat de sănătate • Lipsa motivaţiei materiale a cadrelor
prin crearea unor cabinete private didactice cu rezultate performante
• Legislaţie favorabilă privind eficienţa
energetică a clădirilor

Protecţia mediului
• Existenţa structurilor instituţionale de bază • Lipsa managementului integrat al deşeurilor

pentru protecţia mediului (colectarea selectivă, transport, sortare,
• Nu sunt surse de poluare majoră valorificare).
• Monitorizarea şi evaluarea permanentă a • Neaplicarea în suficientă măsură a tehnicilor
factorilor de mediu noi de tratare a apelor şi de valorificare
• Diversitatea sistemelor ecologice şi biologice energetică a deşeurilor
• Implicarea activă a factorilor de decizie în • Nu există un sistem concret de informare a
aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune publicului cu privire la starea tuturor factorilor
pentru protecţia mediului de mediu
• Resurse suficiente de apă • Inexistenţa unui centru specializat în
elaborarea proiectelor concrete privind
protecţia fiecărui factor de mediu
• Posibilitatea accesării de fonduri prin • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea

programele europene care vizează economică o exercită asupra factorilor de
infrastructura de mediu. mediu (aer, apă, sol) şi asupra conservării
• Aplicarea principiului parteneriatului în luarea biodiversităţii
deciziilor şi a schimbului de informaţii în • Afectarea în mod semnificativ a factorilor de
domeniul protecţiei mediului mediu apă, aer, sol şi a speciilor şi habitatelor
• Creşterea eficienţei utilizării resurselor naturale din zone protejate, din cauza
naturale şi a energiei exploatării forestiere intense şi necontrolate
• Introducerea surselor regenerabile de • Fragmentarea habitatelor din cauza
energie dezvoltării infrastructurii provoacă animalele
• Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor / să intre în habitatul omului
materiei prime rezultate din procesarea • Pericolul apariţiei accidentelor majore şi a
deşeurilor ameninţărilor fenomenelor naturale
• Implementarea sistemului de management imprevizibile
de mediu la nivelul agenţilor economici, din • Nerespectarea reglementărilor urbanistice
punct de vedere legislativ, structural şi referitoare la zonele verzi în dezvoltarea
organizatoric oraşelor
• Dezvoltarea de parteneriate public private • Creşterea decalajului de dezvoltare între
pentru sectorul de mediu centrele urbane care beneficiază de finanţări
• Dezvoltarea turismului ecologic şi localităţile mici şi mijlocii care nu au acces
la finanţarea privind protecţia mediului

Principalele probleme ale zonei de acţiune urbană
Pornind de la analiza SWOT a oraşului Comăneşti se poate observa că, deşi au fost întreprinse
primele măsuri, există în continuare o serie de probleme şi deficite ce trebuiesc privite ca şi
provocări pentru viitoarea dezvoltare. Domeniile de intervenţie prioritare sunt:
• Infrastructura tehnică a oraşului. Starea necorespunzătoare a reţelei de străzi urbane,

nivelul redus de dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, situaţia sistemului
de termoficare, amenajarea necorespunzătoare a zonelor verzi arată că există deficienţe majore
de funcţionare care fac imposibilă dezvoltarea durabilă a zonei de acţiune urbană.
• Infrastructura socială şi serviciile în oraşul Comăneşti cer investiţii urgente în extinderea şi

creşterea calităţii lor. Tinerii constituie pentru zona de acţiune urbană o resursă vitală, de aceea,
reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a Centrului de Tineret este prioritară. În acelaşi timp,
serviciile publice de poliţie comunitară, jandarmerie şi pompieri au un rol esenţial în asigurarea
respectării legii, ordinii şi siguranţei publice în localitate, de aceea este necesită asigurarea unor
spaţiile corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii în raport cu nevoile cetăţenilor.
Reducerea nivelului de trai din ultimii ani au condus la agravarea unor probleme sociale ce fac
necesare servicii de consiliere şi suport pentru victime în situaţii de criză (în special pentru
victimele violenţei domestice). Înfiinţarea unui Centru de Criza Impotriva Violentei Domestice va
atenua aceste probleme sociale, oferind protecţie în caz de urgenţă, adăpost temporar,
consiliere, informaţii şi o serie de alte servicii pentru victimele violenţei din familie.
• Infrastructura turistică a oraşul Comăneşti se confruntă cu probleme legate de resursele

financiare insuficiente ale administrației publice locale pentru a sprijini turismul în zonă. Investiţii
autohtone şi străine în domeniu sunt insuficiente şi există de altfel un interesul scăzut al
agenţilor economici pentru domeniul turistic. Acest lucru conduce necesitatea promovării de
proiecte de sprijinire şi încurajare a activităţilor turistice în zona de acţiune urbană, în scopul
valorificării potenţialului turistic şi asigurării spaţiilor de cazare în cantitatea şi calitatea necesare.
• Competitivitatea economică a oraşului a fost puternic afectată de reducerea activităţii

miniere locale. În prezent există o disparitate majoră faţă de nivelul de dezvoltare economică din
celelalte localităţi urbane ale judeţului, ceea ce generează necesitatea încurajării iniţiativelor de
sprijinire a afacerilor, de tip parcuri industriale şi incubatoare de afaceri, promovării investiţiilor
străine, introducerii unor politici publice în domeniul economic, dezvoltării infrastructurii în zonele
cu potenţial de dezvoltare economică (şosele, utilităţi, etc.). În acelaşi timp, oportunităţile
investiţionale ale zonei trebuie promovate în mod activ în rândul potenţialilor investitori, iar
fermierii trebuie sprijiniţi să realizeze activităţi agricole generatoare de profit în dauna agriculturii
de subzistenţă.

2 Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană
Elaborarea Planului Integrat pentru Dezvoltare Urbană (PIDU) se bazează pe instrumentele

uzuale de planificare urbană şi de dezvoltare rurală integrată – pe aspectele de „regionalitate” şi
de „participare”.
„Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea circuitelor şi a

structurilor urbane şi regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi competitivitatea
regiunii. Abordarea integrată este din punct de vedere al planificării şi al implementării o
procedură relativ nouă în România. Procesul de dezvoltare a oraşului Comăneşti, în relaţia cu
zonele rurale adiacente, vizează înlăturarea disparităţilor, analizarea viitoarelor procese de
dezvoltare şi utilizarea în interes reciproc a potenţialelor oraşului şi zonei adiacente.
„Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale de la nivelul oraşului,

instituţii, ONG-uri şi grupuri de persoane, în diversele faze ale procesului decizional, pentru a-l
influenţa în mod eficient. Astfel, se are în vedere o înaltă transparenţă. O atenţie deosebită a
revenit caracteristicii situaţiei actuale sub forma unei analize socio-economice concrete şi a
analizei punctelor tari – punctelor slabe. PIDU este rezultatul unui proces interactiv şi
participativ, în care localnicii şi purtătorii de decizie au activat în mod integrativ. Necesarul real
de decizie a fost adus în mod clar în prim-plan şi a constituit o parte componentă a procesului
de comunicare. Ca rezultat, s-a născut un plan ce este în mod clar este orientat către consens
şi deschis spre priorităţi. Acestuia îi stă la bază o considerare integrată a consecinţelor şi
interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă elaborarea profesională a analizei, în
special dialogul constructiv dintre administraţia publică a oraşului Comăneşti şi partenerii locali
şi judeţeni, în încercarea de a cuprinde cât se poate de exact dorinţele şi ideile atât ale
populaţiei din zona urbană, cât şi ale factorilor de decizie. În această ordine de idei nu a fost
vorba numai de o însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin în elaborare, pentru a consolida
motivele participării la implementarea ulterioară a PIDU.
Este vorba de necesitatea de a ajunge la o viziune pe baza unei analize solide a structurii socio-
economice şi a punctelor tari şi punctelor slabe. Din această viziune rezultă obiectivele generale
şi cele specifice. Pe baza acestora, urmează a se formula ulterior politicile şi programele care se
vor implementa. După ce politicile şi programele sunt stabilite, se elaborează planul de acţiune,
care conţine proiectele ce se doresc a fi implementate şi realizate. Relaţia de interacţiune dintre
metropolă şi zona înconjurătoare, înseamnă a se verifica exact ce efecte, şi pe baza căror
măsuri, vor apărea pentru locuitori. Printre acestea se numără utilizarea infrastructurii, accesul
la cultură, locaţii pentru petrecerea timpului liber, structuri cu caracter social, precum şi
posibilitatea de a locui în zone cu multă verdeaţă şi de a putea lucra în oraş. Aceasta înseamnă
că un oraş puternic influenţează pozitiv potenţialele zonei adiacente, iar o zonă înconjurătoare
atractivă întăreşte şi mai mult caracterul funcţional al oraşului.
Prin consolidarea comunicării la nivel local şi prin activarea unei colaborări mai bune între
autorităţile locale şi cetăţeni, se va îmbunătăţi durabilitatea proceselor de dezvoltare şi
mulţumirea locuitorilor din oraş şi din spaţiului rural. PIDU încearcă să ofere o imagine clară
asupra punctului de la care se pleacă şi unde se doreşte să se ajungă într-un orizont de timp, să
se organizeze eforturile administraţiei şi posibililor parteneri locali, în vederea dezvoltării
comunităţii şi, în final, să ierarhizeze cele mai importante acţiuni de realizat pe plan local.
Stabilirea priorităţilor de dezvoltare, fundamentate pe baza unei analize socio-economice,

facilitează eforturile comunităţii de a accesa finanţări guvernamentale sau europene. Strategia
de dezvoltare este un document care pregăteşte comunitatea să anticipeze aceste oportunităţi
şi să fie pregătită pentru realizarea de parteneriate.
PIDU este un mijloc prin care comunitatea îşi va promova priorităţile şi interesele în domeniul
economic şi social. Strategia va oferi o viziune globală asupra dezvoltării pentru următorii ani.

Perioada următoare va constituit pentru comunităţile locale o oportunitate importantă de a

atrage numeroase alte surse de finanţare, alături de cele de la bugetul de stat.
Aceste fonduri pot să aibă un impact important asupra dezvoltării comunităţii. Integrarea în
Comunitatea Europeană a adus cu sine reglementări în organizarea activităţilor din comunitate
şi, pe de altă parte, oportunităţi de finanţare a proiectelor de infrastructură, dezvoltare
instituţională, îmbunătăţirea căilor de comunicare, mediu, infrastructură socială şi educaţională,
etc. În perspectiva accesării fondurilor structurale de la Uniunea Europeană, se impune ca o
condiţie necesară creşterea eficienţei actului administrativ, prin planificarea acţiunilor şi prin
structurarea obiectivelor propuse în proiecte.
Pentru a putea continua procesul de regenerare şi reabilitare, PIDU, la rândul său, reprezintă un
document de bază foarte important, în vederea absorbţiei fondurilor de la Uniunea Europeană.
Măsurile de reabilitare pentru oraşului Comăneşti şi pentru satele şi comunele din vecinătate pot
fi finanţate din POR - axele 1, 2, 3, 4 şi 5. În calitate de centru local de creştere, oraşul
Comăneşti va putea beneficia prioritar de fonduri de finanţare şi din alte programe operaţionale.
Pentru mediul rural, sunt prevăzute fonduri care pot fi absorbite din Planul Naţional pentru
Dezvoltare Rurală (PNDR). Un rol important îl va juca aici şi programul LEADER. Programul
LEADER al Uniunii Europene, Axa Prioritară 4 din PNDR, se orientează explicit asupra acestui
demers de planificare, pe care îl ridică la rang de principiu.
Strategiile de dezvoltare locale şi regionale nu pot atinge succesul decât atunci când actorii
locali şi grupurile locale de interese se implică la toate nivelele, şi când aceştia sunt cooptaţi
activ în implementarea programelor de acţiune şi a proiectelor.
Schema metodicii – Elaborarea şi implementarea PIDU
Document de bază: „Agenda Teritorială pentru o Europă competitivă şi durabilă a regiunilor”
În cadrul Ordonanţei Fondurilor Structurale 1083/2006, articolul 8, Comisia Europeană prezintă

rolul oraşului şi dezvoltării urbane durabile din punct de vedere al viitoarei politici de coeziune. În
felul acesta, importanţa centrală a oraşelor, ca motoare a dezvoltării economice şi a politicii
structurale regionale, este din nou accentuată.
Obiectivele PIDU:
• Întărirea efectivă a capacităţii de dezvoltare
• Coroborarea şi completarea competenţelor existente la nivel de oraş
• Discuţii consecvente la nivelul departamentelor de specialitate din cadrul administraţiei publice
locale, implicarea activă a tuturor actorilor importanţi din viaţa urbană
• Încadrare urbană în context regional
Domenii ale PIDU:

• Coroborarea a diferite spaţii de observare (regiune, judeţ, comunele din zona adiacentă, oraş)
• Coroborarea a diferite nivele de observare (aspecte privind construcţiile şi spaţiul, aspecte
economice, de mediu, sociale, culturale şi creatoare de imagine)
• Aducerea la masa discuţiilor a diferiţilor actori (administraţie, întreprinzători, asociaţii şi
organizaţii, cetăţeni)
• Coroborarea a diferite orizonturi de timp pentru dezvoltare (coordonarea în ordine a tuturor
fazelor de planificare şi de implementare)

Metodă de abordare
Documente de bază pentru dezvoltarea integrată a oraşului Comăneşti

Prezentarea funcţiei urbane în context regional
Prezentarea politicilor şi programelor aflate în curs de derulare şi evaluarea lor
Reprezentarea diferenţiată a situaţiei populaţiei şi a dezvoltării populaţiei
Enunţarea potenţialului punctelor tari şi punctelor slabe
Stabilirea poziţiei şi obiectivelor oraşului Comăneşti

Enunţarea potenţialului de inovare, a efectelor economice şi contribuţia zonei
urbane la dezvoltarea economică
Definirea şi stabilirea obiectivelor, temelor şi priorităţilor de dezvoltare urbană,
cooperării dintre economie, ştiinţă şi administraţia publică
Crearea şi dezvoltarea unui nivel de discuţie şi decizie comun, în vederea
sprijinirii elaborării conceptului şi implementării ulterioare a PIDU
Strategia de dezvoltare şi implementare a obiectivelor oraşului Comăneşti

Dezvoltarea şi stabilirea unei viziuni, a unor obiective generale şi specifice
Stabilirea necesarului de cooperare şi a instrumentelor de acţiune necesare
Definirea şi legătura cu activităţile şi strategiilor unor terţi (dezvoltare judeţeană
şi regională)
Program de acţiune şi de măsuri

Definirea de politici şi programe ca şi domenii de acţiune prioritare
a dezvoltării integrate urbane şi economice
Domeniile de acţiune sunt prevăzute cu proiecte individuale şi măsuri
(listă de proiecte cu priorităţi)
Definirea conţinutului proiectelor
(obiective, efecte, costuri, finanţare, cadru de timp, etc.)
Cuprinderea programelor de finanţare şi promovare
Elaborarea planului general de acţiune ca şi o prezentare generală a tuturor
măsurilor, inclusiv a costurilor şi a posibilităţilor de finanţare
Concept de organizare şi implementare

Propunere şi discuţii privind repartizarea sarcinilor din prisma utilizării
structurilor administrative existente
Stabilirea şi argumentarea necesităţilor de adaptare
Propuneri pentru viitoarele sarcini şi responsabilităţi ce vor trebui însuşite
Propuneri privind relaţiile cu publicul
Propuneri privind implicarea pe termen lung a partenerilor economici şi sociali,
precum şi a altor actori în procesul de implementare
Verificarea formelor adecvate de colaborare şi evaluarea tuturor premizelor
organizatorice şi a condiţiilor cadru de până acum
(structuri existente şi forme de organizare)
Propuneri pentru evaluarea şi continuarea procesului de dezvoltare

2.1 Obiective
Viziune de dezvoltare
Oraşul Comăneşti va fi un centru urban regional în judeţul Bacău şi în zona de Nord-Est, o

destinaţie atractivă pentru turişti, un loc plăcut pentru proprii locuitori, autorităţi locale
responsabile, documentate şi implicate, cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri prosperă.
Oraşul Comăneşti, în calitatea sa de centru urban tânăr, dinamic şi în care merită să trăieşti,
doreşte să devină un etalon din punct de vedere al protecţiei mediului pentru întreaga regiune.
Comăneşti-ul se va dezvolta şi va deveni un centru turistic atractiv din Regiunea de Nord-Est, ce
va oferi tuturor cetăţenilor din zona urbană un nivel de viaţă ridicat. Comăneştiul împreună cu
zonele rurale adiacente se va poziţiona pe direcţia economie şi cunoaştere, cercetare şi inovare,
comunicare şi cultură.
COMÂNEŞTI ÎNSEAMNĂ:
CO – Competitivitate economică
MA – Management durabil
NE – Nediscriminare şi egalitate
STI – Ştiinţă şi inovaţie
Măsurile şi proiectele care se vor realiza la Comăneşti vor avea în vedere:
• cunoaşterea şi experienţa acumulată de către forţa sa de muncă în domenii precum

industrie, construcţii, servicii
• potenţialul ridicat al tinerilor şi pregătirea personalului didactic de specialitate
• punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural şi resurselor naturale ale oraşului
• creşterea cifrei de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii din industria prelucrătoare a

lemnului şi servicii
COMĂNEŞTI TREBUIE SĂ DEVINĂ:
1. UN STANDARD DE VIAŢĂ LA NIVEL EUROPEAN PENTRU LOCUITORII SĂI
2. RESURSĂ DE EDUCAŢIE LA NIVEL REGIONAL
3. CENTRU TURISTIC REGIONAL
4. MOTOR AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE LOCALE

Obiective strategice
În Regiunea de Nord-Est, oraşele exercită o influenţă puternică asupra zonelor rurale adiacente
şi funcţionează ca puncte de cristalizare a stabilizării şi dezvoltării acestora. Funcţiile oraşelor
câştigă astfel în importanţa pe care o au la nivel local. În judeţul Bacău, Comăneştiul şi zona sa
adiacentă, în mod special, reprezintă o locaţie importantă pentru asigurarea şi crearea de locuri
de muncă, pentru întărirea legăturii dintre economic şi social, contribuind decisiv la o dezvoltare
spaţială echilibrată. Dezvoltarea oraşului Comăneşti influenţează calitatea vieţii la nivelul întregii
comunităţi din partea de nord-vest a judeţului.
O dezvoltare orientată în viitor nu se bazează doar pe o îmbunătăţire a infrastructuri şi a

clădirilor. Pe lângă instrumentele urbanistice (PUG, PUZ, etc.), îmbunătăţirea situaţiei
economice şi sociale a cetăţenilor, viitorul acestora precum şi creşterea calităţii vieţii sunt
premize importante pentru a asigura o dezvoltare durabilă.
Obiectiv strategic 1: COMĂNEŞTI - UN STANDARD DE VIAŢĂ LA NIVEL EUROPEAN

PENTRU LOCUITORII SĂI
Oraşul Comăneşti este capabil să ridice standardul de viaţă al locuitorilor săi la un nivel
european. Pentru aceasta este necesar accesul la o infrastructură de calitate: utilităţi, drumuri,
parcări, locuinţe decente, condiţii de siguranţă, sănătate, învăţământ şi servicii sociale, într-un
mediu curat.
Nivelul calităţii vieţii în oraşul Comăneşti, raportat la media nivelului de calitate a vieţii din
Regiunea de Nord-Est şi în România,
este scăzut. Sunt necesare investiţii
substanţiale în infrastructura de
sănătate şi de educaţie
(îmbunătăţirea condiţiilor igienice în
şcoli, grădiniţe, spitale sau
ambulatorii), precum şi promovarea
de proiecte sociale care au ca scop
dezvoltarea societăţii civile
(dezvoltarea şi formarea tinerilor,
convieţuirea minorităţilor, formare
profesională continuă a grupurilor
defavorizate, colaborări în parteneriat
între ONG-uri, autorităţi şi instituţii
publice).
Sub-obiective:
1. Dezvoltarea infrastructurii urbane durabile (infrastructură tehnică, spaţii verzi)
2. Dezvoltarea infrastructurii sociale (servicii sociale, educaţie, sănătate, cultură,
recreere)
3. Îmbunătăţirea siguranţei publice pentru cetăţeni
4. Dezvoltarea societăţii civile şi creşterea gradului de apropiere a cetăţeanului faţă de
administraţie
5. Protecţia mediului
Creşterea calităţii vieţii poate fie îmbunătăţită doar dacă, odată cu dezvoltarea economică,
veniturile populaţiei pot fi garantate şi în creştere pe termen lung. În acelaşi timp îmbunătăţirea
mediului social, accesul la servicii medicale, precum şi accesul la educaţie, sunt premize
esenţiale în vederea creşterii nivelului de viaţă.

Obiectiv strategic 2: COMĂNEŞTI - RESURSĂ DE EDUCAŢIE LA NIVEL REGIONAL
Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie şi în principal a dotării şcolilor şi centrelor pentru

formare profesională are ca scop asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi a
creşterii participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional.
Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente contribuie semnificativ

la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi a accesului la educaţie. Fondurile
atrase prin programe cu finanţare externă şi cele alocate din bugetul de stat pentru investiţii în
unităţi de învăţământ (cu precădere preuniversitar), nu acoperă necesarul de reabilitare a
infrastructurii educaţionale din oraşul Comăneşti. De asemenea, un număr mare de unităţi de
învăţământ necesită lucrări de reabilitare şi dotare cu echipamente didactice, IT şi materiale
specifice pentru documentare.
Sub-obiective:
1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii locale din învăţământul preuniversitar
2. Promovarea formării profesionale continue prin intermediul unei strânse colaborări

între mediul economic şi şcoală
Aceste investiţii vor asigura premisele creşterii capacităţii de şcolarizare a unităţilor din
învăţământul obligatoriu, îmbunătăţind astfel condiţiile de acces la educaţie din zona de acţiune
urbană considerată.

Obiectiv strategic 3: COMĂNEŞTI - CENTRU TURISTIC REGIONAL
Pentru a asigura dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic, este necesară dezvoltarea
infrastructurii turistice, diversificarea produselor turistice, îmbunătăţirea serviciilor în turism şi o
promovare adecvată.
Sub-obiective:
1. Dezvoltarea infrastructurii turistice, culturale şi sportive
2. Reabilitarea patrimoniului istoric de importanţă locală şi naţională
3. Dezvoltarea unei strategii de marketing – dezvoltarea, corelarea şi promovarea

ofertelor culturale, turistice şi culturalo-turistice
Acest obiectiv este foarte complex, motiv pentru care necesită utilizarea tuturor potenţialelor pe
care Comăneştiul şi zona rurală învecinată le pot oferi. Printre acestea, se numără patrimoniul
istoric, vestigiile arheologice, tradiţiile culturale şi infrastructura de cazare pentru turişti.
Programele şi politice necesare nu se vor concentra numai pe un singur domeniu, fie economic
sau turism, în vederea atingerii acestui obiectiv, ci pe promovarea oraşului Comăneşti ca şi
centru regional pentru turism. Acest lucru presupune existenţa unei structuri urbane funcţionale,
cu oferte turistice complexe, cu un sistem de transport public în comun funcţional, spaţii de
parcare suficiente, posibilităţi atractive pentru cumpărături, servicii de bună calitate şi locuitori
ospitalieri.

Obiectiv strategic 4: COMĂNEŞTI - MOTOR AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE LOCALE
Oraşul Comăneşti deţine potenţialul uman şi resursele naturale necesare pentru a deveni un
centru economic local al Regiunii de Nord-Est. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un
mediu favorabil dezvoltării mediului de afaceri prin: crearea unui mediu de angajare bine plătit,
atragerea de investiţii în oraş şi dezvoltarea resurselor umane.
Sub-obiective:
1. Crearea şi oferirea condiţiilor de infrastructură necesare în vederea dezvoltării şi

atragerii de întreprinzători inovativi (promovare economică completă)
2. Crearea unui climat economic deschis şi prietenos, precum şi condiţii cadru atractive
şi posibilităţi de investiţii
Comăneştiul, în calitatea sa de motor local al dezvoltării economice, necesită nu doar o

infrastructură adecvată pentru întreprinzători, legături bune de transport, servicii de consultanţă
şi sprijinire a afacerilor de bună calitate pentru cei ce doresc să investească, sau forţă de muncă
bine calificată, ci şi potenţialuri endogene semnificative, cum ar fi: un mediu cultural bine
organizat, condiţii bune de muncă şi de locuit. Din acest motiv, în vederea realizării acestui
obiectiv, programele şi politicile sectoriale şi teritoriale vor trebui să fie corelate pentru a putea
crea condiţiile necesare de dezvoltare pentru oraşul Comăneşti, locaţie a dezvoltării economice.

2.2 Priorităţi de dezvoltare
Secţiunea I: Construcţia şi reabilitarea infrastructurii locale
Politica A1: Creşterea accesibilităţii în oraş şi zonele adiacente şi a mobilităţii transportului de

persoane şi mărfuri
Programe:
A1.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi şi drumuri urbane
Cu proiectele:
• Reabilitarea reţelei de străzi urbane a oraşului Comăneşti
• Construcţia variantei de ocolire a oraşului Comăneşti
• Construcţie de parcări subterane/supraterane în zona centrală
A1.2 Îmbunătăţirea transportului public în zona urbană
Cu proiectele:
• Introducerea transportului cu autobuze/troleibuze în zona urbană
• Amenajare de piste de biciclete
• Sistem de monitorizare şi dirijare a mijloacelor de transport public
Politica A2: Îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor sociale
Programe:
A2.1 Construirea, modernizarea centrelor sociale şi diversificarea serviciilor sociale pentru
categoriile de persoane aflate în situaţie de risc social
Cu proiectele:
• Reabilitarea Centrului de Tineret Comăneşti
• Înfiinţarea Centrului de Criza Impotriva Violentei Domestice
• Reabilitare clădire socială şi construcţie baie publică pentru comunitatea romă
• Construcţia unui centru multifuncţional de asistenţă socială
• Construcţia de centre de zi pentru vârstnici în toate cartierele
A2.2 Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate
Cu proiectele:
• Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriilor din cadrul Spitalului Ioan Lascăr
Comăneşti
• Construirea unei policlinici
A2.3: Îmbunătăţirea siguranţei publice pentru cetăţeni
Cu proiectul:
• Asigurarea infrastructurii necesare serviciilor publice de poliţie comunitară, jandarmerie şi
pompieri
Politica A3: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale pentru dezvoltarea unui sistem de

învăţământ competitiv
Programe:
A3.1 Dezvoltarea infrastructurii din învăţământul preuniversitar

Cu proiectele:
• Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversita-
re – Şcoala nr.1 Comăneşti
re – Şcoala nr.7 Comăneşti
re – Grădiniţa cu program prelungit Dumbrava Minunată din Comăneşti
Politica A4: Reabilitarea, restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural inclusiv infrastructura
A4.1 Reabilitarea/restaurarea clădirilor de patrimoniu
Cu proiectele :
• Reabilitarea muzeului de artă „Palatul Ghika”
• Amenajarea site-ul arheologic de la Vermeşti
• Reabilitarea şi modernizarea clădirii Gării Comăneşti
Politica A5: Dezvoltarea şi reabilitarea/modernizarea infrastructurii turistice şi sportive pentru

valorificarea potenţialului existent
Programe:
A5.1 Dezvoltarea infrastructurii turistice
Cu proiectele:
• Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor
naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice în localitatea Comăneşti
• Valorificarea potenţialului turistic al Văii Trotuşului şi crearea infrastructurii necesare
A5.2 Dezvoltarea infrastructurii culturale necesare pentru evenimente interne si internaţionale
Cu proiectul:
• Construirea de centre culturale multifuncţionale
• Construire aşezământ cultural în cartierul Vermeşti
• Construire aşezământ cultural în cartierul Podei-Podina
A5.3 Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru evenimente sportive
Cu proiectele:
• Sală de sport multifuncţională
• Bazin înot
• Bază sportivă cu piste de atletism şi teren de fotbal
A5.4 Promovarea ofertelor turistice, culturale şi sportive
Cu proiectul
• Centrul regional de promovarea turismului

Secţiunea II: Infrastructura de mediu
Politica B1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
Programe:
B1.1 Extinderea sistemului de canalizare în zonele limitrofe
Cu proiectul:
• Extinderea sistemului de canalizare în toate cartierele oraşului
Politica B2. Dezvoltarea sistemului de management al deşeurilor în zona urbană
Programe:
B2.1 Sistem de management integrat al deşeurilor
Cu proiectele:
• Sistem de management integrat al deşeurilor (colectare selectivă, depozitare, sortare,
valorificare, închiderea depozitelor neconforme)
• Inchidere Depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale Comăneşti
• Inchidere Haldă de steril Crăciuneşti
• Inchidere Haldă de steril Livada 2
Politica B3: Creşterea eficienţei energetice
Programe:
B3.1 Reabilitarea centralei şi a reţelei termice de distribuţie din oraşul Comăneşti
Cu proiectele
• Reabilitarea reţelei termice de distribuţie şi a punctelor termice
• Reabilitare sursei termică majore
Politica B4. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice
Programe:
B4.1 Îmbunătăţirea calităţii aerului
Cu proiectele:
• Centrul local de cercetare pentru calitatea vieţii
• Lucrări de reabilitare a unor parcuri existente în oraşul Comăneşti
Secţiunea III. Infrastructura economică
Politica C1. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor
Programe:
C1.1 Crearea şi oferirea condiţiilor de infrastructură în vederea dezvoltării economice
Cu proiectele:
• Centrul de afaceri multifuncţional Trotuş
• Centru Expoziţional şi de conferinţe
• Centrul Logistic

Politica C2. Promovarea tehnologiei informaţiilor
Programe:
C1.2 Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice
Cu proiectul:
• Tehnologie pentru comunitate
Secţiunea IV Dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţii administrative
Politica D1. Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
Programe
D1.1 Instruirea şi perfecţionarea personalului din sectorul serviciilor sociale
Cu proiectele:
• Module de instruire şi perfecţionare a asistenţilor personali
• Module de perfecţionare a îngrijitorilor la domiciliu
Politica D2. Promovarea măsurilor active de ocupare
Programe
D2.1 Promovarea măsurilor active pe piaţa muncii
Cu proiectele:
• Caravana ocupării în zona urbană
• Şansa unui nou început
• Firma virtuală pentru elevi/studenţi – dezvoltarea antreprenoriatului
Politica D3. Promovarea incluziunii sociale pe piaţa muncii
Programe
D3.1 Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu nevoi speciale şi a rromilor
Cu proiectele:
• Împreună pe piaţa muncii
• Facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la formarea profesională

3. Planul de acţiune
3.1 Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe

surse de finanţare, perioada de implementare a proiectelor
Grila de priorităţi a fost stabilită în funcţie de impactul pe care proiectele le vor avea în zona de
acţiune urbană şi influenţa acestora pentru zonele adiacente. Au fost considerate prioritare
programele ale căror proiecte au impact foarte mare asupra dezvoltării oraşului şi a zonelor
rurale adiacente.
Program: A1.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi şi drumuri urbane

Proiect: • Reabilitarea reţelei de străzi urbane a oraşului Comăneşti
Program: A2.1 Construirea, modernizarea centrelor sociale şi diversificarea serviciilor

sociale pentru categoriile de persoane aflate în situaţie de risc social
Proiecte: • Reabilitarea Centrului de Tineret Comăneşti
• Înfiinţarea Centrului de Criza Impotriva Violentei Domestice
Program: A2.3 Îmbunătăţirea siguranţei publice pentru cetăţeni

Proiect: • Asigurarea infrastructurii necesare serviciilor publice de poliţie comunitară,
jandarmerie şi pompieri

Lista proiectelor individuale
Perioada de
Buget proiect
implementare
Obiectiv şi Contribuţie
Nr. Valoare
Denumire proiect Solicitant activităţi proprie Costuri
crt. Anul Anul nerambursabilă
propuse costuri neeligibile Total (lei)
începerii finalizării solicitată (VNS)
eligibile (CN) (lei)
(lei)
(CPCE) (lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)
Reabilitarea reţelei Consiliul
1 de străzi urbane a Local VNS1 CPCE1 CN1
oraşului Comăneşti Comăneşti
Reabilitarea Consiliul
2 Centrului de Local VNS2 CPCE2 CN2
Tineret Comăneşti Comăneşti
Înfiinţarea
Consiliul
Centrului de Criza
3 Local … … …
Impotriva Violentei
Comăneşti
Domestice
Asigurarea
infrastructurii
necesare serviciilor Consiliul
4 publice de poliţie Local VNSn CPCEn CNn
comunitară, Comăneşti
jandarmerie şi
pompieri
CPCEt=
CNt= CN1+
VNSt= VNS1+ CPCE1+
Sub-total 1 (buget proiecte) CN2+…+
VNS2+…+ VNSn CPCE2+…+
CNn
CPCEn
Costuri implementare Plan integrat
TOTAL
3.2 Harta zonei de acţiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului

3.3 Managementul implementării planului integrat
Structura de management propusă
PIDU este un cadru adecvat pentru o dezvoltare coordonată, durabilă şi integrată a spaţiului
urban. Coordonarea proceselor de dezvoltare în diversele domenii şi spaţii este complicată şi
necesită un astfel de „instrument central de coordonare“, care subliniază caracterul procesual.
Din aceasta rezultă necesitatea de a structura şi de a organiza într-un mod adecvat procesul de
implementare ce ne stă înainte.
În această ordine de idei trebuie luate în considerare următoarele componente:

1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului
2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne
3. Feedback la nivelul politicii localităţii
4. Dialog cu sfera publică a oraşului
5. Munca de lobby la nivelul naţional
1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului
În cadrul elaborării PIDU au fost cooptate administraţia localităţii, instituţiile publice şi actori
diverşi. Astfel, în cadrul unui proces cooperativ şi participativ, au fost puse cap la cap
consideraţii, stări de fapt, informaţii, teme şi conţinuturi ale unor concepţii. PIDU va fi transpus
într-o strategie pentru dezvoltarea durabilă a spaţiului urban Comăneşti.
2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne
Prin intermediul echipei de lucru a fost aleasă o formă de organizare care să ţină cont atât de
necesităţile politice de decizie, cât şi de evaluarea tehnică.
În faza de implementare trebuie asigurat fluxul corect şi la termen de informaţii.
Coordonarea centrală din biroul Primarului oraşului Comăneşti ar trebui păstrată. Întrunirile
echipei de lucru vor servi pe viitor preponderent schimbului de informaţii şi realizării
supraordonate a deciziilor politice. O bună pregătire este absolut necesară pentru a garanta o
desfăşurare constructivă a discuţiilor.
Principial se impune prelucrarea în parte a următoarelor puncte de discuţie:

• Starea de fapt a implementării PIDU
• Informarea şi cooptarea unor terţi,
• Impulsuri din partea actorilor participanţi.
Pregătirea din punct de vedere al conţinutului, mai ales cu privire la controlul implementării
măsurilor şi a proiectelor PIDU, ar trebui asigurată prin echipa de lucru şi departamentul
dezvoltării urbanistice. Raportările anuale faţă de autorităţile finanţare (AM POR) şi armonizarea
curentă cu MDLPL cu privire la stadiul implementării PIDU vor structura în mod suplimentar
procesul de coordonare.
3. Feed-back la nivelul politicii localităţii
PIDU trebuie să servească şi ca instrument de înţelegere între administraţie şi politica localităţii.

Acest lucru presupune un acord comun privitor la valoarea de rang al PIDU în cadrul realizării
deciziilor politice la nivelul localităţii. PIDU trebuie să reprezinte, prin structurarea domeniilor
tematice, fundamentul pentru armonizarea dintre administraţie şi politică la nivelul localităţii în
privinţa celorlalte puncte de importanţă. PIDU reprezintă spaţiul comun de acţiune al
administraţiei orăşeneşti şi administraţiei centrale în vederea procedării strategice în cadrul
dezvoltării spaţiului oraşului Comăneşti. Dezvoltarea economică va fi structurată iar procesele
oricum necesare de decizie ale politicii la nivelul localităţii, ale administraţiei sau ale sferei
publice vor fi iniţiate. Prin aceasta PIDU va trebui să creeze structura pentru procesele viitoare
de luare a deciziilor.
4. Munca de lobby faţă de MDLPL
PIDU va trebui să fie un fundament de decizie la nivel naţional pentru sprijinul în domeniul
finanţării şi în cel strategic. El indică clar direcţia strategică a dezvoltării economice şi reprezintă
contextul integral al măsurilor pentru care este necesar sprijinul prin finanţare, respectiv pentru
care este necesar sprijinul de conţinut sau organizatoric de la nivelul naţional. De aceea este de
asemenea necesar ca, pe baza PIDU, să se facă lobby la nivel naţional pentru proiecte şi
măsuri bune şi să se solicite decizii şi sprijin pentru proiecte relevante şi să se raporteze în mod
curent despre starea acestora.
5. Dialog cu sfera publică a oraşului
Spaţiul urban intră într-un dialog strâns cu cetăţenii. În acest context miza trece dincolo de
informare, în domeniul câştigării unor întreprinderi, asociaţii, iniţiative şi a cetăţenilor singulari
pentru activităţi şi acţiuni concrete.
Astfel de teme ale PIDU ar trebui în orice caz armonizate cu administraţia publică şi cu
departamentele de specialitate ale acesteia. În mod suplimentar este necesar să se asigure un
feedback permanent din procesele discursive avute în vedere. Angajamentul cetăţenesc şi
antreprenorial este în mod esenţial dependent de comprehensibilitatea abordării ideilor
prezentate, respectiv de recunoaşterea prestaţiilor realizate.
În acest context rezultatele esenţiale ale PIDU vor fi prezentate şi explicitate şi marii sfere
publice. Rezumarea dezbaterilor de până acum este conţinută în anexă şi conţine indicii
valoroase pentru precizarea şi actualizarea ulterioare ale PIDU.
Structura si schema de implementare a PIDU
Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesitatile de dezvoltare ale oraşului. Administraţia

orăşenească dezvoltă proiecte, completează fişele de proiect şi redactează cererile de
finanţare.
Propunerile de proiect sunt aprobate de Consiliul Local şi apoi transmise Organismelor

Intermediare (OI), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul OI, Consiliul
Local încheie contractele aferente cu Autorităţile de Management (AM), respectiv cu ministerele.
După ce aceste contracte au fost încheiate, aplicantul desemnează o echipă de proiect ce

urmăreşte implementarea PIDU, controlând indicatorii realizaţi şi raportând rezultatele obţinute
către Consiliul Local şi, în funcţie de necesităţi, şi către OI, respectiv AM sau minister.
Monitorizare
Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării urbane integrate este necesară, pentru a
urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul
apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un tărâm nou, nici în
celelalte state membre ale UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această direcţie.
Necesitatea şi eficienta acestui tip de instrumente, cum este PIDU, sunt adesea subestimate, nu
sunt cooptate în planificările informale, iar armonizarea cu celelalte procese de dezvoltare
urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de
monitorizare de succes să fie de la bun început controlate în mod strict:

Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul derulării, luării deciziilor

şi al planificării:
• Întocmirea unui concept solid integrat de dezvoltare orientat către obiective, spre exemplu cu
o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor workshop-uri cu specific de grup focalizate pe
obiectiv
• Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale programului (de ex.
cetăţene / cetăţeni, actori sociali, economie privată)
• Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi de
prevederile-obiectiv ale conceptului integrat de acţiune PIDU
• Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare atât pentru măsurile
de investiţie cât şi pentru cele non-investive
• Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi de comunicare ale
participanţilor la program
Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluării programului:

• Actualizarea în funcţie de obiective a PIDU (spre ex. sub forma strategiei pentru zona de
acţiune urbană)
• Întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt utile pentru
scopurile de evaluare
• Construirea şi utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului, spre
ex. prin iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului
• Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum şi pentru
utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat, la intervale scurte, către
cei implicaţi în proiect cu privire la rezultatele evaluării.
• Recoltări de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor (observaţii,
recensăminte, sondaje, etc).
• Instituirea unei competenţe metodice pentru (auto-)evaluare şi evaluarea datelor prin
intermediul unui sprijin profesional.

4. Informarea publicului în procesul elaborării planului
4.1. Descrierea metodelor de informare
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană trebuie să reflecte o abordată integrată a problemelor

economice, sociale şi de mediu rezolvând simultan o serie de probleme între care există relaţii
de interdependenţă. Pentru aceasta, în elaborarea planurilor trebuie consultaţi şi informaţi toţi
factorii responsabili din municipiu şi zonele adiacente, din aceste domenii.
În acelaşi timp, PIDU trebuie să îmbine direcţiile de dezvoltare cu nevoile cetăţenilor din oraş şi
zonele adiacente. Prin urmare, consultarea şi informarea tuturor actorilor locali implicaţi în
dezvoltarea oraşului este foarte importantă pentru elaborarea acestor documente.
Campania de informare s-a realizat prin intermediul comunicatelor de presă şi prin intermediul
întâlnirilor de lucru şi focus-grupuri.
4.2. Descrierea metodelor de consultare
Consultarea s-a realizat pe mai multe planuri:

1. politic, prin consultarea şi informarea consilierilor locali, primarului oraşului Comăneşti şi
membrilor Consiliului Local
2. administrativ, cu toate instituţiile publice
3. civic, cu cetăţenii oraşului.
La şedinţele de informare au participat: echipa de management, reprezentanţi din domeniul

social, protecţia mediului, învăţământ şi mediul de afaceri. În cadrul acestor întâlniri au fost
create Grupuri tematice de lucru ce s-au întrunit în şedinţe de lucru, în cadrul cărora au avut loc
dezbateri privind viziunea, obiectivele, analiza Swot şi lista de proiecte, cu scopul de a aduce
îmbunătăţiri şi actualizări elementelor prezentate, pentru fiecare domeniu de activitate în parte.
Anchetă sociologică pe bază de chestionare
Ancheta referitoare la problemele specifice zonei de acţiune urbane îşi propune să evalueze
satisfacţia locuitorilor dintr-o anumită arie a oraşului Comăneşti, cu privire la serviciile
educaţionale, medicale, de transport în comun, de salubritate, comerciale şi financiar-bancare.
De asemenea, s-au avut în vedere modalităţile de petrecere a timpului liber, oferta de locuri de
muncă, condiţiile de trafic (auto şi pietonal) şi de parcare auto, poluarea fonică, poluarea aerului,
calitatea apei potabile, siguranţa cetăţenilor din zonă şi s-au identificat problemele cu care se
confruntă locuitorii şi care pot să-şi găsească rezolvare prin planul urbanistic general.
În ceea ce priveşte necesităţile de dezvoltare ale oraşului, locuitorii Comăneştiului s-au

pronunţat în majoritate pentru rezolvarea problemei traficului rutier prin modernizarea reţelei de
străzi, dezvoltarea serviciilor medicale prin modernizarea spitalului din localitate, dezvoltarea
serviciilor educaţionale, înfiinţarea unor noi parcuri industriale şi noi centre mari comerciale,
creşterea investiţiilor în noi facilităţi de cazare turistică.
Interviurile realizate cu reprezentanţii principalelor instituţii ale căror propuneri privind realizarea
Planului Urbanistic General trebuie luate în considerare, având un rol important în procesul de
dezvoltare urbană, au identificat câteva planuri de dezvoltare ale acestora, care vin în
întâmpinarea problemelor evidenţiate de cercetarea sociologică în rândul populaţiei oraşului şi
care sunt în concordanţă cu părerile exprimate de către subiecţii chestionaţi privind necesităţile
de dezvoltare ale acestei localităţi urbane.

Rezultatele acestor studii de fundamentare cu caracter consultativ trebuie folosite de către

specialiştii din diferite domenii, implicaţi în elaborarea Planului Urbanistic General al oraşului
Comăneşti, care trebuie să ia în considerare atât nevoile populaţiei, problemele cu care aceasta
se confruntă şi cărora li se pot găsi soluţii ce pot fi implementate prin acest plan urbanistic,
viziunea locuitorilor privind dezvoltarea viitoare a oraşului, cât şi planurile de investiţii imediate
sau de recomandările specialiştilor din instituţiile care au un rol important în dezvoltarea urbană.

PIDUComanesti 20 Martie 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PIDUComanesti 20 Martie 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operaţional Regional

Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de

Sub-domeniul: Centre urbane

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană 3

1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii 3

2. Strategia dezvoltării zonei de acţiune urbană 45

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 2

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană

1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii

Disparitatea majoră de dezvoltare economică şi socială a zonei de acţiune urbană faţă de

• scăderea şi îmbătrânirea demografică a oraşului Comăneşti, confirmată de datele statistice

• decalajul major de competitivitate economică înregistrat de Comăneşti faţă de judeţ şi

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 3

realizată de mediul urban al judeţului Bacău. Comparaţiile prezentate susţin dezechilibrul

• dezechilibre grave în ocuparea forţei de muncă. Acestea sunt datorate disponibilizărilor

• degradarea infrastructurii tehnice şi de transport dată în primul rând de starea

• subdezvoltarea infrastructurii sociale ca rezultat al slabei dezvoltări a sistemului sanitar, de

• dezechilibrul major al investiţiilor. Statisticile existente arată că în zone de acţiune urbană

Caracterul polarizator al oraşului Comăneşti, dat de legăturile intense cu arealele

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 4

1.2 Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană

Prezenţa în subsolul depresiunii Dărmăneşti a unor importante rezerve de cărbune şi petrol a

Oraşul Comăneşti se găseşte în zona central-estică a României, la 46°26' latitudine nordică şi

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 5

Teritoriul oraşului Comăneşti prezintă condiţii hidro-geotehnice favorabile pentru construcţii şi

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 6

Dezvoltarea populaţiei 1992-2008

Evoluţia descrescătoare a numărului populaţiei are un caracter accelerat, fapt ce indică

Dezvoltarea populaţiei 2002-2008

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Densitatea populaţiei 2002-2008

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 7

Populaţia, pe grupe de vârstă

Evoluţia structurii vârstelor populaţiei în oraşul Comăneşti prezintă o tendinţa de îmbătrânire

Structura populaţiei pe sexe 2005-2007

Datele existente relevează un echilibru al populaţiei oraşului în ceea ce priveşte structura pe

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 8

Acest fenomen, cunoscut şi sub denumirea de navetism, se manifestă cu o amplitudine crescută

Migraţia determinată de schimbarea domiciliului 2002-2007

În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei oraşului, o imagine de ansamblu asupra

Evoluţia mişcării naturale a populaţiei 2002-2007

Născuţi vii Decedaţi

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 9

Principalele probleme relevate de analiza demografică a zonei de acţiune urbană:

Principalele atuuri relevate de analiza demografică a zonei de acţiune urbană:

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 10

Aspecte şi probleme sociale

În oraşul Comăneşti, majoritatea absolută o formează cetăţenii de etnie română. Aproximativ

Structura etnică a populaţiei 2002

Structura după religii 2002

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 11

1.3 Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice, învăţământ

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 12

economici disponibili în prezent pentru întreprinderile oraşului Comăneşti sunt prezentaţi în

Cifra de afaceri realizata în medie pe o unitate locala

Valori ale indicatorilor în 2007

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 13

Cifra de afaceri realizată în medie pe un salariat

Cifra de afaceri realizată în medie pe un salariat

În cadrul industriei oraşului Comăneşti, o importanţă semnificativă o au unităţile de exploatare,

Consiliul Local al Oraşului Comăneşti 14

• un sector cu importanţă specială în cadrul serviciilor comerciale îl reprezintă turismul, atât ca