Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

NUME ȘI PRENUME: Demian Claudia

EVALUARE FINALĂ MODUL I

1. Prezentați avantajele și dezavantajele utiliză rii noilor tehnologii de

comunicare (new media) în procesul educațional. 30 puncte
Avantaje pentru tehnologia în educație

Tehnologia în educație are ca prim avantaj diversificarea metodelor de predare. Prin utilizarea
prezentărilor, videoclipurilor sau jocurilor online educative, profesorul oferă posibilitatea elevilor de a învăța
despre subiectele discutate, prin metode inovative care îi captivează.
De asemenea, prin anumite jocuri și aplicații pentru mai mulți jucători, elevii pot interacționa unul cu
celălalt. În acest mod vor reuși să lucreze ca o echipă pentru a duce la final scopul exercițiului.
Prin utilizarea tehnologiei, profesorilor le va fi mai ușor să realizeze fișe de lucru. Folosind un
calculator, pot schimba cu ușurință structura sau formularea din acestea. De exemplu, în cazul meseriilor
care se schimbă, profesorul poate să adauge sau să scoată anumite meserii de pe fișa de lucru pentru a fi la
curent cu cele mai noi joburi. Iar, în acest mod nu trebuie să refacă toată fișa de lucru.
Nu în ultimul rând, când se rezolvă sarcinile pe o aplicație, în general sunt mai concise. Adică, se
utilizează de multe ori întrebările grilă sau cele cu răspuns scurt. Dar, cu siguranță că există și anumite
aplicații și moduri în care tehnologia poate fi folosită în educație.

Dezavantaje pentru tehnologia în educație

Un prim dezavantaj pentru tehnologia în educație este faptul că în acest context copiii lucrează cu
anumite noțiuni abstracte. Lucru care e dificil pentru elevii până în clasa a patra, deoarece ei au dificultăți în
a recunoaște o noțiune care nu este concretă, palpabilă.
În cazul în care elevii ar folosi telefonul personal pentru rezolvarea acestor sarcini, s-ar putea ca
aceștia să fie distrași. Deoarece sunt obișnuiți să folosească telefonul respectiv pentru alte jocuri și activități
de relaxare, sunt șanse mari ca aceștia să uite că trebuie să fie atenți și să înceapă să se joace cu telefonul
sau să facă complet altceva. Pentru această problemă, soluția ar fi utilizarea unor telefoane sau alte device-
uri doar în timpul orelor de curs.
Așadar, pentru elevi ar fi un beneficiu foarte mare să poată învăța prin intermediul tehnologiei.

2. Cum poate profesorul să dezvolte metacogniția elevilor? 30 puncte

Metacogniția este abilitatea de a analiza conținutul propriei gândiri, de a monitoriza nivelul de funcționare a
acesteia sau a înțelegerii informației și de a o regla în scopul îmbunătățirii învățării informației respective.
Conform literaturii de specialitate, dezvoltarea metacogniției în timpul școlarizării aduce numeroase
beneficii sub forma îmbunătățirii unor abilități precum înțelegerea informațiilor dificile, monitorizarea propriei
gândiri, gândirea critică, rezolvarea de probleme, alegerea strategiilor optime de învățare și reflecția asupra nivelului
de cunoaștere propriu sau a altora, în timp ce absența abilităților metacognitive duce la dificultăți de învățare, de
înțelegere și de utilizare a cunoștințelor în rezolvarea de probleme (Santrock, 2011, Sălăvăstru, 2011).

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Strategii de dezvoltare a metacogniției

Price-Mitchell (2015) îi încurajează pe profesori să adopte următoarele șapte strategii pentru dezvoltarea
abilităților metacognitive:
a) Învățați-i pe elevi că propria minte este programată să crească. Studiile arată că elevii care dezvoltă convingeri
plastice despre învățare și gândire (Ex: inteligenta este fluidă) sunt mai reflexivi cu privire la propria învățare decât
elevii care au convingeri statice (Ex: inteligența este statică, imposibil de schimbat).
b) Oferiți-le elevilor oportunități de a înțelege ce pot și ce nu pot înțelege. Învățarea metacogniției nu presupune
doar analiza a ceea ce știm, dar și monitorizarea lipsei de înțelegere asupra informațiilor noi. Înțelegerea și
monitorizarea informației poate fi dezvoltată și punând întrebarea: Care a fost informația care vi s-a părut cea mai
greu de înțeles astăzi?.
c) Oferiți oportunități de reflecție asupra informațiilor culese în timpul sarcinilor școlare. Putem realiza acest lucru
prin încurajarea întrebărilor de reflecție. Exemple de întrebări de reflecție: Ce credeam înainte despre cauzele
cutremurelor? sau Cum mi-am schimbat cunoștințele anterioare despre poluare după această lecție?
d) Instruiți-vă elevii să păstreze jurnale de învățare. Aceste instrumente pot lua diferite forme (Ex: jurnale, bloguri,
hărți mintale, aplicații telefonice), ele fiind utile pentru a îi ajuta pe elevi să-și monitorizeze gândirea prin
monitorizarea modului în care învață prin întrebări precum: Ce mi-a fost ușor să învăț săptămâna aceasta?, Ce mi-a
fost dificil să învăț săptămâna aceasta?, Care au fost strategiile de învățare care s-au dovedit a fi utile pentru testul
de ieri?, Ce nu a funcționat bine?, Ce voi folosi data viitoare?, Care sunt cele mai utile obiceiuri de învățare?, Care
sunt obiceiurile de învățare care îmi vor fi utile?
e) Folosiți tehnica "ambalajului". Tehnica "ambalajului" este o intervenție ce presupune exersarea ascultării active și
identificarea ideilor esențiale ale unei lecții. La finalul orei de predare elevii vor fi rugați să noteze trei idei principale
ale lecției. Ulterior, profesorul va prezenta la rândul său cele trei idei principale ale lecției predate de dânsul și îi va
ruga pe elevi să verifice gradul în care ideile lor se potrivesc cu cele ale voastre.
f) Analizați eficiența itemilor deschiși și a celor închiși. În timp ce itemii închiși precum cei de alegere multiplă
presupun utilizarea unor abilități cognitive de nivel inferior (Ex:cunoaștere), itemii deschiși folosesc abilități cognitive
și metacognitive superioare (Ex: analiză și sinteză). Se recomandă includerea unor itemi semideschiși de tip
Răspunsuri scurte sau Întrebări de reflecție în probele de evaluare pentru verificarea cunoștințelor, dar și pentru
verificarea nivelului de înțelegere și de reglare a strategiilor de învățare și de gândire implicate în rezolvarea
sarcinilor didactice.
g) Puneți accent pe gândirea reflexivă. Încurajați dialogurile pe diverse teme precum problemele sociale cu care ne
confruntăm. Creați dezbateri pe teme sensibile precum rasism, sărăcie sau combaterea violenței. Prin intermediul
acestora dezvoltați reflecția și flexibilitatea cognitivă.
Tot cu privire la dezvoltarea metacogniției, Sălăvăstru (2011) recomandă utilizarea următoarelor întrebări de

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
reflecție, separate pe următoarele categorii:
a) De solicitare a unei justificări: De ce ai procedat astfel? De ce preferi acest demers? Ce te face să crezi că vei reuși?
b) De provocare a unei prize de conștiință: Ce este nou pentru tine în această sarcină? Ce ai învățat din această
sarcină?
c) De solicitare a unei autoevaluări: Care este gradul tău de siguranță? Până la ce punct ești satisfăcut?
d) De solicitare a verbalizării de către elev a reflecției: Spune cu voce tare, ce gândești când te afli în fața unei astfel
de sarcini? Ce dificultăți ai întâlnit și cum ai procedat?
e) De solicitare a analizei strategiilor utilizate: Care este eficiența strategiilor utilizate? Ce alte strategii ar fi putut fi
utile? Ce ai modifica într-o nouă rezolvare a sarcinii și de ce?
f) De solicitare a transferului procedurilor: Ce vei reutiliza într-o sarcină asemănătoare?

3. „Cel mai interesant sau mai important lucru pe care l-am învă ţat despre
educația incluzivă este …”

„Cel mai interesant sau mai important lucru pe care l-am învă ţat despre
dezvoltarea gâ ndirii critice este …” 30 puncte

Metode educationale de dezvoltare a gandirii critice la prescolari:

Metoda palariilor ganditoare:presupune stimularea creativitatii si se bazeaza pe interpretarea de roluri,in

functie de palaria aleasa.

Tehnica 6/3/5:sunt necesari 6 membri in grupul de lucru,care noteaza pe o foaie de hartie cate 3 solutii
fiecare,la o problema data,in timp de 5 minute.

Turul galeriei:membrii grupurilor ,,viziteaza”,compara,examineaza fiecare produs,adreseaza intrebari de

clarificare ghidului si poate face comentarii,pot compara ideile sau pot propune alte solutii pe care le consemneaza.

Puncte din oficiu-10 puncte

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Total punctaj -100 puncte, pentru promovare 70 de puncte.

Termen : 25.09.2023 -luni ora 12.00

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020