Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

Didactica Domeniului

Profesor: Conf. univ. dr. Florin Frumos

Cursant: Elena Florentina Creţu

IAȘI – 2019
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

1. Alegeți/Extrageți dintr-o o programă de liceu la o disciplină pe care o veí preda două competențe
specifice pe care le considerați mai ușor de dezvoltat la elevi. Argumentați-vă alegerea.
Competenţa reprezintă capacitatea elevului de a rezolva o anumită situaţie, pe baza unor deprinderi
şi cunoştinţe dobândite anterior. Competenţele specifice sunt considerate etape intermediare în dobândirea
competenţelor generale, din care sunt derivate, se definesc la nivelul unui obiect de studiu si se formeaza
într-un interval de timp mai mic. Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe
parcursul unui an şcolar şi al unei clase. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind detalieri ale
acestora. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut. Unităţile de învăţare
utilizează competenţele specifice menţionate în programa şcolară. Ele sunt preluate ca atare din
programă şi sunt amplasate, codificat, în modelul de proiectare. Pentru unităţile de învăţare elementare
(de tip “lecţii”), competenţele specifice par a fi prea generale, iar utilizarea lor la fiecare lecţie ar presupune
o anumită repetitivitate. De aceea, pentru realizarea şi proiectarea lecţiilor trebuie să fie utilizate
anumite formulări minimale de tipul unor sarcini de învăţare, derivate din competenţele specifice
presupuse. Are loc, în acest fel, o anumită concretizare a competenţelor, într-un sens minimal, fără a
presupune aplicarea procedurilor clasice şi relativ sofisticate de construire a situaţiilor de învăţare.
Acestea sunt denumite frecvent sarcini de învăţare.
Competenţele specifice se exercită în diferite situaţii de învăţare, prin anumite activităţi
specifice, într-o varietate de forme şi pe baza unor suporturi corespunzătoare ofertate. Ele reprezintă
totodată criterii orientative în procesul de evaluare.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie extrem de interesantă, astfel:
• aproape toate competenţele specifice din programele şcolare ale unei clase pot fi dezvoltate cu aproape
toate conţinuturile ofertate de acestea (neexistând însă o corespondenţă biunivocă între ele);
• aproape toate conţinuturile permit exersarea unor situaţii şi activităţi de învăţare care să ducă la
atingerea aproape a oricăror competenţe existente în programă (neexistând o corespondenţă
biunivocă nici în acest sens);
• competenţele specifice este util să fie considerate ca „finalităţi” pragmatice imediate (dar şi de durată)
ale procesului de instruire, oferind repere suficiente pentru evaluare;
• este preferabilă o corespondenţă de „grup” între competenţe specifice şi conţinuturi (după modelul
programelor de liceu) sau sub forma asumării lor în cadrul unităţilor de învăţare.
Desfăşurarea procesului de instruire evidenţiază o serie de corecţii faţă de proiectul initial
(elemente reglatoare ale instruirii.), care cuprind informaţii referitoare la: alocarea optima a resurselor,
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

succesiunea momentelor instruirii, utilizarea nuanţată a curriculumului scris, utilizarea mijloacelor

auxiliare, folosirea sitemelor multimedia, utilizarea mijloacelor auxiliare, folosirea sitemelor multimedia,
succesiunea etapelor proiectate în designul instructional, modificarea strategiilor de instruire, îmbinarea
metodelor de predare, a activităţilor de învăţare şi a demersurilor evaluative, corelarea competenţelor
generale cu cele specific, imaginarea unor strategii şi modalităţi alternative.
În ceea ce priveşte alegerea/ extragerea a două competențe specifice pe care le consider mai ușor
de dezvoltat la elevi, consider că este o alegere dificilă întrucât reuşita dezvoltării acestora depinde de
calitatea procesului de instruire, care are mai multe elemente componente, cu o relativă independenţă,
care se află însă într-o conexiune funcţională în procesul de instruire propriu-zis: caracteristicile
subiecţilor supuşi instruirii (factori psihoindividuali, factori socio-familiali), caracteristicile mediului
educational, curriculumul scris (programa şcolară), activităţile de învăţare, activităţile de predare
ale profesorului, evaluarea, resursele instruirii, etc.

2. Formulați două obiective operaţionale conform algoritmului lui R. Mager pentru domeniul cognitiv
(modelul lui Bloom). Nivelul cognitiv poate fi egal și superior nivelului ”Înțelegere” din taxonomia
obiectivelor a lui B. Bloom (exemplu : ”înțelegere” și ”evaluare”). Veți utiliza verbe de acțiune și veți
aplica algoritmul de operaționalizare al lui R. Mager.

a) La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să definească temperamentul pe baza experienţelor din viaţa
reală şi a definiţiilor oferite de către profesor. Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să numească
corect caracteristicile de bază ale temperamentului.

comportamentul final: „La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să definească temperamentul…”
condiţia de realizare: “…pe baza experienţelor din viaţa reală şi a definiţiilor oferite de către profesor…”
criteriul de reuşită: “… Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să numească corect caracteristicile
de bază ale temperamentului.”

b) La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să enumere cele patru tipologii temperamentale prin
completarea spațiilor libere din fișa de lucru. Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să atribuie fiecărei
tipologii caracteristicile specifice conceptelor cheie ce definesc respectivul temperament.
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

comportamentul final: „La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să enumere cele patru tipologii
temperamentale …”
condiţia de realizare: “…prin completarea spațiilor libere din fișa de lucru …”
criteriul de reuşită: “…Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să atribuie fiecărei tipologii
caracteristicile specifice conceptelor cheie ce definesc respectivul temperamentul.”

3. Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea abilităţilor metacognitive ale

elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.

3.1. Obiectiv: Identificarea factorilor şi cauzelor care determină consumul de alcool, tutun şi alte droguri
Activitate: Profesorul împarte elevii pe grupe de câte 4-5 şi solicită acestora analizarea unor cazuri
particulare pentru identificarea factorilor şi a cauzelor care au dus la consumul de tutun şi alte droguri.
Apoi elevii sunt antrenați într-o dezbatere unde fiecare echipă prezintă argumentele alegerilor făcute.

3.2. Obiectiv: Realizarea propriului plan de carieră

Activitatea: În alegerea carierei un lucru foarte important este să te proiectezi în viitor. Gândește-te
cum ar arăta locul tău de muncă ideal și descrie:
- Atribuțiile pe care le vei avea în viitor
- Programul
- Stilul de lucru
- Mediul în care vei lucra
- Stilul de viață pe care îl permite
- Recompensarea

4. Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea gândirii critice a elevilor de

liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.

4.1. Obiectiv: familiarizarea elevilor cu cerințele diverselor meserii

Sarcină: Copacul meseriilor
Se formeaza grupe de 3-4 persoane. Fiecare grupă îşi alege un reprezentant care va merge şi va
trage un carton pe care este scrisă o meserie.Cartoanele sunt sub formă de frunză. Pe cartoane, timp de 10
minute, fiecare grupă va trebui sa scrie trei calităţi principale care i-ar recomanda pentru acea meserie, şi
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

dedesubt trei calităţi secundare. Fiecare grupă va prezenta ceea ce a scris şi se lipesc acele frunzuliţe pe
un arbore alcătuit dinainte de consilier.

4.2. Obiectiv: identificarea valorilor personale

Sarcină: Imaginați-vă că acum plecați acasă cu un rucsac în spate:
a) notați pe foițele galbene ce veți lua acasă de la lecția aceasta... (opinii, informaţii, oameni,
emoţii, idei, imagini, valori etc.)
b) notați pe foițele roz ce vreți să lăsați în clasă, la ce vreți să renunţați (obişnuinţe, idei nereuşite
sau învechite, momente dificile etc.) reprezentându-le jos, „pe pământ”.

5. Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de cunoștințe
declarative, 3-5 exemple de cunoștințe procedurale și 3-5 exemple de cunoștințe condiționale (conform
teoriei tipurilor de cunoştinţe).

Exemple de cunoștințe declarative, procedurale și strategice specifice consilierii psihologice:

Nr. Cunoștințe condiţionale/

Cunoștințe declarative
crt.
(ce este?)
1 Ce este cariera?
2 Ce este stima de sine?
3 Ce este reușita personală?
4 Ce sunt valorile personale?
Ce reprezintă comunicarea
5 eficientă în diferite contexte
eficientă?
Cunoștințe procedurale
(cum....?)
Cum alegem propria meserie?
Cum alcătuim un CV eficient?
Cum procedăm pentru
atingerea obiectivelor
personale?
Cum valorificăm valorile
personale în viața de zi cu zi?
Cum realizăm o comunicare
de viață?
strategice
(de ce? pentru ce?)
Realizarea planului de carieră
De ce e nevoie să avem o stimă
de sine pozitivă?
De ce este necesară obținerea de
rezultate pozitive în viața
personală?
Pentru ce este nevoie să ne
cunoaștem bine valorile
personale?
De ce este necesară o
comunicare eficientă?

6. Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de concepte şi
prototipuri care le corespund (conform teoriei prototipurilor).
Concepte:
- Atitudinea - este o dispozitie a psihicului de a actiona sau reactiona într-o anumita directie.
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

- Emoția – este o reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă, însoțită adesea de
modificări în activitățile organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate
- Temperamentul – este ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității
psihice a unei persoane, având o bază ereditară și exprimându-se stabil în comportament
- Imaginea de sine sau "cum ne vedem", - se referă, la modul în care ne percepem propriile noastre
caracteristici fizice, emoționale, cognitive, sociale și spirituale.
- Cariera – reprezintă domeniul de activitate al individului, timpul cât cineva lucrează într-un anumit
domeniu, treaptă în ierarhia socială sau profesională.

Concepte și prototipuri corespunzătoare

Nr. crt. Concepte Prototipuri
1 Psiholog umanist Carl Rogers
2 Metodă de cercetare Experiment
3 Proces psihic cognitiv Gândirea
4 Proces psihic afectiv Emoție
5 Psihanaliză Sigmund Freud

7. Descrieți un caz de problemă/criză școlară, real sau ipotetic (dar plauzibil), în care să apară diferite
tipuri de atribuiri (conform teoriei atribuirii) ale personajelor implicate (elevi, profesori, părinți).
Subliniați atribuirile diferitelor personaje și precizați ce fel de atribuiri sunt (interne/externe,
stabile/instabile, modificabile/nemodificabile).
Bernard Weiner a stabilit că în general cauzele pe care le invocă indivizii când invocă reuşita sau
eşecul (personal, profesional, financiar, şcolar) pot fi ordonate după două dimensiuni:
1. Intern (personal) – extern (situaţional)
2. Stabil (constant) – instabil (variabil)
3. Controlabil (poate fi influențat de catre cineva) – incontrolabil

CAUZE INTERNE EXTERNE

STABILE CONTROLABIL INCONTROLABIL CONTROLABIL INCONTROLABIL

INSTABILE CONTROLABIL INCONTROLABIL CONTROLABIL INCONTROLABIL

 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

Alexandru este elev în clasa a IX-a la un liceu cu profil real. În primul semestru a avut o situație
bună la învățătură (a încheiat cu media 7,25). Debutul în semestrul al II-lea a fost foarte slab – după
primele 3 săptămâni nu a luat nici o notă mai mare de 6. În această situație părinții s-au îngrijorat, au
vorbit cu diriginta și au ajuns și la cabinetul de asistență psihopedagogică. Părinții au relatat că nu se
așteptau la așa ceva. Și-au dat seama că liceul este mai dificil și nu s-au îngrujorat de notele copilului în
primul semestru care erau mult mai mici decât situația lui din școala gimnazială (a terminat gimnaziul cu
media 9,05 iar la capacitate a luat 8,85). Situația a devenit dramatică chiar în semestrul al II-lea.
Din spusele acestora, copilul nu mai are frați, are propria lui cameră, are condiții optime de studiu.
Îi place să cânte la chitară, a mers la un club de profil până la liceu, însă l-au oprit să mai meargă căci
meseria lui va fi cea de medic și nu mai poate să-și „piardă timpul” cu cântatul. Programul zilnic îi este
organizat de către părinți, cea mai mare parte a timpului fiind dedicată studiului și meditațiilor. Ei
consideră că situația în care s-a ajuns se datorează profesorilor care îl nedreptățesc prin depunctare,
colegilor care deranjează unele ore și toți sunt pedepsiți cu note mici.
Elevul a fost invitat la cabinet (cu acordul părinților) fiind rugat să-și exprime propria părere cu
privire la situația lui școlară. Iată versiunea lui: „Mereu am făcut ce mi s-a spus. Am optat pentru acest
liceu și acest profil căci aici a învățat tata. Am fost obligat să renunț la clubul de muzică și chiar să cânt.
Din când în când. Pe furiș mai cânt. Am compus chiar și 2 melodii pe care le cântă foștii mei colegi de
trupă. Am compus atunci când toți credeau că eu lucrez la matamatică. Mi-aș fi dorit să dau la liceul de
artă. N-am avut voie. Sunt lucruri pe care nu le înțeleg la lecții – nu mă regăsesc aici. Uneori mă trezesc
visând că sunt pe scenă și cânt. Am încercat de mai multe ori să le spun părinților că nu fac ce-mi doresc,
măcar să mă lase la club. Nici nu voiau să audă. Poate așa mă lasă și pe mine să fac ceva ce-mi place.
Vreau să fac muzică, să compun, nu vreau să fiu doctor. Sunt prea mulți în familia mea – mama, tata,
fratele tatei, bunicul. Eu nu vreau să fiu medic.”

Analiză:
Părinții consideră că de situația școlară a copilului lor sunt răspunzători:
a) Profesorii și colegii: factori externi, instabili (pot fi schimbați prin schimbarea în altă clasă sau chiar
altă școală), controlabili (pot fi influențați de către ei sau alte persoane).
b) Elevul consideră că situația sa școlară se datorează: părinților (factor extern, stabil, incontrolabil) şi din
cauza lipsei motivației personale (factor intern, instabil, controlabil)
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Modulul psihopedagogic nivelul II – curs postuniversitar

Ca și soluție se propune reluarea activității la club de către elev, terminarea clasei a IX-a la acest
liceu și luarea în considerare de mutare a acestuia la liceu de artă. Testarea abilităților îl recomandă pentru
activități artistice.

Bibliografie
1. Cucoş, C. (2014), Pedagogie. Ediţia a III-a revăzută şi adîugită, Polirom, Iaşi
2. Sălăvăstru, D. (2006), Didactica psihologiei. Perspective teoretice şi metodice, Polirom, Iași
3. https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/practices/teachers_professional_develop.htm