Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proteine totale
Din acestea, circa 60% (3,6-4,8g) sunt constituite din albumina restul din globuline.
Cantitatea de proteine din ser depinde si de alimentatie, cand alimentatia este foarte
bogata in proteine, creste si concentratia lor in sange si invers proteinele sanguine
scad din sange in subnutritia proteica.
Scaderea proteinelor sanguine se intalneste in diferite boli. Astfel, cand ficatul care
este laboratorul ce fabrica proteinele, se imbolnaveste scade si concentratia proteinelor
din sange. La fel se intampla cand omul pierde proteinele prin hemoragii sau
prin urina (albuminurie). Varsaturile, care impiedica alimentatia normala, bolile
de stomac, intestin si pancreas care perturba digerarea proteinelor, diareea sunt
numai o parte din cauzele care scad concentratia sanguina de proteine. De asemenea,
efortul fizic intens, stresul nervos, precum si bolile care produc febra prin consumul
crescut de proteine, contribuie la scaderea proteinelor organismului. Scazand proteinele
din sange, organismul cauta sa le inlocuiasca apeland la proteinele din organele sale si
mai ales din muschi, fapt ce duce la slabirea si la scaderea in greutate a corpului.
Deoarece proteinele sanguine au capacitatea de a retine apa in vasele sanguine, prin
scaderea lor, apa din vasele sanguine trece in tesuturile corpului (maini, picioare etc.)
producand edeme.
Mai rar, proteinele sanguine pot sa aiba valori crescute, ca in unele boli genetice si
parazitare sau ca in hipertensiunea arteriala.
Electroforeza serului (proteinograma)
Daca pe o hartie de filtru pusa in legatura cu un curent electric continuu se pune o
picatura de ser sanguin, proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de
substante numite fractiuni proteinice.
Valorile medii normale ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta
adulta si normal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la
copii, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal.
Valori normale
Globuline
38-48% 2,66-3,36
dintre care:
Probe hepatice
Probele hepatice sau testele de disproteinemie, sunt analize care exploreaza
capacitatea ficatului de a sintetiza proteinele normale, necesare organismului. Un ser
cu proteine normale in prezenta reactivilor cu care se fac probele hepatice, nu produce
modificari vizibile, dar un ser cu proteine modificate, in urma unor boli, produce cu
reactivii respectivi o tulbureala.
Cu cat tulbureala este mai mare, cu atat si modificarile biochimice ale proteinelor sunt
mai intense.
In categoria analizelor care exploreaza functia hepatica intra reactia cu Timol, reactia
Takata, Gros etc. Aceste analize devin anormale (pozitive) mai ales in bolile de
ficat: hepatita acuta si cronica, ciroza, colecistita.
Cu toate acestea, ele devin pozitive si in alte boli, in care se produc fractiuni proteinice
anormale: boli de rinichi, de plamani, de splina, boli de sange si tumorale, deci nu orice
proba hepatica cu volori crescute arata o boala de ficat dupa cum nu indica totdeauna
nici gradul de gravitate al bolii.
De altfel, aceste probe se pot modifica de la o luna la alta dupa tratament
si regim alimentar. De aceea probele hepatice se interpreteaza intotdeauna in corelatie
cu alte analize ajutatoare: proteinele totale, electoforeza etc.
Serul prea gras falsifica rezultatele probelor hepatice. De aceea, persoanele care isi fac
aceste analize nu vor manca cu 12 ore inainte de recoltarea sangelui. Bolnavii cu diabet
netratat au un sange gras. Inainte de a-si face probele hepatice, ei trebuie sa-si trateze
mai intai diabetul, caci grasimile din serul lor nu scad numai cu regim alimentar.
Valori normale ale probelor hepatice
Testul, analiza Valori normale
Fibrinogen
Fibrinogenul este o substanta proteinica din sange care este sintetizata de ficat si care
are rol important in coagularea sangelui.