PORTOFOLIU

DIDACTICA DOMENIULUI
NIVELUL II – MODULUL
PSIHOPEDAGOGIC

Nume și prenume:

Master: EFCPP, anul II

Facultatea de Psiholohie și Științe ale Educației
 1. Două fișe care să conțină, fiecare, o teorie validă și, respectiv, o teorie invalidă
științific
Teoriile vor face parte fie din domeniul psihologiei, fie din domeniul de specializare a
studentului prin licență/master. (2 pagini)
TEORIE INVALIDA ȘTIINȚIFIC
După cum arată literatura de specialitate Sigmund Freud a fost un medic vienez care a
pus bazele psihanalizei. Ea a apărut ca urmare a cercetărilor din neurologie şi medicină. Scopul
său era de a înţelege şi trata comportamentele anormale. Conceptul central al din cadrul acestei
teorii a fost incoştientul. După cum afirma Freud controlul primar al comportamentului nu se
face prin raţiune şi procese conştiente, ci prin impulsurile şi tendinţele ascunse în inconştient.
Ceea ce trăim zilnic este dominată de forţe care operează în inconştient, cum ar fi de exemplu
impulsurile sexuale inconştiente. Prin teoria psihanalitică Freud a încercat să explice cele mai
multe dintre comportamentele umane. El a elaborat un model în care mintea umană este văzută
ca un “iceberg”, având cea mai mare parte ascunsă sub suprafaţa apei.
Acest “iceberg” are 3 niveluri: conştient (parte a minţii de care suntem conştienţi),
preconştientul (conține informaţii care sunt temporar uitate, dar care pot fi aduse uşor în
conştiinţă când este necesar) și inconştientului (conține conflictele şi traumele acumulate în prima
parte a vieţii). Inconştientul este cel care influenţează comportamentul şi emoţiile, ca uzând
deseori tulburări severe.
Freud consideră personalitatea ca fiind alcătuită din trei părți: sinele, eul şi supraeul.
Sinele conţine toate imboldurile lăuntrice, pulsiunile şi instinctele; este în întregime
egoist, funcţionând pe baza principiului plăcerii, de satisfacere imediată a oricărei dorinţe. După
prima parte a copilăriei sinele se adaptează la contextual social apărând astfel primele elemente
realiste ale sinelui. Acestea funcţionează pe baza principiului realităţii, de satisfacere a
solicitărilor sinelui într -o manieră care să se potrivească şi cu realitatea. Această parte
a personalităţii poartă denumirea de eu. Pe parcursul maturizării se dezvoltă şi o a treia parte a
personalităţii, supraeul. Aceasta indică subiectului ce “ar trebui” sau “nu ar trebui” să facă,
conţinând toate ideile, datoriile şi responsabilităţile sociale ale individului. În anumite privinţe
această parte a personalităţii este la fel de nerealistă ca şi sinele, deoarece unele exigenţe sociale
sunt foarte greu de realizat. Eul este cel care menţine echilibrul între realitate şi solicitările
supraeului
Au existat mai multe critici ale teoriei psihanalitice. Astfel, teoria poate fi utilizată pentru
a explica aproape orice după consumarea evenimentului, dar este dificil de folosit pentru a prezice
ceea ce se va întâmpla. O altă critică se referă la ideea de “adevăr psihologic” înconcepţia lui
Freud, şi anume dacă unei persoane i se pare adevărat ceva, atunci nu mai contează dacă acel
fapt este veridic. Efectul psihologic asupra individului este acelaşi. O altă serie de critici au făcut
referire la eşantionul omogen de subiecţi utilizat de autor şi la faptul că Freud utiliza tehnicile
psihanalitice numai la subiecţii care erau deja familiarizaţi cu teoria sa. Din punct de vedere al
validităţii conceptuale se pune problema testării ştiinţifice a ipotezelor derivate din teoria psihanalitică. Problema
verificării obiective şi sistematice a conceptelor centrale a fost neglijată mult timp. Freud însuşi nu a fost preocupat
de validarea empirică. Psihanaliştii moderni folosesc interviul clinic, verbalizările pacienţilor cu suferinţe intense,
terapia de lungă durată pentru verificarea ipotezelor psihanalitice. Nu se consideră necesară validarea
experimentală independentă. Analiştii consideră că experienţele relatate de pacienţi sunt relevante şi confirmă
teoria.
L. Silverman (1976, p. 622) face o prezentare a reţinerilor în acceptarea datelor clinice ca bază pentru
suportul empiric al teoriei psihanalitice. El afirmă că raportările psihanalitice, de obicei, nu furnizează materialului
clinic în maniera expusă de pacient ci interpretările făcute de analist; materialul nu este supus unei structuri
replicabile, necesare pentru evaluarea procedurii; și în colectarea şi evaluarea datelor, se minimalizează efectul
tendinţei, al predispoziţiei .

TEORIE VALIDA ȘTIINȚIFIC

Teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner

Howard Gardner, psiholog care activează în domeniul psihologiei stadiale, a formulat o

teorie cu privire la natura inteligenţei, și anume cea a inteligenţelor multiple. El a insistat
asupra faptului că inteligenţa nu trebuie concepută ca un construct unidimensional, ci ca o serie
de şapte inteligenţe independente.

Cele şapte tipuri de inteligenţă originale sunt:

 Inteligenţa verbală/lingvistică – aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient
cuvintele, fie în registrul oral.
Inteligenţa logică/matematică – aceasta include capacitatea de a utiliza raţionamente
inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre
concepte, idei şi lucruri.
Inteligenţa vizuală/spaţială – această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde
capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a
recrea propriile experienţe vizuale. Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu
acutizarea percepţiilor senzorio-motorii.
Inteligenţa corporală/kinestezică – inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne
permite să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm
coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit.
Inteligenţa muzicală/ritmică – acest tip se conturează prin gradul de sensibilitate pe
care individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli.
Inteligenţa interpersonală – reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate
stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Presupune capacitatea de a avea o
reprezentare de sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea conştiinţa
stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de
asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare. Inteligenţa
naturalistă – Aceasta este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu
natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber.

Teoria lui Gardner a avut un efect catalizator asupra educaţiei. De exemplu, în

programele de cultură generală a constituit un imbold pentru valorificarea diversităţii culturale;
din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple, inteligenţa, în calitatea de construct cultural, a fost
reconfirmată .Lucrarea lui Gardner a constituit baza teoretică a altor direcţii de dezvoltare a
practicii educaţionale, pornind de la constructul de creativitate. Prin importanţa acordată
domeniului educaţional pentru confirmarea unei creaţii, el confirmă valoarea aplicaţiilor practice
prin supunerea acestora unei evaluări competente. Intuiţiile lui Gardner în această privinţă au dat
un impuls suplimentar în afirmarea automatismelor mentale şi au acordat o importanţă specială
motivaţiei
 2. O fisă, cu două obiective operaţionale conform algoritmului lui R. Mager pentru
domeniul cognitiv (modelul lui Bloom). Nivelul obiectivelor operationale construite va
fi de la ”întelegere” in sus si cele doua obiective se vor situa pe trepte diferite in
ierarhia obiectivelor al lui B. Bloom (exemplu : ”intelegere” si ”evaluare”). (1 pagină)

 La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil să să ilustreze printr-un exemplu nivelul de

aspirație într-o sarcină propusă pornind de la explicațiile oferite de manual. Obiectivul va fi
atins dacă elevul va oferi un exemplu corect de nivel de aspirație adecvat posibilităților
individului (nivelul înțelegerii, lecția motivația)
 La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil să explice importanța impulsului motivațional în
satisfacerea trebuințelor pe baza exemplelor oferite de manual. Obiectivul va fi atins dacă elevul
va expune corect rolul stării de activare, de tensiune declanșată de impulsul motivațional în
atingerea obiectivului de satisfacere a trebuinței. (nivelul înțelegerii, lecția motivația)
 La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil să compare motivația intrisecă și motivația
extrinsecă pornind de la explicațiile oferite de profesor. Obiectivul va fi atins dacă elevul va
identifica corect cel puțin 2 deosebiri între cele 2 forme ale motivației. (nivelul analizei, lecția
motivația)
 La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil să să imagineze într-o compunere de 1 pagină cum
ar fi afectată conduita umană în absența motivației pornind de la explicațiile oferite de manual.
Obiectivul va fi atins dacă elevul va expune corect rolul și locul motivației asupra conduitei
umane. (nivelul de sinteză, lecția motivația, clasa a X a)

2. Trei fişe care să conţină, fiecare, 2-4 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează:

Dezvoltarea abilităţilor metacognitive ale elevilor
 Cine sunt eu?
Participanţii, aşezaţi în semicerc, se prezintă folosind numai 5 cuvinte (adjective), ei scriu aceste
cuvinte pe foițe, acest joc de repeat de 2 ori, a doua oara elevii se prezintă în sens invers
Prin aceste trăsături, profesorul îşi dă seama de modul cum se percepe fiecare elev, dacă se
evidenţiază prin trăsături pozitive sau îşi recunoaşte şi trăsăturile negative. Totodată, profesorul
îşi dă seama dacă elevul este deschis, extrovertit, adică dacă selectează trăsăturile care-l definesc,
care-l individualizează, sau este închis, introvertit, adică selectează trăsături mai generale,
trăsături care-i reprezintă pe majoritatea.

Profesorul le propune elevilor să răspundă la întrebări legate de prezentarea lor

- Ce ai simţit când trebuia să te prezinţi?
- A fost ceva la ce te-ai gândit, dar n-ai avut curaj să spui?
- Prima sau a doua prezentare a fost mai grea?
- Ce este pozitiv și negative în cele spuse de tine
- Te-a surprins ceva anume?
- Sunt taăsături pe care le-ai preciza si la care pană acum nu te-ai gândit?
- În ce situații te evidențiezi mai bine prin trăsături positive amintite și în ce situații sunt
evidențiate cele negative?
- Cum reușești să îți stăpânești trăsăturile negative? Gândește-te și la alte variante de
control

 Magazinul magic
Este un joc metacognitiv dar și al imaginației
Elevii sunt așezați încerc pe scaune și se cere fiecăruia în parte, într-o ordine stabilită de
profesor, să-și imagineze că intră în mgazinul magic de unde pot cumpara orice; bunuri materiale
sau insușiri și valori spiritule. Se poate cumpara orice lipsește în viața lor, lucruri care le pot
folosi în viața cotidiană.
Se pun întrebări de genul: Ce anume ai cumparat și de ce?
Se vor conștientiza lipsurile, mai ales cele recuperabile
După ce toți elevii au cumpărat ceea ce le lipsea și au argumentat alegerile făcute, se poate
analiza specificul fiecărui produs, importanța sa, modul în care poate fi utilizat și necesitatea lui
în anumite situații.
Se pun întrebări de genul:
- Ce fel de produs este acesta?
- La ce folosește?
- La ce ti-ar folosi ție?
- În ce situații ți-ar fi indispensabil?
 - Cum ai putea proceda în acele situații dacă nu l-ai avea?
- Cu ce ai putea înlocui acest produs în situațiile amintite?
Dacă sunt produse care nu sunt utile vârstei sau nu pot fi cumpărate la această vârstă se
analizează ceea ce este specific vârstei la care ei se află și cum gestionăm produsele caracteristice
vârstei lor.

Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenţă conform TIM

- Inteligenţa spaţial- vizuală
Sarcină de lucru : Ajută-l pe Pinocchio să ajungă Gepetto arătându-i drumul cel mai scurt.
- Inteligenţa interpersonală

Sarcină de lucru : Daţi-i sfaturi de bună purtare lui Pinocchio pentru a nu mai avea necazuri cu
cei dun jur şi cu înfăţişarea nasului său.
- Inteligenţa verbal-lingvistică
Sarcină de lucru : Enumeră animalele sălbatice pe care le cunoşti şi scrie câte o ghicitoare
despre fiecare.
- Inteligenţa logico-matematică
Sarcină de lucru : Recunoaşte animalele (de pe fișele prezentate) şi grupează-le după modul
lor de deplasare. Compune o problemă în care rezultatul să fie 24 de picioare.
- Inteligenţa naturalistă
Sarcină de lucru : Spuneţi cum procedaţi când excursia la pădure s-a terminat? Aţi găsit un pui
de iepuraş, iar mai departe se vede mama lui care îl caută. Ce faceţi?

Dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

Sistemul Interactiv De Notare si Eficientizara Lecturii si Gandirii antreneaza elevul sa verifice

in urma lecturarii textului daca ceea ce stie este confirmat sau infirmat de acesta si sa verifice
informatiile noi, dar si pe cele confuze care ar putea fi relevante pentru intelegere.
 Metoda este de fapt mijlocul prin care se inlatura lectura banala, fara scop, cu una activa
si eficienta. In texte, elevii vor cauta informatiile si nu le vor memora pentru o reproducere
ulterioara. Se vor folosi diverse semne, stabilite de comul acord, pe marginea textului, care :

 vor confirma nivelul informatiilor detinut de elevi : « * »

 vor infirma nivelul informatiilor detinut de elevi : « - »
 aparitia unor noi informatii : « + »
 aparitia unor informatii confuze : « ? »

SINELG-ul este urmat de obicei de « Tabelul SINELG » deoarece el valorifica cal mai
eficient procedeul de monitorizare si intelegere a lecturii. In « Tabelul SINELG » informatiile
sunt categorizate, de obicei pe 4 coloane.

Ilustrarea metodei SINELG

Metoda ar putea fi aplicata la sfarsitul orei, dupa predarea Memoriei. Elevii vor primi o
fisa de lucru ce contine informatii referitoare la personalitate (definitie, rol, caracteristici, factori
care influenteaza personalitatea etc.), expuse sub forma unor enunturi. Elevii vor avea sarcina de
a trece in dreptul lor semnele urmatoare , ce vor releva nivelul de cunostinte dobantite :

« * » -stiu deja « - » - nu stiam « + » - am aflat acum « ? » - nu am inteles

Ilustrarea metodei Lotus

In momentul in care dorim sa expunem factorii de care depinde personalitatea umana

putem apela la aceasta tehnica. Intai vom desena pe tabla diagrama urmatoare:
 In continuare le vom cere elevilor sa enumere 8 factori ce influenteaza personalitatea
umana. Elevii au cateva minute de gandire in mod individual, dupa care se vor completa oral
cele 8 idei secundare ale temei centrale, pe baza dialogului si consensului desfasurat intre elevi si
profesor. Raspunsurile se trec apoi in diagrama:

 Natura materialului
 Organizarea materialului
 Volumul materialului
 Gradul de familiaritate
 Modul de prezentare al materialului
 Timpul de prezentare a materialului
 Situatia de prezentare
 Locul ocupat de material in structura activitatii subiectului

Apoi colectivul se va imparti in 8 grupe de cate 3, 4 elevi. Ideile secundare vor deveni
idei principale pentru fiecare dintre cele 8 grupuri constituite. Spre exemplu, pentru fiecare dintre
factori expusi mai sus, se vor gasi cate 8 exemple in care sa se ilustreze aplicarea lor. Astfel
fiecare grup lucreaza independent la dezvoltarea uneia dintre idei, exercitiu creator la care
participa toti membrii grupului.

3. O fișă care să conţină:

3-5 exemple de tipuri de cunoştinţe din disciplina/disciplinele predate
Cunoştinţe declarative: definiția: psihologie,, memoriei, atenției, temperamentului,
caracterul.
Cunoştinţe procedural: folosirea unui ghid de interviu, a manualul unui test, etapele
aplicării unui test psihogice. folosirea unui test docimologic.
Cunoștințe condiționale: condițiile aplicării unui instrument psihologic în funcție de
nevoile persoanei.
3-5 exemple de concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme din
disciplinele predate
Învățarea condiționată - Ivan Petrovici Pavlov
Învățarea clasică (Recompensă și pedeapsă/Întărire): B.F. Skinner
Paradigme explicative: Structuralismul - Edward B. Titchener
Funcţionalismul - William James
Behaviorismul - John B. Watson
Psihologia umanistă - Abraham Maslow şi Carl Rogers

3. La alegere: un studiu de caz, real sau ipotetic (dar plauzibil), ilustrativ pentru

Teoria atribuirii
Ionuț este un copil de 12 ani elev în clasa a VI a, locuiește cu părinții în Iasi, și are o soră
mai mică. Părinții povestesc că Ionuț atât la școală cât și acasă nu își poate asuma niciodată
responsabilitate și consecința unei fapte produsă de el. Când acesta este întrebat despre cauza
problemelor care apar acasă acesta dă vina fie pe sora lui mai mică, când este la scoală de
exemplu la ora de matematica trebuia să predea un proiect împreună cu un coleg pe care au luat
nota 7, răspunsul lui a fost că acestă notă mică este din cauza colegului lui pentru că nu a lucrat
suficient. În ceea ce privește notele la care este ascultat oral, afirmă ce notele mici sunt din cauza
profesorului pentru că doar lui îi pune întrebări dificile. Însă cât se întâmplă ceca pozitiv acest
își asumă toate laudele.
Este suficient de clar că acest copil face atribuiri exterme, lucru care il face să fugă de
responsabilitate. Este indicat ca acesta să meargă fie la consilierul școlii sau la un psiholog
pentru a putea conștientiza realele cauze ale comportamentului său.
 Bibliografie:
Mielu, Z. (2000). Introducere în psihologie. Polirom.
Maier, Monica, (2010), Exerciţii de dezvoltare metacognitivă, Editura Universităţii de
Nord, Baia Mare
Maier, Monica, (2010), Dezvoltarea comportamentului metacognitiv, Editura
Universităţii de Nord, Baia Mare