Sunteți pe pagina 1din 18

PROIECT

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Muntean Anca Nicoleta An 3 , Grupa 5

FI TIP DE PROIECT

TITLUL PROIECTULUI: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii Gradinitei Amicii din orasul Sebes, Jud.Alba; BENEFICIARUL (APLICANTUL): Primaria orasului Sebes; ARIA TEMATICA: - programul operaional - Programul operaional regional; - axa prioritar Axa prioritar 3. Imbunatatirea infrastructurii sociale; - domeniul de intervenie 3.4. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare i a infrastructurii pentru formare profesional continu; LOCATIA PROIECTULUI: - regiunea Centru; - judeul Alba ; - localitatea Sebes; DESCRIEREA proiectului: - scop - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii Grdiniei Amicii din oraul Sebes, jud.Alba pentru mbuntirea condiiilor normale de desfurare a activitaiilor. Consideram necesar acest proiect deoarece gradinita constituie o etapa fundamentala in dezvoltarea copilului, nu doar prin continutul stiintific al procesului instructiv-educativ ci si prin libertatea de actiune oferita prescolarului care-i stimuleaza interesele de cunoastere si contribuie la largirea campului de relatii sociale;

-obiective : Dotarea cu echipamente educationale IT, cari pentru copii, jucarii, asigurarea cu materiale didactice. Amenajarea spaiului de joaca conform normelor europene pentru activiti recreative. Schimbarea sistemului de ncalzire actual cu un sistem de ncalzire prin pardoseala. Perfecionarea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului educaiei precolare. Restabilirea condiiilor igienico-sanitare i de confort. Reabilitatea finisajelor si a instalatiilor.

-justificarea proiectului : n prezent n Romnia nu exist politici coerente n domeniul EICZ. Politicile (inclusiv reglementrile) sunt fragmentate. ngrijirea copilului i educaia timpurie sunt reglementate separat. Grdiniele reprezint principalele servicii pentru copiii 3-6 ani, rata de nscriere fiind de 87% n rndul acestora. Grdiniele sunt servicii educaionale, dei unele dintre ele, funcionnd pe durata ntregii zilei, ofer i servicii de ngrijire pentru copiii ai cror prini muncesc. Serviciile de ngrijire a copilului pentru copiii sub trei ani sunt furnizate sub forma diferitelor aranjamente informale. Serviciile publice destinate acestor copii (creele) acoper doar un mic procent al copiilor din aceast grup de vrst. Aceste servicii sunt privite mai ales ca servicii de ngrijire; nu exist o politic educaional pentru copii sub trei ani. Romnia a derulat totodat programe adresate copiilor care provin din familii cu un nivel socio-economic sczut sau care au dizabiliti, dezvoltnd pentru acetia centre de zi sau centre de recuperare. Acestea sunt ns destul de puine la numr n raport cu nevoia existent. Exista un interes deosebit pentru dezvoltarea gradinitelor. Acest interes este rezultatul schimbrilor structurilor familiale i al numrului crescut de femei pe piaa forei de munc. Cum ngrijirea copiilor este perceput de obicei ca fiind responsabilitatea femeii ntr-o familie, organizarea serviciilor de ngrijire a copiilor pe timpul zilei devine un factor vital n asigurarea egalitii de anse ntre femei i brbai. Situatia actuala a gradinitei nu este tocmai favorabila pentru desfasurarea in conditii optime a activitatiilor. Obiectivele trebuie realizate pentru crearea unui mediu placut copiilor. O provocare pentru diferitele servicii de EICZ, precum centrele de zi, este dat de faptul ca acestea sunt servicii importante pentru copii i prini n acelai timp. Ele pot reprezenta faciliti n care copiii mici sunt ngrijii cu cldur i, totodat, le sunt oferite oportuniti de a se juca i nva mpreun cu copii de aceeai vrst. Valoarea i efectele EICZ asupra bunstrii, nvrii i dezvoltrii copiilor, asupra succesului lor n coal i n via, n general, nu pot fi neglijate. Cercetrile au dovedit c serviciile de EICZ de calitate sunt benefice n special pentru copiii care provin din familii cu un nivel socioeconomic sczut i pentru copiii cu dizabiliti sau cu dificulti de nvare.

Serviciile de EICZ au n acelai timp un important rol preventiv, de aceea ele ar trebui s se afle n strns legtur cu alte servicii destinate copiilor i familiilor. Funcia lor principal este aceea de a-i sprijini pe prini n creterea i educarea copilului lor. Acest fapt subliniaz necesitatea furnizrii de servicii de sprijin timpurii i importana aciunilor de prevenire. Uniunea European a stabilit, n cadrul Consiliului de la Barcelona (2002), obiective clare privind creterea egalitii de anse, prin mbuntirea participrii femeilor pe piaa forei de munc. Una dintre politicile cheie, menite s faciliteze participarea femeilor n munc i s sprijine prinii n atingerea unui echilibru ntre munc i viaa de familie, se refer la creterea sprijinului pentru ngrijirea copiilor, n special pentru familiile care au dificulti n accesarea unui asemenea serviciu sau care nu i-l permit. -contextul proiectului : Analizele facute asupra evolutiilor recente in rndul grdinielor evidentiaza tendinta de crestere a numarului solicitrilor pentru locuri n grdinie. Ascensiunea puternica a consumului in Romania a devenit o tendinta. Consumatorii romani devin tot mai atenti la raportul pret-calitate, mai selectivi in alegerea locaiei potrivite pentru copii si mai educati in ceea ce priveste serviciile oferite.. In acest fel concurenta devine mai intensa in rndul grdinielor din localitate, detinatorii acestora efectuand cat mai multe modificari pentru a satisface pe deplin necesitatile consumatorului. Progresele inregistrate in lucrarile de dezvoltare si modernizare a infrastructurii grdinielor creeaza premise pentru continuarea trendului crescator a nivelului de pregtire. Proiectul de lege reglementeaza cadrul legal privind asigurarea serviciilor de educatie si ingrijire pentru toti copiii pana la absolvirea clasei a 4-a primare. Romania isi indeplineste astfel obligatiilor care ii revin ca stat membru UE. Consiliul European de primavara de la Barcelona din 2002 a stabilit ca: Statele membre trebuie sa inlature cauzele care impiedica participarea femeilor pe piata fortei de munca si trebuie sa faca tot posibilul ca, tinand seama de cererea de facilitati de ingrijire a copilului si in conformitate cu modelele nationale de ingrijire, sa asigure ca, pana in 2010, cel putin 90% dintre copiii cu varste cuprinse intre 3 ani si varsta obligatorie de scolarizare beneficiaza de servicii de ingrijire si cel putin 33% dintre copiii cu varsta sub 3 ani beneficiaza de servicii de ingrijire. Asigurarea de asemenea servicii de ingrijire a copiilor este considerata de catre Consiliul si Comisia Europeana ca fiind un pas esential in realizarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, in cresterea participarii femeilor pe piata muncii si a reconcilierii vietii profesionale cu viata de familie si ocupa un loc important in cadrul politicilor UE. Reconcilierea carierei profesionale cu viata de familie este prevazuta si in Memorandumul Comun in Domeniul Incluziunii Sociale semnat intre Romania si UE in 2005: Este urgent sa se dezvolte un ansamblu de servicii de ingrijire a copilului mic pentru a facilita participarea femeilor la activitatile economice: crese si gradinite in regim de internat, servicii socio-medicale de supraveghere in comunitate a copiilor in primul an

de viata si centre de zi, in special in mediul rural. Ministerul arata ca proiectul de lege raspunde si altor obligatii asumate pe plan international de Romania. Initiativa Ministerului Muncii tinteste sprijinirea familiilor care gasesc cu greu solutii pentru ingrijirea micutilor in afara orelor de gradinita si de scoala. Potrivit expunerii de motive a proiectului, asigurarea acestor servicii este esentiala in conditiile in care tot mai multe femei sunt angajate, iar programul de lucru, in special la firmele private, este tot mai incarcat. Initiatorii proiectului de lege sustin ca aceste centre pot functiona si pe timpul vacantelor, iar unul dintre castiguri ar fi ca femeile pot reveni mult mai repede la locul de munca dupa ce au nascut. Proiectul de lege a fost elaborat in cadrul unui proiect de infratire institutionala dintre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Centrul de Cercetare si Dezvoltare pentru Bunastare si Sanatate (STAKES) din Finlanda. -activitile proiectului : tipurile de activitati si subactivitati necesare pentru realizarea proiectului (constructii, achizitii, publicitate etc.) 1. Derularea procesului de selectie a furnizorului serviciului de consultanta pentru elaborarea documentatiei si managementului proiectului 1.1. Elaborarea cererii de oferta pentru serviciul de consultanta 1.2. Primire oferte de la potenialii prestatori 1.3. Analiz i evaluare oferte 1.4. Selectia ofertei optime si semnarea contractului 2. Elaborarea documentatiei aferente proiectului 2.1. Elaborarea cererii de finantare 2.2. Elaborarea studiului de fezabilitate 2.3. Intocmirea dosarului de proiect si depunerea dosarului la autoritatea contractanta 2.4. Elaborarea raspunsului la solicitari 3. Evaluarea proiectului i semnarea contractului de finantare 4. Constituirea echipei proiectului 4.1. Alocarea responsabilitatiilor echipei in functie de sarcinile pe care le are fiecare membru. 4.2. Determinarea termenelor de finalizare a proiectului pentru a nu se depasi perioada alocata pentru implementarea proiectului. 5. Activitatea de modernizare si reabilitare 5.1. Elaborarea caietului de sarcini care contine: - achizitionarea a 10 calculatoare, 30 de carti, 50 de jucarii - amenajarea spatiului de joaca - schimbarea sistemului de incalzire - restabilirea conditiilor igienico-sanitare 5.2. Organizarea licitatiei in vederea alegerii furnizorului cel mai eficient in functie de caietul de oferta prezentat de catre fiecare firma in parte. 5.3. Selectarea furnizorului de servicii pentru asigurarea calitatii lucrarilor. 6. Demararea lucrarilor de renovare 7. Activitati de achizitii echipamente si dotari 7.1. Elaborarea caietului de sarcini pentru stabilirea exacta a achizitiilor care trebuie facute.

7.2. Elaborarea licitatiei pentru alegerea furnizorului cu pretul cel mai avantajos si calitatea cea mai buna. 7.3. Selectarea furnizorului potrivit pentru ca lucrarea sa fie de cea mai buna calitate. 7.4. Achizitionarea si punerea in functiune a ehipamentelor necesare pentru derularea activitatiilor. 8. Derularea activitatii de publicitate pentru informarea populatiei de existenta proiectului: realizarea unui panou cu informatii privind derularea proiectului, realizarea unui panou cu informatii privind finalitatea proiectului, anunt la postul local de cablu tv, reclama la postul de radio local. 9. ncheierea unui contract privind asigurarea investiiei 10. Elaborarea rapoartelor i a cererilor de rambursare ctre Autoritatea contractant 11. Receptia si darea in folosinta a infrastructurii. 12. Auditul financiar al proiectului -rezultatele proiectului - corelarea rezultatelor cu obiectivele:

a) Rezultate directe: Acest proiect va duce la cresterea confortului copiilor, la imbunatatirea infrastructurii, marirea gradului de ocupare a cadrelor didactice, precum si alinierea la normele europene in aceasta privinta, reducerea costurilor cauzate de sistemul de incalzire existent. Dotarea cu 10 echipamente educationale IT, 30 cari pentru copii, 50 de jucarii pentru dezvoltatrea creativitatii, asigurarea de materiale didactice. Amenajarea unui spaiu de joaca conform normelor europene pentru activiti recreative. Schimbarea sistemului de ncalzire actual cu un sistem de ncalzire prin pardoseala. Restabilirea condiiilor igienico-sanitare i de confort a grupurilor sanitare din incinta institutiei. b) Rezultate indirecte: In urma modernizarii gradinitei si a investitiilor realizate a crescut multumirea parintilor in ceea ce priveste conditiile in care copiii acestora isi desfasoara orele.

-beneficiarii proiectului: a) Beneficiarii directi: - solicitantul, care este Primaria orasului Sebes. - grupurile tinta doresc succesul proiectului pentru a obtine ceea ce s-a planificat, acestia sunt copii intre 3 si 6 ani care sunt in numar de 90 de copii in prezent, provenind in general din familii unde ambii parinti lucreaza. b) Beneficiarii indirecti:

- beneficiarul indirect al proiectului este reprezentat de comunitatea locala, care isi va putea triumite copii la gradinita in conditii de siguranta. - unitatile de invatamant, prin cresterea calitatii in indrumarea informala.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI: - echipa de proiect: Nr. Nume si Functia Responsabilitati Crt. prenume proiectului 1 Munteanu Claudiu Manager de proiect -

Popescu Andrei

Responsabil financiar

Popovici Daniel

Responsabil logistica si achizitii

cadrul Experienta relevanta, competente supervizeaza activitatile Studii tehnice echipei de implementare superioare asigura relatia cu Participarea la Autoritatea Contractanta traininguri elaboreaza si planifica un plan integrat de proiect controleaza riscurile si problemele determina caracteristicile specifice ale echipamentelor coordoneaza activitatile Absolvent al necesare pentru o mai Facultatii de buna desfasurare a Stiinte serviciilor de contabilitate Economice completeaza si/sau preda la semanre documentele financiare elaboreaza bugetul asigura planificarea, Studii tehnice coordonarea si controlul superioare activitatilor informeaza managerul cu stadiul proiectului asigura relatia cu furnizorii de echipamente supravegheaza montarea si testarea echipamentelor intocmeste documentatia economica pentru licitatii

in

-metodologia de implementare : Se va realiza o corelare intre cele trei metode manageriale: management prin proiecte, management prin obiective si management prin bugete.

Managementul prin proiecte - poate fi definita ca un sistem de management cu o durata de actiune limitata pana la cativa ani. Este conceput in vederea solutionarii unor probleme complexe cu un puternic caracter inovational care implica aportul a mai multi specialisti din diferite compartimente integrati temporar intr-o retea organizatorica autonoma. Managementul prin obiective - este o metoda de management prin care conducatorii superiori si cei subordonati lor identifica impreuna telurile organizatorice comune, definesc domeniul major al responsabilitatilor individuale ale fiecaruia dintre ei, precizeaza doar rezultatele asteptate si folosesc masurile pe care le intreprind doar ca ghid pentru unitatile operative, fixand contributia fiecarui compartiment si a membrilor acestora. Managementul prin bugete - este un sistem de management ce asigura previzionarea, controlul si evaluarea activitatii firmei si a principalelor sale componente procesuale si structurale cu ajutorul bugetelor. Metodologia de implementare cea mai potrivit pentru acest proiect este managementul prin proiecte deoarece sunt detaliate toate activitile i subactivitile i bine delimitate n timp, bugetele aferente acestora, precum i persoanele responsabile de acestea.

-Riscuri: Cel mai mare risc este reprezentat de riscul de nefinantare din partea U.E. acest lucru atragand dupa sine nerealizarea proiectului. Deasemenea exista riscul de a depasi valoarea bugetului necesar efectuarii proiectului, sau de a fi intrerupt din diverse cauze. 1.Riscul de a nu primi finantare: Masuri de atenuare a efectelor : Consolidarea in continuare a capacitatii administrative Pregatirea portofoliului de proiecte Pregatirea sistemelor de management si control Organizarea unor sesiuni de instruire 2.Riscul de furnizori Analizand atent furnizorii va ajuta firma ce realizeaza proiectul sa vada daca anumiti furnizori au sub - sau supraestimat anumite riscuri, introducand totodata in contracte preturi corespunzatoare acestei supra sau subaprecieri a riscurilor. Utilizand aceste informatii, compania poate stabili pretul corect pentru fiecare prestatie. Masuri de atenuare a efectelor Stabilirea de contracte solide

DURATA ACTIVITILOR: (grafic Gantt) Nr. Activitate/Subactivitate Crt 1. Derularea procesului de selectie a furnizorului serviciului de consultanta pt. elaborarea documentatiei pt.proiect 2. Elaborarea documentatiei aferente proiectului 3. Evaluarea proiectului si semnarea contractului de finantare 4. Constituirea echipei de proiect 5. Activitatea de modernizare si realibitare 6. Demararea lucrarilor de renovare 7. Activitati de achizitii echipamente si dotari 8. Realizarea publicitatii 9. Asigurarea investitiei 10. Elaborarea rapoartelor si a cererilor de rambursare 11. Darea in folosinta a infrastructurii 12. Auditul financiar

Anul 1 L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12

Nr. Activitate/Subactivitate crt 1. Derularea procesului de selectie a furnizorului serviciului de consultanta pt. elaborarea documentatiei pt.proiect 2. Elaborarea documentatiei aferente proiectului 3. Evaluarea proiectului si semnarea contractului de finantare 4. Constituirea echipei de proiect 5. Activitatea de modernizare si realibitare 6. Demararea lucrarilor de renovare 7. Activitati de achizitii echipamente si dotari 8. Realizarea publicitatii 9. Asigurarea investitiei 10. Elaborarea rapoartelor si a cererilor de rambursare 11. Darea in folosinta a infrastructurii 12. Auditul financiar

Anul 2 L1 L2

L3

L4

L5

L6

L7

L8

L9

L10

L11

L12

Anul 3 L1 L2

RELAIA CU ALTE PROGRAME SAU STRATEGII NAIONALE/EUROPENE: Pe lng cadrul legislativ care marcheaz directiile de politica educationala in domeniul dezvoltarii timpurii, o serie de evenimente si actori la nivel international si national au contribuit la promovarea si orientarea preocuparilor spre educatia timpurie. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

MOD DE RELAIONARE Plan national de dezvoltare P4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative

Plan de dezvoltare al regiunii Centru 1.2.2.5 Infrastructura Educationala pentru perioada 2007-2013 Strategia de dezvoltare a Municipiului Blaj 2009-2013 C1:Dezvoltarea unui sistem de servicii educationale si de formare profesionala a membrilor comunitatii, acoperind nevoile personale ale ficarui locuitor corelate cu interesele comunitare

SUMMIT-UL ONU DIN ANUL 2000, prin care statele membre au fost chemate sa investeasca in educatia timpurie din urmatoarele considerente: noile perspective ale evolutiei familiei la nivel mondial accentele prezente in politica mondiala privind echitatia sociala tendintele la nivel international cu privire la drepturile omului aparitia Conventiei privind drepturile copilului noi dimensiuni ale procesului de emancipare a femeii constientizarea beneficiilor economice ale educatie timpurii aparitia unor noi studii privind dezvoltarea copilului in perioada educatie timpurii. Integrarea Romaniei in UE in ianuarie 2007 a largit contextul si cerintele educationale pentru acest segment de varsta, atribuindu-i o viziune mai ampla si o armonizare cu reglementarile europene in domeniu.

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: Dupa incetarea finantarii proiectului, proiectul va continua sa primeasca fonduri pentru desfasurarea normala a activitatiilor de la bugetul local. Resursele umane, educatoarele, care opereaza in structura nou creata vor beneficia in mod regulat de cursuri de perfectionare. Valoarea totala a proiectului se incadreaza in limitele financiare prevazute pentru tipul respectiv de proiect. Sustenabilitatea institutionala: membrii echipei de executie vor ajuta la ducerea la bun sfarsit a proiectului; ei au experienta si sunt specializati in efectuarea tipului de activitati de natura modernizarii si reabilitarii instalatiilor. PUBLICITATEA PROIECTULUI: (de studiat Manualul Identitii Vizuale) Nr. Activitatea de informare i publicitate Anunturi in ziar local Afisaj la amplasamentul constructiei Banner Total Durata estimat/ Perioada 24 saptamani 78 saptamani Costuri estimate

1. 2.

800 RON 6000 RON

3. 4

78 saptamani

2400 RON 9200 RON

Publicitatea proiectului conform Manualului de Identitate Vizual Manualul de Identitate Vizual reprezint ghidul de urmat n domeniul publicitii i comunicrii cu presa pentru toi beneficiarii de finanri acordate de ctre Uniunea European. Responsabil activitate: echipa de proiect. Aceasta va fi responsabil de cunoaterea prevederilor din cadrul manualului i aplicarea lor. Echipa de proiect va colabora cu firma de editare a materialelor publicitare, desemnat n urma aplicrii procedurilor de achiziii publice. Manualul va reprezenta parte component a contractului de finanare din acest motiv publicitatea proiectului este considerat o activitate distinct cu o linie de buget dedicat. Concret, aplicarea regulilor de identitate vizual se refer la formatul i coninutul materialelor publicitare, relaia i modul de comunicare cu presa (conferine de pres. Comunicate de pres, interviuri, declaraii, etc). Bugetul acestei activiti este destinat realizrii de:

panouri de afiare temporar i permanent care anun co-finanarea UE la finanarea proiectului, - realizarea de bennere i autocolante i plcue pentru active fixe. - toate pliantele i brourile de promovare a proiectului vor respecta condiiile impuse prin Manualul de Identitate Vizual. Durata estimat pentru aceast activitate este pana la finalizarea proiectului, acesta se va suprapune ca i timp cu activitatea de promovare, informare i contientizare a populaiei locale. CONCORDANA CU POLITICILE UE I LEGISLAIA NAIONAL: Principiul poluatorul plateste Este unul din principiile de mediu comunitare (Art. 174 din tratatul CE) si se aplica pe intreg teritoriul european. Exista anumite dispozitii legislative comunitare pentru deseuri. Conform directivei 2006/12/CE a Parlamentului European si Consiliului privind deseurile, in conformitate cu principiul poluatorul plateste ,costurile eliminarii deseurilor ar trebui sa fie suportate de catre detinatorul de deseuri manipulate de la colector de deseuri sau de catre o intreprindere si/sau de catre posesorul anterior sau producatorul de la care provine deseul(Art. 15) Sistemele de incalzire produc deseuri lichide sau solide ceea ce duce la poluarea aerului. Un sistem mai modern, in conformitate cu standardele europene, va diminua poluarea. Dezvoltarea durabila Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural. Obectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un optim al interactiunii dintre 4 sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic intr-un proces dinamic si flexibil de functionare. Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland[1]: "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmarete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social. Egalitatea sanselor Presupune rezolvarea discrepantei dintre dreptul la auto-determinare si experienta efectiva a auto-determinarii (D.E. Mithaug, 1996). Aceasta discrepanta se datoreaza

deficitului de capacitati si oportunitati ale unor indivizi pentru care multe circumstante de natura personala, sociala si economica se afla in afara controlului lor, ceea ce conduce la inegalitate prin inegalitatea sanselor. Cu alte cuvinte inegalitatea este o problema derivata din perspective si sanse inegale de succes in procesul de angajare si urmarire a propriilor scopuri, si deci de atingere a unui nivel optim de auto-determinare. Aceasta situatie conduce la pierderea controlului asupra unor circumstante de viata si in final asupra propriei vieti.

BUGETUL PROIECTULUI: Nr. crt 1 1 1.1 1.2 1.3 2 Denumirea capitolelor i Cheltuieli subcapitolelor neeligibile 2 3 CAPITOL 1 Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului Achiziionarea (exproprierea) terenului Amenajarea terenului Amenajarea pentru protecia mediului TOTAL CAPITOL 1 CAPITOL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului Alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electric, telecomunicaii Cheltuieli aferente racordrii la reelele de utiliti TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic Studii de teren (geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice i de stabilitate a terenului) Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaii de construcie Proiectare i inginerie Consultan Cheltuieli TOTAL eligibile 4 5=3+4 TVA* 6

6500 6500

6500 6500

1560 1560

2.1

2.2

3.1

3.2 3.3 3.4

5000

5000

1200

Asisten tehnic TOTAL CAPITOL 3 4 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiii 4.1 Construcii i instalaii 4.2 Utilaje i echipamente specifice i funcionale 4.3 Dotri de specialitate TOTAL CAPITOL 4 5 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5.1 Organizare de antier 5.1.1 5.1.1. Lucrri de construcii i instalaii aferente organizrii de antier 5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizrii de antier 5.2 Comisioane, taxe i cote legale 3.5 5.3 6 Cheltuieli diverse i neprevzute TOTAL CAPITOL 5 CAPITOLUL 6 Cheltuieli aferente implementrii proiectului Cheltuieli de publicitate i informare Cheltuieli de audit TOTAL CAPITOL 6 TOTAL cheltuieli Alte cheltuieli neeligibile TOTAL GENERAL (I+II)

5000

5000

1200

7000

7000

1680

16000 23000

16000 23000

3840 5520

2000 1000 3000

2000 1000 3000

480 240 720

6.1 6.2 I II III

9200 1500 10700 48 200 48 200

9200 1500 10700 48 200 48200

2208 360 2568 11568 11568

SURSE DE FINANARE : NR. SURSE DE FINANARE CRT. I A. B. C. II A. B C Valoarea total a proiectului, din care: Valoarea neeligibil a proiectului Valoarea eligibil a proiectului TVA Contribuia proprie n proiect, din care: VALOARE (RON) 59 768 0 48 200 11568 0

Contribuia solicitantului la cheltuielile 0 eligibile Contribuia solicitantului la cheltuielile 0 neeligibile Autofinanarea proiectului 0 TVA 11 568 financiar nerambursabil 48 200 Asisten solicitat

IV

n care: I Valoarea total a proiectului = Valoarea neeligibil a proiectului + Valoarea eligibil a proiectului + TVA II Contribuia proprie n proiect = Contribuia solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanarea proiectului* *Autofinanarea proiectului se va calcula numai n cazul proiectelor generatoare de venit