Testul Eysenck – Forma 

 Instrucţiuni
Acest chestionar cuprinde întrebări referitoare la modul în care acţionaţi, vă comportaţi sau la
anumite sentimente ale dumneavoastră.
Pentru fiecare întrebare, pe foaia de răspuns, există un spaţiu rezervat pentru a răspunde cu
“Da” sau “Nu”. Încercaţi să vă hotărâţi dacă răspunsul “Da” sau “Nu” reprezintă felul dumneavoastră
obişnuit de a acţiona sau de a simţi. După aceasta, faceţi un “X” în căsuţa de sub răspunsul care vi se
potriveşte.
  DA NU
1 Vă place sa treceţi prin situaţii care vă dau emoţii? X
2 Simţiţi adesea nevoia de prieteni care să vă înţeleagă, să vă consoleze? X
3 De obicei sunteţi nepăsător? X
4 Suportaţi greu un refuz? X
5 Vă gândiţi mult înainte de a face ceva? X
6 Dacă vă angajaţi să faceţi un lucru, vă ţineţi promisiunea indiferent de urmări? X
7 Cei din jur consideră că sunteţi un om cu toane, schimbător? X
8 Acţionaţi şi vorbiţi rapid, fără să staţi prea mult pe gânduri? X
9 Vi se întâmplă vreodată să fiţi nefericit fără un motiv serios? X
10 Aţi face orice atunci când sunteţi pus la ambiţie? X
Vă simţiţi dintr-o dată timid când trebuie sa intraţi in vorba cu o persoană
11 necunoscută care vă atrage? X
12 Vi se întâmplă în diverse ocazii să vă pierdeţi calmul şi să vă enervaţi? X
13 Acţionaţi deseori după inspiraţia din acel moment? X
Vi se întâmplă deseori să fiţi necăjit de lucruri pe care n-ar trebui să le faceţi sau
14 spuneţi? X
15 Preferaţi în general compania cărţilor decât a oamenilor? X
16 Vă simţiţi cu uşurinţă jignit? X
17 Vă place mult să ieşiţi în oraş? X
Vi se întâmplă să aveţi gânduri şi idei care nu aţi vrea sa fie cunoscute de alte
18 persoane? X
19 Vă simţiţi uneori plini de energie, iar alteori apatic, abătut? X
20 Preferaţi să aveţi prieteni puţini? X
21 Aveţi obiceiul de a visa cu ochii deschişi, de a vă lăsa purtat de gânduri? X
22 Dacă cineva ţipă la dvs. îi răspundeţi pe acelaşi ton? X
23 Vă încearcă deseori sentimente de vinovăţie? X
24 Se poate spune că modul dvs. de a trai este bun şi că poate fi dat ca exemplu? X
25 La o petrecere puteţi să vă distraţi foarte bine? X
26 Vă apreciaţi ca fiind câteodată lipsit de energie, câteodată extrem de nervos? X
27 Sunteţi considerat un om plin de viaţă? X
După ce aţi realizat un lucru important, rămâneţi cu impresia că l-aţi fi pututface
28 mai bine? X
29 Când sunteţi într-un grup de persoane, rămâneţi majoritatea timpului tăcut? X
30 Bârfiţi câteodată? X
31 Aveţi noaptea gânduri care vă împiedică să dormiţi? X
Dacă aveţi nevoie de o lămurire, mai degrabă întrebaţi pe cineva decât săcăutaţi
32 într-o carte? X
33 Aveţi deseori palpitaţii puternice la inimă? X
34 Vă plac activităţile care cer o atenţie deosebită? X
35 Aveţi uneori frisoane sau tremurături? X
Daca aţi putea intra intr-un cinematograf fără să plătiţi şi ştiind că nu veţi fi prins,
36 aţi face-o? X
37 Vă displace să fiţi intr-un grup de oameni care îşi fac farse, glume? X
38 Vă enervaţi uşor? X
39 Vă plac situaţiile în care trebuie să acţionaţi repede? X
40 Vă tulbură imaginea unor lucruri rele care vi s-ar putea întâmpla? X
41 Sunteţi în general comod în felul dvs. de a vă mişca? X
42 Vi s-a întâmplat vreodată să întârziaţi la o întâlnire sau la serviciu? X
43 Aveţi multe vise urate sau coşmaruri? X
Vă place atât de mult să vorbiţi încât vă adresaţi cu uşurinţă şi unorpersoane
44 necunoscute? X
45 Aveţi deseori junghiuri şi dureri? X
46 Aţi fi foarte nefericit dacă cercul dvs. de prieteni ar lipsi în majoritatea timpului? X
47 Vă consideraţi o persoană nervoasă? X
48 Printre oamenii pe care îi cunoaşteţi, vă sunt unii antipatici? X
49 Credeţi că aveţi suficientă încredere în dvs.? X
50 Sunteţi cu uşurinţă jignit de criticile la adresa dvs. sau a munci dvs.? X
51 Vă este greu să vă distraţi bine la o petrecere? X
52 Aveţi deseori sentimente de inferioritate? X
53 Puteţi să antrenaţi cu uşurinţă o petrecere în general plictisitoare? X
54 Vi se întâmplă câteodată să vorbiţi despre lucruri despre care nu ştiţi nimic? X
55 Vă faceţi griji legate de sănătatea dvs.? X
56 Vă place să faceţi glume, farse altora? X
57 Suferiţi de insomnii? X
 
Etalon test Eysenck
Scala minciună (L)
DA: 6, 24, 36.
NU: 12, 18, 30, 42, 48, 54.
L<2, probă validă
L de 3 – 4, rezerve cu privire la răspunsurile subiectului
Dacă L>5, subiectul are o bună capacitate de a truca răspunsurile la factorii E şi N
(profilul se invalidează).

Scala Extraversiune (E)

DA: 1, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 41, 44, 46, 49, 53, 56.
NU: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 51.
Dacă E>17, atunci profilul denotă extraversiune.
Dacă E<10, atunci profilul denotă introversiune.
Dacă E = între 11 – 16, atunci profilul denotă ambiversie.

Scala Nevrotism (N):

DA: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43, 45, 47, 50, 52,
55, 57.
NU: -.
N≤12, stabilitate emoţională
Dacă N>12, atunci sunt prezente elemente simptomatice ale nevrotismului,
instabilitate.
Indicație: se numără câte răspunsuri coincid cu cele din etalon.
  
Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai
pregnant in conduita.
Tipologia lui Hippocrate
Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor
Antichitatii, Hippocrate si Galenus. Ei au socotit ca predominanta in organism a uneia dintre cele patru
„umori” (sange, limfa, bila neagra si bila galbena) determina temperamentul. Pe aceasta baza ei stabilesc
patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal in
manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare in grup si se daruieste cu
pasiune unei idei sau cauze.
Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire activa,
schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense,
dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si
stabileste usor contacte cu alte persoane.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune de o
rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face.
Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine,
melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.
Tipologia lui Pavlov
Explicare diferentelor temperamentale tine, in conceptia filozofului rus Ivan Petrovici Pavlov, de
caracteristicile sistemului nervos central:
●Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezisetnta mai
mare sau maica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest punct de vedere se
poate vorbi despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab;
●Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie de
solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este
greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert;
●Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si inhibitia). Daca
ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibtrat.
Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.
 Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos:
1. tipul puternic – neechilibrat – excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)
2. tipul puternic – echilibrat – mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)
3. tipul puternic – echilibrat – inert (corelat cu temperamentul flegmatic)
4. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)
Gheorghe Zapan a determinat patru niveluri ale sistemului temperamentatl: nivelul motor general
(de activitate), nivelul afectiv, nivelul perceptiv-imaginativ si nivelul mintal (al gandirii). Fiecare nivel se
caracterizeaza prin indicii temperamentali: forta, echilibru, mobilitate, persistenta, tonus afectiv (stenic si
astenic) si directie (extravertit sau introvertit). Gh. Zapan a elaborat o metoda de educare a capaciatii de
interapreciere, numita metoda aprecierii obiective a personalitatii.
Tipologia lui Jung si Eysenck
Psihiatrul elvetian Carl Jung a constatat, pe baza unei impresionante experiente clinice, ca, in afara
unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni sunt orientati
predominantspre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant
spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.
Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg sau se
cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei. Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini
comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili.
Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasta distinctie a lui Jung, amplificand cazuistica probatorie,
dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilittatea sau instabilitateta
emotionala a subiectului. Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare,
obtinand tipurile extravertit – stabil, extravertit – instabil, introvertit – stabil si introvertit – instabil, pe care le-
a asociat cu cele patru temperamente clasice.
Tipologia scolii franco – olandeze
Psihologii olandezi G. Heymans si E. D. Wiersma propun o tipologie a temperamentelor mul mai
nuantata care va fi reluata si precizata de psihologii francezi Rene Le Senne si Gaston Berger. Ei pornesc
de la trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea si rasunetul. Din combinarea lor rezulta opt tipuri
temperamentale.
Emotivitatea exprima reactiile afective ale persoanelor in fata diferitelor evenimente. Emotivii au
tendinta de a se tulbura puternic chiar si pentru lucruri marunte. Dimpotriva, non-emotivii sunt aceia care
se emotioneaza greu si ale caror emotii nu sunt prea violente.
Activitatea desemneaza dispozitia spre actiune a unei persoane. Persoanele active au o continua
dispozitie spre actiune, nu pot sta locului. Cele non-active actioneaza parca impotriva vointei lor, cu efort si
plangandu-se continuu.
Rasunetul se refera la ecoul pe care il auasupra noastra diferite evenimente, impresii. Acele
persoane la care evenimentele, chiar neinsemnate, au un puternic ecou sunt numite persoane secundare.
Persoanele la care ecoul evenimentelor este mic este numite persoane primare.
Exista opt tipuri de temperament: pasionatii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi,
activi,primari), sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervosii (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii
(non-emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi,
secundari), amorfii (non-emotivi, non-activi, primari).