Proteinograma

PROTEINOGRAMA = Grafic sau formula reprezentand concentratia diferitelor tipuri de

proteine continute Intr-un lichid biologic (plasma, ser sanguin, lichid cefalorahidian etc.).
Proteinele sunt substante organice complexe ale materiei vii, care contin azot, sulf si
fosfor. Ele sunt necesare pentru cresterea organismului pentru refacerea celulelor
uzate, precum si pentru producerea de energie calorica, un gram
de proteine producand 4 calorii. Majoritatea proteinelor din organismul omului provin
din alimente bogate in proteine, fie de origine animala (carne, lapte, branza, oua), fie
de origine vegetala (fasole, mazare, soia, linte etc.). Analiza proteinelor se face din serul
sanguin. Exista mai multe feluri de analize care exploreaza diferite componente ale
proteinelor, astfel: proteine totale, electroforeza, fibrinogenul, teste hepatice etc.

Proteine totale

Proteinele totale reprezinta cantitatea globala a proteinelor sanguine exprimate in grame

la 100 ml ser sanguin.

Valorile normale ale proteinelor sanguine sunt:

- la adulti = 6,6- 8,6 g la 100ml;

- la copii 1-3 ani = 6,0 - 8,6 g la 100ml.

Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline.
Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte
bogata in proteine, creste si concentratia lor in sange si invers proteinele sanguine
scad din sange in subnutritia proteica.
Scaderea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul care
este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor
din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemoragii sau
prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia normala, bolile
de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt
numai o parte din cauzele care scad concentratia sanguina de proteine. De asemenea,
efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care produc febra prin consumul
crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele
din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca apeland la proteinele din organele sale si
mai ales din muschi, fapt ce duce la slabirea si la scaderea in greutate a corpului.
Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin
scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesuturile corpului (maini, picioare etc.)
producand edeme.
Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si
parazitare sau ca in hipertensiunea arteriala.
Electroforeza serului (proteinograma)
Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric continuu se pune o
picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de
substante numite fractiuni proteinice.

Valorile medii normale ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta
adulta si normal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la
copii, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal.

Valori normale

Fractiunea proteica a Proportii inprocente Proportii in grame

serului

Albumine 52-62% 3,64-4,34

Globuline
38-48% 2,66-3,36
dintre care:

alfa-1-globuline 2-5% 0,14-0,35

alfa-2-globuline 6-9% 0,42-0,63

beta-globuline 8-11% 0,56-0,77

gama-globuline 14-21% 0,98-1,47

Probe hepatice
Probele hepatice sau testele de disproteinemie, sunt analize care exploreaza
capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesare organismului. Un ser
cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se fac probele hepatice, nu produce
modificari vizibile, dar un ser cu proteine modificate, in urma unor boli, produce cu
reactivii respectivi o tulbureala.
Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sunt
mai intense.
In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra reactia cu Timol, reactia
Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitive) mai ales in bolile de
ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita.
Cu toate acestea, ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice
anormale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale, deci nu orice
proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu indica totdeauna
nici gradul de gravitate al bolii.
De altfel, aceste probe se pot modifica de la o luna la alta dupa tratament
si regim alimentar. De aceea probele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie
cu alte analize ajutatoare: proteinele totale, electoforeza etc.
Serul prea gras falsifica rezultatele probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac
aceste analize nu vor manca cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui. Bolnavii cu diabet
netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepatice, ei trebuie sa-si trateze
mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor nu scad numai cu regim alimentar.
Valori normale ale probelor hepatice
Testul, analiza Valori normale

Timol 1-4 unitati Mag Lagan

Reactia negativa (analiza normala) se

noteaza cu minus
Takata-Ara
Reactia pozitiva (analiza anormala) se
noteaza cu 1-3 plusuri

Reactia negativa (analiza normala) se

noteaza cu minus
Gros
Reactia pozitiva (analiza anormala) se
noteaza cu 1-3 plusuri

Reactia negativa (analiza normala) se

noteaza cu minus
Sulfat de cadmiu
Reactia pozitiva (analiza anormala) se
noteaza cu 1-3 plusuri

Sulfat de zinc (Kunkel) 2-12 unitati

Fibrinogen
Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care
are rol important in coagularea sangelui.

Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sange.

Scaderea fibrinogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli
ale ficatului. Fibrinogenul creste insa foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sange) in
bolile infectioase acute si mai ales in reumatismul articular acut.
Produsi de degradare ai proteinelor
Ca urmare a consumului de proteine de catre organism rezulta si o serie de produsi de
degradaresaudeseuri, care nu mai pot fi utilizate si pe care organismul le elimina din
sange in urina, iar in cantitati mai mici si prin transpiratie. Cele mai importante deseuri
de proteine sunt: acidul uric, creatinina si ureea. Aceste substante se gasesc in mod
normal, in sange, in concentratii mici, dar ele devin otravitoare pentru organism daca
depasesc un anumit nivel de concentratie. De aceea, organismul le elimina prin rinichi in
urina.
Acidul uric, creatinina si ureea cresc in sange si urina dupa consumul de alimente
bogate in proteine, in bolile care distrug sau consuma in mod exagerat proteinele
corpului (boli infectioase, boli de sange etc.). In bolile de rinichi (nefrita acuta si cronica,
insuficienta renala) aceste substante nu mai pot fi filtrate si eliminate prin rinichi si
atunci se acumuleaza in sange, producand tulburari grave in organism. In
urma efortului fizic, concentratia acestor substante este de asemenea mai mare decat
in stare de repaus.
Acidul uric creste foarte mult la persoanele care consuma cantitati mari de carne si
organe (ficat, rinichi, splina, creier, icre) precum si la unele persoane predispuse sa
produca mult acid uric. Cresterea peste masura a acidului uric in sange produce boala
numita guta asemanatoare cu reumatismul, iar eliminarea de cantitati mari de acid
uric in urina poate sa duca la formarea de calculi urinari compusi din acid uric. Alcoolul,
cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, antinevralgicele, cortizonul
etc.) cresc concentratia acidului uric din sange. De aceea aceste substante nu se vor
consuma cu 24 ore inainte de efectuarea analizelor.

Valori normale ale deseurilor proteice

Deseurileproteinice In sange In urina

Acidul uric 2-5 mg/100 ml 0,30-0,80 g/24h

Ureea 20-50 mg/100 ml 15-35 g/24h

Creatinina 0,6-1,2 mg/100 ml 0,8-1,9 g/24h

Concentratia ureei sanguine este mai mica la femei si la copii, la persoanele

subnutrite, in bolile de ficat, cand acest organ nu mai poate produce uree.
Insuficienta renala acuta si cronica, infectiile insotite de febra, obstructia cailor urinare
(litiaza urinara, marirea prostatei) sunt cauze patologice care cresc peste normal ureea
sanguina.