Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Referat

Caracteristica de rudenie cognate și agnate

A studentului grupei DR2106

Cojocaru Valerian

Profesor

Hîncu Victoria

Chișinău, 2021

Cuprins

Introducere

Noțiunea de familie

Rudenia Agnata, cognate.

Concluzia

Bibliografia
Introducere

Notiunea de familie.

In Roma antica, notiunea de familie avea mai mult acceptiuni: Totalitatea de sclavi ai unui
stapin; totalitatea de personae si bunuri impreuna cu sclavii aflte sub puterea unui pater familias.
Odata cu fondarea statului roman, puterea lui pater familias se extindea asupra persoanelor si
bunurilor era desemnata prin cuvintul manus si era practice nelimitat (dreptul la viata si la
moarte-ius vitae necisque)

In cadrul familiei romane existau 2 categorii de persoane: sui iuris (independete), iar altele (alien
iuris) sub dreptul altcuiva. In Epoca veche sui iuris era doar pater familias iar alien iuris cei care
se supuneau lui pater familias.

Rudenia Agnata, cognate.

In familia romana existau 2 categorii de rudenie: Agnata, si cognata. Potrivit dreptului vechi
doar agnatiunea producea efecte juridice. Rudele agnate pot fi clasificate in 4 categorii:

1. Sotii, copii, nepotii din fii

2. Fratii dupa decesul tatalui(care s-au aflat sub aceeasi putere cindva)

3. Agnatii sub aceeasi putere, daca nu ar fi decedat ascendentul

4. Gentilii care vin la mostenire in lipsa agnatilor

Odata cu dezvoltarea societatii romane,rudenia cognata incepe sa ia caracterul celei agnate


deoarece spre sfirsitul existentei statului roman prima producea efecte juridice substantiale in
special cele legate de succesiune. Rudenia agnate se exprima prin grane de rudenie

1. Pe linie directa ascendenta, de la tata-fiu si invers

2. Pe linie colaterala, presupune un izvor comun de provenienta.


însă pater familias nu înseamnă neapărat tată de familie, ci înseamnă șef de familie, de vreme ce
putea fi pater familias și un bărbat necăsătorit, căci avea o familie constând în bunurile sale.Pe de
altă parte, între membrii familiei romane se stabileau relatții de rudenie, care erau de 2 feluri:
rudenia civilă (agnațiunea) rudenia de sânge (cognatțiunea) .Rudenia civilă se întemeia pe ideea
de putere și existau 3 categorii de agnați.

1. Din prima categorie făceau parte totți aceia care se aflau la un moment dat sub puterea
aceluiași pater familias, spre exemplu: fratții cât timp trăia tatăl lor.

2. Din a doua categorie făceau parte totți aceia care au fost în trecut sub aceiași putere, dar
ulterior au devenit persoane sui iuris, spre exemplu: fratții după moartea tatălui lor.

3. Din a treia categorie făceau parte aceia care s-ar fi aflat sub aceiași putere dacă pater familias
ar mai fi trăit în momentul nașterii lor, spre exemplu: verii primari care s-au născut după moartea
bunicului.Însă, cele 3 categorii de agnatți nu sunt fixe, ci sunt mobile, în sensul că două persoane
ideale, nu concret determinate, în functție de anumite împrejurări pot face parte din oricare cerc
al agnațiunii.

Spre exemplu, doi fratți cât timp le trăiește tatăl sunt în primul cerc al agnatțiunii.Tot doi fratți,
după moartea tatălui fac parte din al doilea cerc, iar dacă unul dintre fratți se naște după moartea
tatălui , ei sunt în cercul al treilea al agnatțiunii.Fixarea categoriilor de agnatți prezintă o
importantță deosebită în dreptul roman, deoarece vreme de 5 secole, agnatțiunea a fost singurul
fundament al succesiunii, în sensul că numai agnatții aveau vocatție succesorală și veneau la
succesiune în ordinea celor 3 categorii.Cognatțiunea este legătura dinte totți aceia care au un
autor comun. La rândul ei, rudenia de sânge, este de 2 feluri: rudenie de sânge în linie directă
rudenie de sânge în linie colaterală. Rudenia de sânge în linie directă este legătura dintre
persoanele care descind una din alta: tată-fiică, bunic-nepoată, iar rudenia colaterală este legătura
dintre persoanele care nu descind una din alta, dar au un autor comun (frate-soră)Gradele de
rudenie la rudenia în linie colaterală se stabilesc numărând generatțiile de la prima persoană care
ne interesează până la autorul comun și coborând apoi, până la cealaltă persoană care ne
interesează. (fratele și sora sunt colaterali de gradul 2, unchiul cu nepoate de frate- colaterali de
gradul 3

Pe lângă cognațiunea reală care izvorăște din natura umană, romanii au cunoscut și cognațiunea
fictivă, care izvorăște dintr-un text al Legii celor XII Table, conform căruia toți agnații sunt
cognați. Dacă admitem că toti agnații sunt cognați trebuie să mai admitem și faptul că nu toți
cognatii sunt rude de sânge. Spre exemplu, fiul de familie adoptat trece sub puterea adoptantului.
Trecând sub puterea adoptantului, devine agnat. Fiind agnat, automat devine și cognat, dar nu
este rudă de sânge cu adoptantul. Prin urmare, se numesc cognatți fictivi acei agnatți care nu
sunt rude de sânge. Puterea pe care pater familias o exercita asupra descendentților era
denumită patria potestas sau puterea părintească.Sub puterea părintească se aflau:- Fiii- Fiicele -
Nepotții din fii.Această putere prezenta 2 caractere: ea avea un caracter perpetuu și un caracter
nelimitat.În virtutea caracterului perpetuu, fiul de familie se afla în puterea părintească până la
moartea lui pater familias, indiferent de vârsta sa și de conditția sa socială.Totuși, spre sfârșitul
republicii, s-au initțiat o serie de reforme, între care și crearea institutției emancipării, iar fiul de
familie emancipat devenea persoană sui iuris și dobândea capacitate deplină și în domeniul
privat. Caracterul nelimitat al puterii părintești se manifesta atât asupra persoanelor, cât și asupra
bunurilor.•Caracterul nelimitat al puterii părintești asupra persoanelor își găsea expresia în:

1. dreptul de viață și de moarte .

2. dreptul de abandon

3. dreptul de a vinde

Caractetul nelimitat al puterii părintești asupra bunurilor consta în faptul că fiul de familie nu
avea patrimoniu, toate bunurile dobândite de el intrau în patrimoniul lui pater familias.De
asemenea, fiul de familie nu putea încheia acte juridice de drept privat în nume propiu, ci numai
împrumutând capacitatea lui pater familias și cu conditția ca prin efectul acelor acte juridice
situația lui pater familias să devină mai bună, din punct de vedere patrimonial. Puterea
părintească se putea naște: - pe cale naturală: prin căsătorie - pe cale artificială, prin adopțiune
și prin legitimare.

Concluzia: În concluzie pot spune că în Roma Antică familia juca un rol foarte important și au
dat naștere la diferite acte juridice.

Bibliogrfia:

Scribd.com

Academia.edu

S-ar putea să vă placă și