TEST

1. Componentele tubului digestiv

-cavitatea bucala
-faringele
-esofagul
-stomacul
-intestinul subtire
-intestinul gros
-glandele anexe

2. Enumerati glandele salivare

-parotide
-sublinguale
-submandibulare
Au rol de lubrifiere a cav bucale si a bolului alimentar; secreta amilaza salivara

3. Ficatul- structura lobului hepatic, vascularizatia ficatului

Ficatul este situate in partea dreapta a cavitatii abdominale ocupand cea mai mare parte a acesteia.
El este alcatuit din doi lobi. Lobul drept fiind de aprox 6 ori mai mare decat lobul stang si prezinta tatsati doi lobi mai
mici; lobul caudat si lobul cuadrat (patrat).
Fiecare lob este alcatuit din segmente iar segmentele din lobuli acestia reprezentand unitatile structurale si functionale
ale ficatului.
Lobulul are forma de piramida si este format din hepatocite, capilare si canaliculi biliari. Intre hepatocite se gasesc
canaliculele biliare (fara pereti) in care se descarca bila secretata de hepatocite.
Spre periferie canaliculele incep sa aiba pereti unindu-se in cele doua canale hepatice (dr si stg); impreuna formeaza un
canal hepatic comun care se deschide in duoden.
Din calea biliara se deschide canalul cistic prin care bila se varsa in vezica biliara intre mese.
Vascularizatia ficatului este dubla:
-nutritiva- transporta sange oxigenat catre hepatocite
-functionala- ramificatie a venei porte prin care sangele cu substante nutritive absorbite in intestine ajunge in ficat.

4. Pancreasul

Pancreasul este situat retroperitoneal, in spatele stomacului; este alcatuit din cap, situat in potcoava duodenala, corp si
coada. Este o glanda mixta.
Pancreasul exocrin secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari: canalul principal Wirsung, care se
deschide in duoden, impreuna cu coledocul (prin orificiul Oddi) si un canal excretor secundar Santorini, care se deschide in
canalul Wirsung sau direct in duoden.

5. Digestia bucala
-masticatia
-impregnarea cu saliva (amilaza)
-deglutitia in trei timpi: bucal si faringian (voluntar) si esofagian (involuntar)

6. Digestia gastrica
-sucul gastric HCl (acidul clorhidric cu rol in activarea enzimelor, evacuarea gastrica si protectia antimicrobiana)
-secretarea alimentelor de catre enzyme (pepsina)
- secretarea mucusului gastric cu rol de protectie a mucoasei gastrice impotriva HCl

7. Digestia intestinala
-are loc sub actiunea sucului pancreatic, a bilei si a sucului intestinal
-sucul pancreatic-amilaza pancreatica
-bila -eliminata in duoden in timpul digestiei are rol in digestia lipidelor prin activarea lipazelor
-sucul intestina -peptidaze, zaharidaze, lipaze’
In urma digestiei se formeaza proteinele (aminoacizi), lipidele (triglyceride si acizi grasi) si glucidele (glucoza,
fructoza) care se vor absorbi prin mucoasa intestinala.
8. Absorbtia intestinala
- Procesul prin care produsii rezultati in urma digestiei strabat mucoasa intestinala intrind in circulatia sangvina prin
intermediul capilarelor.
- Absorbtia se realizeaza, in cea mai mare parte, la nivelul intestinului subtire datorita vilozitatilor acestuia.
- Cu cat peristaltismul intestinal este mai lent cu atat sunt absorbate mai multe substante
9. Caile respiratoria extrapulmonare si intrapulmonare

. Caile respiratorii
Caile prin care aerul patrunde in plamani sunt:
-extrapulmonare (superioare)
-intrapulmonare (inferioare)
Caile extrapulmonare sunt reprezentate de cavitatea nazala (sau bucala), faringe, laringe, trahee si bronhii principale, iar
cele intrapulmonare – de ramificatiile bronhiilor principale, numite:
-bronhii lobare , care se impart la rindul lor in mai multe
-bronhii segmentare, apoi
-bronhii lobulare, din care iau nastere
-bronhiolele terminale; acestea se impart in
-bronhiole respiratorii ce se continua cu canalele alveolare, ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci =saci alveolari
= in care se deschid alveolele pulmonare. Traheea si bronhiile principale (cai extrapulmonare) au in peretii lor inele
cartilaginoase, cu rolul de a mentine deschise caile respiratorii. Aceste inele sunt dispuse in potcoava, inchisa posterior
printr-o portiune musculara. Musculatura are rolul sa elimine secretiile in exces, ajutind la expectoratie (eliminarea
secretiilor prin tuse).
Odata ce arborele bronsic se ramifica, cartilajul devine mai slab reprezentat, iar stratul muscular neted mai dezvoltat,
participind la reglarea circulatiei aerului (bronhoconstrictie, bronhodilatatie).

10. Lobulatia plamanilor, pleura, mediastinul

Plaminul este impartit in:

-lobi
-segmente
-lobuli
-acini pulmonari.
Mai multi acini pulmonari formeaza un lobul, mai multi lobuli formeaza un segment, mai multe segmente formeaza un lob
si mai multi lobi (doi sau trei ) formeaza un plamin.
Lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri. Ei au independenta structurala, functionala si patologica, adica fiecare lob
respira singur si se poate imbolnavi singur.
Lobulul este alcatuit din ramificatii ale bronhiolelor si din vase de singe, inconjurate de tesut conjunctiv. Lobulul pulmonar
este format din acini pulmonari. Un acin pulmonar cuprinde o bronhiola respiratorie, impreuna cu canalele alveolare care
deriva din ea si cu alveolele pulmonare respective.
In concluzie, va fi o bronhie lobara pentru fiecare lob, o bronhie segmentara pentru fiecare segment, o bronhiola terminala
pentru fiecare lobul si o bronhiola respiratorie pentru fiecare acin pulmonar.
I.3. Pleura
Pleura inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite:
-foita viscerala, care acopera plamanii patrunzand in scizuri si
-foita parietala, ce captuseste peretii cutiei toracice. Intre cele doua foite se gaseste lichidul pleural, care ajuta la alunecarea
acestora in timpul miscarilor respiratorii.
I.4. Mediastinul
Mediastinul reprezinta spatiul dintre cei doi plamani,spatiu in care se gasesc: inima, vasele si nervii care intra si ies din
plaman, esofagul , traheea, o glanda numita timus si ganglioni limfatici atasati vaselor limfatice care iriga organele toracice.

11. Schimburile gazoase respiratorii, etapa pulmonara

Etapa pulmonara
Consta in trecerea oxigenului din alveole in capilare si a bioxidului de carbon din capilare in alveole.Alveolele pulmonare
reprezinta suprafata de schimb a plaminului. Peretele alveolar este format din tesut epitelial si inconjurat de tesut conjunctiv,
in care se gaseste o retea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare.
Prin unirea peretelui alveolar cu cel capilar, se formeaza un perete despartitor care se numeste membrana alveolo-capilara.
Prin aceasta membrana se realizeaza schimbul gazos: oxigenul este transportat din alveole in capilar, iar bioxidul de carbon
este transportat din capilar in alveole. Acest schimb gazos are loc prin difuziune, gazele trecind pasiv datorita diferentei de
concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre cele doua spatii: aerian si sanguin.
12. Schimburile gazoase respiratorii - etapa sangvina

Etapa sanguina
Reprezinta transportul gazelor prin vasele de singe. Transportul sanguin al oxigenului se face sub forma unei combinatii
labile (care se desface usor) cu hemoglobina (Hb)numita oxihemoglobina (HbO2).
Transportul sanguin al CO2 se face in cea mai mare parte sub forma unor combinatii chimice labile: carbonati,
carbohemoglobina (HbCO2).
Singele care transporta mai mult oxigen decit bioxid de carbon se numetse singe arterial, iar cel care transporta mai mult
bioxid de carbon - singe venos. Prin aorta si venele pulmonare circula singe arterial, iar prin venele cave si arterele
pulmonare – singe venos.

Schimburile gazoase respiratorii-etapa tisulara

Etapa tisulara
La nivelul capilarelor tisulare singele arterial cedeaza O2 necesar activitatilor celulare si se incarca cu CO2 rezultat din
metabolismul celular, transformindu-se in singe venos. Acest schimb se realizeaza prin peretii capilarelor si ai celulelor.
Intre capilare si tesuturi se afla tesut interstitial, o masa de lichid care se afla printre celule.Pentru eliberarea O2 catre
tesuturi este nevoie de disocierea (desfacerea) HbO2, rezultind oxigen liber, care intra mai intii in spatiul interstitial si apoi
in celula.
Schimbul de gaze la nivel tisular are loc prin difuziune, ele trecind din tesuturi in singe (si invers) prin intermediul lichidului
interstitial.