Proiect de lecție

Democrație și totalitarism

Ideologii și practici politice în Europa și în România

Fronea Anamaria Elena Florina

Facultatea de Istorie, anul II
Grupa H212

1
 Democrație și totalitarism

Ideologii și practici politice în Europa și în România

Confruntarea dintre democrație și totalitarism = o caracteristică principală a sec. XX.

Democrația interbelică ( prima jumătate a sec. XX )

 Principii democratice (aceste caracteristici generează practici democratice):

 Separarea puterilor în stat

 Suveranitatea națiunii

 Guvernare reprezentativă

 Vot universal

 Pluralism politic

 Regimuri constituționale

 Respectarea drepturilor și libertăților cetățenești

 Respectarea drepturilor minorităților

 După Primul Război Mondial, democrațiile parlamentare se consolidează în M.

Britanie, Franța, România etc. Factori care au contribuit:

 Victoria Antantei

 Dispariția imperiilor multinaționale ( Imp. Țarist , Austro-Ungaria, Imp.

Otoman, Imp. German)

 Apariția unor noi state naționale ( Germania, Austria, Ungaria,

Cehoslovacia, Finlanda etc. )

 Desăvârșirea unității teritoriale a unor state ( România, Polonia)

 Adoptarea votului universal

 Reformele agrare

2
 Caracteristici și prctici democratice:

- O caracteristică fundamentală a democrației după 1918 a fost introducerea votului

universal. Ca urmare, a crescut numărul de alegători și interesul acestora pentru viața
politică, a crescut numărul de partide și al ideologiilor, s-a dezvoltat democrația. Votul
universal a fost adoptat și în România Mare, din 1918. Drept de vot au primit toți
bărbații peste 21 de ani, cu excepția magistraților și militarilor.

- Regimurile democratice se bazează și pe alegeri libere. Franța a avut între 1918-1940

un regim democratic caracterizat de o puternică instabilitate guvernamentală dar, în
cadrul căruia alegerile libere au constituit un factor politic democratic important. Viața
politică în Franța a fost dominată de coaliții de partide ( Blocul Național, Uniunea
Națională). La fel, alegerile libere din M. Britanie permiteau alegătorilor să voteze
unul dintre partide.

- Democrațiile liberale europene au la baza funcționării lor, sisteme politice

pluripartidiste. Partidele politice au rolul de a structura și organiza opinia publică.
Pluripartidismul presupune existența mai multor partide politice, cu ideologii și
orientări diverse, care luptă între ele pentru putere. Astfel, în România, până în 1938
au existat mai multe partide: democratice ( P. Național Liberal, P. Național Țărănesc,
P. Social Democrat etc.) și extremiste ( P. Comunist, Legiunea Arhanghelului Mihail
etc.)

Totalitarismul

- Tip de regim politic opus celui democratic. S-a manifestat în perioada interbelică sub
3 forme: comunism, fascism, nazism.

Caracteristici comune celor 3 forme:

 Control exercitat de stat asupra societății

 Cultul personalității dictatorului

 Partid unic, condus de un lider atotputernic

 Reducerea drastică a drepturilor și libertăților

 Lichidarea oricărei opoziții, prin arestări, deportări, asasinate

3
  Poliție politică ( K.G.B. , Gestapo)

 Rețea de lagăre pentru deținuți politici

 Mase îndoctrinate politic cu ajutorul propagandei de stat

Fascismul italian

 1922- Italia – După “Marșul” asupra Romei, P. Fascist condus de Benito

Mussolini preia puterea.

După 1926, Mussolini pune bazele unui regim dictatorial:

- Menține monarhia, dar îi lasă doar un rol reprezentativ

- Senatul își pierde toată puterea

- Camera deputaților depindea de partidul unic și din 1938 este desființat

- Mussolini are toată puterea în stat: conduce armata, legiferează fără controlul
Parlamentului, numește și revocă miniștrii. Este susținut de Marele Consiliu al
Fascismului

- Naționalism agresiv, anitisemitism, violențe de stradă, asasinatul politic

Național – socialismul german

30 ianuarie 1933 – Germania – Partidul Nazist câștigă puterea și șeful său, Adolf Hitler
devine cancelar.

Hitler, liderul suprem a pus bazele unei dictaturi și a eliminat orice opoziție:

- Naziștii au incendiat Parlamentul, au dat vina pe comuniști și militanții comuniști au

fost arestați

- Au fost interzise partidele politice

- Statul nazist, numit Al treilea Reich, își subordonează administrația , justiția, finanțele
etc.

- Poliția politică Gestapo, condusă de H. Himmler, îi elimină pe opozanții regimului

4
 - Antisemitism foarte agresiv

- Din 1934 Hitler deține toate puterile în stat

- Mitul națiunii germane care trebuie să domine lumea și să extermine rasele

considerate inferioare

- Populația datora supunere, credință și dăruire conducătorului

- Ceremonialul nazist domina viața cotidiană: salutul nazist, uniformele, svastica,

imaginea Fuhrerului

- Arta trebuia să glorifice omul arian german și conducătorul.

Comunismul sovietic

Octombrie 1917 – Rusia – Revoluția bolșevică- Partidul Bolșevic preia puterea- apare primul
regim comunist din istorie și primul stat comunist din lume, numit Rusia Sovietică ( din 1922,
se numește U.R.S.S). Primul lider a fost Vladimir Ilici Lenin iar din 1924, Iosif Stalin.

Dictatura comunistă se baza pe:

 Stalin controla împreună cu activiștii de partid, toată societatea

 Cult exagerat al personalității dictatorului

 Puternic aparat represiv, în frunte cu poliția politică ( K.G.B)

 Modelul economic se baza pe planificarea economiei, controlul economic prin dirijism

 Constituția din 1924 a URSS prevedea că afacerile externe, războiul, comerțul

exterior, căile de comunicație etc. sunt de competența Uniunii. Republicile
componente nu aveau decât autonomie lingvistică

 La baza regimului comunist, stătea ideologia stalinistă, bazată pe principii marxist-

leniniste. Scopul era instaurarea unei societăți fără stat și clase sociale

Partide comuniste au apărut și în alte țări europene în perioada interbelică. Ele formau o
organizație numită Internaționala Comunistă, aflată sub controlul Moscovei. Până în 1945 –
regimuri comuniste existau doar în URSS și Mongolia.
5
Lupta dintre democrație și totalitarism în prima jumătate a sec. XX ( perioada
interbelică)

 Franța, M. Britanie, SUA, Japonia – au trimis trupe în Rusia contra regimului

comunist și au sprijinit opoziția anticomunistă ( fără succes)

 Pentru a contracara comunismul, Franța și M. Britanie au încercat să încheie

alianțe cu Italia fascistă și Germania nazistă

 Încheierea unor alianțe regionale, cu caracter defensiv ( Mica Înțelegere,

Înțelegerea Balcanică )

 Semnarea unor tratate care condamnau războiul și agresiunile

 Înființarea Ligii Națiunilor