CURSUL 10

1. Legi de repartiţii utilizate in studiul fiabilităţii autovehiculelor.

Variabilă aleatoare : - reprezintă o mărime care poate câpăta in urma unui experiment oarecare,
necunoscută aprioric.
Variabila aleatoare prezintă două aspecte:

- exprimă cantitativ sau calitativ o caracteristică;

- exprimă posibilitatea de realizare apreciată prin probabilitate.

Variabila aleatoare poate fi:

- discretă : cand se exprimă prin valori izolate,

- contiunuă : când capătă valori diferite pe un interval finit sau infinit.

Notatii:
-pentru variabile aleatorii: litere majuscule X Y Z ...

-pentru valori posibile : literele minuscule cu indici inferiori: xi , x2, ... , xn zi,z2,...,zn.

-probabilitatea de aparitie a fiecărei valori: pi , p-2, ,... , Pn .

Unde:
p( x = x1 ) = p1 , p( x = x2 ) = p2 .... p( x = xn ) = pn

Enumerarea tuturor valorilor posibile ale unei variabile aleatoare şi ale probabilităţilor respective
poartă numele de repartiţie sau distribuţie.
Repartiţia variabilei aleatoare poate fi prezentată sub formă de tabel sau de matrice,

Fig. 1.

xi x1 x2 … xn X÷ x1 x2…..xn
p(x=xi) p1 p2 ... pn p1 p2…..pn

Fig. l

1
Grafic funcţia de probabilitate poate fi prezentată-.sub formă de bare sau de poligoane , Fig. 2.

Fig.2.

Pe baza funcţiei de probabilitate a unei variabile aleatoare discrete p(xi), se determină funcţia de
repartiţie corespunzătoare:
k k
F ( xk ) = p( x  xk ) =  p( x = xi ) =  pi
i =1 i =1

1.1. Legi de reparatie pentru variabile discrete

I.l.a. Legea de repartitie binomială
Se aplică când procesul de apariţie al defectiunilor este caracterizat de aceiaşi probabilitate in
oricare din experimentările efectuate.

p(n) = CNn 0  F n  R N0 −n = CNn 0  F n  (1 − F ) N0 −n

unde:
-R probabilitatea de bună funcţionare
-F probabilitatea de defectare,
-No numărul de elemente încercate,
-N număul de defecţiuni posibile.

Sau dezvoltând termenul general al binomlui (R+F)NO se obţine:

( R + F ) N0 = CNN00  R N0  F 0 + CNN00 −1  R N0 −1  F 1 + CNN00 −2  R N0 −2  F 2 + .... + CN0 0  R 0  F N0

2
in care primul termen reprezintă probabilitatea de a nu avea defecţiuni, al doilea termen
probabilitatea de a avea o defectiune, al treilea probabilitatea de a avea două defecţiuni, ... ,
ultimul termen reprezintă probabilitatea ca toate elementele să fie defecte.
Dacă R=F atunci avem o distributie simetrică a probabilitătilor de a avea defecţiuni fata de
numărul mediu de defecţiuni aşteptate.
Dacă R≠F atunci avem o distributie asimetrică.

l.Lb. Legea de repartitie de tip Poisson.

Se aplică la producerea unor avarii , a accidentelor de circulatie şi exprimă probabilitatea de a

avea n defecţiuni pentru No elemente sau sisteme încercate, la care probabilitatea de defectare
F este mică şi fiabilitatea R este mare.

an −a
p ( n) =  e
n!
in care a reprezintă numărul mediu de evenimente (defecţiuni) pe intervalul(0,t).

1
Dacă N 0 →  , iar F este mică  a = N 0F  p (n) =  ( N 0  F ) n  e − N0 F , in care N0  F
n!
numărul mediu de defectari

Dacă z ( t ) = ct. = A ( intensitatea defectăriior)  t rezintă pumărul mediu de defectări in

timpul t, adică N 0  F = t 

1
p ( n) =  ( t ) n  e − t
n!

Sau

n
1  t  − nt 1
p ( n) =     e unde m = = MTBF este media timpului de bună funcţionare
n!  n  

3
 1.2. Legi de repartitie pentru variabile continue.
1.2. 1. Legea de repartitie exponenţială.
Se aplică la elementele sau sistemele pentru care defecţiunile sunt considerate accidentale,
determinate de vicii ascunse de fabricatie sau de exploatare neraţională.Pentru aceasta lege
se determină următorii indicatori de fiabilitate:
1
− t
R (t ) = e =e m
este funcţia de fiabilitate,

F (t ) = 1 = R(t ) = 1 − e− t este functia de reparatiţie a timpului de funcţionare.

d
f (t ) = F (t ) =   e − t este funcţia densitate de probabilitate a timpului de bună
dt
functionare.

este media timpului de bună funcţionare.

z ( t ) = A = ct. intensitatea deteriorărilor,

1
D= = m 2 dispersia,
2
1
 = D =m= abaterea inedie pătratică,

n
v= =1 coeficient de variatie.
m
1.2.2. Legea de repartiţie normală Gauss-Laplace.

Particularităţi: se aplică la aprecierea uzurii şi a îmbătrânirii pieselor sau sistemelor, cu o

repartiţie simetrică a timpului de functionare in jurul unei valori medii.
Legea este caracterizată de doi parametri : m şi s , u=0,08...0,4 ;
( t − m )2
1 −
f (t ) = e 2 2
este funcţia densitate de probabilitate a timpului de bună functionare.
 2 

Funcţia f(t) este o funcţie normal trunchiată, corectată de coeficientul de normare

4
 1 m m
c=     unde     este funcţia Laplace ( are valori tabelate).
0.5 n n

Funcţia f(t) axe -urnătoarele proprietăţi:

- graficul funcţiei f(t) este sub formă de clopot.

1
- la t=m , functia obţine un maxim f (t ) = şi scade la dreapta şi la stânga
  2 

acestei valori,
- ma m=ct. si  = ct. variabil,curba este simetrica fata de axa t=m
Domeniul de buna functionare a autovehicului este:
Yi min  Yi  Yi max  Y  [Ymin , Ymax ] reprezinta intervalul de incredere pentru performantele I ale

autovehicului.
Functia de probabilitate a sistemului Rs este:
 p

Rs = p  Yi min  Yi  Yi max 
 i =1 
Reprezinta probabilitatea ca valorile aleatorii ( Y1,Y2….Yn)ale vectorului Y sa apartina
intervalului (0, t); unde I = 1, 2….,p reprezinta performantele sistemului.

Duratele de buna functionare asociate fiecarui parametru :

X kjmin  X kj  X kjmax unde k=1,2……1 ; j=1,2……….n

Functia de fiabilitate asociata unei componente, impusa de performante si natura sistemului,

reprezinta probabilitatea ca toti parametrii lj sa fie cuprinsi in intervalele de incredere pe
domeniul (0, t) adica:
( )
R j = p  X kjmin  X kj  X kjmax unde j=1,2…….n

2.c.Analiza structurala a fiabilitatii autovehiculelor prin modele logice.

Functiile de fiabilitate R1,R2……..Rn ale elementelor sunt cunoscute in conformitate cu criteriile
reale impuse de sistem.
- sisteme nereparabile cu structura logica in serie.

5
Sistemele nereparabile cu structura logica in serie, Fig.4, reprezinta un sistem de k elemente
nereparabile, cu structura logica in serie, (S ), care se defecteaza atunci si numai atunci cand cel
putin un element component se defecteaza.

Pentru acest tip de sistem se definesc urmatorii indicatori de fiabilitate:

k
Rs = R1  R2 ....... Rk =  R1 functia de fiabilitate a sistemului.
i =1

k
s =  i rata de defectare a sistemului,
i =1

1 1
ms = = media timpului de buna functionare a sistemului
s k


i =1
i

- sisteme reparabile cu structura logica in serie

Componenta fiecarui element reparabil in timp respecta un process de reinoire, Fig. 5, existand
pentru fiecare element timpul mediu de functionare Tf si timpul mediu de restabilire Tr.

La sistemele reparabile cu structura logica de tip serie se definesc urmatorii indicatori de

fiabilitate:
^
- durata medie a unui ciclu de functionare T , unde :
fr

^ ^ ^ 1 ^ 1 ^
T =T+T =  T +  T
fr f r n0 fr n0 ri

- procentul de timp p, dintr –un ciclu, in care elementul este in reparatie:

6
 ^ ^
T T
p= f
^
= ^
f
^
T T+T
fr f r

- procentul de timp q, dintr –un ciclu, in care elementul este in reparatie:

^
T
q =1− p = r
^
T
fr

- frecventa medie de aparitie a unei defectiuni in unitatea de timp:

1
f = ^
T
fr

- probabilitatea de functionare a sistemului format din k elemente reparabile cu structura

serie:
^ ^ ^
T T T
ps = p1  p2 ........ pn = f^1  f^2 ......... fk^
T T T
fr1 fr 2 frk

-frecventa de defectare :
^ ^ ^ ^

1 T 1 T T+T
f e = f1  p2 + f 2  p1 = ^  f^2 + ^  f^1 = f ^1 ^f 2 pentru doua elemente
T T T T TT
fr1 fr 2 fr 2 fr1 fr1 fr 2

^ ^ ^
T + T + ......... + T
fe = f1
^
f2
^ ^
fk
pentru k elemente.
T  T ........ T
fr1 fr 2 frk

- timpul mediu de functionare:

^ ^ ^
^ ps T  T ......... T
T= = ^ f 1 ^f 2 fk
fe f e T + T + ...... + T^
f1 f2 fk

7
 - timpul mediu de restabilire echivalent:

T  (1 − ps ) 1 − p
^
^
T = fe = s
re ps fe
- intensitatea sau rata defectarilor echivalente:
e = 1 + 2 + .... + k
- sisteme cu structura logica de tip paralel.
Un sistem Sp , format din k elemente nereparabile ( fara uzura), este cu structura de tip parallel,
Fig.6, daca defectarea sistemului este determinate de scoaterea din functiune a tuturor
elementelor ce compun sistemul.

La sistemul de tip paralel probabilitatea de defectare a sistemului este:

k
Fp =  Fi
i =1

k k
Rp = 1 − Fp = 1 −   Fi = 1 −  (1 − Ri )
i =1 i =1

Daca 1  2  ....  k , atunci

 − 1t 
k

 
k
R p = 1 −  1 − e i =1 
i =1  
 
Daca 1 = 2 = ..... = k =  , atunci

(
R p = 1 − 1 − e −t )k

Sistemele cu structura de tip paralel sunt sisteme cu redundanta.

8
Redundanta contribuie la mentinerea fiabilitatii unui sistem prin prevederea unor elemente de
rezerva active sau pasive.
- sisteme cu elemente reparabile cu structura de tip paralel.
Pentru un sistem cu 2 elemente independente structura de tip paralele reparabila este
caracterizata prin aceea ca fiecare element are capacitatea de a realiza independent functia ceruta.
Acest sistem este caracterizat de urmatorii indicatori de fiabilitate :
- probabilitatea de defectare a sistemului
- frecventa de defectare a sistemului
- timpul mediu de reparatie
- durata medie de functionare

- sisteme cu structura logica mixta

Sistemele cu structura logica mixta sunt formate din:
- m grupe legate in paralel,
- n elemente legate in serie.
La sistemele cu structura logica mixta sunt definiti urmatorii indicatori de fiabilitate :
- fiabilitatea unui ansamblu ( grup sau bloc)
n
R f =  R fi
i =1

- fiabilitatea unui sistem cu structura mixta

 
Rm = 1 −  (1 − R j ) = 1 −  1 −  R fi 
m m m

i =1 j =1  i =1 

Rm = R(S =1, j , j =1)  R f + R(S =1, j , j =0 )  (1 − R f )

Unde primul termen reprezinta fiabilitatea sistemului in stare de functionare, iar al doilea termen
reprezinta fiabilitatea sistemului in stare de functionare cu elementul j in stare de defect.
In care :
S= 1 reprezinta sistem in stare de functionare,
S = 0 reprezinta sistem cu defect
J =1 elementul j se afla in stare de functionare,
J = 0 elementul j se afla in stare de defectare

9
 Rj reprezinta fiabilitatea elementelor j.
3. Redundanta
Redundanta reprezinta un mijloc de marire a nivelului de fiabilitate a autovehicolelor prin
introducerea unor elemente de rezerva, aflate in stare de functionare sau in asteptare.

Clasificarea redundantei:
* dupa durata de actionare a elemntelor de rezerva:
- redundanta active: cand elementul de rezerva functioneaza tot timpul( ex. sistemul
franei de serviciu cu dublu circuit)
- redundanta pasiva: cand elementele de rezerva intra automat in actiune sau la comanda
in urma unei avarii (sistemul franei de stationare)
- redundanta semiactiva: cand elementele de rezerva intra in functionare la inrautatirea
conditiilor de functionare.
• dupa natura procedeului de rezervare:
- redundanta structurala,
- redundanta de solicitare
- redundanta functionala.

10