Curs: 4

6. Caracteristicile de încărcare – descărcare ale bateriilor electrice

Caracteristicile U=f(t) la încărcare şi descărcare ale bateriilor cu Pb

Fig. 1 Fig. 2

Tensiunea la borne la descărcare variază în funcţie de curent şi de timp. În figura 1 s-a

reprezentat variaţia în timp a tensiunii la borne pentru o celulă care este descărcată în 5 ore.
Din figură se observă că în timp tensiunea scade tot mai mult, iar după valoarea de 1,8 [V]
scade repede către zero. Acest lucru se datorează sulfatării care reduce continuu porozitatea
materiei active si împiedică difuziunea, densitatea electrolitului devenind şi ea tot mai mică.
La descărcări lente cu curenţi mici (curba de descărcare pentru 5 ore), difuziunea poate să
aducă acidul necesar descărcării, adânc şi uniform în toată materia activă; cantitatea de acid
este mare, densitatea electrolitului scade lent iar tensiunea scade şi ea lent.
În cazul descărcărilor rapide, cu curenţi mari, difuziunea asigură acidul sulfuric
necesar doar la suprafaţa plăcilor unde are loc o sulfatare intensă, ceea ce provoacă
micşorarea porozitaţii materiei active şi de aici a difuziunii, scăzând concentraţia electrolitului
şi deci tensiunea electromotoare. De aceea, curba de variaţie a tensiunii are o pantă mult mai
mare, iar tensiunea limită la care trebuie oprită descărcarea este atinsă mai repede. De notat că
după descărcări prelungite cu curenţi mici până la tensiunea minimă admisă, bateria este
complet descărcată şi trebuie reîncărcată, iar la descărcări cu curenţi mari, de şoc, nu se
produc sulfatări importante şi materiile active mai pot participa la reacţii. În cazul
descărcărilor lente (de peste opt ore) tensiunea pe element nu trebuie să coboare sub 1,8V, iar
la descărcări rapide de ordinul minutelor (cum este cazul în general la vehiculele electrice
hibride) tensiunea pe element poate fi acceptată până la 1,33 V.
La încărcare, tensiunea pe celulă creşte repede în primul interval, apoi începe faza
principală a încărcării în care tensinea creşte lent. După depaşirea tensiunii de circa 2,2V
începe o degajare de gaze pe electrolizi şi tensiunea creşte relativ repede pâna spre 2,6-2,8V
când devine staţionară. În figura 2 se prezintă încărcarea lentă (în 10 ore) şi o încărcare rapidă
(în 3 ore).
Temperatura influenţeaza semnificativ procesele de încărcare si descărcare. O
temperatură mai mare duce la tensiuni mai mari şi la durate mai mari de descărcare, sulfatarea

1
fiind mai pronunţată iar cantitatea de energie debitată fiind mai mare (figura 3). La încărcare,
o temperatură ridicată limitează însă tensiunea pe celulă şi durata încărcării este mai mare
(figura 4).

Fig. 3 Fig. 4

Caracteristicile bateriilor Ni - Cd

În figura 5 se prezintă caracteristici de autodescărcare iar în figura 6 se prezintă

caracteristici de încărcare în funcţie de temperatură pentru baterii NiCd.

Fig. 5 Fig. 6

Caracteristicile bateriilor nichel metal hibrid (NiMH)

În figura 7 sunt reprezentate caracteristicile de descărcare (curentul de descărcare

raportat la capacitatea bateriei) pentru patru tipuri sugestive de aliaje. Astfel, se poate observa
comportamentul a doua aliaje, Zr212, respectiv Zr151 ce diferă doar prin adaosul 1% Pd la
primul aliaj şi care face ca la o descărcare 1C capacitatea acestuia să scadă cu doar 10%
(curba a) în timp ce lipsa paladiului produce o scădere cu 75% a capacităţii celuilalt aliaj
(curba b) pentru acelaşi curent de descărcare.

2
 Fig. 7

Reacţiile electrochimice - încărcarea bateriilor NiMH

Reacţiile electrochimice - descărcarea bateriilor NiMH

3
 Fig. 8 Fig. 9

Bateriile NiMH pot fi realizate practic la orice dimensiune, de la zeci de Ah la sute de Ah.
Caracteristicile pun în evidenţă o rezistenţă care variază liniar pentru aproape orice
grad de incărcare SOC al bateriei (figura 8), ceea ce permite o modelare relativ simplă în
modelele vehiculelor electrice. Încărcarea acestor baterii se poate face rapid în circa o oră.
Caracteristicile de încărcare depind de curent, timp şi temperatură. Tensiunea bateriei
creşte la creşterea curentului de încărcare şi la temperaturi mai mici. Eficienţa încărcării este
mai mare pentru intervalul de temperatură de 10 [oC] până la 30[oC]. În figura 9 se prezintă
caracteristicile de descărcare pentru o baterie NiMH de 12V şi 100Ah pentru diverse rate de
descărcare.
La fel ca toate bateriile, cele cu NiMH, au un anumit nivel de autodescărcare care are
loc în perioada de neutilizare, dar este redus când bateria este la sub 70% capacitate.
Autodescărcarea depinde mult de temperatură, fiind mai mare la temperaturi mai mari,
conform caracteristicilor din figura 10 .

Fig. 10

Caracteristicile bateriilor cu Litiu

Litiul este cel mai uşor metal (pluteşte pe apă) şi are cel mai mare potenţial
electrochimic, fiind astfel un metal foarte reactiv. Bateriile cu litiu, conform figurii 11,
ilustrează principiul de fucționare, constau dintr-un electrod pozitiv realizat cu oxizi metalici
de litiu (de exemplu oxid de cobalt de litiu), un electrod negativ, realizat din carbon înalt

4
cristalizat, electrolit- compus din solvenţi organici, săruri de litiu şi separatori. Deoarece nu
există un electrolit lichid, apare avantajul lipsei de scurgeri din baterie.

Fig. 11
Încărcarea şi descărcarea se fac prin intermediul ionilor de litiu, proces care nu implică
reacţii chimice dăunătoare. Aşa cum s-a arătat, bateriile cu litiu au cea mai mare tensiune de
lucru faţă de celelalte baterii şi o mai mare densitate de energie şi putere faţă de bateriile cu
Pb şi bateriile NiMH.
Litiul din electrodul pozitiv este ionizat în timpul încărcării şi se deplasează la
electrodul negativ. La descărcare, ionii se deplasează spre electrodul pozitiv şi revin la
structura originală. În cazul bateriilor Litiu-ion, la descărcare tensiunea are o valoare
aproximativ constantă. Dacă bateria este păstrata la temperaturi mai scăzute de circa 15OC,
capacitatea de descărcare este redusă. Descărcarea se poate face la rate de descărcare de până
la 40C. Aceste baterii pot fi construite cu capacităţă diferite, de la 0,5Ah până la 1000 Ah. Ele
au o rata de autodescărcare redusă, nu prezintă efectul de memorie, dar necesită condiţii mai
stricte de transport faţă de alte tipuri de baterii.