Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tematica:
Valorificarea informaiilor cu semnificaie psihologic obinute prin interviu,
observaie si analiza comportamentala
Identificarea disimulrii la nivel nonverbal
Utilizarea strategiilor adaptate tendinelor interlocutorului n vederea atingerii
obiectivelor
Formare competene evaluare comportamental
Dezvoltare competene de identificare a informaiilor cu semnificaie
psihologic n cmpul cunoaterii
Formarea abilitilor de analiti ai comportamentului uman
Formara competenelor de analiz interdisciplinar
Fundamentarea deciziilor de evaluare pe baza informatiilor cu semnificatie
psihologica analizate
Limbajul nonverbal ne poate trada la un interviu, dar solutia nu este in nici un caz
suprimarea acestuia prin supracontrol, ci deprinderea regulilor de baza, deprinderea
"gramaticii" si "vocabularului" specific acestui mijloc de comunicare. Studiile au aratat ca,
intr-o discutie, interlocutorul este impresionat de mesajul verbal in proportie de 10%, de
intonatie si timbru vocal in proportie de 20% si de limbajul corporal in proportie de 70%.
De aceea, cunoasterea unor indicatori corporali poate fi un avantaj. Iata cateva exemple
privind "vocabularul" nonverbal si semnificatiile aferente.
Inspiratia adanca exprima nevoia de aer si apare ca urmare a unui efort ori a unei
solicitari intense traducand tensiune ori pregatirea pentru o confruntare. Expiratia adanca
indica in general relaxare, detensionare. Daca este prelungita, poate indica epuizare,
daca este scurta si rapida, indica desconsiderare, ingamfare. Foarte importante sunt
zonele purtatoare de informatie de la nivelul fetei: fruntea, sprancenele, ochii, nasul,
gura si buzele, maxilarul si barbia. Cutele verticale exprima concentrare si interes, ori un
efort de vointa; cele orizontale exprima mirare ori confruntare de idei, nevoie de
informatie. Pozitia capului este la fel de importanta; poate fi indreptat spre interlocutor si
exprima interes si tratare egala a celuilalt. Insa, capul plecat indica teama, nesiguranta,
orientare spre sine. Privirea, poate fi directa, exprimand interes pentru comunicare, dar
si un caracter direct, incredere in propriile forte, sinceritate. Cea fixa exprima retragere
in sine, detasare de real, de ceea ce se intampla in prezent. Privirea mobila "matura"
spatiul si dezvaluie efortul activ de cautare a informatiilor, in timp ce privirea "evitanta"
indica nesiguranta, timiditate, minciuna. In schimb, privirea pe sub pleoape arata
superioritate, desconsiderare sau neincredere. Inaltarea capului indica siguranta,
demnitate sau deschidere.
Mainile sunt si ele purtatoare de informatii, foarte importanta fiind strangerea de mana.
O strangere puternica exprima forta, dorinta de dominare, dar si degajare, spirit deschis.
O strangere slaba arata fie supunere, fie dezinteres, fie caracter ascuns. Un contact mai
indelungat este un semn pozitiv, exprimand nevoie de contact direct, eliberarea rapida a
mainii interlocutorului exprima dorinta de desprindere ori nerabdare. De aceea,
interesanta poate fi compararea celor doua gesturi la inceputul si, respectiv, la sfarsitul
unei intrevederi. Mana dusa la gat poate semnifica trairea unei amenintari, cea dusa la
gura exprima nevoia de autocontrol, de blocare a unui mesaj nepotrivit, persoana avand
grija sa nu spuna ceva ce nu trebuie. Miscarile indreptate spre sine (incheierea si
descheierea nasturilor, jocul cu cravata etc.) exprima nevoia de evidentiere (mesajul este
de tipul "sunt aici, trebuie sa ma observi"), dar pot trada si o stare de nervozitate.