Psihologie

cognitiva
Te m e s e m i n a r

Florina Suditu

Uni versitatea de Vest

Timisoara

Anul I, grupa 7

Facultatea de Sociologie
si Psihologie

2016

Florina

Psihologie cognitiva

TEM DE SEMINAR I
-Rolul schemelor i scenariilor cognitive n luarea deciziilorExemplu I

DECIZIA: continuarea studiilor la Universitatea Politehnica Timisoara

MIZA: alegerea facultatii de Automatica si Calculatoare, profilul Calculatoare si
Tehnologia Informatiei, predare in limba engleza; un asemenea profil iti poate garanta un
loc de munca si un venit satisfacator.

Descriere: In anul 2013 am terminat liceul pe profil teoretic, respectiv

matematica-informatica. Avand in vedere ca mi-a placut materiile dar si sub
indrumarea parintiilor am decis sa merg mai departe pe acest drum, avand in minte
ideea unui loc de munca ideal, bani si tot ce mi-as putea dori vreodata. Pentru a fi
admisa am facut meditatii la matematica in timpul ultimului an de liceu.
Aspecte semnificative:

nglobarea tuturor disciplinelor colare

ore de practic
siguran
admitere pe baza abtitudinilor
colegi selectai pe aceleai criterii
posibilitatea de a m orienta spre diferite domenii
posibilitate de angajare imediat dup nchierea studiilor sau chiar mai

repede

competitie intre studenti

depasirea prejudecatilor impuse de societate, conform careia este un profil

potrivit mai mult studentilor de gen masculin

profesie respectat, statut de intelectual

Identificarea schemei i a scenariului:

schema- software development(programator)

scenariu- loc de munca intr-o multinationala

Caracteristici ale schemei:

1

Psihologie cognitiva
1.
bloc de cunotine insecabile i autonome-nu se reduce doar la unul sau
dou dintre elementele care alctuiesc schema unui programator (tehnica,
experienta,logica, capacitate de abstractizare,creativitate,talent,integritate, respect, etic)
i are legturi slabe cu alte blocuri de cunotine

cuprinde interdependena cunotinelor care o definesc

are caracter tipic, nu situaional

2.
denot situaii complexe-contextul n care se manifest ( studenta la un
profil de calculatore, specific genului masculin)
3.
este o structur general i abstract:

Nu se aplic la o singur situaie ci la un tip de situaii (un programator

poate fi ntlnit la birou, pe strad, la cumprturi, la restaurant, in fata calculatorului)

Elementele sunt organizate ierarhic:

o
n centru- nucleul tare al schemei, cel care este valabil i n cazurile
particulare (un programator trebuie sa fie mereu informat despre noile schimbari in
tehnologie)
o
la periferie cunotine variabile (faptul c are cunotine nliteratura, c a
cltorit n alte tri sau i place s citeasc)

ne ajut s nelegem o situaie mai nti prin nucleul tare al schemei i

apoi prin elementele particulare, se merge de la general la particular n realizarea schemei

activarea acestei scheme preupune:

o
eticheta lingvistic-cuvntul programator activeaz imaginea unei
persoane inteligente cu o profesie intr-un domeniu de interes actual.
o
context- schema se activeaza la vederea noii tehnologii, in plina
ascensiune.
o
este cuprins ntr-o schem cognitiv mai general (grupul de oameni
educai, cu poziii de conducere sau cu profesii respectabile)
4.
modalitate de organizare a unor cunotine declarative, despre o stare-nu
presupune proceduri
5.
intervine activ n procesarea informaiei

Selecteaz i interpreteaz informaia-astfel c intrnd ntr-o

multinationala i observnd o persoan de sex feminin care st de partea cealalt a unui
birou, in fata calculatorului voi interpreta c este un programator

Favorizeaz procesarea selectiv a informaiei, de exemplu se pot elimina

elemente care nu corespund schemei personale aa cum se pot aduga elemente care s o
completeze. (dac de exemplu se uita la desene animate putem ignora atta timp ct restul
elementelor corespund unui programator)

Genereaz supoziii despre semnificaia unui eveniment (dac ntlnesc un

programator la un birou tiu c m aflu ntr-o instituie respectabil)
6.
are un grad mai mare de accesibilitate din memorie cu ct este mai
familiar (mi-am format schema unui programator pe baza modelelor cu care am
interacionat atat in liceu, la orele de informatica, cat si in timpul liber cautand informatii
2

Psihologie cognitiva
despre aceasta profesie astfel c imaginea unui programator pentru mine reprezint de
fapt imaginea pe care internetul, profesorii si propria imaginatie au creat-o in mintea
mea)

Sintetizare:
Schema de programator s-a format inca din liceu deoarece imi
placeau laboratoarele de informatica, de asemenea logica folosita imi
antrena mintea. Traiectoria in care se indreapta tehnologia din ziua de azi
are o ascensiune imensa, locul de munca fiind asigurat pe viitor.

Caracteristici ale scenariului:

1. are un nucleu tare constituit din mai multe scene invariabile n raport cu situaiile
particulare (activitatea trebuie sa fie una sistematica, in care logica joaca un rol foarte important)

Un exeplu de variabil nespecificat, care nu se aplic n toate cazurile de

activitate intr-o multinationala este utilizarea mai multor monitoare, nu este o
macroaciune necesar ca suportul vizual dar acest mijloc tehnic poate uura activitatea.
2. are o structur ierarhic: scenelor invariabile le sunt subordonate alte scene: o zi de
lucru intr-o multinationala cuprinde sedinte, proiecte, activitatea propriu-zis. Dar la randul ei
sedinta presupune salutul, discutii libere, brainstorming, proiectare, design-ul produsului finit)
3. ntre evenimentele din orice scenariu exist relaii de ordonare temporal: anumite
aciuni urmeaz strict altor aciuni( ca de exemplu programul finit trebuie s respecte strict
nlnuirea unor aciuni de rutin- alegerea programului in care se va lucra, pasii pe care
programul trebuie sa il execute, returnand la final rezultatul cerut, corectarea erorilor etc.)
4. meninerea lor este garantat de un set de ntriri pozitive sau negative care
acioneaz asupra indivizilor, aa nct acetia respect scenariul. n cazul activitilor din
multinationala, eu (programator) sunt cea care poate face ca scenariul s fie respectat, de aceea
ntresc pozitiv prin laud sau negativ prin critica constructiva colegii de echipa.
5. orice modificare n ordinea secvenelor unui eveniment provoac disonan cognitiv;
aceasta poate fi redus prin penetrarea unor noi elemente n schem (dac ntr-o zi are loc
promovarea unei drone controlate prin smartphone, iar vremea nu permite respectarea tuturor
pailor pentru proba finala in aer liber, se va introduce un nou element n scenariu i anume un
spatiu inchis cu elemente similare)

scenariile au grade diferite de prototipicalitate: cu ct scenariul este mai

atipic pentru o situaie,cu att el se va asocia cu un grad crescut de disconfort psihic i cu
un sentiment de inadecvare ( un astfel de exemplu este o zi n care apare o inspecie pe
3

Psihologie cognitiva
neateptat din partea directorului, prezena acestuia poate crea disconfort att pentru
ceilalti membri de echipa ct i pentru mine, faptul c nu pot respecta parcusrul normal al
unei activiti deoarece trebuie s acord atenie directorului-sunt situaii atipice care
creeaz o disconan cognitiv)
6. Ghideaz comportamentul (Necesitatea unui astfel de scenariu este util pentru
orice programator, astfel va ti cum s procedeze n faa unor noi proiecte) i asigur un
cadru de recunoatere i nelegere a experienelor personale sau ale altei persoane (n
conversaia cu un alt programator, comunicarea este mult mai eficient cnd amandoi au
acelai scenariu, n cazul de fa, pentru programe in Java, C# sau C++, amndoi tiu ce
presupune, neleg i apreciaz efortul depus.)

Sintetizare:
Un loc de munca intr-o multinationala specializata pe IT precum Continental, Hella etc.
iti pot oferi un contract de munca nedeterminat, siguranta locului de munca si mereu alte proiecte
de care trebuie sa te ocupi.

Exemplu II

Psihologie cognitiva
DECIZIA: inceperea studiilor la Facultatea de Sociologie si Psihologie, profil
Psihologie la Universitatea de Vest Timisoara.
MIZA: alegerea Facultatii de de Sociologie si Psihologie, profil Psihologie; acest
profil defineste imaginea despre mine in viitor, ca psiholog.

Descriere: in anul 2015 m-am inscris la Psihologie. Personal am avut o tendinta

catre acest profil inca din clasa a VII-a cand am facut contact cu primele cunostiinte in
acest domeniu. La intrebarea profesorilor ce vrei sa faci pe viitor? raspunsul meu a fost
psiholog. Astfel dupa incetarea studiilor in cadrul Facultatii de Automatica si Calculatoare,
prima varianta a fost Psihologia.
Aspecte semnificative:

particular

nglobarea tuturor disciplinelor colare

nu simeam c sunt mai nclinat spre profilul real
ore de practic
siguran
admitere pe baza abtitudinilor
colegi selectai pe aceleai criterii
posibilitatea de a m orienta spre diferite domenii
posibilitate de angajare in diverse institutii sau creearea unui cabinet
competitie intre studenti
profesie respectat, statut de intelectual

Identificarea schemei i a scenariului:

schema- psiho-terapeut

scenariu- practicarea profesiei de psihoterapeut

intr-un cabinet particular

Caracteristici ale schemei:

bloc de cunotine insecabile i autonome-nu se reduce doar la unul sau

dou dintre elementele care alctuiesc schema unui psiho-terapeut (tehnica,
experienta,logica, empatia, onestitatea, moralitatea, corectitudinea
,creativitate,talent,integritate, respect, etic) i are legturi slabe cu alte blocuri de
cunotine
5

Psihologie cognitiva

cuprinde interdependena cunotinelor care o definesc

are caracter tipic, nu situaional

denot situaii complexe-contextul n care se manifest

este o structur general i abstract:

Nu se aplic la o singur situaie ci la un tip de situaii (un psihoterapeut

poate fi ntlnit la birou, la catedr, pe strad, la cumprturi, la restaurant, in fata
calculatorului)

Elementele sunt organizate ierarhic:

o
n centru- nucleul tare al schemei, cel care este valabil i n cazurile
particulare (un psihoterapeut trebuie s fie mereu educat)
o
la periferie cunotine variabile (faptul c are cunotine n medicin, c a
cltorit n alte tri sau i place s citeasc)

ne ajut s nelegem o situaie mai nti prin nucleul tare al schemei i

apoi prin elementele particulare, se merge de la general la particular n realizarea schemei

activarea acestei scheme preupune:

o
eticheta lingvistic-cuvntul psihoterapeut activeaz imaginea unei
persoane inteligente cu o profesie intr-un domeniu de interes actual.
o
context- schema se activeaza la vederea noii tehnologii, in plina
ascensiune.
o
este cuprins ntr-o schem cognitiv mai general (grupul de oameni
educai cu profesii respectabile)

modalitate de organizare a unor cunotine declarative, despre o stare-nu

presupune proceduri

intervine activ n procesarea informaiei

Selecteaz i interpreteaz informaia-astfel c intrnd ntr-un cabinet

particular de psihoterapie i observnd o persoan care st de partea cealalt a unui birou
voi interpreta c este un psihoterapeut

Favorizeaz procesarea selectiv a informaiei, de exemplu se pot elimina

elemente care nu corespund schemei personale aa cum se pot aduga elemente care s o
completeze. (dac de exemplu face yoga putem ignora atta timp ct restul elementelor
corespund unui psihoterapeut)

Genereaz supoziii despre semnificaia unui eveniment (dac ntlnesc un

psihoterapeut la un cabinet tiu c m aflu ntr-o instituie respectabil)

are un grad mai mare de accesibilitate din memorie cu ct este mai

familiar (mi-am format schema unui psihoterapeut pe baza modelelor cu care am
interacionat atat in liceu, clasa a X-a, la orele de psihologie, cat si in timpul liber cautand
informatii despre aceasta profesie astfel c imaginea unui psihoterapeut pentru mine
reprezint de fapt imaginea pe care internetul, profesorii si propria imaginatie au creat-o
in mintea mea)

Sintetizare:
6

Psihologie cognitiva

Schema unui psihoterapeut mi-am construit-o cu ajutorul

profesorilor dar si din exemple din viata de zi cu zi, deoarece in liceul meu
se afla un cabinet psihologic. Am participat la sedinte de consiliere
deorece ma simteam nesigura pe mine, cu o stima de sine foarte scazuta.
Ma simt datoare fata de toate persoanele care mi-au fost alaturi, m-au
sustinut si m-au invatat sa le demonstrez ca pot sa fac ce imi propun.

Caracteristici ale scenariului:

1. are un nucleu tare constituit din mai multe scene invariabile n raport cu situaiile
particulare (activitatea trebuie sa fie una sistematica, in care empatia joaca un rol foarte
important)

Un exemplu de variabil nespecificat, care nu se aplic n toate cazurile

de activitate intr-un cabinet particular este utilizarea hipnozei, nu este o macroaciune
necesar ca suport pentru sedintele de consiliere dar acest mijloc poate uura activitatea.
2. are o structur ierarhic: scenelor invariabile le sunt subordonate alte scene: o zi de
lucru intr-un cabinet cuprinde sedinte de consiliere, studii de caz, activitatea propriu-zis. Dar la
randul ei sedintele de consiliere presupun salutul, discutii libere, analizarea evenimentelor cu
impact emotional pentru client
3. ntre evenimentele din orice scenariu exist relaii de ordonare temporal: anumite
aciuni urmeaz strict altor aciuni( ca de exemplu consilierea propriu-zisa trebuie s respecte
strict nlnuirea unor aciuni de rutin- alegerea programului in care se va lucra, pasii pe care
psihoterapeutul trebuie sa ii execute etc.)
4. meninerea lor este garantat de un set de ntriri pozitive sau negative care
acioneaz asupra indivizilor, aa nct acetia respect scenariul. n cazul activitilor din
multinationala, eu (psihoterapeut) sunt cea care poate face ca scenariul s fie respectat, de aceea
ntresc pozitiv prin laud sau negativ prin critica constructiva.
5. orice modificare n ordinea secvenelor unui eveniment provoac disonan cognitiv;
aceasta poate fi redus prin penetrarea unor noi elemente n schem (dac ntr-o zi are loc o
sedinta de consiliere in aer liber, iar vremea nu permite respectarea programului, se va introduce
un nou element n scenariu i anume un spatiu inchis cu elemente similare)

scenariile au grade diferite de prototipicalitate: cu ct scenariul este mai

atipic pentru o situaie,cu att el se va asocia cu un grad crescut de disconfort psihic i cu
7

Psihologie cognitiva
un sentiment de inadecvare ( un astfel de exemplu este o zi n care apare o inspecie de
etica pe neateptat, prezena acestuia poate crea disconfort att pentru clienti ct i pentru
mine, faptul c nu pot respecta parcusrul normal al unei activiti sunt situaii atipice care
creeaz o disconan cognitiv)
6. Ghideaz comportamentul (Necesitatea unui astfel de scenariu este util pentru
orice psihoterapeut, astfel va ti cum s procedeze n faa unor noi situatii) i asigur un cadru
de recunoatere i nelegere a experienelor personale sau ale altei persoane (n conversaia cu
un alt psihoterapeut, comunicarea este mult mai eficient cnd amandoi au acelai scenariu, n
cazul de fa metode actuale de consiliere etc., amndoi tiu ce presupune, neleg i apreciaz
efortul depus.)

Sintetizare:
Scenariul unui cabinet particular mi l-am construit singura deoarece imi doream sa am un
loc de munca in care sa controlez timpul de lucru si venitul pe care il primesc fara sa depind de
nimeni.

TEM DE SEMINAR II
-Rezolvarea de probleme i luarea deciziilor-

Exemplu I
8

Psihologie cognitiva

Un om, ducnd la trg un lup, o capr i o varz ajunge n

dreptul unui ru pe care trebuie s-l treac peste o punte
ngust. Cum va proceda el, tiind c:
- lupul mnnc capra i capra mnnc varza;
- omul nu poate s-i treac pe toi o dat i nici cte doi;
- numrul de traversri trebuie s fie minim?
Starea iniial: un om ducnd la trg un lup, o capr i o varz ajunge n dreptul unui
ru
Starea scop: trecerea peste o punte ingusta
Blocul de operatori: a constat doar in operatii mentale i a apelat la o strategie de
rezolvare euristica:
Omul va face n total 7 traversri, dup cum urmeaz:
1. Trece cu capra pe cellalt mal;
2. Se ntoarce napoi;
3. Duce varza peste ru;
4. Se ntoarce cu capra;
5. trece cu lupul;
6. Se ntoarce napoi;
7. n sfrit, duce i capra pe malul cellalt.
DESCRIEREA MEDIULUI PROBLEMEI I A SPAIULUI PROBLEMEI
Mediul: Un om, ducnd la trg un lup, o capr i o varz ajunge n
dreptul unui ru pe care trebuie s-l treac peste o punte ngust
Spatiul:

a optat pentru o rezolvare euristica, procedura care

limiteaza numarul de cautari si care ne directioneaza spre o
solutie(numrul de traversri trebuie s fie minim).

Se da o stare care nu este dezirabila trebuie detectata

diferenta dintre starea initiala si starea dezirabila(omul trebuie sa
treaca puntea cu cate un singur animal sau cu varza, pentru a-si
continua drumul spre targ).

Psihologie cognitiva

Se cauta sa minimalizam situatia prin aplicarea unui

operator. Daca nu poate fi aplicat operatorul, trebuie modificata starea
problemei ca sa poata fi aplicat:

in cazul in care trece cu lupul, capra va manca varza;

daca va varza, lupul va manca capra;

astfel varianta ramasa este de a trece prima data capra;

se ntoarce napoi;

duce varza peste ru;

se ntoarce cu capra;

trece cu lupul;

se ntoarce napoi;

in sfrit, duce i capra pe malul cellalt.

Se compara starea finala cu starea dezirabila. Daca nu este

nici o diferenta inseamna ca problema este rezolvata, daca nu, trebuie
reluati pasii anteriori ( dupa mai multe etape omul ajunge la targ cu
lupul, capra si varza)

ANALIZA MODULUI N CARE SPAIUL PROBLEMEI A PUTUT INFLUENA

DECIZIILE LUATE DE SUBIECT
Avand in vedere conditiile impuse de problema, trebuie rezolvata pas
cu pas. Capra nu trebuie lasata singura cu varza si nici lupul cu capra. Prima
etapa este aceea de a trece capra insa cand duce si varza, omul este nevoit
sa treaca capra inapoi pe malul initial, dupa care sa treaca lupul si abia dupa
aceea sa treaca si capra.
Putem observa diferite situatii in care gasirea unui solutii este
ingreunata de datele spatiului.

Exemplu 2
Testul de inteligenta al lui Einstein:
Prezumtii ale testului lui Einstein:
10

Psihologie cognitiva
1. exista 5 case fiecare de alta culoare
2. in fiecare casa locuieste o singura persoana fiecare de alta
nationalitate.
3. fiecare locatar prefera o anumita bautura, fumeaza o anumita marca
de tigari si detine un anumit animal de companie.
4. nici una din cele 5 persoane nu are casa de aceeasi culoare cu alta,
nu bea aceeasi bautura, nu fumeaza aceeasi marca de tigari si nu detine
aceeasi specie de animal.
Se cunosc urmatoarele:
a. britanicul locuieste in casa rosie
b. suedezul are un caine
c. danezul bea cu placere ceai
d. casa verde se afla in stanga casei albe
e. locatarul casei verzi bea cafea
f. persoana care fumeaza Pall Mall are o pasare
g. locatarul casei din mijloc bea lapte
h. locatarul casei galbene fumeaza DunHill
i. olandezul locuieste in prima casa
j. fumatorul de Carlbrough locuieste langa cel care are o pisica
k. locatarul care are un cal locuieste langa cel care fumeaza DunHill
l. fumatorul de Wind Fill bea bere
m. olandezul locuieste langa casa albastra
n. germanul fumeaza Rustguns
o. fumatorul de Carlbrough are un vecin care bea apa.
Se cere stabilirea ordinii in care apar vecinii, cu caracterizare completa:
fiecare unde sta, ce vecini are, ce bea, ce fumeaza, ce animal are, ce
nationalitate, etc. Pentru a avea un raspuns simplu, se cere identitatea
11

Psihologie cognitiva
detinatorului acvariului cu pesti. Asta se poate afla numai dupa stabilirea
ordinii.
Starea iniial: exista 5 case fiecare de alta culoare,in fiecare casa
locuieste o singura persoana fiecare de alta nationalitate, fiecare locatar
prefera o anumita bautura, fumeaza o anumita marca de tigari si detine un
anumit animal de companie, nici una din cele 5 persoane nu are casa de
aceeasi culoare cu alta, nu bea aceeasi bautura, nu fumeaza aceeasi marca
de tigari si nu detine aceeasi specie de animal.
Starea scop: se cere identitatea detinatorului acvariului cu pesti.
Blocul de operatori: pornesc de la starea initiala si aplica diversi operatori pana se
ajunge la starea finala, dorita; metoda folosita este cea strategia prospectiva.

Suedezu
Norvegianul
Galben
Apa
Dunhill
Pisica

Danezul
albastru
ceai
Marlbor
o
cal

Britanicul
rosu
lapte

Germanul
verde
cafea

Pall Mall
pasare

Rothmans
acvariul cu pesti

alb
bere
Winfiel
caine

DESCRIEREA MEDIULUI PROBLEMEI I A SPAIULUI PROBLEMEI

Mediul: cerintele problemei, informatii sumare dar suficiente pentru a rezolva problema
Spatiul: Pe o foaie facem un tabel cu 5 coloane, fiecare reprezentand o
casa.
1. din i. => norvegianul in prima coloana.
2. din m. si 1. avem ca a doua casa e albastra.
3. din g. => punem in coloana din mijloc laptele.

12

Psihologie cognitiva
4. din d. => casa verde e ori in a treia ori in a patra coloana. in prima
nu poate pentru ca atunci in dreapta lui ar fi cel cu casa albastra, iar in a 2
nu se poate din ipoteza. a cincea casa e ultima, deci nu se poate.
5. din e. si 4. => a patra casa e cea verde deoarece in a treia se bea
lapte iar in ce verde se bea cafea.
6. din d. si 5. => ultima casa e alba.
7. din a. => casa din mijloc e rosie si in ea locuieste britanicul
deoarece casele 2, 4 si 5 avea culoarea deja desemnata iar in casa 1 statea
norvegianul.
8. din 7. => casa norvegianului e galbena.
9. din h. si 7. => norvegianul fumeaza Dunhill.
10. din k. si 9. => cel din casa a doua are cal.
11. din c. => in casa a doua sau a cincea se poate bea ceai. in prima
locuieste norvegianul iar in 3 si 4 se bea lapte respectiv cafea.
12. din l. => bere se poate bea doar in casa 2 sau 5 deoarece in casa 1
se fumeazaa Dunhill iar in casele 3 si 4 se bea lapte respectiv cafea.
13. din 11. si 12. => in casa 1 se bea apa, fiind singura bautara
ramasa.
14. din o. => cel din casa 2 fumeaza Marlboro.
15. din l., 14. si 12 => in casa 5 se fumeaza Winfield si se bea bere.
16. din 15. si 11. => in casa 2 se bea ceai.
17. din 16. si c. => danezul locuieste in a doua casa.
18. din 17. si n. => germanul locuieste in casa 4 si in casa 4 se
fumeaza Rothmans.
19. din 18. => in casa 3 se fumeaza Pall Mall deoarece in toate
celelate case stim ce se fumeaza.
20. din f. si 19. => pasarea se afla in casa 3.
21. din j. si 20. => pisica e in casa 1.

13

Psihologie cognitiva
22. din 18. => suedezul locuieste in ultima casa, el fiind singurul
ramas.
23. din b. si 18. => cainele e in ultima casa.
24. din 23., 21., 20.,10., => acvariul cu pesti e in casa germanului.

ANALIZA MODULUI N CARE SPAIUL PROBLEMEI A PUTUT INFLUENA

DECIZIILE LUATE DE SUBIECT
Spatiul problemei implica mai multe repere dupa care ne putem ghida,
insa nu destule pentru o rezolvare rapida a problemei in cauza. Astfel avem
nevoie de o logica foarte buna, poate si datorita acestui lucru Albert Einstein
considera ca 98% nu pot gasi rezolvarea in 15 minute.

14

Psihologie cognitiva

TEM SEMINAR III

-Modelul descriptiv al lurii deciziilor teoria prospectului-

Exemplu I

Efectul costului irecuperabil

Descrierea deciziei:
Investirea de catre Ioana intr-o casnicie nefunctionala cu
Alexandru
Ioana este casatorita de 10 ani cu Alexandru, are o fetita si lucreaza la
o firma din oras. In ultimii ani a observat o racire din partea partenerului de
viata, lipsea de acasa uneori cu zilele si o implicare mica in viata copilului lor.
Ioana se simte coplesita de responsabilitati, fara sustirea sotului, iar o parte
din ea striga dupa o zi in care sa se simta iubita.
Alternative luate n considerare:
-discuii ndelungi despre situaie
-o pauz n relaie
-exprimarea clara a ceea ce i dorete fiecare
-exprimarea dispoziiei de a face schimbari comportamentale
-continuarea relaiei i ateptarea unor schimbri de la sine
-desprirea
Alternative posibile neluate n considerare:
-vizita la un consilier n probleme de cuplu
-analiza mai atent a compatibilitii/incompatibilitii lor generale
Alternativa aleas:

15

Psihologie cognitiva
-continuarea casniciei i ateptarea unor schimbri de la sine

DESCRIEREA EFECTULUI COSTULUI IRECUPERABIL

Desi simte ca nimic din ce a fost odata nu mai este, Ioana continua sa spere ca intr-o buna
zi lucrurile vor reveni la normal. Un divort devine din ce in ce mai plauzibil, insa se gandeste la
fata lor, care doar ce va implini 10 ani, si nevoia acesteia de a avea figura paterna in fiecare zi.
Ioana se gandeste la parintii ei care nu ar putea accepta un divort, datorita convingerilor
legate de o familie, dar si la multitudinea de amintiri adunate alaturi de sotul ei desi acum acesta
o minte, pleaca de acasa zu zilele si o evita de cele mai multe ori.
ANALIZA DECIZIEI
Punctul de referin-o casnicie n care s se simt acceptata, neleasa i susinuta
Influena punctului de referin asupra evalurii alternativelor
Fiind mai complex, punctul de referint merit analizat separat, astfel:
acceptarea-vine de obicei dintr-o cunoatere profund a celuilalt, altfel ea poate fi
numita tolerare. Pentru ca este contienta de o parte din defectele ei, Ioana apreciaz faptul c
Alexandru o cunoaste si i-a fost mereu alaturi in momentele cele mai dificile din viata ei
neles-declarativ,Ioana este neleasa. Sotul ei i spune mereu c nu este absurd i poate
s neleag orice, dar faptic lucrurile nu stau chiar aa
susinut-n aceast perspectiv ambii au czut de acord ca faptul c pe lang ca au o
fetita impreuna, trebuie sa fie alaturi ea in continuare
Explicarea deciziei
Se poate observa de la distan c este vorba despre o relaie disfuncionala, care nc din
primele luni a dat semne c ofer un mediu plin de iubire, compasiune, nelegere pentru fiecare
dintre ei, dar din lips de comunicare si poate rutina zilnica, din teama de a nu pierde sigurana,
de a nu risca s devina o mama singura fara sustinere continua sa spere ca intr-o buna zi situatia
sa revina la ce a fost la inceput.
Legat de decizia repetat a Ioanei ca dup fiecare conflict sau discuie despre desprire
s aleag s continue consider c ea a preferat s evite riscul de a pierde o casnicie stabil,
sigurana unui sot care, dei absent, o cunoate foarte bine i n cazuri deosebite l sprijin.

16

Psihologie cognitiva

Tema II

Efectul de framing
DESCRIEREA DECIZIEI: desprirea de fosta sotie, n favoarea unei viitoare iubite
Acelai Alexandru din cauza problemelor din cuplu este total schimbat, acas este foarte
ngndurat, isi evita sotia, nu isi poate privi fetita in ochi. Toate aceste schimbari le observa si
Maria, o prietena de familie, care prin discuii repetate l face s se deschid i s i povesteasc.
Astfel ntre cei doi apare un sentiment mai profund dect cel de prietenie, chiar mai mult decat
de confesare. Alexandru se afl acul n cumpn pentru c nu tie ce s aleag.
Alternative luate n considerare:
-desprirea de sotie
-doua relaii paralele
-nceperea unei noi relaii
-destinuirea sincer fa de iubita oficial
Alternative posibile neluate n considerare:
-evitarea contactelor cu cealalt fat
-respingerea apropierii nefireti
Alternativa aleas:
-ncheierea relaiei cu sotia i nceperea uneia noi

DESCRIEREA EFECTULUI DE FRAMING

Decizia a fost clar influenat de modul cum i-a reprezentat cele doua situaii.
Sotia- dac va lua decizia s rmn alturi de ea atunci consider c i prelungete
suferina, acum c se gndete mai bine el nu ar putea rezista intr-o casnicie care nu

17

Psihologie cognitiva
functioneaza, nu se poate gndi c i va dori s rmn mai mult la serviciu pentru atmosfera de
acolo l bine dispune i c va evita s vin acas pentru c nu se mai simte atras de sotia lui.
Iubita- pentru c a venit tocmai n momentul n care Alexandru observa tot mai multe
defecte i i cuta lui scuz pentru atitudinea tot mai rece, dar mai ales o motivaie pentru
desprire, cea de-a doua situaie este clar tentant. Plus c totul merge n antiteaz, cea de-a
doua persoan este mai calm, nu are ateptri, nu l condiioneaz, nu se supr, plus c au
mereu ceva de discutat att legat de pasiunea lor comun, calatoriile.
ANALIZA DECIZIEI
Punctul de referin-o relaie n care s se simt acceptat, neles i susinut
Influena punctului de referin asupra evalurii alternativelor
acceptarea-dei poate nu este o situaie ideal, Alexandru consider o calitate faptul c
dei poteniala iubit tia c este ntr-o relaie l-a acceptat. El simte c poate fi sincer mereu i
dei ea tie multe alte lucruri pozitive sau negative despre el nu a dat semne c nu l place, ba
din contr
neles-mai ales pentru c a nceput ca fiind confesatoarea lui, aceasta i-a transmis mereu
un mesaj de nelegere.
susinut- avand in vedere ca Maria este o foarte buna prietena de familie, parintii lui
Alxandru il sustin in noua relatie, Ioana nefiind accepta de acestia de la bun incput
Explicarea deciziei
Analiznd unghiul din care le privete pe cele dou femei din viaa lui, probabil oricine ar
fi fcut aceeai alegere. Lucrurile sunt mult mai profunde dect att, dar puse n antitez se pare
c cea de-a doua a ctigat. O analiz mai detaat, cu plusuri i minusuri de ambele pri
probabil c l-ar fi condus ctre alt decizie. Cert este c efectul de framing a funcionat i de
aceast dat, iar lumina pozitiv a unei situaii a facut-o s fie de preferat n defavoarea celelalte.

18

Psihologie cognitiva

19

Psihologie cognitiva
DESCRIEREA SUCCINT A CARTII
Aceast carte mi s-a prut absolut genial!
n centrul romanului se afl Tracy Whitney , o persoan absolut obinuit. Dar viaa i se
ntoarce pe dos dup de ncearc s se rzbune pe cel care dusese la sinuciderea mamei ei, pe
care l amenin cu un pistol n sperana c va recunoate c afacerile pe care le face nu sunt
foarte ok. Dar, evident, decizia fiind luat n grab lucrurile nu ies cum i-ar fi dorit ea i uite aa
ncepe de fapt povestea.
Dup ce este condamnat pe nedrept i, n parte, deoarece avocatul care o apra era
corupt, i pentru c eroina noastr nu gsise tocmai persoana potrivit pe care s o amenine, deja
nu mai tiam la ce s m atept. Tracy nu prea chiar genul de fat care s reziste prea mult n
nchisoare i nu era absolut nimeni acolo care s doreasc s o ajute, chiar dac exista un anumit
detectiv de la o cas de asigurri care i dduse seama care era de fapt adevrul. Dar se tie c
fr dovezi solide nu prea poi face multe, nu c individul n cauz ar fi ajutat-o chiar i aa.
Dar contrar ateptrilor mele trece cu bine peste asta, chiar devine mai puternic, iar cnd
este eliberat, i dup ce se rzbun pe toi cei care complotaser ca ea s ajung n nchisoare
ntr-un mod de-a dreptul inedit i foarte haios, e hotrt s i gseasc o nou slujb i s o ia
de la capt. Dar, din nefericire, lucrurile nu merg deloc bine deoarece nimeni nu dorete s o
angajeze din cauza cazierului. Aa c, n cele din urm, devine hoa. i ce hoa! Cred c de la
partea cnd se hotrte s fac asta cartea devine cu adevrat interesant. Modul n care
acioneaz este absolut genial, ca s nu mai zic c i prostete pe unii att de ru c la un moment
dat nu m mai puteam opri din zmbit(n jiu-jitsu te foloseti de tria adversarului ca s ctigi.
ntr-o escrocherie, te foloseti de lacomia lui. Tu faci prima micare i el execut restul trebii).
Personajul este absolut genial construit.
Detectivul este permanent pe urmele ei, cel de la casa de asigurri, care este i personajul
care mie mi place cel mai puin de altfel. i asta nu din cauza faptului c ncerca din rsputeri s
o prind pe Tracy, ci din cauza personalitii lui.
Legat de Jeff, un alt ho, cu care Tracy va avea numeroase ntlniri i cteva dispute, dac
mi amintesc eu bine ei doi se ntlnesc prima oar cnd el ncearc s o trag pe sfoar legat de
un furt. Dup aceea se tot ntlnesc i se ntrec s vad cine e cel mai bun ho dintre ei n diverse
mprejurri; asta, pn cnd, bineneles, se ndrgostesc. O carte plin de aventuri, suspans i
mult umor care mie mi-a plcut foarte mult.

20

Psihologie cognitiva

DESCRIEREA DECIZIEI
n centrul romanului se afl Tracy Whitney ,
o persoan absolut obinuit. Dar viaa i se ntoarce
pe dos dup de ncearc s se rzbune pe cel care
dusese la sinuciderea mamei ei, pe care l amenin
cu un pistol n sperana c va recunoate c afacerile
pe care le face nu sunt foarte ok. Dar, evident, decizia
fiind luat n grab lucrurile nu ies cum i-ar fi dorit
ea.

Alternative luate n considerare:

-s renune la planurile sale de nunta
-s afle adevarul
-s se razbune pe oricine se face vinovat de moartea mamei sale
Alternative posibile neluate n considerare:
-sa accepte moartea mamei sale
Alternati va aleas:

s afle adevarul
s se razbune pe oricine se face vinovat de moartea mamei sale

ANALIZA DECIZIEI PE BAZA TEORIEI PROSPECTULUI

Punctul de referin- aflarea adevarului
Decident- Tracy Whitney
Influena punctului de referin asupra evalurii alternativelor
Tracy Whitney nu a putut accepta sinuciderea mamei sala, ceea ce a determinat-o sa isi
riste viata in aflarea adevarului. Desi putea sa alege sa-si continue viata alaturi de viitorul sot,
decidenta noastra se simte tradata de mama sa si o acuza ca a abandonat-o in acest moment din
viata ei. Cu ajutorul primit de la un prieten foarte bun al mamei sale, il gaseste pe cel care se face
vinovat de mortea mamei sale. Acesta o amenintase pe mama protagonistei cu datorii imense,
fapt ce a determinat-o pe femeie sa isi ia viata. Acest lucru o infurie pe Tracy si decide sa ii faca
21

Psihologie cognitiva
dreptate mamei sale. Il amenin cu un pistol n sperana c va recunoate c afacerile pe care le
face nu sunt deloc bine intentionate.

Explicarea deciziei
Dupa ce iese din inchisoare e
hotrt s i gseasc o nou slujb i
s o ia de la capt. Dar, din nefericire,
lucrurile nu merg deloc bine deoarece
nimeni nu dorete s o angajeze din
cauza cazierului. Aa c, n cele din
urm, devine hoa.

Punctul de referin- revenirea la o viata normala

Decident- Tracy Whitney
Influena punctului de referin asupra evalurii alternativelor
Dupa o perioada in care a cunoscut numai suferinte in inchisoare, libertatea a facut-o sa
isi doreasca o viata normala. In incercarea de a isi gasi un loc de munca, nimeni nu o accepta
dupa ce iau la cunostinta despre trecutul protagonistei.
Explicarea deciziei
Desi incearca sa isi gaseasca un loc de munca normal, sa revina la o viata normala,
aceasta se loveste de barierele societatii. Nimeni nu doreste sa o angajeze datorita cazierului, nici
macar frumusetea ei nu o avantajeaza in fata sentintei pentru furt, amenintare si tentativa de
omor. Tracy trece printr-o perioada depresiva, fara sustinerea logodnicului ei, intrucat o parasise
in cele mai grele momente din viata ei, iar parintii lui sustineau ideea ca au facut familia de
rusine. Chiar cand credea ca nu mai are speranta, un domn bine intentinat ii propune sa devina
hoata. Desi la inceput refuza vehement, Tracy accepta in cele din urma si devine unul dintre cele
mai fascinante personaje din toate cartile citite pana acum.

22