Este performanta intelectuala influentata de consumul mult adoratului

desert numit ciocolata?

In acest proiect de cercetare am dorit studierea efectelor consumului de
ciocolata asupra creierului uman.
SCOPUL ACESTUI STUDIU: a fost acela de a evalua efectele ingerarii de
ciocolata şi nivelul general de funcţionare cognitivă al subiectilor.
Studiul analizat si care m-a inspirat sa aleg aceasta tema de cercetare a fost -
Franz H. Messerli, Chocolate Consuption, Cognitive Function and Nobel
Laureates, The New England Journal of Medicine, 2012.
Cautarea in litereatura de specialitate m,i-a relevat insca ca au existat de-a
lungul timpului un numar mare de studii care au avut ca subiect principal
evidentierea unei legaturi intre consumul ridicat de ciocolata si un randament
ridicat al memoriei si proceselor cognitive.
Rezultatele asteptate ale studiului initial sunt :
Tările cu un consum mediu ridicat de ciocolată vor avea un număr de premiaţi
Nobelmare;
Tările cu un consum mediu scăzul de ciocolată vor avea un număr de premiaţi
Nobel mic.
Consumul mare de ciocolată conduce la stimularea funcţionării cognitive
(mentale) şi deci la performanţe intelectuale mai bune.
Variabilele analizate :
Autorul initial al studiului si-a argumentat alegerea în baza efectelor pozitive
asupra funcţiilor mentale ale unor compuşi chimici prezenţi în cantităţi mari în
ciocolată (flavanoli). In studiul efectuat a fost cuprins consumul mediu de
ciocolată pe cap de locuitor al unei ţări,respectiv nivelul general de funcţionare
cognitivă al ţării respective.
Consumul mediu de ciocolată pe locuitor a fost obţinut din statisticile
Chocosuisse,pentru un număr de 22 de ţări. Statisticile au provenit din ani
diferiţi, intre 2002 şi 2011.VariabMetoda de selecţie a subiecţilor:
Autorul nu a realizat cercetarea pe eşantioane selectate din fiecare ţară;
valorile au fostobţinute din statistici publice.
Metode de analiză folosite:
Autorul a calculat coeficientul de corelaţie Pearson între cele două variabile.
Articolul nu precizează valorile mediilor şi abaterilor standard pentru aceste
variabile.
Rezultatele cercetării:
Autorul a obţinut un coeficient de corelaţie de 0,791 între numărul de premii
Nobel pe locuitor şi consumul mediu de ciocolată pe locuitor. Prin excluderea
Suediei, coeficientul de corelaţie a crescut la 0,862
Interpretarea rezultatelor:
Coeficientul de corelaţie obţinut fiind mare (covarianţă de peste 60%), indică o
asociere puternică între consumul de ciocolată şi numărul de premii Nobel.
Autorul consideră că rezultatul nu poate fi interpretat folosind o explicaţie unică
ci prezintă cate o explicaţie pentru ambele posibile relaţii cauzale: (a)
consumul de ciocolată generalizat poate provoca stimulare intelectuală
generală; (b) comportamentul alimentar al laureaţilor Nobel poate influenţa
consumul naţional de ciocolată. A treia explicaţie posibilă (o altă variabilă în
corelaţie cu ambele măsurate – dezvoltarea economică sau poziţionarea
geografică) este considerată improbabilă de
autor.
Autorul a eliminat Suedia din calcule din cauza unui posibil efect local (premiile
Nobel se acordă de către academia de ştiinţe suedeză).
Limitele studiului prezentale de autor sunt:
Lipsa datelor privind consumul de ciocolată al laureaţilor Nobel, şi modul de
calcul al consumului mediu de ciocolată pe ţară (cantitate totală / numă de
locuitori).
O altă limită a studiului (neprecizată de autor) este determinată de statisticile
disponibilepentru consumul de ciocolată. Majoritatea celor 22 de ţări au o
cultură similară (occidentală), ceea ce presupune inclusiv obiceiuri alimentare
similare. Includerea altor ţări cu un număr mare de laureaţi Nobel (de exemplu
Rusia) ar putea avea ca efect nodificarea serioasă a coeficientului de
corelaţie.
Explicaţia alternativă:
Rezultatul este posibil să fie dependent de cultura alimentară a ţărilor incluse
in studiuila a fost măsurată pe o scală de proporţii.

Printre Variabilele Independente enumerate in aceste studii am regasit :

varsta si sexul subiectilor, s-a urmarit legatura intre variabila independenta
(varsta) si variabila dependenta capacitatea crescuta de utilizare a memoriei in
cazul subiectilor mai tineri( cu varste de pana in 45 de ani) sub modul cauza-
efect.
Variabila Independenta Manipulata- definita de consumul de ciocolata( pozitiv
sau negativ)
Alte variabile independente cu importanta accentuata pe parcursul cercetarilor
au fost definite de starea subiectilor participanti : odihniti, obositi,(Variabila
independenta invocata) si masurabila prin interviuri,etc., cat si de nivelul de
studii : absolventi de studii medii, absolventi de studii superioare( variabila
independenta invocata, masurabila prin chestionare, teste de cultura)
Variabila dependenta este infatisata in cazul planului de cercetare ales de
mine de memorie.
Consumul de ciocolata a fost manipulat de catre cercetatori, imaprtirea
subiectilor s-a facut in doua grupuri si datele culese experimetal au fost pentru
o perioada mai lunga.
Stilul de viata al celor doua grupuri era diferentiat major de prezenta
consumului de ciocolata sau absenta lui. Variabilele independente invocate ale
celor doua grupuri care faceau referire la nivelul de cunostinte, au fost
verificate la anumite intervale de timp prin chestionare si teste de cultura
generala.
Ipotezele cercetării :
Consumul de ciocolata influențează memoria prin reactiile chimice produse, în
sensul ca absența anumitor substante existente in ciocolata determina un nivel
mai scazut al randamentului memoriei, față de prezenta lor.
Nivelul studilior subiectilor nu influentează memoria si capacitatea utilizarii ei,
în sensul că participanțiicu studii superioare nu au o performanta mai buna,
față de particinații cu sudii medii sau inferioare.

Validitatea internă

O variabila parazita care poate ameninta validitatea intera a studiului ar putea

fi varsta participantilor, in sensul clar ca participantii cu varste mai fragede la
care procesul intelectual este in plina ascensiunepot avea automat alte
rezultate ale utilizarii memoriei, si proceselor cognitive, fata de participantii in
varsta.Prin testarea participantilor la intervale diferite apare riscul major de
alterare a rezultatului studiului, reprezentand un factor de risc, conditiile psiho-
sociale se pot modifica major direct proportional cu trecerea timpului.

Concluzii:
Consider carezultatul unui astfel de studiu este mai greu de oferit cu exactitate
deoarece pot aparea foarte multe variabile parazitare, care pot altera
rezultatele sale.
Bibliografie:

 Franz H. Messerli, Chocolate Consuption, Cognitive Function and Nobel

Laureates, The New England Journal of Medicine, 2012.
 DĂNUŢ  IOAN  CRAŞOVAN FUNDAMENTELE  TESTĂRII
PSIHOLOGICe
 International journal of environmental research and public health
MARIKA FALLA,ALESSANDRO MICARELLI,GIACOMO STRAPAZZON.