Sunteți pe pagina 1din 3

Importanta acizilor nucleici in viata omului

Istoric

Definitie

Clasificare

Structura ADN-ului a fost descoperita de doi oameni de stiinta americani, Francis Crick si
James Watson, in 1953. Ulterior, Maurice Wilkins a contribuit si el la decodificarea
structurii ADN, prin realizarea unor fotografii ale ADN-ului. Crick, Watson si Wilkins au fost
rasplatiti cu Premiul Nobel pentru descifrarea secretului vietii.

Structura

Acizii nucleici sunt molecule chimice extrem de dinamice care interacționează activ cu
mediul înconjurător schimbându-și constant compoziția și forma. Acțiunile acizilor nucleici
sunt baza chimică a menținerii vieții pe această planetă.

ADN-ul este acidul nucleic care are două funcții extrem de importante: funcția autocatalitică
și funcția heterocatalitică. ARN-ul are structură mai maleabilă și îndeplinește numeroase
roluri care sprijină cele două procese amintite anterior.

Acidul dezoxiribonucleic se gaseste in fiecare celula a unei fiinte vii. ADN-ul detine toata
informatia genetica necesara pentru a face un organism sa functioneze. "Informatia genetica
este stocata si codificata in ADN oarecum asemanator cu modul in care este stocata intr-un
fisier de calculator".

Importanta

ADN

ARN

Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina,
citozina si uracilul. Sunt doua clase de ARN si anume:

- ARN genetic care controleaza ereditatea la unii virusi, alta,


- ARN negenetic care este implicata in sinteza substantelor proteice.

Istoric

Complex macromolecular, similar din punct de vedere structural si functional cu ADN-ul.


ARN-ul rezulta din copolimerizarea ribonucleotidelor, determinand astfel formarea unor
lanturi lungi si monocatenare.
Acizii nucleici sunt compusi macromoleculari cu structura complexa si mase moleculare
cuprinse intre cateva zeci de mii si milioane. Sunt, impreuna cu proteinele, componentele
nucleoproteidelor, compusi de importanta biologica, existenti in celulele vii.

Molecula de ADN care se afla in nucleul fiecarei celule din organism este formata din doua
lanturi lungi numite catene, care se imbina in forma de spirala. Structura ADN-ului nu este
intamplatoare. Aceasta forma permite stocarea unei cantitati mai mari de informatie,
economisind mai mult spatiu decat daca cele doua lanturi ar fi fost drepte. Lanturile au in
structura lor un numar mare de compusi chimici, numiti nucleotide. Aceste nucleotide sunt
legate intre ele printr-o serie de punti. Pe fiecare punte se afla cate o pereche de baze
azotate, care pot fi de patru tipuri: adenina (A), guanina (G), timina (T) si citozina (C). Ele se
combina doua cate doua, dar dupa anumite reguli. Astfel, adenina se poate combina doar cu
timina (A+T sau T+A), iar citozina se poate combina doar cu guanina (C+G sau G+C).
Ordinea in care se combina cele patru elemente este importanta. Milioane de astfel de
combinatii se desfasoara pe fiecare lant. Modul in care sunt aranjate cele patru elemente
alcatuieste codul care diferentiaza un organism de altul, dicteaza structura si functionarea
fiecarui organism.

Structura

In 1958 cercetarile efectuate de E wolkin si L Astrahan pe Escherichia coli au pus in


evidenta existenta unui acid ribonucleic denumit mesager. Cercetarea acizilor nucleici are
începuturile in secolul XIX când F Miescher (un elveţian de origine germană) a studiat
purionul la diferite persoane şi a descoperit că în nucleul celulelor respective se află o
substanţă pe care el o numeşte nucleină. Mai târziu în 1889 Altmann separă din nucleină
acidul fosforic dar şi o componentă organică.

Importanta

ADN-ul reprezinta materialul genetic din care sunt alcatuite genele majoritatii organismelor
si este localizat exclusiv in cromozom; fiecare cromozom contine cate o molecula de ADN.
Rezulta din polimerizarea unor monomeri denumiti dezoxiribonucleotizi.

ACIZII NUCLEICI

Structura

 Există trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente în toate celulele şi care, având
structuri şi funcţii diferite, joacă un rol esenţial în biosinteza proteinelor. Aceste
tipuri sunt: acidul ribonucleic mesager - ARNm, acidul ribonucleic solubil sau de
transfer - ARNs sau ARNt şi acidul ribonucleic ribozomal - ARNr.

 In celule se găseşte o mare cantitate de ARNr (80-90% din ARN-ul celular), ARNt în
proporţie de 10-15% şi o cantitate mica de ARNm (mai puţin de 5%).

Dupa provenienta lor, respectiv dupa materialele din care au fost extrase, acizii nucleici
erau considerati de doua tipuri:acizi timonucleici (acizi nucleici din timus sau acizi nucleici
animali) si acizi zimonucleici (acizi nucleici din drojdie sau acizi nucleici vegetali). Intrucat s-
a constatat ca deosebirea dintre ei consta in natura componentului glucidic (acizii
timonucleici contin in molecula lor dezoxi-D-riboza, iar acizii zimonucleici contin D-riboza),
denumirile lor au fost inlocuite cu denumirile de acizi dezoxiribonucleici(ADN) si acizi
ribonucleici (ARN).

Importanta

Cercetari ulterioare au dovedit, insa, ca aceste doua tipuri de acizi nucleici sunt prezente in
toate organismele vii, avand rol important in desfasurarea proceselor vitale normale si
patologice; acizii dezoxiribonucleici sunt substantele de baza in aparatul genetic, care
asigura ereditatea si variabilitatea, pe cand acizii ribonucleici au mai mult rol functional
legat de sinteza proteinelor.

S-ar putea să vă placă și