CAPITOLUL I

ANATOMIA SI BIOMECANICA COLOANEI

VERTEBRALE

I.1. SCHELETUL Coloana vertebrala

Coloana vertebrala este segmentul axial al scheletului trunchiului , si este

alcatuita din 33 - 34 vertebre
Vertebrele se dispun metameric si sunt impartite dupa regiunile carora le
apartin
Vertebre cervicale - 7
Vertebre toracale - 12
Vertebre lombare - 5
Vertebre saclare -5 , sudate intre ele
Vertebre coccigiene - 5 , sudate intre ele
Vertebrele sunt compuse din :
corpul vertebrei , care reprezinta o masa osoasa dispusa anterior
arcul vertebrei , dispus posterior si sudat de corpul acesteia
gaura vertebrala , situata intre corpul si arcul vertebrei
apofizele transverse , reprezinta prelungirile laterale ale arcului
vertebral , care servesc insertiilor musculare
apofiza spinoasa , care reprezinta prelungirea posterioara si mediana a
arcului vertebral
Coloana vertebrala este supusa greutatii trunchiului , capului si membrelor
superioare datorita pozitiei bipede, si isi mareste rezistenta prin formare unor
curburi in plan sagital si frontal , ceea ce ii asigura coloanei vertebrale elasticitatea.
Curburile in plan sagital ale Coloanei Vertebrale
 cervicala cu concavitatea orientata posterior , sau lordoza cervicala .
 toracala cu concavitatea orientata posterior , sau cifoza toracala
 lombara cu concavitatea orientata posterior , sau lordoza lombara
 sacro-coccigiana cu convexitatea posterior .Intre ultima vertebra lombara L5
si prima vertebra sacrala S1 , datorita inclinatiei bazinului se formeaza
unghiul promotoriu , care bombeaza anterior
 În plan frontal, curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt: in regiunea
cervicala inferioara si in regiunea toracala superioara cu convexitate spre dreapta
pentru dreptaci sau stânga pentru stangaci
Ele reprezinta scolioza toracala
Scolioza toracala se produce prin tractiunile musculare ale membrului superior
drept si respectiv stang
In cazurile patologice curburile sunt mult mai pronuntate , se asociaza intre ele
si poarta numele de cifo-scolioze , toracica sau lombara
 I.2. Articulatiile Coloanei Vertebrale
Organul axial al corpului se articuleaza la extremitatea sa craniana cu capul ,
realizand articulatia capului cu rahisulcervical
La extremitatea caudala se articuleaza cu bazinul realizand sacro iliaca .
Partile componente ale vertebrelor realizeaza prin unirea lor in cadrul organului
axial , fie articulatie fie doar legaturi ligamentare . Articulatiile se realizeaza atat
intre corpul vertebral cat si intre apofizele articulare ale vertebrelor .
Intre apofizele spinoase , intre apofizele transverse ca si intre lamele vertebrale se
realizeaza numai legaturi la distanta prin intermediul ligamentelor .
Suprafata articulara pentru corpul vertebrelor sunt reprezentate de fetele superioare
si inferioare ale fiecarui corp intervertebral .
Aceste suprafete prezinta regiuni si anume una centrala spongioasa , ciuruita , care
este defapt punctul slab al vertebrei , favorizand hernierea , si o regiune periferica
mai densa si mai reliefata , formand buretul marginal .
prin suprapunerea a doua fete articulare se realizeaza intre ele un spatiu lenticular
ocupat de discul intervertebral .
Aceste suprafete sunt acoperite de cartilajul hialin mai gros la periferie

Discurile intervertebrale
Aceste formatiuni sunt asezate intre fetele de contact ale corpului vertebral la
nivelul rahisului articular
Ele sunt in numar de 23 , primul gasindu-se intre axis si cea de a 3 a vertebrea
cervicala , iar ultimul intre corpul celei de a 5 a vertebre lombare si fata articulara a
bazei sacrului .
Fiecare disc intervertebral are forma unei lentile biconvexe , insa el se muleaza in
spatiul intervertebral prin comprimarea sa de catre suprafetele articulare .
Datorita acestui fapt portiunea mijlocie a discului este mai bombata , iar
circumferinta apare pe fata anterioara si pe fetele laterale ale vertebrelor in forma
unei benzi transversale . Marginea posterioara a circumferintei discului este usor
scobita si raspunde canalului rahidian .
Pe fata anterioara a circumferintei discului in canalul vertebrelor ligamentare ,
vertebrele longitudinale posterioare adera foarte putin de circumferinta discului ,
favorizand hernierea nucleului pulpos in canalul rahian .
In functie de curburile sagitale si pozitia suprafetei articulare inaltimea discului
difera .
In regiunea cervicala si lombara discul este mai inalt decat inapoi , iar in regiunea
dorsala lucrurile stau invers , discurile sunt mai inalte la nivelul extremitatilor
posterioare .
Discul intervertebral este format initial din tesul conjuctiv mezenchinal , mai tarziu
din cartilagiu hialin .
In mijlocul discului intervertebral se gasesc resturi ale corzii dorsale care au o
influenta determinanta asupra dezvoltarii ulterioare a discului .
I.3.Ligamentul vertebral longitudinal anterior
Aceasta formatiune de legatura este o banda lunga fibroasa , verticala si mediana
care se afla pe fata anterioara a coloanei vertebrale si se intinde de la fata
exocraniana a apofizei bazilare a accipitalului pana la fata anterioara a sacrului .
In regiunea cervicala ia aspectul unui cordon fibros , in regiunea toracica este mai
lat , iar in regiunea lombara se ingusteaza
In portiunea superioara ligamentul se insera pe apofiza bazilara a occipitalului su
pe tuberculul faringian , cat si pe marginea anterioara a gaurii occipitale , inaintea
membranei occito-atlantoidiene anterioare .
Caudal se insera adesea pe a doua creasta sacrata transversala si rar pe un punct mai
caudal . Trecand peste fata anterioara a corpurilor vertebrale , el adera puternic de
ele , mai ales de bordurile marginale , in schimb peste discurile vertebrale trece fara
a se atasa intre ele .
La nivelul santului transvers al circumferintei corpului vertebral , intre periost si
ligamentul vertebral anterior , se gaseste tesutul adipos si formatiunile venoase .
Acest ligament prezinta o evidenta particularitate cantitativ in diferitele regiuni ale
rahisului . In segmentul cervical este foarte stramt si prezinta doua parti de forma
triunghiulara opuse una alteia prin varfurile lor si anume o parte superioara scurta
cu baza in sus , care se intinde de la apofiza bazilara la tuberculul anterior al
atlasului , acoperind partea mediana a membranei occito-atlantoidiene si o parte
inferioara mai lunga cu baza in jos , ocupand fata anterioara a rahisului cervical de
la atlas pana la a 7 a vertebra cervicala , unde este cuprinsa intre cei doi muschi
lungi ai gatului .
In segmentul toracic , ligamentul se largeste considerabil , in dreptul celei de a 3 a
vertebra toracica .
In segmentul lombar ligamentul este mai redus , fiind prezent numai in regiunea
mediana .
La nivelul promontoriului , el patrunde in cavitatea pelviana de-a lungul excavatiei
sacrale , unde se termina pe cea de-a doua sau a treia coasta sacrala transversala
Posterior , ligamentul este in raport cu corpurile vertebrale si cu discurile vertebrale
, iar anterior raporturile lui difera.
In regiunea cervicala vine in raport anterior cu muschii prevertebrali , lungul
capului , dreptul anterior al capului , cu fascia prevertebrala , cu peretele posterior
al faringelui si esofagului de care este separat prin spatiul lelular lax retrovisceral .
Ligamentul vertebral longitudinal din zona cervicala este incadrat pe laturi de
muschiul lung al gatului . In regiunea lombara el are raporturi anterioare cu aorta
toracica , cu esofagul , cu arterele intercostale de la a 4 a la a 12 a cu venele azigos
si canalul toracic .
In regiunea lombara el raspunde aortei abdominale si ramurilor sale laterale ,
grupurilor latero si retro aortice ale ganglionilor limfatici si lombo-aortice ,
stalpilor diafragmei , marginilor arcadelor psoasului si venei cave inferioare pe
partea dreapta . In cavitatea pelviana are raporturi cu vasele sacre medii , cu fascia
presacrala , ampula rectala si spatiul rectrorectral
In constitutia sa anatomica se pot deosebi fibre lungi , care se prind pe mai multe
vertebre si care sunt mai superficiale , precum si fibre scurte , mai profunde , ce se
intind de la o vertebra la alta .

Ligamentul vertebral longitudinal posterior

Cea de-a treia formatiune de legatura in articulatia intervertebrala este tot o banda
fibroasa lunga , care se intinde de la occipital pana la sacru .Este deci ascuns in
canalul vertebral , captusind fata posterioara a corpului vertebrelor . Isi are originea
pe un mic sant transversal de pe fata endocraniana a apofizei bazilare a
occipitalului , in apropierea gaurii occipitale . La acest nivel el adera de dura mater
craniana si ligamentul accipito-axoidian . Inferior se insera printr-un tract foarte
subtiat pe a doua piesa coccigiana .
Ligamentul vertebral posterior prezinta o seama de particularitati regionale legate
de amplitudinea miscarilor coloanei vertebrale
In portiunea cervicala ligamentul este mai larg si are aspectul unei panglici cranio-
caudale . Sub axis el se fixeaza pe fata posterioara a discurilor intervertebrale si pe
bordurile marginale ale vertebrelor . Intre fata circumferentiala a corpului vertebral
si intre acest ligament . nu sunt aderente fibroase , ci se gasesc numai vene
vertebrale
In regiunea dorsala , ligamentul capata caractere morfologice noi , aparand ca o
dantela , deoarece la nivelul discurilor se lateste evident ajungand pana la
pediculuii vertebrali , iar la nivelul corpurilor vertebrale se ingusteaza din nou . In
regiunea dorsala ligamentul are cea mai mare grosime .
In regiunea lombara are de asemenea caracter dantelat , insa este mult mai subtire si
mai putin rezistent, ceea ce poate favoriza hernierea discurilor intervertebrale in
canalul vertebral .
In regiunea sacrala si coccigiana , ligamentul este foarte ingust , devenind un
cordon fibros asezat pe partea mediana a peretelui anterior al canalului sacral .
In structura ligamentului vertebral posterior , gasim ca si la cel anterior fibre lungi
care sar peste 4-5 vertebre si fibre scurte care merg de la o vertebra la alta . Prin
pozitia sa intrarahidiana , ligamentul vertebral posterior are raporturi inainte cu fata
posterioara a discurilor intervertebrale si a corpurilor vertebrale de care este separat
prin venele intrarahidiene , iar posterior are raporturi cu dura mater , de care adera
la extremitati . In canalul sacral are raporturi si cu ligamentul Troland , care este
ligamentul sacrodural
1.4.Musculatura Coloanei Vertebrale

Muschii trunchiului
Din punct de vedere al formei si situatiei lor muschii acestei regiuni sunt de doua
feluri
- muschii superficiali : care leaga membrul superior ce coloana vertebrala
- muschii profunzi , proprii ai coloanei vertebrale
Prima categorie de muschi sunt cei care leaga coloana vertebrala de scapula ,
localizati in regiunea spinotoracica , muschii urmaritori
Muschii vertebrohumerali cu localizare lombara cum este muschiul latissim
Muschiul trapez
Muschi de forma triunghiulara , cu baza la coloana vertebrala si varful la humerus .
Cand muschiul ia punct fix pe insertia mediala si se contracta in intregime , ridica
umarul si il trage inauntru
Portiunea descendenta ridica umarul iar portiunea ascendenta il coboara , ambele
portiuni avand si o actiunea de rotatie , portiunea transversala duce scapula inauntru
Muschiul trapez este inervat de nervul accesor si ramuri din plexul cervical
In grosimea trapezului si in special la nou nascuti , exista ganglioni limfatici
Muschiul latissim sau muschiul dorsal mare
Este cel mai lat muschi al corpului , cu o forma triunghiulara , situat in partea
posteroinferioara a trunchiului
Are originea pe fata externa a celor 3 sau 4 ultime coaste , prin fascicule incrucisate
a digitatiilor oblicului extern , precum si pe fascia toracolombara , prin intermediul
carora se insera pe procesele spinoase ale ultimelor 5 6 vertebre toracale , ale
vertebrelor lombarare si pe creasta sacrala mediana , pe treimea posterioara a buzei
externe a crestei iliace , uneori cateva fibre pornesc de pe unghiul inferior al
scapulei
Actiunea muschiului variaza dupa situatia punctului fix
Candpunctul fix este pe coloana vertebrala , el actioneaza asupra humerusului ,
coborand bratul ridicat , il roteste inauntru si il duce inapoi , imprimandu-i totodata
si o miscare de extensiune .
Cand punctul fix este pe humerus , ridica toracele si este inspirator
Acest muschi este mai ingrosat la persoanele care sufera de afectiuni ce evoluiaza
cu tuse .
Inervatia este data de nervul toracodorsal din plexul brahial
Latissimul dispune de doua burse seroase
- anterioara , cuprinsa intre tendonul lui si biceps
- posterioara , cuprinsa intre tendonul propriu si cel al rotundului mare
Muschii ridicatori ai scapulei
Este un muschi de forma triunghiulara , situat pe partile laterale ale cefei , care
raspunde inaintea fosei sau preclaviculare
Porneste prin 4 - 5 fascicule pe primele 4 -5 procese transversale ale vertebrelor
cervicale , de unde fasciculele merg in jos si se unesc intr-un trunchi comun care se
insera pe unghiul superior al scapulei .
Acopera muschii planului urmaritor si este acoperit de trapez si
sternocleidomastoidian
Muschiul imprima scapulei o miscare de rotatie imprejurul unui ax ce trece prin
unghiul lat al acestui os care raman fix , pe cand unghiul superior ridica , iar
muschiul inferior se apropie de linia mediana .
Cand ia punct pix pe scapula inclina coloana cervicala de partea lui
Inervatia este data de nervul ridicator al scapulei din plexul cervical si prin nervul
dorsal al scapulei din plexul brahial .
Muschiul romboid
Muschiul romboid este asezat pe peretele posterior al toracelui
Insertiile se fac pe procesele spinoase ale primelor 4 vertebre toracale si a ultimei
cervicale C7
Este acoperit de trapez in afara de portiunea sa inferioara , si acopera dintatul
posterosuperior , speliunl si musculatura santurilor vertebrale .
Are actiune analogica cu muschiul ridicator al scapulei , el roteste scapula in jurul
unghiului lateral
Inervatia se face din plexul cervical prin nervul muschiului romboid , si prin nervul
dorsal al scapulei , ramura colaterala dorsala a plexului brahial .
Muschii dintat posterior si superior
Este un muschi subtire de forma patrulatera , situat in partea superioara a spatelui ,
inaintea romboidului
Se prinde pe procesele spinoase ale vertebrei C7 si ale primelor vertebre toracale ,
de unde se continua prin patru fascicule ce se insera pe fata externa a coastelor 2-5
Este acoperit de muschiul romboid , el acopera stratul urmator si muschii
intercostali . Au actiune in ridicarea coastelor , este deci inspirator
Inervatia este data de nervii intercostali 2 si 5
Muschiul dintat posterior si superior
Este un muschi subtire de forma patrulatera , situat in partea superioara a spatelui ,
inaintea romboidului
Se prinde pe procesele spinoase ale vertebrei C7 si ale primelor trei vertebre
toracale , de unde se continua prin patru fascicule ce se insera pe fata externa a
coastelor 2 si 5
Este acoperit de muschiul romboid , el acopera stratul urmator si muschii
intercostali .
Au actiune in ridicarea coastelor , este deci inspirator .
Inervatia este data de nervii intercostali 2 si 5
Muschiul dintat posterior si inferior
Este un muschi subtire patrulater , situat in partea inferioara a regiunii spatelui .
Se prinde pe ultimele doua procese spinoase toracale si primele doua lombare .
Merg in sus si lateral , terminandu-se prin patru digitatii pe fetele externe ale
ultimelor 4 coaste .
Are actiune expiratoare , coborand coastele
Cand cei 2 dintati se contracta in acelasi timp , devin inspiratori . Cand actioneaza
izolat devin antagonisti
Inervatia se face prind nervii intercostali 9 si 12
Muschiul splenius
Este un muschi subtiren si lat , situat inaintea trapezului a romboidului si a
dintatului postero-superior .Este intins din regiunea cefei in portiunea superioara a
spatelui . Are insertia pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre cervicale si ale
primelor 2 -- 5 vertebre toracele , precum si pe ligamentele interspinoase .
Actiune
Contractati bilateral sunt extensori ai capului , in contractie unilaterala inclina capul
de aceasi parte , imprimandu-i o miscare de rotatie homolaterala .
Prezinta o actiune antagonista cu muschiul sternocleidomastoidian si semispinalul
capului de aceasi parte , si sinergista cu muschiul sternocleidomastoidian si
semispinalul capului de partea opusa
Muschii erector spinae - externsolui coloanei cervicale
Sunt asezati pe straturi , muschii profunzi fiind scuti , iar cei de la suprafata lungi ,
cu o dispozitie pseudometamerica
Acesti muschi se contopesc in partea inferioara intr-o masa comuna ( sacrospinala )
Masa comuna se insera pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare , pe
creasta sacrala mediana , pe creasta iliaca , pe fata posterioara a sacrului si pe fascia
iliocostala
Coloana laterala : leaga bazinul de coaste si coastele intre ele , este reprezentata de
muschiul iliocostal
Coloana mijlocie : leaga bazinul de coaste si de procesele transverse , este
reprezentat de muschiul longissimus
Coloana mediala : uneste bazinul cu procesele spinoasa si procesele spinoase intre
ele , este formata de muschiul spinal
Muschiul iliocostal
Muschiul iliocostal se imparte in :
- portiunea lombara : pleaca din masa comuna si se insera pe unghiurile costale ale
ultimelor 6 coaste
Portiunea toracala : leaga ultimele 6 coaste cu primele
Portiunea cervicala : cu originea pe coastele 3 si 6 si insertia pe tuberculii posteriori
ai proceselor transverse C3 - C7
Muschiul longissimus sau muschiul lungul dorsal
Se intinde de la masa comuna pana la procesul mastoidian . El uneste bazinul cu
coastele orin fasciculele laterale si cu procesele transverse ale vertebrelor prin
fasciculele mediale
Dupa localizare distingem 3 portiuni :
1) Portiunea toracala a muschiului : pleaca din masa comuna si trimite 2 feluri de
fascicule de insertie .
Fasciculele costale compuse din partea laterala , care se insera pe procesele
costiforme ale vertebrelor lombare si pe coastele .
Fasciculele transversala desprinse din partea mediala a muschiului , care se insera
pe procesele accesorii din regiunea lombara , respectiv pe procesele transverse in
regiunea toracala .
2 ) Portiunea cervicala a muschiului
Se insera prin fasciculele tendinoase pe procesele transverse ale primelor 5 vertebre
toracale
3) Portiunea cefalica a muschiului
Pleaca prin mai multe fascicule de pe procesele transverse ale ultimelor vertebre
cervicale si ale primelor vertebre toracale
- acestea se unesc intr-un corp muscular ce merge in sus si se prinde pe varful
mastoidei
Muschiul spinal
Localizarea mediala este greu de izolat si de identificat , fasciculele lui fiind
amestecate cu cele ale muschiului longissim toracal .I se disting 3 portiuni
1) Portiunea toracala : acest muschi este unit in profunzime cu muschiul semispinal
toracic .El ia nastere din fasciculele tendinoase ce pleaca de pe procesele spinoase
ale primelor doua vertebre lombare si ale ultimelor doua toracale , de unde converg
spre un singur corp muscular care se imparte in fascicule ce se insera pe procesele
spinoase ale primelor 7 - 8 vertebre toracale
2) Portiunea cervicala : este slab dezvoltata si inconstanta , ea uneste ligamentul
nuchal de procesele spinoase ale vertebrelor C6 si C7
3) Portiunea cefalica : inconstanta , este practic fuzionata cu muschiul semispinal al
capului
Muschiul semispinal
Muschiul semispinal ocupa planul cel mai superficial . Dupa localizare el este
impartit in 3 portiuni
1) Semispinal toracic : Cu insertia pe procesele spinoase ale ultimelor 2 vertebre
cervicale si ale primelor vertebre toracale
2) Semispinal cervical : Are priginea pe procesele transverse ale primelor 5 sau 6
vertebre toracale si se termina pe procesele spinoase ale primelor vertebre cervicale
(C2 C3 C4 C5)
3) Semispinal al capului : Are originea pe procesele transverse ale primelor 5-6
vertebre toracale si a ultimelor 5 vertebre cervicale , toate aceste fascicule se unesc
intr-un corp muscular , care se insera apoi pe craniu intre cele 2 linii nuchale ale
occipitalului .
Muschiul este vizibil atunci cand capul este flectat , ca o proeminenta alungita
asezata de o parte si de alta a liniei mediane.
Muschii multifizi
Originea fasciculelor musculare are loc in santurile sacrale pe procesele transverse
ale vertebrelor toraco cervicale . Insertia are loc pe procesele spinoase , dupa ce
fasciculele sar cate doua sau trei vertebre
Ei formeaza o coloana musculara cu aceeasi directie ca si a precedentului , care
umple santurile vertebrale de la sacru pana la axis .
Muschii rotatori
Prezenti pe intreaga coloana vertebrala , el leaga procesele transverse cu radacina
proceselor spinoase .
Coloana musculara este mai bine reprezentata in regiunea toracala si mai slab
reprezentata cervical si lombar . In regiunea cefalocervicala muschii acopera
rotatorii capului .
Actiunea globala a acestor muschi contribuie indeosebi la echilibrarea corpului in
ortostatism
Muschii interspinosi
Sunt prezenti in zonele de maxina mobilitate a coloanei vertebrale , ei se imparte in
muschii interspinosi cervicali si interspinosi lombari . Muschii interspinosi toracali
lipsesc adesea , cand exista sunt situati doar la cele doua portiuni extreme ale
coloanei toracice .
Muschii intertransversali
Sunt muschii mici ce leaga procesele transverse intre ele si dezvoltati in special in
regiunile vertebrale cu cea mai mare mobilitate de lateralitate , adica in regiunea
cervicala si lombara
Spre deosebire de toti ceilalti muschi ai santurilor vertebrale inervati de ramurile
dorsale ale nervilor spinali , muschii intertransversari sunt inervati de ramurile
ventrale ale acestora .

Muschii rotatori ai capului

Muschiul marele drept posterior al capului
Este un muschi triunghiular ce se insera in jos pe procesul spinos al axisului si in
sus pe suprafata rugoasa de sub linia nuchala inferioara a occipitalului .
Muschiul micul drept posterior al capului .
Se insera pe tuberculul posterior al altlasului si respectiv sub linia nuchala
inferioara .
Cand se contracta bilateral ambii muschi fac extensia capului . Contractati
unilateral ei inclina capul si il rotesc de partea lor
Muschiul oblic inferior al capului
Se insera pe partile laterale ale procesului spinos al axisului , de unde merge sa se
prinda pe partea posterioara si inferioara a procesului transvers al atlasului . El este
cel mai puternic rotator al capului , intorcand fata pe aceeasi parte cu muschiul
contractat
Muschii oblic superiori al capului
Se insera pe varful procesului transvers al atlasului si respectiv sub linia nuchala
inferioara , deasupra dreptului mare . Oblicul superior este extensor si inclinator
lateral al capului , el roteste capul , ducand fata de partea opusa .
Toti sunt inervati de ramura dorsala a primului nerv cervical (nervul suboccipital)
Muschii sacrococcigieni
Sunt in numar de doi : unul ventral si altul dorsal . Ei se intind de la sacru la
coccige , fiind niste muschi atrofiati .

I.5.Nervul sciatic
Sciaticul este cel mai lung si cel mai mare nerv . El porneste din plexul sacratm si
este format din a 5 a radacina lombara si din radacinile sacrale 1 , 2 , 3 . Acestea se
unesc in bazin , ies prin gaura sciatica si patrund pe fata posterioara a coapsei ,
impartindu-se in regiunea poplitee , in sciaticii poplitei .
Nervul sciatic popliteu extern
Doua ramuri terminale : nerv tibial anterior la gambierul anterior , extensor comun
al degetelor , extensor deget mare si pedios . Nervul musculocutanat inerveaza
peronierii laterali .
Nervul musculocutanat inerveaza peronierii laterali .
Nervul sciatic popliteu untern din interstitiul gemenilor , el inerveaza gemenii
solcarul , plantarul subtire , popliteul , tibialul posterior , flexorul lung al degetelor
si flexorul lung al halucelui
Sciaticul are functii morotii , senzitive si trofice . Ca motilitate el comanda flexia
gambei pe coapsa , prin ramuri din muschii posteriori ai coapsei si nervul sciatic
popliteu intern , care inerveaza gemenii si plantarii . Extensia dorsala a degetelor si
piciorului , cu mentinerea boltei plantare este asigurata de sciaticul popliteu extern ,
care merge la pediosi si extensorii degetelor ca si flexia plantara a piciorului si
degetelor , abductia , rotatia interna si abductia degetelor .
Sensibilitatea obiectiva a sciaticului insumeaza zona sciaticilor poplitei si ramurile
terminale , cuprinzand piciorul aproape in totalitatea sa , facand exceptie doar
portiunea interna a plantei si maleolei interne , cat si partea laterala a gambei .
Paralizia totala a sciaticului exprima simptomatologia leziunii sciaticului popliteu
extern si intern : piciorul balant nu va permite flexia gambei pe coapsa
Mersul este posibil dar chinuitor , cvadricepsul permitand miscarea inainte a
gambei
In practica medicala intalnim rar pareza trunchiului sciatic , fiind mai frecventa
paralizia partiala .Cand tabloul clinic este dominat de sindromul dureros este vorba
de nevralgia sciaticului .
Durerea survinebrusc pe traiectul nervului ,pe fata posterioara a coapsei , spatiul
popliteu , molet , picior , putand atinge paroxisme intolerabile .Unele pozitii
antalgice , care maresc scolioza , fac sa diminueze durerea
Clinic , pot fi intalnite : paralizii motorii , senzitivo-motoriisi dureroase .Sciatica
obisnuita este lipsita de semne motorii , predominand durerea , care imobilizeaza
bolnavul .
In sciatica dureroasa paralizanta , se poate ajunge la o paralizie a extensiei ,
reversibila .In sindromul crurosciatic exista dureri , pareza extensiilor gambei si
piciorului , amiotrofia coapsei si reflex rotulian abolit

I.6. Inervatia Coloanei Vertebrale

Corpul vertebral primeste inervatia sa din nervul sino vertebral Luschka.Fibrele
nervoase patrund in corpul vertebral prin fata lui posterioara odata cu vasele
sanguine.
La nivelul discului intervertebral , ea ocoleste discul si este exclusiv reprezentat in
aparatul ligamentar
Inervatia discului explica durerea provenita in urma herniei de disc prin ea insusi ,
lombalgia fiind uneori semnul precursor al bolii si adesea singurul inaintea aparitiei
fenomenelor de compresiune radisculara . Pe alta parte ea permite interpretarea
durerii foarte vii si bine localizate , care apare in cursul operatiilor pentru
inlaturarea consecintelor herniei de disc .

I.7. Vascularizatia Coloanei vertebrale

Vascularizatia arteriala a corpurilor vertebrale
Coloana vertebrala primeste sangele arterial prin intermediul arterelor metamerice
ce vin din aorta si care sunt arterele intercostale pentru segmentul dorsal si lombare
pentru segmentul lombar
Vertebrele vervicale 1-5 uneori si 6 sunt vascularizate de ramuri colaterale ale
arterelor vertebrale in timp ce ultima cervicala si uneori penultima sunt
vascularizate din trunchiul arterial cervico-intercostal.
Arterele intercostale incruciseaza transversal fata anterioara a corpuluivertebral si
dau la fiecare vertebra dorsala una sau doua ramuri pentru corpul dorsal , numite
arterele corpului vertebral .
Arterele lombare pornesc din aorta abdominala si se indrepta transversal , in afara
si inapoi , inconjoara jgeabul de pe suprafata circumferentiala si vertebrele
corespunzatoare .
Arterele lombare cat si cele intercostale dau cate o ramura spinala care se distribuie
peretilor canalului rahian si vertebrelor
Ramura spinala patrunde in canalul vertebral prin gaura interbertebrala si da la
randul ei doaua ramuri , una care insoteste nervul spinal si radacinile lui , dupa
divizare , iar cea de-a deoua in general mai putin voluminoasa care se aplica pe fata
posterioara a corpurilor vertebrale, anterior de ligamentul vertebral posterior ,
descriind mai mult sau mai putin flexuos .
Vertebrele sacrate si coccigiene primesc ramura arteriala din ultimele doua artere
lombare din artera sacrala medie din arterele lombare si din artera sacrala laterala .

Vascularizatia venoasa a corpurilor vertebrale

Venele i-au nastere in corpul vertebrelor in cenrtrul sau inapoia lui la nivelul
spatiului lacunar , care se poate compara cu un loc sanguin .
Venele anterioare parasesc corpul vertebral prin partea mijlocie a suprafetei
circumferentiale la nivelul marginii externe a ligamentului vertebral longitudinal
anterior . Ele se varsa in venele metamerice intercostale si lombare
Venele posterioare care sunt in general mai voluminoase , si parasesc corpul
vertebral la nivelul portiunii pe care o intalnim pe fata posterioara a corpului
vertebral situata pe fiecare parte a ligamentului vertebral comun.
Ele se varsa in plexurile venoase intrarahidiene .
Venele rahisului constituie un sistem venos periferic de tip segmentar tributar
sistemului cav care se intinde pe toata inaltimea coloanei vertebrale de la atlas pana
la coccis
Ele cuprind rahisul mobil si articulatiile vertebrale , sacrul si coccis , maduva
spinarii partial , si invelisurile sale , meningele , radacinile rahidiene , muschii
spinosi , muschii profunzi cu regiuni nucale si muschii prevertebrali
Aceste doua sisteme venoase comunica larg intre ele prin venele gaurii
intervertebrale , prin venele perforate osoase si perforantele ligamentare .
Venele rahiene sunt voluminoase . Plexurile intra si extrarahidiene comunica intre
ele prin intermediul venelor sau plexurilor gaurii intervertebrale , prin venele
diploice ale corpurilor vertebrale si prin venele perforante care traverseaza
ligamentul galben sau membrana atlanto-occipitala laterala
Venele rahisului se varsa pentru segmentul cervical in venele vertebrale si in venele
jugulare posterioare.
Pentru rahisul toracic venele se varsa in venele azigos prin intermediul venelor
intercostale.
Pentru segmentul lombosacral venele rahidiene se varsa in venele lombare
ascunse , in ilio lombara si sacrale laterale si mijlocii
Vascularizatia discului intervertebral
La fat vasele arteriale destinate articulatie intervertebrale penetreaza viitoarul corp
vertebral in momentul condrificarii . In corpul vertebral fiecare artera se divide in
doua ramuri , una ascendenta si alta descendenta , ce patrund in regiunea viitorului
disc intervertebral .
La copil si la adolescent discul intervertebral primeste vasele sale din partea
centrala a suprafetei articulare vertebrale , dispozitiv care explica alteratiile discului
intervertebral si in cursul afectiunilor inflamatorii ale acestor articulatii si a
corpurilor vertebrale .
Nutritia vaselor este asigurata de zonele cribiforme ale suprafetelor articulare
vertebrale prin difuziune , transversand cartilajul ce imbraca aceasta suprafata .
Situatia vasculara precara de la nivelul discului intervertebral explica frecventa
alteratiilor ce duc la degenerarea sa rapida odata cu inaintarea in varsta , cat si la
aparitia anumitor tulburari in cadrul herniilor de disc