Curs: 5

1. Utilizarea pilelor de combustie în propulsia electrică a automobilelor

1.1 Principiul de funcţionare al pilei de combustie

Deoarece bateriile electrice necesită încărcare periodică s-a încercat găsirea unor
soluţii de obţinere directă a energiei electrice din energie chimică, fără a se trece prin alte faze
de transformare intermediară. Astfel, printre diversele procedee de obţinere directă a energiei
electrice din energie chimică se pot cita utilizarea convertizoarelor termoelectrice, a
convertizoarelor termoionice, a generatoarelor magnetohidrodinamice sau, mai recent şi mai
răspândit, a pilelor de combustibil.
Pilele de combustibil produc energie electrică printr-un proces electrochimic
asemănător celui care are loc într-o baterie, energia stocată într-un combustibil fiind
transformată direct în energie electrică sub formă de curent continuu. Astfel de pile generează
energie electrică atât timp cât sunt alimentate cu combustibil.
Principalele avantaje ale pilelor de
combustibil sunt:
 randament relativ ridicat al conversiei;
 poluare chimică şi sonoră reduse;
 posibilităţi de operare cu o gamă largă de
combustibili;
 posibilităţi de obţinere a aburului prin
cogenerare.
În principiu, pila de combustibil este
formată, aşa cum se arată în fig. 1, din doi
electrozi poroşi (anodul 1 şi catodul 3), între care
se găseşte electrolitul 2. Combustibilul trece
Fig. 1 - Principiul de funcţionare al pilei de
combustibil
peste anodul 1, eliberând electroni care trec prin
1-anod; 2-electrolit; 3-catod. circuitul electric exterior.
Pila de combustie reprezintă un dispozitiv care transformă direct energia unui
combustibil în energie electrică fără a fi nevoie de arderea acestuia.

1
 Fig. 2-Pila de combustie cu hidrogen

Funcţionarea pilei de combustie, se poate vedea şi în schematizarea din fig. 2 și are

la bază reacţia dintre hidrogen şi oxigen, reacţie în urma căreia rezultă energie electrică şi
apă. O membrană specială separă cele două gaze şi impiedică astfel reacţia directă. Când
hidrogenul se află în zona anodică, un catalizator de platină facilitează separarea
hidrogenului în electroni şi protoni (ioni de hidrogen). Funcţionarea celulei se bazează pe
deplasarea ionilor de hidrogen prin membrană, de la anod la catod, în timp ce electronii nu
sunt lăsaţi să treacă. Descompunerea hidrogenului la anod se face dupa reacţia:

H2  2H+ + 2e – ,

în timp ce în zona catodică electronii se combină cu oxigenul rezultând apă:

½ O2 + 2H+ + 2e- = H2O .

Electronii, care nu pot trece prin membrane, vor trece de la anod la catod prin circuitul
exterior, prin sarcină, producând astfel energie electrică. De remarcat faptul că energia
electrică furnizată de pilă este în curent continuu şi este produsă atât timp cât pila este
alimentată cu hidrogen şi cu oxigen. Membrana electrolitică are un rol foarte important;
astfel, ea constituie zona în care au loc reacţiile de ionizare şi deionizare, permite trecerea
ionilor de la anod la catod şi separă fizic substanţele din pilă. Catalizatorul cel mai folosit
este platina şi este depus la nivel de nanometri (3÷5 [nm]) pe un suport de grafit –particule
de grafit de 0,7 –1 [μm]. Două folii sunt aplicate pe ambele părţi ale membranei formând
straturile de catalizator pentru anod si catod.

2
 1.2Tipuri de pile de combustie

Se deosebesc următoarele tipuri de pile de combustie:

1. Pile cu polimeri (Polymer Electrolyte Fuel Cell – PEMFC), cu temperaturi de

lucru de circa 80 [oC]. Aceste pile, cunoscute şi sub denumirea Proton Exchange Membrane
(PEM), sunt pilele cele mai dezvoltate pentru vehicule datorită avantajelor lor: sunt relativ
simple, pot lucra cu combustibil impur, în comparaţie cu alte tipuri care necesită hidrogen
pur.
2. Pile cu electrolit alcalin (Alkaline Fuel Cell – AFC), cu temperaturi de lucru de
circa 100 [oC]. La aceste pile electrolitul folosit este o soluţie apoasă de potasiu KOH, iar
combustibilul este hidrogenul pur.
3. Pile cu acid fosforic (Phosphoric Acid Fuel Cell – PAFC), ce lucrează la
temperaturi de circa 200 [oC]. Ele sunt prea voluminoase pentru vehicule electrice, dar sunt
recomandate pentru aplicaţii statice, având un randament de circa 40%.
4. Pile cu metanol (Direct Methanol Fuel Cell – DMFC), cu temperaturi de lucru de
80-120 [oC]. Pilele cu metanol sunt similare celor cu polimeri, dar au drept combustibil
metanolul din care se obţine hidrogen direct pe vehicul.
5. Pile cu carbonaţi topiţi ( Molten Carbonate Fuel Cell – MCFC). Datorită
temperaturii mari de lucru, de circa 700 [oC], aceste pile nu sunt recomandate pentru
vehicule, dar în aplicaţii statice se pot dovedi eficiente atât prin randamentul ridicat, de
aproximativ 50%, cât şi prin posibilitatea de cogenerare a căldurii, ceea ce creşte
randamentul global.
6. Pile cu electrolit solid compact sau tubular (Solid Oxide Fuel Cell – SOFC),
cu temperaturi de lucru ridicate, de 800- 1000 [oC].
În tabelul 1 sunt prezentate sintetic câteva caracteristici ale unor pile de combustie.

Tabelul 1
Tipuri de pile de combustibil
Cu membrană
Cu acid
Tip Cu săruri topite Cu oxid solid schimbătoare de
fosforic
protoni
carbonat de litiu,
zirconiu stabilizat
Electrolit acid fosforic carbonat de polimer solid
cu ytriu
potasiu
Temperatură de
200 650 1000 80
funcţionare, °C
Starea lichid
lichid imobilizat solidă solidă
electrolitului imobilizat
pe bază de
Carcasa oţel inoxidabil ceramică metalică
grafit

3
 Catalizatorul platină nichel - platină
Cantitatea de
căldură mică mare mare nu
cogenerată
Randament, % 40 ,…, 45 50 ,…, 60 50 ,…, 60 <40

Pilele cu acid fosforic, prezentate în schema de principiu din fig. 3 sunt în prezent
cele mai bine reprezentate din punct de vedere al dezvoltării şi comercializării. Au
avantajul de a putea fi alimentate cu hidrocarburi reformate (îmbogăţite în hidrogen).
Combustibilul şi agentul oxidant, constituit din aer sau oxigen, ajung pe feţele posterioare
ale electrozilor poroşi prin intermediul unor canale; aceste feţe sunt placate cu carbon,
care este bun conducător de electricitate, ceea ce permite conectarea pilei în circuitul
electric. Electronii formaţi la anod trec prin circuitul de sarcină exterior (8) şi ajung la
catod, în timp ce ionii de hidrogen trec către catod prin electrolit. Apa formată la catod
este evacuată sub formă de vapori.

Fig. 3 - Funcţionarea pilei de combustibil cu acid

fosforic
1-anod; 2-electrolit; 3-catod; 4-intrare
oxidant
(aer sau oxigen); 5-ieşire oxidant + apă; Fig. 4 -Pila de combustibil cu alcool
6-intrare combustibil; 7-ieşire combustibil; 8-sarcină 1-rezervor apă+alcool; 2-pompă;
3-pilă de combustibil; 4-ventilator
Înafara acestor patru tipuri se utilizează şi alte pile de combustibil. Astfel, în fig. 4 este
prezentată schema de principiu a pilei alimentată cu alcooli, de tipul metanol sau etanol; ea
funcţionează la temperaturi de 50 ,…, 100 [°C]. Drept electrolit se foloseşte un polimer sau un
lichid alcalin. Informativ, în interiorul pilei au loc următoarele reacţii:

la anod: CH3OH + H2O  CO2 + 6H+ +6e-,

iar la catod: 3/2O2 + 6H+ + 6e-  3H2O.

4
 Principalul avantaj al acestei pile îl
constituie faptul că nu necesită un sistem de
reformare a combustibilului.
Sunt bine cunoscute, de asemenea, pilele
alcaline, utilizate de către NASA în misiunile
Apollo pentru producerea apei şi a curentului
electric; ele folosesc drept electrolit o soluţie de
hidroxid de potasiu şi funcţionează la temperaturi
de 150 ,…, 200 °C.
Fig. 5- Pilă de combustibil HONDA În fig. 5 este prezentată pila de combustibil
realizată de către Honda.

Estimările prefigurează folosirea pentru vehiculele electrice a pilelor de tip alcalin, cu

polimeri sau cu metanol. Tensiunea electrică obţinută pe o celulă este de 0,6-1,2V, în funcţie
de tipul pilei. Randamentul total, în funcţie de sistemul utilizat, este între 20 şi 31% fiind mai
mare decât cel corespunzator vehiculelor convenţionale (care au un randament total de circa
18%).
Schema de principiu a unui vehicul electric, avînd în echiparea sa pila cu hidrogen, se
poate vedea în fig. 6.

Fig. 6 - Vehicul echipat cu pila de hidrogen. Schema de principiu

Rezervorul de hidrogen, alimentează pila electrică, de la care se alimentează

motorul de tracțiune, bateria și echipamentele auxiliare. Pentru alimentarea
echipamentelor auxiliare sunt necesare convertoare de cc/cc sau cc/ca. Un alt sistem
important este cel de alimentare cu aer, care trebuie să furnizeze un volum de aer, avînd
umiditatea de peste 80%, temperatura max 60 0C, purificat printr-un filtru. Consumul de
energie al sistemului de alimentare cu aer poate atinge 22% din consumul total pe

5
vehicul. La fel de important este separatorul aer-apă, deoarece aerul evacuat din pilă are o
concentrație mare de vapori care trebuie colectați. Hidrogenul este stocat sub formă de
gaz într-un rezervor din fibră de carbon, rezistent la presiune. Aducerea tensiunii generată
de pilă, la nivelul necesar pentru motor și baterie se face cu ajutorul convertorului
principal, care poate controla puterea de ieșire în funcție de sarcina cerută. Pentru un
vehicul echipat cu pilă de combustie, la care hidrogenul este obținut din metanol, schema
de principiu este prezentată în fig. 7.

Fig. 7- Vehicul cu pilă de hidrogen, obținut din metanol

Schema de principiu

Ca elemente principale sistemul dispune de rezervorul de metanol, vasul de

amestec metanol-apă, pila de combustie, precum și echipamentele de admisie și evacuare
apă și aer, la care se adaugă senzori de temperatură, debit, presiune.
Având în vedere prețul acestor sisteme cu pilă de combustie, care se ridică la
1500-3000 $/kW, este evident că acesta este de 8-10 ori mai mare decât al unui vehicul
elctric hibrid (VEH). Cu toate acestea în perspectiva progreselor tehnologice sistemul de
propulsie cu pilă de combustie reprezintă soluția ideală pe termen lung în acest domeniu.
În continuare, în tabelul 2 se prezintă principalele caracteristici ale unui
autovehicul cu pile ce combustie, marca Honda.

6
 Tabelul 2- Date tehnice, vehicul cu pile de combustie

Sunt posibile următoarele configuraţii în cazul unui autovehicul electric,

alimentat cu pilă de combustibil:

 alimentarea motorului electric de tracţiune direct de către pila de combustibil; în

acest caz pornirea autovehiculului nu este posibilă decât după ce pila a atins
parametrii normali de funcţionare; nu este posibilă recuperarea energiei electrice în
perioadele în care autovehiculul frânează.
 alimentarea mixtă a autovehiculului (pilă de combustibil şi baterie electrică);
prezenţa bateriei electrice permite pornirea imediată a autovehiculului, chiar dacă
pila de combustibil nu a atins încă parametrii funcţionali necesari propulsiei
electrice. În acelaşi timp, bateria asigură o îmbunătăţire a caracteristicilor dinamice
ale autovehiculului, compensând inerţia pilei şi permite frânarea regenerativă
(încărcarea bateriei în timpul perioadelor de frânare). Gestionarea funcţionării în
paralel a pilei şi a bateriei se face de către un bloc electronic. Această variantă
permite şi o protejare a pilei de combustibil la suprasarcini.
 utilizarea unei pile de combustibil şi a unui supercondensator (soluţie utilizată de
HONDA FCX-V3), asigură o îmbunătăţire a performanţelor dinamice ale
autovehicului în comparaţie cu prima variantă. Astfel, la accelerare, condensatorul
este cel care asigură energia electrică în prima etapă, până în momentul în care,
datorită creşterii debitului de combustibil, pila atinge noul regim de funcţionare
impus de către conducător. Soluţia permite şi o protejare a pilei de combustibil la
suprasarcini.

În fig. 8 este prezentată o schemă constructivă de principiu a unui autovehicul

alimentat cu pilă de combustibil şi baterie electrică, cu reformarea combustibilului.

7
 Fig. 8 - Schema de principiu a unui autovehicul cu pilă de combustibil

1-rezervor de combustibil; 2-reformator; 3-compresor; 4-intrare aer; 5-pilă de combustibil; 6-baterie; 7-bloc
electronic de comandă; 8-motor electric.

a) b)
Fig. 9 - Automobil MITSUBISHI alimentat cu pile de combustibil
a-automobilul; b-ansamblul reformator-pilă de combustibil

8
 Fig. 10 - Structura actuală a unui automobil electric

În fig. 9 şi fig. 10 sunt prezentate variante actuale de automobile electrice

alimentate cu pile de combustibil şi cu baterii.