Psihologie cognitiva Suditu Florina

Psihologie
cognitiva

T e m e s e m i n a rFlorina Suditu
Universitatea de Vest Timisoara
Anul I, grupa 7
Facultatea de Sociologie si
Psihologie

2016

Suditu Florina

0
Psihologie cognitiva Suditu Florina

TEMĂ DE SEMINAR I
-Rolul schemelor și scenariilor cognitive în luarea deciziilor-

Exemplu I

DECIZIA: continuarea studiilor la Universitatea Politehnica Timisoara

MIZA: alegerea facultatii de Automatica si Calculatoare, profilul Calculatoare si

Tehnologia Informatiei, predare in limba engleza; un asemenea profil iti poate garanta un
loc de munca si un venit satisfacator.

Descriere: In anul 2013 am terminat liceul pe profil teoretic, respectiv

matematica-informatica. Avand in vedere ca mi-a placut materiile dar si sub
indrumarea parintiilor am decis sa merg mai departe pe acest drum, avand in minte
ideea unui loc de munca ideal, bani si tot ce mi-as putea dori vreodata. Pentru a fi
admisa am facut meditatii la matematica in timpul ultimului an de liceu.
Aspecte semnificative:

 înglobarea tuturor disciplinelor școlare

 ore de practică

 siguranță

 admitere pe baza abtitudinilor

 colegi selectați pe aceleași criterii

 posibilitatea de a mă orienta spre diferite domenii

 posibilitate de angajare imediat după închierea studiilor sau chiar mai

repede

 competitie intre studenti

 depasirea prejudecatilor impuse de societate, conform careia este un profil

potrivit mai mult studentilor de gen masculin

 profesie respectată, statut de intelectual

1
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Identificarea schemei și a scenariului:

 schema- software development(programator)

 scenariu- loc de munca intr-o multinationala

Caracteristici ale schemei:

1. bloc de cunoștințe insecabile și autonome-nu se reduce doar la unul sau două
dintre elementele care alcătuiesc schema unui programator (tehnica, experienta,logica,
capacitate de abstractizare,creativitate,talent,integritate, respect, etică) și are legături slabe cu
alte blocuri de cunoștințe

 cuprinde interdependența cunoștințelor care o definesc

 are caracter tipic, nu situațional

2. denotă situații complexe-contextul în care se manifestă ( studenta la un profil de

calculatore, specific genului masculin)

3. este o structură generală și abstractă:

 Nu se aplică la o singură situație ci la un tip de situații (un programator

poate fi întâlnit la birou, pe stradă, la cumpărături, la restaurant, in fata calculatorului)

 Elementele sunt organizate ierarhic:

o în centru- nucleul tare al schemei, cel care este valabil și în cazurile

particulare (un programator trebuie sa fie mereu informat despre noile schimbari in
tehnologie)

o la periferie cunoștințe variabile (faptul că are cunoștințe înliteratura, că a

călătorit în alte tări sau îi place să citească)

 ne ajută să înțelegem o situație mai întâi prin nucleul tare al schemei și

apoi prin elementele particulare, se merge de la general la particular în realizarea schemei

 activarea acestei scheme preupune:

2
Psihologie cognitiva Suditu Florina

o eticheta lingvistică-cuvântul „programator” activează imaginea unei

persoane inteligente cu o profesie intr-un domeniu de interes actual.

o context- schema se activeaza la vederea noii tehnologii, in plina

ascensiune.

o este cuprinsă într-o schemă cognitivă mai generală (grupul de oameni

educați, cu poziții de conducere sau cu profesii respectabile)

4. modalitate de organizare a unor cunoștințe declarative, despre o stare-nu

presupune proceduri

5. intervine activ în procesarea informației

 Selectează și interpretează informația-astfel că intrând într-o

multinationala și observând o persoană de sex feminin care stă de partea cealaltă a unui
birou, in fata calculatorului voi interpreta că este un programator

 Favorizează procesarea selectivă a informației, de exemplu se pot elimina

elemente care nu corespund schemei personale așa cum se pot adăuga elemente care să o
completeze. (dacă de exemplu se uita la desene animate putem ignora atâta timp cât restul
elementelor corespund unui programator)

 Generează supoziții despre semnificația unui eveniment (dacă întâlnesc un

programator la un birou știu că mă aflu într-o instituție respectabilă)

6. are un grad mai mare de accesibilitate din memorie cu cât este mai familiară (mi-
am format schema unui programator pe baza modelelor cu care am interacționat atat in liceu,
la orele de informatica, cat si in timpul liber cautand informatii despre aceasta profesie astfel
că imaginea unui programator pentru mine reprezintă de fapt imaginea pe care internetul,
profesorii si propria imaginatie au creat-o in mintea mea)

Sintetizare:

Schema de programator s-a format inca din liceu deoarece imi placeau laboratoarele
de informatica, de asemenea logica folosita imi antrena mintea. Traiectoria in care se
indreapta tehnologia din ziua de azi are o ascensiune imensa, locul de munca fiind asigurat
pe viitor.

3
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Caracteristici ale scenariului:

1. are un nucleu tare constituit din mai multe scene invariabile în raport cu situațiile
particulare (activitatea trebuie sa fie una sistematica, in care logica joaca un rol foarte important)

 Un exeplu de variabilă nespecificată, care nu se aplică în toate cazurile de

activitate intr-o multinationala este utilizarea mai multor monitoare, nu este o
macroacțiune necesară ca suportul vizual dar acest mijloc tehnic poate ușura activitatea.

2. are o structură ierarhică: scenelor invariabile le sunt subordonate alte scene: o zi de

lucru intr-o multinationala cuprinde sedinte, proiecte, activitatea propriu-zisă. Dar la randul ei
sedinta presupune salutul, discutii libere, brainstorming, proiectare, design-ul produsului finit)

3. între evenimentele din orice scenariu există relații de ordonare temporală: anumite
acțiuni urmează strict altor acțiuni( ca de exemplu programul finit trebuie să respecte strict
înlănțuirea unor acțiuni de rutină- alegerea programului in care se va lucra, pasii pe care
programul trebuie sa il execute, returnand la final rezultatul cerut, corectarea erorilor etc.)

4. menținerea lor este garantată de un set de întăriri pozitive sau negative care
acționează asupra indivizilor, așa încât aceștia respectă scenariul. În cazul activităților din
multinationala, eu (programator) sunt cea care poate face ca scenariul să fie respectat, de aceea
întăresc pozitiv prin laudă sau negativ prin critica constructiva colegii de echipa.

5. orice modificare în ordinea secvențelor unui eveniment provoacă disonanță cognitivă;

aceasta poate fi redusă prin penetrarea unor noi elemente în schemă (dacă într-o zi are loc
promovarea unei drone controlate prin smartphone, iar vremea nu permite respectarea tuturor
pașilor pentru proba finala in aer liber, se va introduce un nou element în scenariu și anume un
spatiu inchis cu elemente similare)

 scenariile au grade diferite de prototipicalitate: cu cât scenariul este mai

atipic pentru o situație,cu atât el se va asocia cu un grad crescut de disconfort psihic și cu
un sentiment de inadecvare ( un astfel de exemplu este o zi în care apare o inspecție pe
neașteptat din partea directorului, prezența acestuia poate crea disconfort atât pentru
ceilalti membri de echipa cât și pentru mine, faptul că nu pot respecta parcusrul normal al
unei activități deoarece trebuie să acord atenție directorului-sunt situații atipice care
creează o disconanță cognitivă)

6. Ghidează comportamentul (Necesitatea unui astfel de scenariu este utilă pentru

orice programator, astfel va ști cum să procedeze în fața unor noi proiecte) și asigură un
cadru de recunoaștere și înțelegere a experiențelor personale sau ale altei persoane (În
conversația cu un alt programator, comunicarea este mult mai eficientă când amandoi au
același scenariu, în cazul de față, pentru programe in Java, C# sau C++, amândoi știu ce
presupune, înțeleg și apreciază efortul depus.)

4
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Sintetizare:
Un loc de munca intr-o multinationala specializata pe IT precum Continental, Hella etc.
iti pot oferi un contract de munca nedeterminat, siguranta locului de munca si mereu alte proiecte
de care trebuie sa te ocupi.

Exemplu II

DECIZIA: inceperea studiilor la Facultatea de Sociologie si Psihologie, profil

Psihologie la Universitatea de Vest Timisoara.

MIZA: alegerea Facultatii de de Sociologie si Psihologie, profil Psihologie; acest

profil defineste imaginea despre mine in viitor, ca psiholog.

Descriere: in anul 2015 m-am inscris la Psihologie. Personal am avut o tendinta

catre acest profil inca din clasa a VII-a cand am facut contact cu primele cunostiinte in
acest domeniu. La intrebarea profesorilor „ce vrei sa faci pe viitor?” raspunsul meu a fost
psiholog. Astfel dupa incetarea studiilor in cadrul Facultatii de Automatica si Calculatoare,
prima varianta a fost Psihologia.

5
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Aspecte semnificative:

 înglobarea tuturor disciplinelor școlare

 nu simțeam că sunt mai înclinată spre profilul real

 ore de practică

 siguranță

 admitere pe baza abtitudinilor

 colegi selectați pe aceleași criterii

 posibilitatea de a mă orienta spre diferite domenii

 posibilitate de angajare in diverse institutii sau creearea unui cabinet

particular

 competitie intre studenti

 profesie respectată, statut de intelectual

Identificarea schemei și a scenariului:

 schema- psiho-terapeut

 scenariu- practicarea profesiei de psihoterapeut intr-un cabinet

particular

Caracteristici ale schemei:

 bloc de cunoștințe insecabile și autonome-nu se reduce doar la unul sau două
dintre elementele care alcătuiesc schema unui psiho-terapeut (tehnica, experienta,logica,

6
Psihologie cognitiva Suditu Florina

empatia, onestitatea, moralitatea, corectitudinea ,creativitate,talent,integritate, respect, etică)

și are legături slabe cu alte blocuri de cunoștințe

 cuprinde interdependența cunoștințelor care o definesc

 are caracter tipic, nu situațional

 denotă situații complexe-contextul în care se manifestă

 este o structură generală și abstractă:

 Nu se aplică la o singură situație ci la un tip de situații (un psihoterapeut

poate fi întâlnit la birou, la catedră, pe stradă, la cumpărături, la restaurant, in fata
calculatorului)

 Elementele sunt organizate ierarhic:

o în centru- nucleul tare al schemei, cel care este valabil și în cazurile

particulare (un psihoterapeut trebuie să fie mereu educat)

o la periferie cunoștințe variabile (faptul că are cunoștințe în medicină, că a

călătorit în alte tări sau îi place să citească)

 ne ajută să înțelegem o situație mai întâi prin nucleul tare al schemei și

apoi prin elementele particulare, se merge de la general la particular în realizarea schemei

 activarea acestei scheme preupune:

o eticheta lingvistică-cuvântul „psihoterapeut” activează imaginea unei

persoane inteligente cu o profesie intr-un domeniu de interes actual.

o context- schema se activeaza la vederea noii tehnologii, in plina

ascensiune.

o este cuprinsă într-o schemă cognitivă mai generală (grupul de oameni

educați cu profesii respectabile)

 modalitate de organizare a unor cunoștințe declarative, despre o stare-nu

presupune proceduri

 intervine activ în procesarea informației

 Selectează și interpretează informația-astfel că intrând într-un cabinet

particular de psihoterapie și observând o persoană care stă de partea cealaltă a unui birou
voi interpreta că este un psihoterapeut

7
Psihologie cognitiva Suditu Florina

 Favorizează procesarea selectivă a informației, de exemplu se pot elimina

elemente care nu corespund schemei personale așa cum se pot adăuga elemente care să o
completeze. (dacă de exemplu face yoga putem ignora atâta timp cât restul elementelor
corespund unui psihoterapeut)

 Generează supoziții despre semnificația unui eveniment (dacă întâlnesc un

psihoterapeut la un cabinet știu că mă aflu într-o instituție respectabilă)

 are un grad mai mare de accesibilitate din memorie cu cât este mai familiară (mi-
am format schema unui psihoterapeut pe baza modelelor cu care am interacționat atat in
liceu, clasa a X-a, la orele de psihologie, cat si in timpul liber cautand informatii despre
aceasta profesie astfel că imaginea unui psihoterapeut pentru mine reprezintă de fapt
imaginea pe care internetul, profesorii si propria imaginatie au creat-o in mintea mea)

Sintetizare:

Schema unui psihoterapeut mi-am construit-o cu ajutorul profesorilor dar si din

exemple din viata de zi cu zi, deoarece in liceul meu se afla un cabinet psihologic. Am
participat la sedinte de consiliere deorece ma simteam nesigura pe mine, cu o stima de sine
foarte scazuta. Ma simt datoare fata de toate persoanele care mi-au fost alaturi, m-au
sustinut si m-au invatat sa le demonstrez ca pot sa fac ce imi propun.

Caracteristici ale scenariului:

1. are un nucleu tare constituit din mai multe scene invariabile în raport cu situațiile
particulare (activitatea trebuie sa fie una sistematica, in care empatia joaca un rol foarte
important)

 Un exemplu de variabilă nespecificată, care nu se aplică în toate cazurile

de activitate intr-un cabinet particular este utilizarea hipnozei, nu este o macroacțiune
necesară ca suport pentru sedintele de consiliere dar acest mijloc poate ușura activitatea.

8
Psihologie cognitiva Suditu Florina

2. are o structură ierarhică: scenelor invariabile le sunt subordonate alte scene: o zi de

lucru intr-un cabinet cuprinde sedinte de consiliere, studii de caz, activitatea propriu-zisă. Dar la
randul ei sedintele de consiliere presupun salutul, discutii libere, analizarea evenimentelor cu
impact emotional pentru client

3. între evenimentele din orice scenariu există relații de ordonare temporală: anumite
acțiuni urmează strict altor acțiuni( ca de exemplu consilierea propriu-zisa trebuie să respecte
strict înlănțuirea unor acțiuni de rutină- alegerea programului in care se va lucra, pasii pe care
psihoterapeutul trebuie sa ii execute etc.)

4. menținerea lor este garantată de un set de întăriri pozitive sau negative care
acționează asupra indivizilor, așa încât aceștia respectă scenariul. În cazul activităților din
multinationala, eu (psihoterapeut) sunt cea care poate face ca scenariul să fie respectat, de aceea
întăresc pozitiv prin laudă sau negativ prin critica constructiva.

5. orice modificare în ordinea secvențelor unui eveniment provoacă disonanță cognitivă;

aceasta poate fi redusă prin penetrarea unor noi elemente în schemă (dacă într-o zi are loc o
sedinta de consiliere in aer liber, iar vremea nu permite respectarea programului, se va introduce
un nou element în scenariu și anume un spatiu inchis cu elemente similare)

 scenariile au grade diferite de prototipicalitate: cu cât scenariul este mai

atipic pentru o situație,cu atât el se va asocia cu un grad crescut de disconfort psihic și cu
un sentiment de inadecvare ( un astfel de exemplu este o zi în care apare o inspecție de
etica pe neașteptat, prezența acestuia poate crea disconfort atât pentru clienti cât și pentru
mine, faptul că nu pot respecta parcusrul normal al unei activități sunt situații atipice care
creează o disconanță cognitivă)

6. Ghidează comportamentul (Necesitatea unui astfel de scenariu este utilă pentru

orice psihoterapeut, astfel va ști cum să procedeze în fața unor noi situatii) și asigură un cadru
de recunoaștere și înțelegere a experiențelor personale sau ale altei persoane (În conversația cu
un alt psihoterapeut, comunicarea este mult mai eficientă când amandoi au același scenariu, în
cazul de față metode actuale de consiliere etc., amândoi știu ce presupune, înțeleg și apreciază
efortul depus.)

Sintetizare:
Scenariul unui cabinet particular mi l-am construit singura deoarece imi doream sa am un
loc de munca in care sa controlez timpul de lucru si venitul pe care il primesc fara sa depind de
nimeni.

9
Psihologie cognitiva Suditu Florina

TEMĂ DE SEMINAR II

-Rezolvarea de probleme și luarea deciziilor-

Exemplu I

Un om, ducând la târg un lup, o capră şi o varză ajunge în dreptul unui

râu pe care trebuie să-l treacă peste o punte îngustă. Cum va proceda el, ştiind
că:

- lupul mănâncă capra şi capra mănâncă varza;

- omul nu poate să-i treacă pe toţi o dată şi nici câte doi;

- numărul de traversări trebuie să fie minim?

Starea inițială: un om ducând la târg un lup, o capră şi o varză ajunge în dreptul unui
râu

Starea scop: trecerea peste o punte ingusta

Blocul de operatori: a constat doar in operatii mentale și a apelat la o strategie de

rezolvare euristica:

10
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Omul va face în total 7 traversări, după cum urmează:

1. Trece cu capra pe celălalt mal;

2. Se întoarce înapoi;

3. Duce varza peste râu;

4. Se întoarce cu capra;

5. trece cu lupul;

6. Se întoarce înapoi;

7. În sfârşit, duce şi capra pe malul celălalt.

DESCRIEREA MEDIULUI PROBLEMEI ȘI A SPAȚIULUI PROBLEMEI

Mediul: Un om, ducând la târg un lup, o capră şi o varză ajunge în dreptul unui râu pe
care trebuie să-l treacă peste o punte îngustă

Spatiul:

 a optat pentru o rezolvare euristica, procedura care limiteaza numarul de cautari

si care ne directioneaza spre o solutie(numărul de traversări trebuie să fie minim).

 Se da o stare care nu este dezirabila trebuie detectata diferenta dintre starea

initiala si starea dezirabila(omul trebuie sa treaca puntea cu cate un singur animal sau cu
varza, pentru a-si continua drumul spre targ).

 Se cauta sa minimalizam situatia prin aplicarea unui operator. Daca nu poate fi

aplicat operatorul, trebuie modificata starea problemei ca sa poata fi aplicat:

 in cazul in care trece cu lupul, capra va manca varza;

 daca va varza, lupul va manca capra;

 astfel varianta ramasa este de a trece prima data capra;

11
Psihologie cognitiva Suditu Florina

 se întoarce înapoi;

 duce varza peste râu;

 se întoarce cu capra;

 trece cu lupul;

 se întoarce înapoi;

 in sfârşit, duce şi capra pe malul celălalt.

 Se compara starea finala cu starea dezirabila. Daca nu este nici o diferenta

inseamna ca problema este rezolvata, daca nu, trebuie reluati pasii anteriori ( dupa mai
multe etape omul ajunge la targ cu lupul, capra si varza)

ANALIZA MODULUI ÎN CARE SPAȚIUL PROBLEMEI A PUTUT INFLUENȚA

DECIZIILE LUATE DE SUBIECT

Avand in vedere conditiile impuse de problema, trebuie rezolvata pas cu pas. Capra nu
trebuie lasata singura cu varza si nici lupul cu capra. Prima etapa este aceea de a trece capra
insa cand duce si varza, omul este nevoit sa treaca capra inapoi pe malul initial, dupa care sa
treaca lupul si abia dupa aceea sa treaca si capra.

Putem observa diferite situatii in care gasirea unui solutii este ingreunata de datele
spatiului.

12
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Exemplu 2
Testul de inteligenta al lui Einstein:

Prezumtii ale testului lui Einstein:

1. exista 5 case fiecare de alta culoare

2. in fiecare casa locuieste o singura persoana fiecare de alta nationalitate.

3. fiecare locatar prefera o anumita bautura, fumeaza o anumita marca de tigari si

detine un anumit animal de companie.

4. nici una din cele 5 persoane nu are casa de aceeasi culoare cu alta, nu bea aceeasi
bautura, nu fumeaza aceeasi marca de tigari si nu detine aceeasi specie de animal.

Se cunosc urmatoarele:

a. britanicul locuieste in casa rosie

b. suedezul are un caine

c. danezul bea cu placere ceai

d. casa verde se afla in stanga casei albe

e. locatarul casei verzi bea cafea

f. persoana care fumeaza Pall Mall are o pasare

g. locatarul casei din mijloc bea lapte

h. locatarul casei galbene fumeaza DunHill

i. olandezul locuieste in prima casa

j. fumatorul de Carlbrough locuieste langa cel care are o pisica

k. locatarul care are un cal locuieste langa cel care fumeaza DunHill

l. fumatorul de Wind Fill bea bere

m. olandezul locuieste langa casa albastra

13
Psihologie cognitiva Suditu Florina

n. germanul fumeaza Rustguns

o. fumatorul de Carlbrough are un vecin care bea apa.

Se cere stabilirea ordinii in care apar vecinii, cu caracterizare completa: fiecare unde
sta, ce vecini are, ce bea, ce fumeaza, ce animal are, ce nationalitate, etc. Pentru a avea un
raspuns simplu, se cere identitatea detinatorului acvariului cu pesti. Asta se poate afla
numai dupa stabilirea ordinii.

Starea inițială: exista 5 case fiecare de alta culoare,in fiecare casa locuieste o singura
persoana fiecare de alta nationalitate, fiecare locatar prefera o anumita bautura, fumeaza o
anumita marca de tigari si detine un anumit animal de companie, nici una din cele 5
persoane nu are casa de aceeasi culoare cu alta, nu bea aceeasi bautura, nu fumeaza aceeasi
marca de tigari si nu detine aceeasi specie de animal.

Starea scop: se cere identitatea detinatorului acvariului cu pesti.

Blocul de operatori: pornesc de la starea initiala si aplica diversi operatori pana se

ajunge la starea finala, dorita; metoda folosita este cea strategia prospectiva.

Norvegianul Danezul Britanicul Germanul Suedezul

Galben albastru rosu verde alb
Apa ceai lapte cafea bere
Dunhill Marlboro Pall Mall Rothmans Winfield
Pisica cal pasare acvariul cu pesti caine

DESCRIEREA MEDIULUI PROBLEMEI ȘI A SPAȚIULUI PROBLEMEI

Mediul: cerintele problemei, informatii sumare dar suficiente pentru a rezolva problema

Spatiul: Pe o foaie facem un tabel cu 5 coloane, fiecare reprezentand o casa.

1. din i. => norvegianul in prima coloana.

2. din m. si 1. avem ca a doua casa e albastra.

3. din g. => punem in coloana din mijloc laptele.

14
Psihologie cognitiva Suditu Florina

4. din d. => casa verde e ori in a treia ori in a patra coloana. in prima nu poate pentru
ca atunci in dreapta lui ar fi cel cu casa albastra, iar in a 2 nu se poate din ipoteza. a cincea
casa e ultima, deci nu se poate.

5. din e. si 4. => a patra casa e cea verde deoarece in a treia se bea lapte iar in ce
verde se bea cafea.

6. din d. si 5. => ultima casa e alba.

7. din a. => casa din mijloc e rosie si in ea locuieste britanicul deoarece casele 2, 4 si
5 avea culoarea deja desemnata iar in casa 1 statea norvegianul.

8. din 7. => casa norvegianului e galbena.

9. din h. si 7. => norvegianul fumeaza Dunhill.

10. din k. si 9. => cel din casa a doua are cal.

11. din c. => in casa a doua sau a cincea se poate bea ceai. in prima locuieste
norvegianul iar in 3 si 4 se bea lapte respectiv cafea.

12. din l. => bere se poate bea doar in casa 2 sau 5 deoarece in casa 1 se fumeazaa
Dunhill iar in casele 3 si 4 se bea lapte respectiv cafea.

13. din 11. si 12. => in casa 1 se bea apa, fiind singura bautara ramasa.

14. din o. => cel din casa 2 fumeaza Marlboro.

15. din l., 14. si 12 => in casa 5 se fumeaza Winfield si se bea bere.

16. din 15. si 11. => in casa 2 se bea ceai.

17. din 16. si c. => danezul locuieste in a doua casa.

18. din 17. si n. => germanul locuieste in casa 4 si in casa 4 se fumeaza Rothmans.

19. din 18. => in casa 3 se fumeaza Pall Mall deoarece in toate celelate case stim ce se
fumeaza.

20. din f. si 19. => pasarea se afla in casa 3.

21. din j. si 20. => pisica e in casa 1.

22. din 18. => suedezul locuieste in ultima casa, el fiind singurul ramas.

23. din b. si 18. => cainele e in ultima casa.

15
Psihologie cognitiva Suditu Florina

24. din 23., 21., 20.,10., => acvariul cu pesti e in casa germanului.

ANALIZA MODULUI ÎN CARE SPAȚIUL PROBLEMEI A PUTUT INFLUENȚA

DECIZIILE LUATE DE SUBIECT

Spatiul problemei implica mai multe repere dupa care ne putem ghida, insa nu
destule pentru o rezolvare rapida a problemei in cauza. Astfel avem nevoie de o logica
foarte buna, poate si datorita acestui lucru Albert Einstein considera ca 98% nu pot gasi
rezolvarea in 15 minute.

16
Psihologie cognitiva Suditu Florina

TEMĂ SEMINAR III

-Modelul descriptiv al luării deciziilor – teoria prospectului-

Exemplu I

Efectul costului irecuperabil

Descrierea deciziei:
Investirea de catre Ioana intr-o casnicie nefunctionala cu Alexandru

Ioana este casatorita de 10 ani cu Alexandru, are o fetita si lucreaza la o firma din
oras. In ultimii ani a observat o racire din partea partenerului de viata, lipsea de acasa
uneori cu zilele si o implicare mica in viata copilului lor. Ioana se simte coplesita de
responsabilitati, fara sustirea sotului, iar o parte din ea striga dupa o zi in care sa se simta
iubita.

Alternative luate în considerare:

-discuții îndelungi despre situație

-o pauză în relație

-exprimarea clara a ceea ce își dorește fiecare

-exprimarea dispoziției de a face schimbari comportamentale

-continuarea relației și așteptarea unor schimbări de la sine

-despărțirea

Alternative posibile neluate în considerare:

-vizita la un consilier în probleme de cuplu

-analiza mai atentă a compatibilității/incompatibilității lor generale

Alternativa aleasă:

-continuarea casniciei și așteptarea unor schimbări de la sine

DESCRIEREA EFECTULUI COSTULUI IRECUPERABIL

17
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Desi simte ca nimic din ce a fost odata nu mai este, Ioana continua sa spere ca intr-o buna
zi lucrurile vor reveni la normal. Un divort devine din ce in ce mai plauzibil, insa se gandeste la
fata lor, care doar ce va implini 10 ani, si nevoia acesteia de a avea figura paterna in fiecare zi.

Ioana se gandeste la parintii ei care nu ar putea accepta un divort, datorita convingerilor

legate de o familie, dar si la multitudinea de amintiri adunate alaturi de sotul ei desi acum acesta
o minte, pleaca de acasa zu zilele si o evita de cele mai multe ori.

ANALIZA DECIZIEI

Punctul de referință-o casnicie în care să se simtă acceptata, înțeleasa și susținuta

Influența punctului de referință asupra evaluării alternativelor

Fiind mai complex, punctul de referintă merită analizat separat, astfel:

acceptarea-vine de obicei dintr-o cunoaștere profundă a celuilalt, altfel ea poate fi

numita tolerare. Pentru ca este conștienta de o parte din defectele ei, Ioana apreciază faptul că
Alexandru o cunoaste si i-a fost mereu alaturi in momentele cele mai dificile din viata ei

înțeles-declarativ,Ioana este înțeleasa. Sotul ei îi spune mereu că nu este absurdă și poate

să înțeleagă orice, dar faptic lucrurile nu stau chiar așa

susținut-în această perspectivă ambii au căzut de acord ca faptul că pe langă ca au o

fetita impreuna, trebuie sa fie alaturi ea in continuare

Explicarea deciziei

Se poate observa de la distanță că este vorba despre o relație disfuncționala, care încă din
primele luni a dat semne că oferă un mediu plin de iubire, compasiune, înțelegere pentru fiecare
dintre ei, dar din lipsă de comunicare si poate rutina zilnica, din teama de a nu pierde siguranța,
de a nu risca să devina o mama singura fara sustinere continua sa spere ca intr-o buna zi situatia
sa revina la ce a fost la inceput.

Legat de decizia repetată a Ioanei ca după fiecare conflict sau discuție despre despărțire
să aleagă să continue consider că ea a preferat să evite riscul de a pierde o casnicie stabilă,
siguranța unui sot care, deși absent, o cunoaște foarte bine și în cazuri deosebite îl sprijină.

Tema II

18
Psihologie cognitiva Suditu Florina

Efectul de framing
DESCRIEREA DECIZIEI: despărțirea de fosta sotie, în favoarea unei viitoare iubite

Același Alexandru din cauza problemelor din cuplu este total schimbat, acasă este foarte
îngândurat, isi evita sotia, nu isi poate privi fetita in ochi. Toate aceste schimbari le observa si
Maria, o prietena de familie, care prin discuții repetate îl face să se deschidă și să îi povestească.
Astfel între cei doi apare un sentiment mai profund decât cel de prietenie, chiar mai mult decat
de confesare. Alexandru se află acul în cumpănă pentru că nu știe ce să aleagă.

Alternative luate în considerare:

-despărțirea de sotie

-doua relații paralele

-începerea unei noi relații

-destăinuirea sinceră față de iubita oficială

Alternative posibile neluate în considerare:

-evitarea contactelor cu cealaltă fată

-respingerea apropierii nefirești

Alternativa aleasă:

-încheierea relației cu sotia și începerea uneia noi

DESCRIEREA EFECTULUI DE FRAMING

Decizia a fost clar influențată de modul cum și-a reprezentat cele doua situații.

Sotia- dacă va lua decizia să rămână alături de ea atunci consideră că își prelungește
suferința, acum că se gândește mai bine el nu ar putea rezista intr-o casnicie care nu
functioneaza, nu se poate gândi că își va dori să rămână mai mult la serviciu pentru atmosfera de
acolo îl bine dispune și că va evita să vină acasă pentru că nu se mai simte atras de sotia lui.

Iubita- pentru că a venit tocmai în momentul în care Alexandru observa tot mai multe
defecte și își căuta lui scuză pentru atitudinea tot mai rece, dar mai ales o motivație pentru
despărțire, cea de-a doua situație este clar tentantă. Plus că totul merge în antitează, cea de-a

19
Psihologie cognitiva Suditu Florina

doua persoană este mai calmă, nu are așteptări, nu îl condiționează, nu se supără, plus că au
mereu ceva de discutat atât legat de pasiunea lor comună, calatoriile.

ANALIZA DECIZIEI

Punctul de referință-o relație în care să se simtă acceptat, înțeles și susținut

Influența punctului de referință asupra evaluării alternativelor

acceptarea-deși poate nu este o situație ideală, Alexandru consideră o calitate faptul că

deși potențiala iubită știa că este într-o relație l-a acceptat. El simte că poate fi sincer mereu și
deși ea știe multe alte lucruri pozitive sau negative despre el nu a dat semne că nu îl place, ba
din contră

înțeles-mai ales pentru că a început ca fiind confesatoarea lui, aceasta i-a transmis mereu
un mesaj de înțelegere.

susținut- avand in vedere ca Maria este o foarte buna prietena de familie, parintii lui
Alxandru il sustin in noua relatie, Ioana nefiind accepta de acestia de la bun incput

Explicarea deciziei

Analizând unghiul din care le privește pe cele două femei din viața lui, probabil oricine ar
fi făcut aceeași alegere. Lucrurile sunt mult mai profunde decât atât, dar puse în antiteză se pare
că cea de-a doua a câștigat. O analiză mai detașată, cu plusuri și minusuri de ambele părți
probabil că l-ar fi condus către altă decizie. Cert este că efectul de framing a funcționat și de
această dată, iar lumina pozitivă a unei situații a facut-o să fie de preferat în defavoarea celelalte.

20
Psihologie cognitiva Suditu Florina

21
Psihologie cognitiva Suditu Florina

DESCRIEREA SUCCINTĂ A CARTII

Această carte mi s-a părut absolut genială!

În centrul romanului se află Tracy Whitney , o persoană absolut obișnuită. Dar viața i se
întoarce pe dos după de încearcă să se răzbune pe cel care dusese la sinuciderea mamei ei, pe
care îl amenință cu un pistol în speranța că va recunoaște că afacerile pe care le face nu sunt
foarte ok. Dar, evident, decizia fiind luată în grabă lucrurile nu ies cum și-ar fi dorit ea și uite așa
începe de fapt povestea.

După ce este condamnată pe nedrept și, în parte, deoarece avocatul care o apăra era
corupt, și pentru că eroina noastră nu găsise tocmai persoana potrivită pe care să o amenințe, deja
nu mai știam la ce să mă aștept. Tracy nu părea chiar genul de fată care să reziste prea mult în
închisoare și nu era absolut nimeni acolo care să dorească să o ajute, chiar dacă exista un anumit
detectiv de la o casă de asigurări care își dăduse seama care era de fapt adevărul. Dar se știe că
fără dovezi solide nu prea poți face multe, nu că individul în cauză ar fi ajutat-o chiar și așa.

Dar contrar așteptărilor mele trece cu bine peste asta, chiar devine mai puternică, iar când
este eliberată, și după ce se răzbună pe toți cei care complotaseră ca ea să ajungă în închisoare
într-un mod de-a dreptul inedit și foarte haios, e hotărâtă să își găsească o nouă slujbă și să o ia
de la capăt. Dar, din nefericire, lucrurile nu merg deloc bine deoarece nimeni nu dorește să o
angajeze din cauza cazierului. Așa că, în cele din urmă, devine hoață. Și ce hoață! Cred că de la
partea când se hotărăște să facă asta cartea devine cu adevărat interesantă. Modul în care
acționează este absolut genial, ca să nu mai zic că îi prostește pe unii atât de rău că la un moment
dat nu mă mai puteam opri din zâmbit(”În jiu-jitsu te folosești de tăria adversarului ca să câștigi.
Într-o escrocherie, te folosești de lacomia lui. Tu faci prima mișcare și el execută restul trebii”).
Personajul este absolut genial construit.

Detectivul este permanent pe urmele ei, cel de la casa de asigurări, care este și personajul
care mie îmi place cel mai puțin de altfel. Și asta nu din cauza faptului că încerca din răsputeri să
o prindă pe Tracy, ci din cauza personalității lui.

Legat de Jeff, un alt hoț, cu care Tracy va avea numeroase întâlniri și câteva dispute, dacă
îmi amintesc eu bine ei doi se întâlnesc prima oară când el încearcă să o tragă pe sfoară legat de
un furt. După aceea se tot întâlnesc și se întrec să vadă cine e cel mai bun hoț dintre ei în diverse
împrejurări; asta, până când, bineînțeles, se îndrăgostesc. O carte plină de aventuri, suspans și
mult umor care mie mi-a plăcut foarte mult.

22
Psihologie cognitiva Suditu Florina

DESCRIEREA DECIZIEI

În centrul romanului se află Tracy Whitney ,

o persoană absolut obișnuită. Dar viața i se întoarce
pe dos după de încearcă să se răzbune pe cel care
dusese la sinuciderea mamei ei, pe care îl amenință
cu un pistol în speranța că va recunoaște că afacerile
pe care le face nu sunt foarte ok. Dar, evident, decizia
fiind luată în grabă lucrurile nu ies cum și-ar fi dorit
ea.

Alternative luate în considerare:

-să renunțe la planurile sale de nunta

-să afle adevarul

-să se razbune pe oricine se face vinovat de moartea mamei sale

Alternative posibile neluate în considerare:

-sa accepte moartea mamei sale

Alternati va aleasă:

 să afle adevarul

 să se razbune pe oricine se face vinovat de moartea mamei sale

ANALIZA DECIZIEI PE BAZA TEORIEI PROSPECTULUI

Punctul de referință- aflarea adevarului

Decident- Tracy Whitney

Influența punctului de referință asupra evaluării alternativelor

Tracy Whitney nu a putut accepta sinuciderea mamei sala, ceea ce a determinat-o sa isi
riste viata in aflarea adevarului. Desi putea sa alege sa-si continue viata alaturi de viitorul sot,
decidenta noastra se simte tradata de mama sa si o acuza ca a abandonat-o in acest moment din
viata ei. Cu ajutorul primit de la un prieten foarte bun al mamei sale, il gaseste pe cel care se face
vinovat de mortea mamei sale. Acesta o amenintase pe mama protagonistei cu datorii imense,
fapt ce a determinat-o pe femeie sa isi ia viata. Acest lucru o infurie pe Tracy si decide sa ii faca

23
Psihologie cognitiva Suditu Florina

dreptate mamei sale. Il amenință cu un pistol în speranța că va recunoaște că afacerile pe care le

face nu sunt deloc bine intentionate.

Explicarea deciziei

Dupa ce iese din inchisoare e

hotărâtă să își găsească o nouă slujbă și
să o ia de la capăt. Dar, din nefericire,
lucrurile nu merg deloc bine deoarece
nimeni nu dorește să o angajeze din
cauza cazierului. Așa că, în cele din
urmă, devine hoață.

Punctul de referință- revenirea la o viata normala

Decident- Tracy Whitney

Influența punctului de referință asupra evaluării alternativelor

Dupa o perioada in care a cunoscut numai suferinte in inchisoare, libertatea a facut-o sa

isi doreasca o viata normala. In incercarea de a isi gasi un loc de munca, nimeni nu o accepta
dupa ce iau la cunostinta despre trecutul protagonistei.

Explicarea deciziei

Desi incearca sa isi gaseasca un loc de munca normal, sa revina la o viata normala,
aceasta se loveste de barierele societatii. Nimeni nu doreste sa o angajeze datorita cazierului, nici
macar frumusetea ei nu o avantajeaza in fata sentintei pentru furt, amenintare si tentativa de
omor. Tracy trece printr-o perioada depresiva, fara sustinerea logodnicului ei, intrucat o parasise
in cele mai grele momente din viata ei, iar parintii lui sustineau ideea ca au facut familia de
rusine. Chiar cand credea ca nu mai are speranta, un domn bine intentinat ii propune sa devina
hoata. Desi la inceput refuza vehement, Tracy accepta in cele din urma si devine unul dintre cele
mai fascinante personaje din toate cartile citite pana acum.

24