TESTUL nr.

1
      1. Răspunderea juridică contravențională
1.1. Definiți noțiunea de răspundere juridică contravențională.

Dreptul statului de a trage la raspundere un contravenient pentru savarsirea unei

contraventii. Raport juridic intituit de catre organele competente a statului.

1.2. Determinați principiile și scopul răspunderii juridice contravenționale.

 1. Contraventia ca unic temei juridic al răspunderii contravenţionale. Este de menţionat că
temei juridic al răspunderii contravenţionale poate constitui doar fapta ilicită de atentare la o
valoare socială protejată de norma juridică contravenţională. Fără săvârșirea unei fapte
contravenţionale nu se poate naşte un raport juridic de constrângere contravenţională (raport
juridic de conflict).
2.Principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi a pedepsei contraventionale
înseamnă că sancţionarea contravenţională a persoanei vinovate pentru comiterea unei
contravenţii este obligatorie (implacabilă), cu excepția cazurilor expres prevăzute în lege (art. 26
din CC al RM). El îşi are justificarea în necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost
perturbată de contravenţia săvârșită, repararea pagubei pricinuite (art. 45 din CC al RM),
reeducarea persoanei care a comis o contravenţie, prevenirea comiterii unor noi contravenții (art.
32 din CC al RM).
3.Principiul oportunităţii şi utilităţii de a aplica răspunderea contravențională. Statul poate să
renunţe la aplicarea sancţiunii, acest lucru fiind posibil în virtutea faptului că statul este titularul
dreptului de a aplica sancţiunea contravenţională, drept la care poate renunţa, edictînd acte de
iertare sau de scoatere a unor fapte în afara ilicitului contravenţional.
4.Principiul utilităţii presupune selectarea celei mai adecvate sancţiuni contravenţionale,
reieşind din gravitatea faptei contravenţionale şi din caracteristica bănuitului. Uneori se poate
chiar renunţa la pedeapsă.
5.Principiul publicităţii aplicării răspunderii contravenţionale presupune examinarea publică
a cazurilor contravenţionale de către organele împu¬ter¬nicite şi accesul tuturor participanţilor la
procedura contravenţională de examinare a cazului (legea contravenţională nouă admite şi
judecarea cauzei contravenţionale în şedinţă închisă). 
Scopul raspunderii juridice :
 1. scopul general de preventie a altor fapte ilicite
2. scopul educaativ
3. scopul de a promova dreptatea
4. consolidarea ordonii legale

1.3. Dezvoltați cauzele care înlătură aplicarea răspunderii contravenţionale.

        Cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei sînt acele împrejurări, stări ori
situaţii a căror existenţă în timpul săvîrşirii faptei fac ca realizarea eficientă a vreuneia dintre
trăsăturile esenţiale să devină imposibilă.

1.Starea de extremă necesitate

Se consideră că a acţionat în stare de extremă necesitate persoana care a săvîrşit o faptă ilicită
pentru a salva de la un pericol grav iminent, care nu poate fi înlăturat altfel, viaţa, integritatea
corporală ori sănătatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al său ori al unei alte
persoane, sau un interes public.
Nu se află în stare de extremă necesitate persoana care şi-a dat seama, în momentul cînd a
săvîrşit fapta, că prin aceasta cauzează urmări evident mai grave decît cele care s-ar fi produs
prin neînlăturarea pericolului.

Condiţia ca acţiunea prin care se înlătură pericolul să fie prevăzută de legislaţie drept contravenţie
pare firească, deoarece altfel problema înlăturării caracterului contravenţional al faptei nu s-ar
pune. Ex. pt evitarea accidentlui rutier se incalca regulile de circulatie

2.Legitima apărare

Prin stare de legitimă apărare legiutorul descrie fapta, prevăzută de legislaţie drept contravenţie,
dar care este săvîrşită pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat
împotriva sa, împotriva unei alte persoane sau împotriva unui interes public.

- sa existe un atac, adică o acțiune socialmente periculoasa

-atacul să fie direct, să fie imediat, atacul trebuie sa fie material, real, îndreptat împotriva pers,
alteia, sau interes public.

3.Constrângerea fizică şi/sau psihică (morală)

Constrângerea fizică şi/sau psihică (morală) constituie cauză de înlăturare a răspunderii atunci
când fapta se săvârșește sub imperiul acestei constrîngeri. Constrângerea fizică înlătură caracterul
ilicit al faptei dacă autorul nu a putut rezista constrângerii.

Constrângerea psihică (morală) este o circumstanţă care împiedică o persoană să-şi dirijeze liber
voinţa, să facă sau să nu facă ceva, fapt ce exclude existenţa uneia dintre trăsăturile contravenţiei,
şi anume voință. ( amenințare directă,  obligație fortata

4,Riscul întemeiat

Riscul, deseori, este util în toate domeniile de dezvoltare a societăţii, în vederea obținerii
rezultatelor social utile, care nu pot fi realizate în mijloace obișnuite.  Progresul tehnico-ştiinţific
este imposibil fără implementarea de noi tehnologii, fără realizarea de experimente în diferite
domenii ale activităţii umane – ştiinţă, tehnică, medicină, farmacologie, sfera de producere, sfera
de combatere a infracţionalităţii şi contraventionalitatii etc.

5.Cazul fortuit

Cazul fortuit este o împrejurare imprevizibilă care determină producerea unei consecinţe fără ca
vreunei persoane să i se poată imputa vinovăţia.

2. Reținerea contravenientului – măsură procesuală de constrângere

2.1. Identificaţi noțiunea de reținere ca măsură procesuală de constrângere.
Reținerea este o masura procesuala de constrângere ce constă în privarea de libertate a
persoanei bănuite sau învinuite de savarsirea unei contraventii pe o anumită perioada de
timp în scopul asigurarii ordinii și securității publice
2.2. Determinați cazurile și condițiile de aplicare a reținerii contravenientului.
Conform articolului 433 legiuitorul stabilește cazurile de aplicare a retinerii: a)
contravenţiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului
contravenţional;
b) imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces
contravenţional dacă au fost epuizate toate măsurile de identificare;
 c) executării hotărîrii instanței de judecată privind expulzarea persoanei;
d) încălcării regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră sau a
regimului punctelor de trecere a frontierei de stat.

2.3. Formulați care sunt actele procedurale întocmite la aplicarea retinerii contravenientului.
(art 434) La reţinerea persoanei se încheie neîntârziat un proces-verbal cu privire la reţinere,
în care se consemnează data şi locul încheierii, funcţia, numele şi prenumele persoanei care a
încheiat procesul-verbal, date referitoare la persoana reţinută, data, ora, locul şi motivul
reţinerii.Procesul-verbal cu privire la reţinere se semnează de persoana care l-a încheiat şi de
persoana reţinută. Refuzul persoanei reţinute de a semna procesul-verbal se consemnează în el,
cu adeverirea faptului de cel puţin doi martori.

TESTUL nr. 2
1. Caracteristică generală a contravenției
1.1. Identificați noțiunea și varietățile (formele) contraventiei.
Conform articolului 10 din codul contravențional Contraventia este fapta -actiunea sau
inactiunea- ilicita, cu un grad de pericol mai redus decat infractiunea , savarsita cu vinovatie care
atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod și este pasibila de
sanctiune contraventionala .

VARIETATILE CONTRAVENȚIEI

-        Contraventie continua ( constituie o acțiune sau inacțiune care durează în timp în

mod natural, până în momentul consumarii

-        Contraventie prelungita  fapta savarsita cu o bunica intenție, caracterizată prin

mai multe acțiuni identify comise cu același scop. Se consideră consumată din momentul
stingerii ultimii acțiuni.

-        Tentativa se considera acțiunea sau inacțiunea îndreptat spre savarsirea unei

contraventii, care nu s-a produs. Tentativa consumată – s-au comis toate act. pentru
savarsire dar din voința lui nu. Tentativa neconsumată – faptuitorul nu a comis toate acț

-        Contraventie consumata – fapta intruneste toate elementele consitutitve ale

contraventiei. 

1.2. Determinați elementele constitutive ale contravenției.

Prin conţinutul faptei contravenţionale se înţelege ansamblul de elemente şi trăsături

caracteristice şi definite în însăşi norma de drept, care stabileşte sancţiunea sau o altă normă la
care se face trimitere pentru a constata şi sancţiona fapta contravenţională.  

Obiectul contravenţiei constituie valorile şi relaţiile sociale ocrotite de legea contravenţională,

care sînt vătămate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul reflectă acele valori şi
relaţii sociale la care a atentat subiectul.

 Obiectul juridic, la rândul său, se divizează în: obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit
(specific) şi obiect complex. 

Latura obiectivă Ea reprezintă acţiunea sau inacţiunea ilicită producătoare de consecinţe

socialmente periculoase sau care ameninţă anumite valori, relaţii sociale, bunuri ori interese
legitime şi care este considerată ca ilicită în legea contravenţională. Deci, părţile componente ale
laturii obiective sînt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate şi unele
condiţii de loc, timp, mod şi împrejurări.

Subiect al răspunderii juridice este persoana fizică sau juridică împotriva căreia se exercită
constrîngerea statală prin aplicarea sancţiunilor juridice.   Subiecţii contraventiei sînt persoanele
trase la răspundere contravenţională (delincvenţii) – subiectul activ, şi victimă – subiect pasiv.

Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contravenţiei – se referă la

atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. Elementul principal al
laturii subiective este vinovăţia şi formele ei. În cazul unor contravenţii, pentru completarea
laturii subiective, în textele de incriminare a acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la
scop şi la motiv.

1.3. Formulați delimitarea contraventiei de alte fapte ilegale (infractiune, abatere

disciplinară). 
Contraventia în raport cu infractiunea- spre deosebire de infracțiuni , care are un grad de
pericol social mai ridicat, cu consecințe mai grave, lezand valorile sociale importante, la
contraventie acest pericol este mai redus , iar urmările sale sunt mai restranse, neafectand
valorile sociale. Infracțiunile sunt prevazute si pedepsite doar de codul penal și legile speciale ,
pe cand contraventiile sunt prevăzute fi sanctionate prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale
guvernului. Modul de sanctionare. Infractiunea se pedepsește cu închisoare penală sau amenda
penala pe cand contraventiile se sancționează cu avertisment, amenda, obligarea
contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunitatii sau închisoare .
contraventia in raport cu abaterea disciplinara- abaterile discilplinare sunt fapte care aduc
atingeri doar raporturilor de munca în cadrul instituției în care sa savarsit fapta, ne avand
consecinte care sa lezeze un interes general, iar in cazul contraventiei raspunderea pentru
ocrotirea acestui interes general revine unui organ al administratiei publice. Abaterea disciplinara
etse fapta cu cel mai redus pericol social, contraventia avand un pericool social mai mare.
Contraventia se mai deosebeste de abaterea desciplinara prin  faptul ca la abaterea disciplinara
subiectul este calificat , fapta fiind comisa de catre persoana ce are calitate de angajat , pe cand
contraventia poate fi comisa de oricine .
2. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport
2.1. Descrieți noțiunea de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de
transport în calitate de măsură de siguranță.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport constă în
interzicerea temporară persoanei fizice de a conduce mijloace de transport prin ridicarea
permisului de conducere pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti asupra cauzei.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport are drept scop
înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea săvîrşirii unor fapte socialmente
periculoase în traficul rutier.
2.2. Stabiliți cazurile de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de
transport.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere este in cazul săvârșirii infracțiunilor în domeniul
transporturilor, precum și în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârșirea infracțiunii
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică de către
instanţa de judecată, la demersul agentului constatator, în procesul de examinare a
contravenţiilor pentru care se prevede sancţiunea privării de dreptul de a conduce mijloace de
transport.
2.3. Formulați care sunt actele procesuale întocmite la ridicarea provizorie a permisului de
conducere a mijloacelor de transport.
-
TESTUL nr. 3
1. Coordonatele acțiunii legii contravenționale
1.1. Identificați coordonatele principale ale acțiunii legii contravenționale.

Coordonatele de actiune ale normelor juridice si sa le deslusim pe larg. Acestea sunt: timpul de
actiune a normei, spatiul de actiune si cercul de persoane fata de care se aplica norma data.
1.2. Determinați efectele retroactivității și ale ultraactivității dispozițiilor contravenționale.

Retroactivitatea legii contravenţionale noi

este o excepţie a principiului neretroactivităţii legii, prin aceasta înţelegîndu-se aplicarea legii
contravenţionale noi la situaţiile juridice anterioare intrării ei în vigoare.

legea contravenţională poate avea efect retroactiv în următoarele cazuri

1) cînd atenuează sau anulează răspunderea pentru contravenţiile comise;

2) cînd legea nouă indică retroactivitatea sa;

3) în cazul legii interpretative, care explică sensul unor legi anterioare, producînd efecte de la
data intrării în vigoare a legilor pe care le interpretează şi cu care fac corp comun.

Supravieţuirea legii vechi (ultraactivitatea) înseamnă aplicarea acesteia şi după intrarea în

vigoare a legii noi, asupra unor situaţii stipulate în ultima.

Din cele menţionate concluzionăm că esenţa principiului aplicării legii contravenţionale în timp
constă în aceea că în toate cazurile se aplică legea contravenţională mai blîndă, care uşurează
starea de drept a persoanei trase la răspundere contravenţională.

1.3. Dezvoltați caracterul aplicării legii contravenţionale asupra reprezentanţilor diplomatici

ai statelor străine.

Nu pot fi supuşi răspunderii contravenţionale reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau

alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este
parte sau în conformitate cu legile Republicii Moldova, nu cad sub incidenţa jurisdicţiei
contravenţionale a Republicii Moldova sau în cazul cărora este înlăturată răspunderea
contravenţională.

2. Expulzarea – măsură de siguranță contravențională

2.1. Descrieți noțiunea de expulzare ca măsură de siguranță contravențională.
Expulzarea este o măsură de siguranță care constă în îndepărtarea silită de pe teritoriul
Republicii Moldova a cetățenilor străini şi a apatrizilor care au săvîrşit o contravenție prevăzută
de prezentul cod. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi/sau prevenirea
săvîrşirii unor fapte socialmente periculoase de către aceste persoane.
2.2. Determinați condițiile de aplicare a expulzării contravenienților.

 Expulzarea se aplică de către instanța de judecată şi doar în prezența cumulativă a următoarelor

condiții:

a) contravenientul este cetățean străin sau apatrid, cu excepția persoanei care a fost recunoscută
ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție umanitară;
b) cetățeanul străin sau apatridul este sancționat pentru o faptă care constituie contravenție;

c) rămînerea contravenientului pe teritoriul Republicii Moldova este sursa unei stări de pericol
pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională, înlăturarea acestei stări fiind posibilă
doar prin îndepărtarea contravenientului de pe teritoriul Republicii Moldova;

2.3. Formulați cauzele în care contravenientul nu poate fi expulzat într-un stat.,

contravenientul nu poate fi expulzat în statul în privința căruia există dovezi că în statul respectiv
acesta va fi persecutat din motive de apartenență rasială, națională, religioasă, din cauza
convingerilor politice sau va fi supus tratamentului inuman şi degradant, torturii ori pedepsei
capitale.

În privința cetățenilor străini şi apatrizilor care nu pot fi expulzați imediat, instanța de judecată
poate dispune luarea în custodie publică, cu plasarea acestora în Centrul de Plasament Temporar
al Străinilor pe un termen de cel mult 6 luni.

În cazul în care expulzarea însoțeşte sancțiunea arestului contravențional, aducerea la îndeplinire

a expulzării are loc după executarea sancțiunii.

TESTUL nr. 4
1. Probele și mijloacele de probă în procesul contravențional
1.1. Identificați noțiunea de probă în procesul contravențional.

Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la
constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea
vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.

1.2. Determinați tipurile de probă, clasificarea și aprecierea acestora în procesul

contravențional.
Probele pot fi clasificate dupa: caracterul lor: 
De acuzare= acelea care dupa continutul lor indica faptul ca contraventia a fost comisa de
persoana care este banuita de comiterea acesteia, precum si care indica vinovatia persoanei in
cauza. Acetsea dovedesc si existenta unor circumstante agravante.
In aparare= au sarcina de a constatat inexistenta contraventiei, dovedirea nevinovatiei
faptuitorului, o vina sau pedeapsa mai redusa, o circumstanta atenuanta.
Dupa sursa din care provine:
Immediate= sunt obtinute din sursele originale. Astfel de proba este declaratia unui martor
ocular, care relateaza despre faptele care le-a perceput, continutu procesului-verbal de examinare
a corpurilor delicte, originalul unui inscris.
Mediate= sunt obtinute dintr-o alta sursa, care nu provine direct din izvorul lor, cum ar fi de
exemplu declaratia unui martor care a auzit despre unele imprejurari importante in cauza penala.
Dupa legatura cu obiectul probatiunii:
Directe= dovedesc in mod direct actul principal, care formeaza obiectul cauzei contraventionale,
dovedesc in mod nemijlocit vinovatia sau nevinovatia persoanei si contin informatii ce pot
rezolva fara ajutorul altor probe aspectele generale de rezolvare a problemelor esentiale
Indirecte= nu pot dovedi vinovatia sau nevinovatia, dar reprezinta anumite imprejurari cu
ajutorul carora se poate conhide asupra actului principal. Aceste probe pot conduce la anumite
concluzii in procesul examinarii cauzei conraventionale numai in masura in care se colaboreaza
cu continutul altor probe. 
Exista insa si in doctrina idei precum ca sunt si probe: -principale= se refera la existenta faptului
imputat
-secundare= privesc imprejuraraile de natura a agrava sau a atenua vinovatia inculpatului
- incidentale= servesc la dovedirea unor exceptii ridicate pe parcursul cauzei

1.3. Formulați mijloacele de probă și aprecierea probelor.

Mijloacele de proba pot fi considerate ca acele cai prin intermediul carora datele de fapt au o
importanta in solutionarea unei cauze contraventionale pot fi utilizate legal atat de organul
competent de examinare, cat si de parti, si alti participanti la proces.

În calitate de probe se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor

mijloace: procesul-verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi
documentelor, procesul-verbal de percheziţie, procesul-verbal privind cercetarea la fața locului,
procesele-verbale privind alte acțiuni procesuale efectuate în conformitate cu prezentul cod,
explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional, declaraţiile victimei,
ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele
şi documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză.

Aprecierea probelor se face de persoana competentă să soluţioneze cauza contravenţională,

potrivit convingerii sale pe care şi-a format-o cercetînd toate probele administrate în raport cu
circumstanţele constatate ale cauzei şi călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are valoare
prestabilită. Sînt admisibile probele pertinente, concludente şi utile, administrate în conformitate
cu prezentul cod.

2. Judecarea cauzelor contravenționale în instanță

2.1. Descrieți judecarea cauzei contravenţionale în instanţă.
Atunci cind  agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice
pedeapsa contraventionala §i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata,
procesul-verbal cu privire la contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise
instantei sau comisiei administrative, potrivit competentei. Cauza contraventionala se judeca in
instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit si in contradictoriu.

Actele preliminare privind judecarea cauzei. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei
contraventionale in instanta, judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:

-            daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;

-             daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire
la contraventie;
-             daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat
ordinea examinarii cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a
cazului;
-             reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit
procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului etc.
 In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de
decizie: 1.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza
data examinarii cauzei contraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta,
intreprinde alte actiuni pentru buna ei destasurare.

(Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului

in instanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere motivata, poate prelungi
termenul de judecare a cauzei cu 15 zile.

2.2. Generalizați procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de

judecată.
Procedura scrisa este o noua procedura , cauza contraventionala in procedura scrisa se
examineaza in instanta de judecata in lipsa partilor si fara dezbateri orale. In examinarea cauzei
contraventionale nu se aplica cauzele contraventionale a caror sanctiune prevede privarea de
anumite drepturi . Astfel la 3 zile de la intrarea cauzei contraventionale in instanta de judecata,
judecatorul transmite faptuitorului si victimei o copie a procesului verbal cu privire la
contraventie , a probelor si inscrisurilor din dosar si obliga partile sa se expuna asupra aplicarii
procedurii scrie si asupra cauzei conraventioale , in termen de 10 zile.. In cazul in care partile nu
sau expus in termenul stabilit, instanta va pronunta o incheiere motivata. (pagina 226 carte )
2.3. Dezvoltați calea ordinară de atac a hotărârii judecătorești. Recursul.
Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a procedurii contr. – se
finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi:
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.
-agentul constatator          
-victima            
-procurorul
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor
-sotul/sotia pers. arestate.
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.
-sedinta de judecata nu a fost publicata
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in
imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate
-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
Termenul si modul de depunere a recursului.
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15
zile.Termenul incepe a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi
judecat.
Repunerea in termen a recursului.
R.declarat  cu omiterea termenului  nu mai tirziu de 15 zile,se considera depus in termen daca
instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea
despre adoptarea hotaririi a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea
cauzei,nici la pronuntarea hotaririi.
Judecarea cauzei contr. in recurs
Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea partilor.Neprezentarea nu impiedica
judecarea recursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in
recurs.Presedintele completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in
sedinta. 

TESTUL nr. 5
1. Scopul, funcţiile și sarcinile dreptului contravențional
1.1. Definiţi scopul dreptului contravențional şi determinaţi-l la diferite etape de
dezvoltare istorică. 
Scopul dreptului contraventional -este apararea valorilor sociale care nu necesita o protectie de
natura penală .Scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime
ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea
cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvîrşirii de noi contravenţii.
1.2. Stabiliţi legătura scopului cu sarcinile şi funcţiile dreptului contravențional.
functiile : constatarea faptei, examinarea cauzei, aplicarea masuriolr de sanctionare, 
Scopul dreptului contraventional -este apararea valorilor sociale care nu necesita o protectie de
natura penală 
legatura dintre acestea nu este alta decat aceea ca ele lucreaza concomitent. atat scopul cat si
funtiile dr contraventional se axeaza pe apararea valorilor sociale, prevenirea de contravntii.
legatura dintre acestea doua este ca odata ce a fost incalcta scopul dr contraventional, organele
competente actioneaza pentru a sanctiona sau mai bine zis a implementa masuri de reeducare
contravenientului ce a savarsit acea fapta. 
1.3. Evaluaţi scopul, sarcinile şi funcţiile dreptului contravențional în Republica
Moldova.

2. Valoarea juridică aplicativă a măsurilor procesuale de constrângere

2.1. Definiţi noțiunea de măsuri procesuale de constrângere şi interpretaţi trăsăturile ei.
masurile procesuale de constrangere sunt instituite pentru a asigura comportamentul
contravenientului in conformitate cu cerintele legii contraventionale, iar unele masuri constau in
anumite privatiuni sau constrangeri personale sau reale, determinate de conditiile si imprejurarile
in care se desfasoara procesul contraventional.
trasaturi: caracter retroactiv, aplicata strict in conformitate cu legea de catre agentul constatator,
apara procesul cercetarii si solutionarii cauzelor contraventionale
2.2. Determinaţi şi explicați condiţiile aplicării măsurilor procesuale de constrângere.

2.3. Proiectați măsurile procesuale de constrângere în conformitate cu legislația

contravențională a Republicii Moldova.
   
TESTUL nr. 6
1. Autoritățile competente în soluționarea cauzelor contravenționale
1.1. Definiţi noțiunea de competență prin prisma capacității organelor statului de a soluționa
cauzele contravenționale. Competența materială și competența teritorială.

Deosebim competenta teritoriala si materiala. 

La competenta teritorială se aplica principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in

alte ramuri ale dreptului, reprezinta criteriul , potrivit caruia se apreciaza care dintre organele de
acelasi grad pot sa solutioneze o anumita cauza 

Competenta materiala:

1) toate cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de prezentul cod

competenţei unor alte organe, precum şi:

a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;

b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61, 63-66, 316-318, 320, 336;

c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei

sancţiuni dintre cele care urmează:

- privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;

- privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;

- privarea de dreptul special;

- munca neremunerată în folosul comunităţii;

- arestul contravenţional;

2) contestaţiile împotriva hotărîrilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele

contravenţionale, procurorului. 

1.2. Determinaţi problemele de competență în soluționarea cauzelor

contravenționale.
Destul de frecvent sunt cazurile in care constatarea faptului contraventional este realizat de catre
alta autoritate decat cea competenta sa examineze si sa adopte hotarare pe caz, sunt alte cazuri in
care in mod eronat unele cauze contraventionale sunt transmise instantelor gresite, pentru
asemenea cazuri legiuitorul prevede urmatoarele solutii: in cazul in care insatnta de judecata
constata faptul ca instantei i sa remis spre examniare cauza contraventionala cu incalcarea
competentei teritoriale , dispune stramutarea cauzei catre instanta ce are competenta teritoriala sa
examineze cazul . 
In alte cauze dispune stramutarea cauzei catre procuror sau autoritatea necesara .
In cazul in care agentul constatator constata ca incalcarile contin elemente ale infractiunii ,
remite materialele procurorului sau ofiterului de urmarire penala.

1.3. Evaluați autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale și formulați

atribuțiile lor.

Instanta de judecata.  In procesul contraventional instanta de judecata are rolul unuia dintre
organele care examineaza si aplica sanctiunea contraventionala . Instantele judecatoresti
examineaza toate cazurileprivind raporturile juridice contraventionlale , pentru care legea nu
stabileste o alta competenta. Justitia in cazuele contraventionale se infaptuieste de catre intsanta
d ejudecata comform competentei date de codul contraventional.

Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. 63-68, 88, 312, 313, 316, 317, 320, 322-
324, 335-337, 351-353 şi cele pe care le-a depistat în exerciţiul funcţiunii. În cazul refuzului
începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie o contravenţie,
precum şi în cazul liberării de răspundere penală a persoanei cu tragerea la răspundere
contravenţională, procurorul dispune pornirea procesului contravenţional şi ori examinează
cauza în limitele competenţei sale, ori expediază materialele acumulate, conform competenţei,
altor organe pentru examinare. rin ordonanţă motivată, procurorul poate aplica orice sancţiune
contravenţională, cu excepţia sancţiunii a cărei aplicare este de competenţa instanţei de judecată.

Comisia administrativa. Comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală executivă

se formează de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) în componenţa
preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului responsabil şi a 4-7 membri, obligatia carora se
stabilesste prin regulament. Comisia administrativă examinează contravenţiile prevăzute la
art.62, 75, 76, 92, 108, 161-168, 170-175, 180, 181, 227.

Agentul constatator. Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui

rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea
specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii. Agentul
constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sînt
atribuite competenţei unor alte organe. Agentul constatator prevazut la articolele 400-

2. Caracteristica contravențiilor în domeniul circulației rutiere

2.1. Identificați și caracterizați particularitățile contravențiilor din domeniul circulației rutiere.
Asigurarea securităţii circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile
prioritare ale statului.

Potrivit criteriului de bază – securitatea circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni (obiect

generic) – în capitolul XIII al Codului contravenţional au fost comasate următoarele
contravenţii:

– încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 228);

– încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat, de revizie tehnică a vehiculelor

(art. 229);

- conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor de amplasare a numărului de înmatriculare sau

conducerea unui vehicul fără un astfel de număr (art. 230
2.2. Caracterizați elementele constitutive ale contravențiilor din domeniul circulației rutiere.

Obiectul nemijlocit al contravenţiilor nominalizate este legat în mod direct sau indirect de
obiectul generic şi rezultă din el (de exemplu, relaţiile sociale ce ţin de exploatarea vehiculelor
cu defecte tehnice la sistemul de frînare (art. 228) şi urmările posibile; relaţiile sociale ce ţin de
conformarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă şi a căştii de protecţie a motociclistului
(art.235); relaţiile sociale ce ţin de respectarea vitezei de circulaţie stabilite pe sectorul respectiv
de drum (art. 236) etc.).

Latura obiectivă se manifestă tradiţional atît prin acţiune (conducerea unui vehicul care nu a fost
înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin. (2));
conducerea unui vehicul fără număr de înmatriculare (art. 230 alin. (2)); conducerea vehiculului
de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); purtarea convorbirilor
radiotelefonice contrar Regulamentului circulaţiei rutiere (art. 235 alin. (2)); părăsirea locului în
care s-a produs accidentul rutier (art. 243) etc.), cît şi prin inacţiune (neîndeplinirea de către
conducătorul de vehicul a indicaţiei legale date de agentul de circulaţie de a opri vehiculul (art.
241 alin. (1)); nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră (art. 240); nerespectarea
regulilor de circulaţie în zonele rezidenţiale (art. 239) etc.).

Subiect al răspunderii contravenţionale poate fi numai persoana fizică

Deci, persoana fizică pasibilă de aplicare a sancţiunii trebuie nu numai să îndeplinească cerinţele
generale faţă de subiectul răspunderii contravenţionale (vîrsta şi capacitatea de acţiune), ci şi să
dispună de permis de conducere a vehiculului sau să fie proprietarul lui.

Latura subiectivă se exprimă, în majoritatea cazurilor, prin intenţie (atribuirea unui număr de
înmatriculare fals şi conducerea cu bună ştiinţă a vehiculului cu un astfel de număr (art. 230 alin.
(3)); conducerea vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. 231 alin.
(3)); eschivarea conducătorului de vehicul de la proba de determinare a stării de ebrietate (art.
234); ignorarea de către pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art. 245) etc; atît prin
intenţie, cît şi prin imprudenţă (încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat a
vehiculelor (art. 229 alin. (1)); încălcarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă (art. 235
alin. (1)); încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de leziuni corporale uşoare
(art. 242) etc.).

2.3. Evaluați sistemul măsurilor de prevenire, întreprinse de către autoritățile statului, în

privința contravențiilor din domeniul circulației rutiere.
Creșterea securității in traficul rutier, precum si ridicarea nivelului de responsabilitate a
conducatorilor de vehicule, reprezinta un interes public major , o obligatie pozitiva a statului ,
dar si a comunitatii in intregime. 

TESTUL nr. 7
1. Dreptul contravențional în sistemul științelor juridice

1.1. Definiţi noțiunea de drept contravențional ca ramură de drept şi interpretaţi trăsăturile ei.
Dreptul contraventional poate definit ca o totalitate de norme juridice strict determinate,
intituite de legislatia contravențională cu scopul de a ocroti drepturile si libertatile legitime ale
persoanelor, alte valori sociale determinate pentru a solutiona cauze contraventionale, precum si
a preveni comiterea contravențiilor
Trăsăturile dreptului contravențional :
1. Caracterul autonom-  Autonomia dreptului contravențional este justificată de obiectul său
specific de reglementare. Astfel obiectul dereglementare a dreptului contravențional îl
constituie relațiile sociale prin care este reglementată activitatea organelor competente
împotriva fenomenului contravențional. Ca urmare a săvârșirii contravenției în vederea
tragerii la răspundere contravențională în conformitate cu procedura contravențională
stabilită prin lege. Reglementarea obiectului respectiv se face prin norme
contravenționale deosebite de normele altor ramuri de drept. Acest grup de relații sociale
reglementat de normele contravenționale aparține numai dreptului contravențional și nu
pot constitui obiectul de reglementare al altei ramuri de drept.
2. Inegalitatea părților în relațiile contravenționale în cadrul relațiilor sociale reglementate
de dreptul contravențional una dintre părți este reprezentată de stat. Astfel reprezentantul
statului va constitui întotdeauna subiect dominant el fiind titular al funcției de apărare
socială respectiv al puterii statale. Cetățenii au datoria să respecte prevederile legislației
contravenționale pe de o parte, iar organele statale sunt abilitate să combată
contravenționalitatea pe de altă parte.
3. Apartenența la dreptul public dreptul contravențional- prin reglementările sale dreptul
contraventional face parte din dreptul public, statul este subiectul dominant care pretinde
o anumită conduită de la subiecții de drept
4. Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancțiunilor contravenționale această trăsătură
deosebește esențial dreptul contravențional de alte ramuri ale dreptului ca de exemplu cel
penal sau civil. Întreaga activitate de aplicare a sancțiunilor contravenționale de către
organele abilitate executive sau judecătorești și de constrângere statală față de persoanele
care au comis faptecontravenționale are caracter extrajudiciar și se manifestă prin
jurisdicția contravențională.
5. Caracterul dinamic caracterul dinamic este o trăsătură importantă deoarece normele
juridice contravenționale suportă deseori modificări în funcție de schimbările intervenite
în evoluția societății. Niciuna din ramurile dreptului nu este supusă unor modificări atât
de dinamice ale cadrului normativ

1.2. Clasificaţi principiile dreptului contravențional și identificați sistemul terminologic.

1.3. Estimaţi interacţiunea dreptului contravențional cu alte ramuri ale dreptului.

Cu dreptul constituțional:
 
Dreptul constituțional este definit ca acea ramură a dreptului unitar formată din normele juridice
care reglementează relații sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menținerii și
exercitării statale a puterii publice.Constituția cuprinde reglementări de cea mai mare generalitate
de aceea ea este izvorul principal nu numai pentru dreptul constitutional,ci pentru toate ramurile
dreptului. De aici rezultă regula conformității normelor din celelale ramuri ale dreptului inclusiv
din ramura dreptului contravențional cu normele de mare generalitate din constituție.
Cu dreptul administrativ:
Dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramură a sistemului de drept care cuprinde un
ansamblu de norme juridice care reglementează raporturile sociale referitoare la
organizarea,activitatea, controlul și răspunderea administrației publice pe baza și în executarea
legii. Atât dreptul contravențional cât și dreptul administrativ conțin norme și raporturi juridice
care se înscriu în sfera de activitate executivă a statului. Ambele ramuri ale dreptului au drept
scop asigurarea conviețuirii normale în cadrul societății, fără lezarea drepturilor și intereselor
cetățenilor,garantarea bunei funcționări a tuturor organelor și instituțiilor statului. Până în
octombrie 2008 odată cu adoptarea Codului Contravențional al RM dreptul contravențional nu
era considerat ca ramură autonomă a dreptului fiind o parte a dreptului administrativ.
Cu dreptul penal:
În literatura juridică dreptul penal este definit ca fiind sistemul normelor juridice care
reglementează relațiile de apărare socială prin interzicerea sub sancțiuni specifice numite
pedepsea faptelor periculoase pentru valorile sociale numite infracțiuni, în scopul apărării acestor
valori fie prin prevenirea acestor fapte fie prin aplicarea pedepselor celor care le
săvârșesc.Pornind de la instituțiile juridice de infracțiune și contravenție putem menționa că
obiectul acestora în mare parte coincide deosebindu-se prin pericolul social al consecințelor ce
survin în urma faptei ilicite. Reglementările dreptului contravențional și ale celui penal în
anumite cazuri se intersectează serie de fapte ilicite după modul lor de săvârșire condițiile în care
au fost săvârșite și urmările parvenite se situează la limita dintre ilicitul contravențional și cel
penal. În unele condițiifaptele ilicite comise obțin aspect contravențional iar în alte condiții
aspect infracțional. De Exemplu contravenția huliganismul nu prea grav prevăzut la art. 354 din
Codul Contravențional al RM și infracțiunea huliganismul prevăzut la art. 287 din Codul Penal al
RM.
Cu dreptul procesual-penal:
Procesul penal este o activitate reglementată de lege, desfășurată de organele competente cu
participarea părților și a altor persoane în scopul constatării la timp și în mod concret a faptelorce
constituie infracțiuni. Astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită
potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.Dat fiind
faptul că procedura contravențională este o instituție juridică a dreptului contravențional și nu
există ca ramură de sine stătătoare a dreptului unele tehnici procedurale de documentare a
contravențiilor, de aplicare a sancțiunilor sunt preluate din procedura penală deexemplu:
condițiile prevăzute în art. 55 din Codul Penal ,respectiv art. 275 și art. 285 din Codul de
procedură Penală „persoana care a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară sau mai
puțin gravă poate fi eliberată de răspunderea penală și trasă la răspundere contravențională de
către instanța de judecată dacă sa constatat că reeducarea ei este posibilă fără a fi supusă
răspunderii penale”.
 
Cu dreptul civil:
Dreptul civil prin normele sale reglementează relațiile privind patrimoniul, iar dreptul
contravențional le apară de exemplu: prevăzând în calitate de contravenții încălcarea dreptului
proprietății asupra subsolului, terenului, apelor, pădurilor și aplicând sancțiuni celor vinovați de
comiterea acestor fapte, dreptul contravențional contribuie la ocrotirea normelor de drept civil
deoarece sancțiunile civile fiind insuficiente în astfel de cazuri grave

2. Trimiterea spre executare a hotărârii judecătorești în privința persoanelor fizice

2.1. Identificați sistemul instituțiilor care asigură executarea sancțiunilor contravenționale.

2.2. Determinaţi particularitățile executării sancțiunii avertismentului și amenzii.

Avertismentul  cea mai usoara forma de sanctionare a contravenientului,, actiune morala ce
constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului faptei săvîrşite, recomandîndu-i să
respecte pe viitor dispoziţiile legale. Avertismentul se aplică în scris de către organul competent
a soluţiona cauza contravenţională, în modul stabilit de lege.

Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul
contravenţional. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este
egală cu 50  de lei.

pers fizica de la 1 la 500, persoana juridica de a 10 la 1500

neachitarea amenzii instanta de jud – marime dubla, privarea dr de a desfasura o anumita

activitate, MNFC, arest contrav. 

2.3. Formulați trăsăturile executării sancţiunilor privarea de dreptul de a desfăşura o anumită

activitate, privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii şi privarea de dreptul special.

Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea temporară

aplicată persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate, de la 3 la un an. Sanctiune
complementara care are ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii
altor fapte interzise de lege. INstanța de judecata apreciaza ca o pedeapsa complementara ,
apreciind ca pedeapsa principala nu este suficienta. Daca o persoana a comis contraventia,
folosindu-se de profesia sa , este considerata 

Privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii

interdictia de a detine temporar anumite functii prin rezilierea contractului

Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate

Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în stabilirea

interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii, de a emite acţiuni sau alte titluri de valoare, de a
primi subvenţii, înlesniri şi alte avantaje de la stat sau de a desfăşura alte activităţi.
   
TESTUL nr. 8
1. Particularitățile esențiale ale Codului contravențional al Republicii Moldova

1.1. Identificaţi evoluția diacronică a legislației contravenționale a Republicii Moldova.

In legislația Republicii Moldova noțiunea de contravenție a fost pentru prima data definita
in art 9 al codului cu privire la contravențiile administrative , din 29 martie 1985. In 2008
24 octombrie a fost adoptat Codul Contravențional al Republicii Moldova . Dupa intrarea
in vigoare a noului cod a avut loc ridicarea dreptului contraventional la nivel de ramura de
drept autonoma. Astfel in cooperare cu autoritățile interesate , au fost elaborate un sir de
proiecte de legi privind modificarea si completarea codului contravențional. Pe parcursul
evolutiei legislației se evidentiaza tendința creșterii numarului de fapte considerate
antisociale si calificate drept contraventii cu modificarea corespunzătoare a sistemului de
contraventii.
1.2. Stabiliţi structura juridică a Codului contravențional.
(Legea contravenţională nominalizată are drept sarcină ocrotirea personalităţii, a drepturilor şi a
intereselor legitime ale persoanelor fizice, a proprietăţii, a ordinii de stat şi a ordinii publice,
precum şi prevenirea şi curmarea contravenţiilor, influenţa asupra cauzelor şi condiţiilor
comiterii lor, contribuirea la educarea cetăţenilor în spiritul respectării întocmai a legilor şi a al-
tor acte normative. )
Pentru realizarea scopului şi a sarcinilor sale, CC al RM  este structurat în: cărţi, titluri,
părţi, capitole şi articole
Cartea întîi. Dreptul material este divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II
– Partea specială.
Cartea a doua. Procesul contravenţional este şi ea divizată în două titluri: titlul I – Partea
generală şi titlul II Partea specială

1.3. Proiectați partea specială a Codului contravențional.

Partea specială a cărţii întîi este divizată în cincisprezece capitole, Fiecare dintre ele
conţine norme materiale ale dreptului contravenţional,  Fiecare articol (alineatul
articolului) al Părţii speciale cuprinde reguli concrete în domeniul contravenţional
(dispoziţia normei juridice), pentru neonorarea cărora este prevăzută măsura de
constrîngere statală pasibilă de aplicare în cazurile şi modul stabilite de lege.
Partea specială a cărţii a doua este consacrată activităţii procesuale privind: constatarea
faptei contravenţionale şi cercetarea cazului; judecarea cauzei contravenţionle în instanţă;
căile de atac al deciziei emise; trimiterea spre executare a hotărîrii judecătoreşti,
problemele ce urmează a fi soluţionate la executarea sancţiunii contravenţionale
2. Circumstanțele care exclud răspunderea contravențională
2.1. Distingeți şi explicați condiţiile răspunderii juridice contravenționale.
Răspunderea contravenţională a persoanei fizice
 
(1) Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică responsabilă care, în
momentul săvîrşirii contravenţiei, are împlinită vîrsta de 18 ani.
(2) Persoana fizică cu vîrsta între 16 şi 18 ani este pasibilă de răspundere contravenţională
pentru săvîrşirea faptelor prevăzute la art. 69 alin. (1), art. 78, 85, 87, art. 88 alin. (1), art. 89, art.
91 alin. (1), art. 104, 105, 203, art. 204 alin. (1), (2) și (3), art. 228–245, 336, 342, 352–357, 363,
365, art. 366 alin. (1), art. 367, 368, 370, art. 372 alin. (2).
 
Pentru ca persoana fizica sa devina subiect general al unei contraventii ea trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
1. sa aiba varsta de 18 ani, iar pentru anumite fapte intre 17-18 ani
2. sa fi eresponsabila, adica sa fie in deplinatatea capacitatilor mintale , sa poata intelege si
judeca caracterul faptelor sale , prevaznad consecintele lor
3. sa dispuna de libertattea de vointa si actiune , adica s anu fie constrans sa comita actiunea
,
Ca subiect special al contraventiei , pe langa conditiile enumaret mai sus , trebuie sa
intruneasca si o conditie suplimentara, de exeplu sa fie posesor al permisului de
conducer 
Subiect pasiv- victima 
Răspunderea contravenţională a persoanei juridice
(1) O persoană juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere
contravenţională pentru o faptă prevăzută de prezentul cod dacă:
a) aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile directe ale legii ce
stabilesc îndatoriri sau interdicții privind efectuarea unei anumite activități sau a efectuat o
activitate ce nu corespunde actelor sale de constituire sau scopurilor sale declarate;
b) fapta a fost săvîrșită în interesul persoanei juridice respective de către o persoană fizică
împuternicită cu funcții de conducere, care a acționat independent sau ca parte a unui organ al
persoanei juridice;
c) fapta a fost admisă sau autorizată, sau aprobată, sau utilizată de către persoana
împuternicită cu funcții de conducere;
 d) fapta a fost săvîrșită datorită lipsei de supraveghere și control din partea persoanei
împuternicite cu funcții de conducere.
Răspunderea contravenţională a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei
fizice sau, după caz, a persoanei cu funcție de răspundere pentru contravenţia săvîrşită.

2.2. Identificați și argumentaţi circumstanțele care exclud răspunderea

contravențională.
1. Renunţarea benevolă la săvîrşirea contravenţiei
Se consideră renunţare benevolă la săvîrşirea contravenţiei încetarea acţiunii îndreptate
nemijlocit spre săvîrşirea contravenţiei, dacă persoana este conştientă de posibilitatea finalizării
faptei.
2. Iresponsabilitatea
că persoana a comis o contravenţie fără să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le conducă din
cauza unei boli psihice cronice, unei tulburări temporare a activităţii psihice, de¬bilităţii mintale
sau a unei alte stări patologice (art. 20 din CC al RM).

Responsabilitarea trebuie să existe atît în momentul comiterii contravenţiei, cît şi în momentul

aplicării sancţiunii contravenţionale. 

3. Contravenţia neînsemnată, tentativa 

Legea contravenţională prevede că, în cazul contravenţiei neînsemnate, organul (persoana cu
funcţie de răspundere) împuternicit să rezolve cazul poate înlătura răspunderea contravenţională,
limitîndu-se la adresarea unei observaţii verbale făptuitorului, doar in momentul in care
sanctiunea nu depaseste 10 uc 
4. Împăcarea victimei cu făptuitorul
Legea contravenţională prevede că procesul contravenţional pornit urmează a fi încetat în cazul
împăcării victimei cu făptuitorul în modul stabilit prin lege, doar pentru faptele prevazute de
lege. 
5. Prescripţia răspunderii contravenţionale
Prescripţia exclude răspunderea contravenţională datorită nerealizării acesteia în termenele
stabilite de lege (art. 30 din CC al RM). Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale este o
cauză ce stinge raportul juridic contravenţional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat
într-o perioadă de timp rezonabilă, prevăzută în legea contravenţională.
6. Amnistia 
Amnistia este o instituţie juridică contravenţională al cărei scop o constituie înlăturarea pentru
viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenţionale, interzicînd orice urmărire în ceea ce
le priveşte sau ştergînd condamnările care le-au atins.
7. Constatarea amiabila a accidentului rutier 
doar cand in accident sunt implicate 2 victime , soldat doar cu deteriorari ale autoturismelor

2.3. Formulați judecăți ce țin de problema privind interacțiunea condiţiilor răspunderii

contravenționale cu circumstanțele care exclud răspunderea contravențională.

   
TESTUL nr. 9
1. Principiile și izvoarele specifice ale dreptului contravențional
1.1. Explicați sensul noțiunii de izvor de drept contravențional și evidențiați principiile
acestuia.
 Prin izvor contraventional se înțelege actul normativ adoptat de parlament ca unica autoritate
legiuitoare care cuprinde regementari cu caracter contraventional, pot constitui izvor de drept
contraventional legea, traattele si conventiile internationle.

Principiile generale ale dreptului contraventional : 

1. principiul legalitatii in dreptul contraventional

2. principiul egalitatii in fata legii
3. principiul dreptatii in dreptul contraventional
4. principiul umnaismului

Principiile speciale:

1.principiul caracterului personal al rapsunderii contraventionale

2. principiul individualizarii raspunderii contraventionale si sanctiunii contraventionale

3. prevenirea si combatrea contraventiilor

4. contraventia este unicul temei al raspunderii cpntraventionale

5. prezumatia de nevinovatie
6. Inviolabilitatea persoanei 
7. Libertatea de marturisire impotriva sa
8. Dreptul la aparare 
9. Limba in care se desfășoară procesul contraventional si dreptul la intrepret 
10. Dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori

1.2. Categorisiti principiile și izvoarele dreptului contravențional.

izvor de drept în sens material; izvor de drept în sens formal.

Izvoarele formale ale dreptului contravenţional sunt actele normative în care se exprimă
voinţa socială, devenită voinţă de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea
contravenţionalităţii. Această voinţă este determinată de condiţiile materiale şi spirituale ale
societăţii, de existenţa fenomenului contravenţional ca parte a realităţii sociale, precum şi de
necesitatea prevenirii noilor contravenţii. Izvoarele formale ale dreptului contravenţional
stabilesc cadrul juridic şi politica juridică în activitatea de combatere a contraventionalitatii,
faptele ce constituie contravenţii, sancţiunile aplicabile, regulile de bază de aplicare a
sancţiunilor, procedura contravenţională etc.

1.3. Evaluați locul și rolul tratatelor și convențiilor internaționale în sistemul izvoarelor de

drept contravențional al Republicii Moldova.
Tratatele si conventiile internationale sunt izvoare de drept contraventional. Tratele si
conventiile sunt izcoare de drept in domeniul prevenirii si combaterii contraventionalitatii
in masura in care acestea sunt ratificate.
2. Latura subiectivă a contravenției
2.1. Definiți latura subiectivă în contextul componenței constitutive a
contravenției.

Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contravenţiei – se referă la

atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. Elementul principal al
laturii subiective este vinovăţia şi formele ei. În cazul unor contravenţii, pentru completarea
laturii subiective, în textele de incriminare a acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la
scop şi la motiv.

2.2. Caracterizați vinovăția ca element principal al laturii subiective. Distingeți formele

vinovăției.
Elementul principal al laturii subiective este vinovatia si formele ei, fara vinovatie nu exista
componenta contraventiei. Formele vinovatiei sunt intentia si imprudenta. Contravenţia se
consideră săvîrşită cu intenţie dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul
prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, a dorit sau a
admis în mod conştient survenirea acestor urmări.
   Contravenţia se consideră săvîrşită din imprudenţă dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea
seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei
prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate, ori nu îşi dădea seama de
caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii
urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.
 Dacă, drept rezultat al săvîrşirii cu intenţie a contravenţiei, se produc urmări mai grave
care, conform legii, atrag înăsprirea sancţiunii contravenţionale şi care nu erau cuprinse de
intenţia persoanei care a săvîrşit-o, răspunderea contravenţională pentru atare urmări survine
numai dacă persoana a prevăzut urmările prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor
putea fi evitate, sau dacă persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări, deşi
trebuia şi putea să le prevadă. În consecinţă, contravenţia se consideră intenţionată.
Articol 14 cc
 

2.3. Formulați elementele facultative ale laturii subiective. Motivul și scopul contravenției.
In cazul unor contraventii , pentru completarea laturii subiective , in textele de incriminare a
acestora sunt prevazute si elementele facultative, care sunt motivul si scopul.
Prin motivul contraventiei se intelege impulsul intern din care se naste decizia contraventionala
si , pe cale de consecinta, punerea in executarea deciziei.
Prin scop al contraventiei se intelege obiectul urmarit de faptuitor prin savarsirea actiunii sau
inactiunii ce constituie elementul material al contraventiei.
TESTUL nr. 10
1. Norma juridică, raportul juridic și subiecții dreptului contravențional
1.1. Formulați conceptul normei juridice contravenționale și analizați trăsăturile ei
caracteristice.
Norma juridică contravenţională este o regulă generală de conduită, obligatorie şi impersonală,
instituită prin lege, a cărei aplicare este asigurată, în caz de necesitate, prin forţa de constrîngere
a statului. 
Structura normei juridice contravenţionale reprezintă construcţia ei internă, modul de legătură şi
ordonarea elementelor sale componente, precum şi forma exterioară de exprimare a conţinutului
ei. Norma juridică contravenţională are structură logico-juridică şi structură tehnico-juridică.
Structura logico-juridică a normei juridice contravenţionale, ca şi în cazul altor ramuri ale
dreptului, prezintă trei elemente (părţi componente): ipoteza, dispoziția şi sancţiunea.  După
structura tehnico-juridică, normele dreptului contravenţional sînt sistematizate sub formă de
părţi, titluri, capitole, articole, alineate etc.   Dacă ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea alcătuiesc
structura internă şi stabilă a normei contravenţionale, construcţia ei tehnico-juridică formează
structura externă şi dinamică a acesteia.
1.2. Caracterizați raportul juridic contravențional în sensul conduitei sociale prescrise de
autorități.

Raportul juridic contravenţional este o relaţie de apărare socială reglementată printr-o normă de
drept contravenţional, relaţie ce ia naştere, se modifică şi dispare în acţiunea de combatere a
contraventionalitatii. Premisele raportului pe de o parte sunt existenta relatiilor sociale de aparare
impotriva contraventiilor , iar p ede alta parte sunt adoptarea normelor juridice contraventionale
care fixează conduita oamenilor care participa la aceste relatii sociale . structura acestor raporturi
fiind subiectii; continutul si obiectul 

1.3. Generalizați prevederile legale privind subiecții dreptului contravențional.

Subiectii raportului juridci contraventional sunt isisi participantii la acest raport. Atat in cazul
raporturilor juridice de conformare cat si acelor de conflict, statul ca titular al functiei de aparare
sociala va aparea intodeauna ca suviect investit cu dreptul de a organiza aceasta aparare prin
mijloace de drept contraventional. Cel deal doilea subiect al raporturilor juridice de conformare
est epersoana fizica sau juridica, destinatarul normei juridice careia ii revine obligatia de a avea
fata de valorile sociale ocrotite o conduita prestabilita. 
Subiectii dreptului contraventional sunt persoanele fizice, juridice si personale cu functie de
raspundere 
2. Competența agentului constatator
2.1. Specificați termenul „agent constatator” în ipostaza de reprezentant al autorității statului
în cauzele contravenționale. Determinați condițiile de dobândire a calității de agent constatator.

2.2. Stabiliți competența teritorială și competența materială a agentului constatator în

activitatea de constatare a faptelor și de examinare a cauzelor contravenționale.

2.3. Disputați condițiile de recuzare a agentului constatator de la soluționarea cauzei

contravenționale.
   
TESTUL nr. 11
1. Delimitarea contravenției de alte ilicituri
1.1. Determinați categoriile de fapte ilicite stabilite/sancționate în actele normative ale
Republicii Moldova.

1.2. Delimitați contravenția de infracțiune în lumina reglementărilor juridice naționale.

Contraventia în raport cu infractiunea- spre deosebire de infracțiuni , care are un grad de
pericol social mai ridicat, cu consecințe mai grave, lezand valorile sociale importante, la
contraventie acest pericol este mai redus , iar urmările sale sunt mai restranse, neafectand
valorile sociale. Infracțiunile sunt prevazute si pedepsite doar de codul penal și legile speciale ,
pe cand contraventiile sunt prevăzute fi sanctionate prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale
guvernului. Modul de sanctionare. Infractiunea se pedepsește cu închisoare penală sau amenda
penala pe cand contraventiile se sancționează cu avertisment, amenda, obligarea
contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunitatii sau închisoare .

1.3. Apreciați asemănările și deosebirile dintre contravenție și abatere disciplinară.

contraventia in raport cu abaterea disciplinara- abaterile discilplinare sunt fapte care aduc
atingeri doar raporturilor de munca în cadrul instituției în care sa savarsit fapta, ne avand
consecinte care sa lezeze un interes general, iar in cazul contraventiei raspunderea pentru
ocrotirea acestui interes general revine unui organ al administratiei publice. Abaterea disciplinara
etse fapta cu cel mai redus pericol social, contraventia avand un pericool social mai mare.
Contraventia se mai deosebeste de abaterea desciplinara prin  faptul ca la abaterea disciplinara
subiectul este calificat , fapta fiind comisa de catre persoana ce are calitate de angajat , pe cand
contraventia poate fi comisa de oricine .
Asemanari :caracterul ilicit si socialemnte periculos
2. Caracteristica contravențiilor ce atentează la ordinea publică și la                                      
securitatea publică
2.1. Identificați și caracterizați particularitățile contravențiilor ce atentează la ordinea publică
și la securitatea publică.

2.2. Stabiliţi și caracterizați elementele constitutive ale contravențiilor ce atentează la ordinea

publică și la securitatea publică.

2.3. Evaluați nivelul de implementare a politicii de stat ce ţine de asigurarea ordinii și

securităţii publice prin intervenţii directe, acţiuni eficiente de prevenire a iliciturilor.

TESTUL nr. 12
1. Varietățile contravenției
1.1. Definiţi conceptul de contravenție ca categorie distinctă de fapte juridice ilicite.

Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai
redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege,
este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională.

Elementele sau trăsăturile ce caracterizează contravenţia se referă la: caracterul antisocial al

faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei (vinovăţia); prevederea de către legislaţie a
răspunderii pentru fapta dată. În mod logic, în lipsa a cel puţin unuia dintre aceste elemente
fapta nu poate fi calificată drept contravenţie.     

1.2. Determinaţi tipurile (formele) de contravenții în funcție de fazele desfăşurării activităţii

contravenţionale.

-        Contraventie continua constituie o actiune sau inactiune care dureaza in timp in

mod natural, pana in momentul consumarii

-        Contraventie prelungita  fapta savarsita cu o unica intentie, caracterizata prin mai

multe actiuni identide comise cu acelasi scop. Se considera consumata in momentul
stingerii ultimii actiuni.

-        Tentativa se considera actiunea sau inactiunea indreptata spre savarsirea unei

contraventii, care nu s-a produs

Tentativa consumata – s-au comis toate act. pentru savarsire dar din vointa lui nu

Tentativa neconsumata – faptuitorul nu a comis toate acț

-        Contraventie consumata – fapta intruneste toate elementele consitutitve ale

contraventiei. 

1.3. Proiectați trăsăturile contravenției consumate

Contraventia se considera consumata daca fapta savarsita intruneste toate semnele constitutitve
ale contraventiei. La contraventia cosumata se realizeaza o unitate deplina intre elementul
obiectiv si cel subiectiv al continutului contraventiei, in sesul ca actiunea si urmarile care produc
reprezinta tocmai scopul urmarit de contravenient prin desfasurarea intregii activitati
contraventionale.
2. Exercitarea căii ordinare de atac în cauza contravențională. Recursul
2.1. Stabiliți temeiurile pentru atacarea cu recurs a hotărârii judecătorești contravenționale.

Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a procedurii contr. – se
finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege.

Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi:

-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.

-agentul constatator     

-victima       

-procurorul

-aparatorul,care declara recursul in numele partilor

-sotul/sotia pers. arestate.

Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.

-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.

-sedinta de judecata nu a fost publicata

-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in
imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate

-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;

-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita

-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,

2.2. Schițați efectele recursului împotriva hotărârii judecătoreşti contravenţionale.

1. efectul suspensiv, inseamna ca recursul suspenda executarea hotararii judecatoresti
atacate, de la aceasta regula existand o singura exceptie- nu se suspenda executarea
sanctinuii arestului contraventional
2. efectul privind neagravarea situatiei contraveninentului si nici a persoanei in favoarea
careia a fost declarat recursul 
3. efectul extensiv prin care legea recunoaste dreptul instantei de a judeca recursul si cu
privire la persoanele care nu au declara recursulsau la care acesta nu se referea
2.3. Formulați modalitățile deciziei de recurs împotriva hotărârii judecătoreşti
contravenţionale.
1. respinge recursul si mentine hotararea , daca recursul este: tardiv, inadmisibil, nefondat
2. admite recursul, casand hotararea atacata , partial sau integral si adopta una din
urmatoarele solutii:
a. dispunde achitarea persoanei sau incetarea procesului contraventional
 b. rejudeca cauza cu adoptarea unei noi hotarari  insa fara a inrautati situatia
contraveninetului
c. dispune rejudecarea cauze in prima instanta , daca est enecesara administrarea de
probe suplimentare , daca a constatat incalcari.
tESTUL nr. 13
1. Condițiile răspunderii contravenționale ale persoanei fizice și juridice
1.1. Distingeți condițiile generale de tragere la răspundere contravențională a persoanelor
fizice.
(1) Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică responsabilă care, în
momentul săvîrşirii contravenţiei, are împlinită vîrsta de 18 ani.
(2) Persoana fizică cu vîrsta între 16 şi 18 ani este pasibilă de răspundere contravenţională
pentru săvîrşirea faptelor prevăzute la art. 69 alin. (1), art. 78, 85, 87, art. 88 alin. (1), art. 89, art.
91 alin. (1), art. 104, 105, 203, art. 204 alin. (1), (2) și (3), art. 228–245, 336, 342, 352–357, 363,
365, art. 366 alin. (1), art. 367, 368, 370, art. 372 alin. (2).
 
Pentru ca persoana fizica sa devina subiect general al unei contraventii ea trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
-sa aiba varsta de 18 ani, iar pentru anumite fapte intre 17-18 ani
-sa fi eresponsabila, adica sa fie in deplinatatea capacitatilor mintale , sa poata intelege si
judeca -caracterul faptelor sale , prevaznad consecintele lor
-sa dispuna de libertattea de vointa si actiune , adica s anu fie constrans sa comita
actiunea ,
1.2. Determinaţi conceptul de subiect special al dreptului contravențional.
Subiectul special al contraventiei , pe langa toate conditiile generale obligatorii de tragere la
raspundere a persoanei fizice, trebuie sa intruneasca si o conditie suplimentara , sa aiba o
anumita calitate , ca de exemplu sa detina permis de conducere.
1.3. Evaluaţi particularitățile de tragere la răspundere contravențională a persoanelor juridice.
O persoană juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere
contravenţională pentru o faptă prevăzută de prezentul cod dacă:
a) aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile directe ale legii ce
stabilesc îndatoriri sau interdicții privind efectuarea unei anumite activități sau a efectuat o
activitate ce nu corespunde actelor sale de constituire sau scopurilor sale declarate;
b) fapta a fost săvîrșită în interesul persoanei juridice respective de către o persoană fizică
împuternicită cu funcții de conducere, care a acționat independent sau ca parte a unui organ al
persoanei juridice;
c) fapta a fost admisă sau autorizată, sau aprobată, sau utilizată de către persoana
împuternicită cu funcții de conducere;
d) fapta a fost săvîrșită datorită lipsei de supraveghere și control din partea persoanei
împuternicite cu funcții de conducere.
Răspunderea contravenţională a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei
fizice sau, după caz, a persoanei cu funcție de răspundere pentru contravenţia săvîrşită.

2. Calea extraordinară de atac. Revizuirea

2.1. Explicați procedura de deschidere a revizuirii în favoarea contravenientului.

Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni 

dupa aparitia urm. temeiuri:

-instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului

care poate fi reparata la o noua judecare;

-C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;

-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia
contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;

exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale;

-sa stabilit ,prin hotarire definitiva,ca agentul constatator,procurorul sau judecatorul au comis,in
cursul constatarii si judecarii acestei cauze,abuzuri ce constituie infractiune.

2.2. Determinaţi rolul procurorului la înaintarea cererii de revizuire a hotărârii judecătorești în

cauza contravențională.
Procurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi
emise in cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente
elementele constitutive  ale infr. Pr. De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de
nivelul instantei de judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului
adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau contestatia.
2.3. Formulați modalitățile hotărârii instanței în procedura de revizuire în cauza
contravențională.

Hotarirea instantei de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire

adopta una din urm. hotariri:

1)respinge cererea daca este:

-tardiva    -inadmisibila      -neintemeiata

2)admite cererea,casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire.

Hot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de C.de apel,pot fi atacate cu recurs de pers.
sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr. de
recurs.

TESTUL nr. 14
1. Noțiunea și trăsăturile specifice procesului contravențional
1.1. Definiți procedura contravențională și trăsăturile ei caracteristice.

Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite

reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Proces
contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a
altor persoane titulare de drepturi si de obligatii, avind ca scop constatarea contraventiei,
examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si conditiilor care au
contribuit la savirsirea contraventiei. 

1.2. Stabiliți scopul și sarcinile procesului contravențional.

Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului

contraventional, astfel incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana
sa nu fie sanctionata pe nedrept.

Sarcinile procedurii contraventionale:

- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz;
- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia;

- asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale;

- stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor;

- prevenirea contraventiilor;

- educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii.

1.3. Estimați principiile care guvernează procedura contravenţională în cazurile de comitere a

contravenţiilor.

Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii:

Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala.  Respectarea cerintelor legislatiei

la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin
controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de
raspundere, prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata
de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati stabilite de legislatie.

Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii, a
organelor de constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra
cazului, de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei
contraventionale. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a
organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate etc.

Principiul garantiei dreptului la aparare. In conformitate cu acest principiu, persoana care va fi

invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de
raspundere de dreptul acestuia la aparare.

Principiul inviolabilitatii persoanei.  Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul

prevazut de legea contraventionala. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin
aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel.

Principiul aflarii adevarului obiectiv în baza acestui principiu organele (persoanele cu funcţii de
răspundere) împuternicite să examinate cazul contravenţional au obligaţia să constate faptele
ilicite, împrejurările în care au fost comise acestea şi, în strânsă legătură cu realitatea obiectivai
să afle adevărul despre ele.
Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei
nevinovatiei. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale
apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia.
Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si
supunerea acestora numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului
organele imputernicite, sunt independente si se supun numai legii.
 Principiul contradictorialitatii se manifestă în raporturile dintre părţile participante la procedura
contravenţională. Acest principiu al procedurii contravenţionale se manifestă în duelul dintre
acuzare şi apărare, care presupune confruntare de opinii şi argumente legate de modul în care să
fie examinat cazul.
Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei.
Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii
contraventionale, care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita,
avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei, prejudiciul cauzat si
personalitatea lui.
Principiul folosirii limbii materne care prevede că cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale,
precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua cunoştinţă
de toate actele şi lucrările dosarului privind cazul contravenţional, de a vorbi şi a prezenta
concluzii prin traducător, în procedura contravenţională dreptul în discuţie este asigurat gratuit

2. Procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în      instanța de judecată

2.1. Stabiliți condiţiile examinării cauzei contravenţionale în procedură scrisă.
Cauza contraventionala in procedura scrisa se examineaza in instanta d ejudecata in lipsa partilor
si fara dezbateri orale
2.2. Determinaţi particularitățile soluționării cauzelor contravenționale în procedură scrisă.
In termen de 3 zile de la intrarea cauzei contraventionale in instanta de judecata , judecatorul
transmite faptuitorului si victimei o copie e procesului verbal cu privire la contraventie , a
probelor si a inscrisurilor din dosar si solicita partilor sa se expunna asupra aplicarii procedurii
scrise intr-un termen de 10 zile. In cazul in care timp de 10 zile partile nu sai epus asupra
aplicarii procedurii scrise , instanta de judecata va pronunta o hotarare de judecata motivata.
Daca partile refuza aplicarea procedurii scrise si solicita examinarea cauzei contraventionale in
sedinta publica , intsnta de judecata dispune citarea partilor in cazul in care apreciaza acest fapt
ca fiind necesar. Totodata innstanta poate respinge solicitarea  examinarii in sedinta publica.
Solutionarea cauzei contraventionale in procedura scrisa se judeca in termen de 30 zilede la data
intrarii dosarului in instanta , in situatii excepționale  se poate prelungi inca 15 zile.
2.3. Proiectați condițiile de contestare a hotărârii judecătorești examinate în procedură scrisă.
Hotararea judecatoareasca emisa in urma examinarii in procedura scrisa poate fi contestata in
recurs care se examineaza in conditiile Codului Contraventional Instanta de recurs examnieaza
recursul in procedura scrisa sau cu citarea lor in proces. In cazul in care partile cauzei
contraventionale nu doresc aplicarea procedurii scrise de catre instanta de judecata , urmeaza in
mod obligatoriu in termen de 10 zile din momentul informarii despre examinarea cauzei, sa
comunice instantei de judecata de ce refuza aplicarea procedurii scrise .