1.

Metoda Kern-Îyrasek
Metodica K.Î. este una din cele mai răspîndite şi accesibile metodici pentru determinarea
maturităţii şcolare la copii.
Testul poate fi aplicat individual şi în grup. El constă din 3 probe: desenarea unei figuri
bărbăteşti după memorie, copierea literelor scrise, copierea unui grup de puncte.
Copilului (unui grup de copii) i se dă o foaie albă de hîrtie (din album) şi un creion moale.
Pe prima parte a foii scriem datele copilului (numele, vîrsta, data experimentului) şi lăsăm loc liber
pentru desenarea figurii bărbăteşti. Pe verso-ul foii în partea de sus este deja scris modelul literelor
scrise, iar mai jos – modelul grupului de puncte. Copilul va îndeplini sarcinile un pic mai jos de
modele.
Creionul e plasat la o distanţă egală de albele mîini ale copilului (pentru a determina copii –
stîngaci).
Instrucţiunea pentru prima probă: “Aici (i se arată fiecărui copil) desenează un bărbat.
Aşa cum vei putea”. Nu se admite mai mult nici un ajutor. La orice întrebare este doar un răspuns:
“Desenează, cum vei putea”.
(Uneori în locul bărbatului copilul desenează o femeie. În aşa caz îl vom ruga să deseneze
alături sau pe altă foaie un bărat, explicîndu-i că toţi copiii desenează un bărbat şi el deci, trebuie să
deseneze un bărbat.
Cînd copilul va termina desenul, îi vom propune să întoarcă foaia pe cealaltă parte.)
Instrucţiunea pentru a doua probă: “Priveşte, aici e scris ceva. Tu încă nu poţi scrie, dar
încearcă îţi va reuşi şi ţie exact aşa. Priveşte bine cum e scris aici şi scrie mai jos şi tu”.
Pentru copiere se propune o frază simplă de tipul: “El bea apă”, “Ea dă cana”, “Bim e cîine”.
Copiilor, ce cunosc literele, le vom da o frază engleză simplă: “He is at home”, She lihes reading”.
Instrucţiunea pentru proba a treia: “Priveşte, aici sînt desenate puncte. Încearcă aici, mai
jos, se desenezi exact aşa”. Fiecărui copil e necesar de indicat, în ce loc anume să deseneze
punctele. Modelele punctelor sînt prezentate în fig.1.

Numele
Varsta
Sarcina 1 – Deseneaza un barbat .

Sarcina 2. – Copie textul de mai jos.

BIM E CÎINE.

Sarcina 3. - Deseneaza exact asa

 2. Testul GV-Îyrasek
(AICI IN FOAIE NOTEAZA RASPUNSUL COPILUI DEODATA) .
(Test orientativ pentru determinarea maturităţii şcolare: gîndirea verbală)
Textul metodicii constă din 20 de întrebări, care se dau copilului în formă orală.
Răspunsurile se notează şi se apreciază în puncte. Se calculează punctajul total, care se compară cu
datele normative.
Instrucţiune respondentului: “Ascultă atent întrebările, care ţi le voi citi şi străduie-te să
răspunzi cît mai bine. În răspuns încearcă să evidenţiezi principalul, ce e legat de întrebarea mea”.
1.Care animal este mai mare: calul sau cîinele?
Răspuns: calul – O p.
cîinele – minus 5 p.
2.Dimineaţa noi bem ceai, iar la amiază …?
Răspuns: luăm prînzul, mîncăm supă, carne – O p.
luăm cina, ne jucăm, dormim – minus 3 p.
3.Ziua e soare, iar noaptea …?
Răspuns: corect – O puncte
incorect – minus 4 puncte
4.Cerul e albastru, iar iarba e …?
Răspuns. corect – o puncte
incorect – minus 4 puncte
5.Cireşe, mere, pere, prune – ce sînt?
Răspuns: fructe – O puncte
incorect – minus 1 punct
6.De ce înaintea sosirii trenului la trecerile căii ferate se lasă bariera?
Răspuns: ca trenul să nu se tamponeze cu automobile, ca nimeni să nu nimerească si tren
etc. – 0 puncte
incorect – minus 1 punct
7.Ce sînt Moscoa, Leningrad, Chişinău, Tiraspol?
Răspuns: oraşe – 1 punct
staţii – 0 puncte
incorect – minus 1 punct
8.Cît e ora? de arătat pe un ceas de hîrtie ora 615, 755, 1115, 1105.
dacă arată totul corect – 4 puncte
dacă nu ştie orele – 0 puncte
9.Văcuţa mică e viţel, dar un cîinişor mic - ?, dar o oiţă mică - ?
Răspuns: căţel şi miel – 4 puncte
îl numeşte numai pe unul – 1 punct
incorect – minus 1 punct
10.Cîinele seamănă mai mult cu pisica sau cu găina? Prin ce ei seamănă?
Răspuns. cu pisica şi numeşte 2 şi mai multe criterii de asemănare (cozile, urechile, labele,
blana) – 0 p.
cu pisica, dar nu numeşte criteriile de asemănare – minus 1 punct
cu gîina – minus 3 puncte.
11.De ce toate automobilele au frîne?
Răspuns. numeşte 2 sau mai multe cauze (pentru a frîna, cînd merg din deal la vale, pentru a
frîna la cotitură, pentru a se opri cînd trebuie: în caz de pericol, de accident, cînd
ajunge la punctul de destinaţie) – 1 punct
numeşte o cauză doar – 0 puncte
incorect (“el fără frîne nu poate merge”) – minus – 1 punct
12.Prin ce se aseamănă toporul şi ciocanul?
Răspuns. numeşte două însuşiri comune (sînt din lemn şi fier, au mînere, putem bate cuie cu
ele, sînt instrumente, din urmă sînt plate etc.) – 3 puncte
numeşte doar o însuşire comună – 2 puncte
incorect – 0 puncte
13.Prin ce se aseamănă veveriţa cu pisica?
Răspuns: numeşte două sau mai multe însuşiri comune (urechi, cozi, lăbuţe, ochi etc.) – 3
puncte
numeşte doar o însuşire comună – 2 puncte
incorect – 0 puncte
14.Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? Cum le-ai cunoaşte dacă le-ai vedea aici?
Răspuns. şurubul are filetură (aşa o tăietură împrejurul lui) sau o arată – 3 puncte
şurubul are piuliţă, el se înşurubează, iar cuiul se bate – 2 puncte,
incorect – 0 puncte
15.Fotbal, sărituri în înălţime, tenis, înot – ce sunt?
Răspuns: sport, cultură fizică – 3 puncte
jocuri, exerciţii, competiţii sportive – 2 puncte
incorect – 0 puncte
16.Ce mijloace de transport cunoşti?
Răspuns. numeşte trei terestre plus avion sau corabie – 4 puncte
 numai trei terestre sau le numeşte pe toate (împreună cu avionul şi corabia), dar
explică: “Mijloc de transport este ceea ce ne deplasează undeva” – 3 puncte.
Incorect – 0 puncte
17.Prin ce se deosebeşte un om bătrîn de unul tînăr? Care este diferenţa dintre ei?
Răspuns: numeşte trei caracteristici (părul e sur sau lipseşte, are riduri, nu poate lucra bine,
rău vede, rău aude, umblă cu beţişorul, deseori se îmbolnăveşte etc.) – 4 puncte
numeşte 1-2 caracteristici – 2 puncte
incorect – 0 puncte
18.De ce oamenii se ocupă cu sportul?
Răspuns. numeşte 2 cauze (ca să fie sănătos, căliţi, puternici, să se mişte repede, să aibă o
ţinută dreaptă, să nu fie aşa graşi, ei vor să învingă, să devină recordani etc.) – 4
puncte
numeşte o cauză – 2 puncte
incorect – 0 puncte
19.De ce e rău cînd cineva nu vrea să lucreze?
Răspuns:
- căci ceilalţi trebuie să lucreze pentru el (altcineva va pierde din cauza lui) – 4
puncte
- e lenos sau puţin cîştigă şi nu poate nimic să-şi compare – 2 puncte
- răspuns incorect – 0 puncte
20.De ce pe plic trebuie să fie timbru?
Răspuns:
- Aceasta e modul de plată pentru călătoria scrisorii – 5 puncte
- Dacă nu vom lipi timbrul, vom plăti amendă – 2 puncte
- Răspuns incorect – 0 puncte
1.“Numeşte figurile”
Scopul: Studierea percepţiei vizuale.
Copilului i se arată fişa cu imagini ale obiectelor.

Instrucţia: “Spune din ce figuri sînt alcătuite aceste desene”.

Aprecierea rezultatelor:
Nivel înalt – dacă copilul a găsit şi a numit toate figurile ori a comis 1-2 greşeli
Nivel mediu – dacă copilul a comis 3-4 greşeli.
Nivel jos – dacă copilul a comis 5 şi mai multe greşeli.
 5. Memoria vizuală (D.Vecsler, 1945).
Scopul: determinarea nivelului dezvoltării memoriei vizuale.
Material: 4 desene vizuale.

BB
AA

CC DD

Mersul experimentului: Copilului i se prezintă pe rînd fiecare desen. Timp de

10 secunde el priveşte desenul. Apoi trebuie să-l reproducă pe o foaie de hîrtie
 4. Metodica “Căsuţa”
Această metodică se foloseşte pentru determinarea nivelului de dezvoltare a atenţiei voluntare. Ea
permite evocarea posibilităţilor copilului de a se orienta la model, de a-l copia exact, ce presupune un anumit
nivel de dezvoltare a atenţiei voluntar, a percepţiei spaţiale, a coordonaţiei senzomotorii şi mişcărilor fine ale
mîinii.
Copilul primeşte sarcina de a copia un tablouaş, unde e prezentată o
căsuţă