Curs 1

1.Repararea industriala a autovehiculelor.

1.1.Generalităti si, premise pentru proiectarea unitătilor de reparatii pentru autovehicule rutiere.
Ca activitate terotehnică şi de mentenanţă corectivă, repararea autovehiculelor rutiere
presupune un flux tehnologic care cuprinde operatiile de demontare , de reparare şi de refacere a
ansamblului reparat.
Fluxul tehnologic de reparatii asigură totalitatea procedeelor de reconditionare şi conditiile de
calitate referitoare la obtinerea valorilor impuse pentru ajustaje , a obtinerii coaxialitătii sau paralelismului,
precum şi rodajul subansamblurilor reparate sau reconditionate.
În dotarea unitătilor de reparatii şi reconditionare este necesar să existe o dotare corespunzătoare
care să cuprindă : SDV-urile, AMC-urile şi instalatiile de diagnosticare şi verificare, iar controlul şi
incercarea să fie executate pe standuri speciale.
Aceasa tehnologie de realizare a lucrărilor de reparatii si- reconditionari reprezintă metoda de
organizare a reparatiilor pe flux.
Altă tehnologie de realizare a lucrărilor de reparatii şi reconditionări reprezintă metoda de
organizare a reparatiilor pe flux.
Altă metodă de efectuare a reparatiiilor este aceea de organizare a remedierilor cu agregate de
schimb - adică de înlocuire a subansamblurilor defecte cu altele noi sau reparate anterior.
Cea de adoua metodă este mai eficientă deoarece:
- reduce timpul de imobilizare,
- creşte gradul de utilizare a autovehiculelor rutiere,

- produce o marire a numărului de piese reconditionate ,

- reduce număr de piese de schimb.

fapt care determină o mai bună utlizare a fondului de timp necesar utilizării unui autovehicul rutier.
1.2.Premisele de proiectare.
Proiectarea unei unităti de reparatii a autovehiculelor rutiere se realizează pe baza unui studiu
tehnico-economic:
- justificarea necesitătii şi oportunităţii unitătii de reparatii,

- eficienta economică pe bază de indicatori estimaţi,

- justificarea capăcitătii de productie totală şi pe ateliere , pentru cunoaşterea consumurilor

specifice de piese şi materiale, necesarul de manoperă. .

1
 - stabilirea procesului tehnologic , a numărului şi tipului de utilaje din dotare, cu încărcarea
obţinută din utilizarea lor in unitate sau prin cooperarea cu alti parteneri,
- aprecierea mărimii suprafetei de teren acoperite prin constructii,

- justificarea consumului de energie, apă , abur, aer conditionat, gaz metan,

- cunoaşterea necesarului de muncitori şi personal TESA,

- evaluara cheltuielilor privind investitia şi a indicatorilor tehnico-economci preliminari.

2. Indicatorii tehnici şi tehnologici pentru o unitate de reparatii a autovehiclulor rutiere.
Pentru o unitate de reparaţii auto se definesc următorii indicatori tehnici şi tehnologici care
estimeaza necesitătea realizarii investitiei
- volumul de lucru al unităţii de reparatii:
Va = N r  t RK (ore − om) unde:

Va=volumul annual de reparat de autovehicule rutiere

Nr=numarul de autovehicule reparate annual
tRK=norma de timp pentru repararea unui autovehicul rutier in ore-om
I
tRK t" ti
sau: N RK =  NrI + RK  Nr|" + ... + RK  Nri unde:
tRK tRK tRK
Nr=reprezinta numarul de autovehicule reparate echivalent annual
Trk,trk”-timpii de reparatii capitale pentru autovehicule diferite
Ne,Ne”-numarul de autovehicule diferite reparate annual
-regimul de lucru al unitatii de reparatii auto si fondul de timp:
 Regimul de lucru-reprezinta numarul de zile de munca,numarul zilnic de
schimburi,durata unui schimb in ore si uniformitatea incarcarii unitatii in
decursul anului
 Fondul de timp-reprezinta timpul exprimant in ore care este folosit de
muncitor,sau timpul de utilizare a masinii unelte ,sau a locului de munca intr-o
perioada data.Fondul de timp mai poate fi apreciat prin:
o Reprezinta fondul de timp pentru muncitori ca fiind numarul de ore prestate de
muncitori intr-un an calendaristic
o Fondul nominal exprimat prin relatia: f nm = ( zc − z0 − z0 )  ts  ns  m 1

unde:
ts=numarul de ore pe schimb de lucru
ns=numarul de schimburi

2
m=numarul de muncitori care lucreaza simultan la locul de munca
1 = 0.98 − 1 coeficientul de utilizare a locului de munca

 Fondul de timp al utilajelor:

Fu = ( zc − ( z0 + zr + zr ))  ts  ns  

Unde:
Zr=numarul de zile de reparatii
 = 0.8 − 0.9 coeficientul de utilizare a sectiei de reparatii

 Ritmul de productie(ritmul de lucru)

Nr
R=  ts  ns unde:
Fuz
Nr=numarul de autovehicule reparate intr-o anumita perioada

'
t RK
R' = R = R  i ' Este ritmul de productie pentru o reparatie echivalenta
t RK
"
t RK
R" = R  = R  i " Reprezinta indicele de complexitate al reparatiei
t RK
1
=r
R Este ritmul de intrare-iesire din reparatie al unui autovehicul rutier in
ore/reparatie

 Durata de imobilizare in reparatie-este perioada de timp cuprinsa intre intrarea

si iesirea din reparatie a unui autovehicul rutier
Fr = ti − R unde ti-timpul de imobilizare,R-ritmul de reparatie in autovehicule reparate/zi

 Numarul de muncitori:
Va
m= unde Va=volumul annual de lucru,Fem=fondul efectiv de reparatii.La acest indicator
Fem
se mai adauga urmatoarele corectii:
▪ 10-15%/an muncitori auxiliari
▪ 10-12%/an ingineri si tehnicieni
▪ 4-6%/an personal administrativ
▪ 2-3%/an personal de serviciu

3
3.Utilitarea si modelarea unitatilor de reparatii auto
Pentru utilarea si modelarea unei unitati de reparatii auto se definesc urmatorii
indicatori:
▪ Volumul de spalare exterioara a autovehiculelor rutiere,apreciat prin volumul de lucru:
Fse
N as = se (reprezinta numarul de autovehicule spalate exterior intr-o anumita perioada)
tse
Fse=fondul de timp al instalatiei de spalare corespunzator perioadei considerate
Tse=timpul necesar pentru spalarea exterioara a unui autovehicul
se = 0.9 − 0.92 coeficientul de utilizare al instalatiei de spalare
▪ Dimensionarea sectiei de demontare apreciata prin numarul de autovehicule demontate:
Fd  md  ns
N ad = in care F-fondul de timp al sectiei de montare,md=numarul de locuri de
td
munca pentru demontare,ns=numarul de schimburi,td=timpul necesar entru demontarea unui
autovehicul rutier.Pentru a impiedica aparitia de blocaje este necesar sa fie indeplinita
conditia:Nas=Nad.
▪ Dimensionarea sectiei de spalare-degresare piese:
Vs
N s = Fs  q  i in kg,este volumul de piese spalate unde Fs=fondul de timp al sectiei de
60
spalare –degresare,q=incarcatura benzii transportoare in kg/m liniar,Vs=viteza de deplasare a
benzii transportoare in m.min,Vs=0.2-0.25 m/min.Vs=L/tsp,unde L-lungimea benzii in m,iar
tsp-timpul de salare-degresare piese in min . i = 0.6 − 0.9 este coeficientul de utilizare a

instalatiei de spalare.
Gp = (0.5 − 0.6)  (G1  n1 + G2  n2 + ...... + Gn  nn ) este greutatea pieselor spalate

G1-n=greutatea autovehiculului spalat

N1-n=numarul de autovehicule de acelasi tip
▪ Indicatorii sectiei de masini unelte:
o Volumul de lucru al sectiei de masini –unelte
Fmu
Np = mu reprezinta numarul de piese pentru o perioada considerata.
tp

Fmu=fondul de timp pentru prelucrearea piesei de reconditionat

Tp=norma de timp pentru prelucrarea piesei reconditionate
mu = 0.6 − 0.85 coeficientul de utilizare al masinii unelte
o Numarul de masini unelte:

4
 Tmu
N mu = (masini unelte) in care Tmu=reprezinta volumul de lucru pe o perioada data
Fmu  ns mu
a masinii unelte,iar ns-numarul de schimburi
Tar
Sau: N mu = unde Tar-este volumul de lucru pentru repararea unui autovehicul
R  ns mu
rutier in ore/masina iar R-este ritmul de productie.
▪ Indicatorii sectiei de montare ansambluri si subansambluri
o Numarul de bancuri de rodaj:
K  Nm  (t1 + t2 )
br = inc are K=1.05-1.10 –coeficient pentru receptia rodajului ,
Fu  60
Fu=0.8-0.9 fondul de timp al utilajului pe care se efectueaza rodarea
Nm-numarul de motoare reparate
o Numarul de motoare care se pot roda simultan:
60  F 
N mr = unde Fr=fondul de timp destinat sectiei de rodaj
(t1 + t2 )(1 + k )

 = 0.9 − 0.92 coeficientul de utilizare a bancului de rodaj

T1=timpul de rodaj la rece
T2=timpul de rodaj in sarcina
▪ Indicatorii liniei de montaj:
o Distanta dintre posturile de lucru d=1+a in m,unde l=lungimea ansamblului si
a=spatiul de deservire
o Lungimea utila a benzii de montak L=np*d+A,inc are np=numarul de posturi de
lucru,A=1-1.5m-lungimea statiei de antrenare a benzii
o Suprafata specifica pentru un post de lucru S=np*Sp in m2 unde Sp=suprafata
specifica a unui post iar np=numarul de posturi
o Suprafata specifica pentru un muncitor S=m*Sm in m2 sunde Sm-suprafata
specifia unui muncitor
o Suprafata ocupata de utilajele din sectia de montaj S =  Sui  kt in m2 unde Sui

este suprafata utilajului I ,iar kt-coeficientul de frecare a utilajului

o Frontul de reparatii S = St  Fr in m2,unde St=suprafata specifica a unui

autovehicul rutier in m2 iar Fr=este frontul de reparatii

▪ Indicatorii suprafetelor auxiliare productive:reprezinta 10-12% din S
▪ Indicatorii suprafetei de depozitare reprezinta 6-7.5% din S
▪ Indicatorul suprafetelor administrative reprezinta:4-5% din S

5
 4.Planul general si sectorizarea unitatilor de reparatii auto

Pentru planul de sectorizare al unei unităti de reparaţii auto este necesar să se asigure
dispunerea in plan a secţiilor componente ale unităţii de reparaţii cu respectarea următoarelor
criterii:
- agregatele şi organele grele să aibă un parcurs minim posibil in fluxul de reparaţii,

- perimetrul clădirii - calculat din suprafata să fie minim pentru reducerea cheltuielilor
de constructii şi instalaţii,

- sectiile cu pericol de incendiu să fie amplasate la extremitătile clădirii şi izolate de

celelalte secţii,

- peretii interiori să fie amplasati între stâlpii fermelor cu distanţa dată de normativele
in vigoare.

Fluxul tehnologic cu indicarea locurilor de lucru la ansamblarile principale se poate

organiza după cum urmează:

- flux direct (linie dreaptă) : demontare-reparaţii la cadru sau roţi-montare,

- flux in. formă de L: pentru unitătile de reparaţii de capacitate mica: autovehiculul se

roteşte cu 90 pe flux: demontare-reparatie motor-asamblare-recondiţionare.
- flux in forma de U: caracteristic pentru unitătile de reparaţii de mare capacitate:
demontare reparaţii cadru-asamblare recondiţionare-montare.
- flux stationar: caracteristic atelierelor mici de reparaţii la care autovehiculul reparat
sta pe loc.
Schema planului general pentru o unitate de reparaţii auto este in strânsă concordantă
cu tipul de flux după care se desfăşoară activitatea de întretinere şi reparaţii.