Sunteți pe pagina 1din 112

LAROUSSE

Redactor:  MĂRIA  STANCIU

Coperta:  VENIAMIN & VENIAMIN

DICŢIONAR
DE

PSIHOLOGIE
NORBERT  SILLAMY
Membru  al  Societăţii  franceze  de  psihologii

Traducere,  avanprefaţă  şi  completări


privind  psihologia  românească  de
dr.  LEONARD  GAVRILIU

UNIVERS ENCICLOPEDIC
I.S.B.N. 973-9243-25-8  Bucureşti,  1998
Pe  copertă  sunt  reproduse  fotografiile  psihologilor AVANPREFAŢĂ
JEAN PIAGET (coperta  1)  şi  VASILE PAVELCU (coperta 4)

„Calitatea de psiholog devine
universal umană."
VASILE  PAVELCU

Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl  invită
pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul
misterelor lumii:  spiritul  uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte
că  are  nevoie  ca  de  aer  de  psihologie.  A  nu  dispune  de  un  minimum  de
informaţie psihologică este  nu pur şi  simplu  a fi  deficitar pe planul  culturii, cât
a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem
confruntaţi cu situaţii  şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor,
în  raporturile  cu  amicii  şi  inamicii,  în  afaceri  sau  în  politică, în  profesiune
în  general,  la  policlinică  sau  la  spital,  în  mijloacele  de  transport  în  comun
sau  la volanul  autoturismului  propriu, în  calitate  de  cumpărător  sau  de  banal
pieton  etc.  etc.  Pretutindeni  avem  de-a  face  cu  intervenţii  sau  cu  reacţii
psihologice pe care trebuie  să le percepem, să le discifrăm şi  să le contracarăm,
uneori  imediat,  ca  atunci, de  exemplu, când  ne  aflăm  în  faţa  unor  infractori
periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere.
Desigur,  a  fi  psiholog  nu  se  rezumă  la  a  avea  cunoştinţe  de  psihologie.
Amendând  însă  opinia  superficială  că  „toţi  oamenii  sunt  psihologi",  Vasile
Pavelcu  relevă  o  deosebire  esenţială:  „Informaţia  psihologică  a  profanului  îi
serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi
DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE instituţională"1.  Tocmai  în  ideea  de  a  stimula  informarea  psihologului,  dar  şi
Norbert  Sillamy a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din
© Larousse,  1995 colecţia  References  Larousse,  unul  dintre  dicţionarele  (de  acest  format)  cele
mai  bune  din  lume, cu grijă pus  „la zi"  de  către  autorul  său, în  1991.
Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin Marea noastră dezamăgire, mai  mare  decât în  cazul  Dicţionarului de filosofie
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC al  lui  Didier  Julia 2 ,  a  fost  constatarea  că  în  paginile  sale  nu  s-a  făcut  loc
prezentării  nici  unui psiholog  român.  Ce-i  drept,  domnul  Norbert  Sillamy PREFAŢĂ
consemnează  patru  mari  psihologi  ..d'origine  roumainc",  aceştia  numindu-se
Georgc Devereux, unul dintre  creatorii  etnopsihiatriei  (născut  la Lugoj,  1908),
Georges  Politzer  (născut  la  Oradea.  1903), protagonistul  psihologiei  „omului
concret", Jacob L. Moreno,  fondatorul  sociometriei  şi  al  psihodramei  (născut
la Bucureşti,  1889)  şi  David Wechsler. autor al  unor teste de inteligenţă utilizate
cu  succes pe toate  meridianele  (născut  şi  el  tot  la Bucureşti,  1896).  Dar  unde
este  Nicolae  Vaschide,  acest  veritabil  Panait  Istrati  al  psihologiei  româneşti1,
care  a  publicat  aproape  exclusiv  în  limba  franceză,  în  Franţa,  cele  aproape
170  de  lucrări  ale  sale,  din  care  12  sunt  cărţi?  Unde  sunt  fie  şi  numai  acei
neurologi, neuropsihiatri şi psihologi  români care  —  ca Gheorghe Marinescu,
Dimitric  Drăghicescu, Constantin  Georgiade  sau  Mihai  Ralca  —  s-au  afirmat
mai  întâi  chiar  în  metropola  francofoniei?  Era  firesc  să  reparăm  această
dureroasă  nedreptate, consacrând în  dicţionar  articole  unora dintre  cele  mai Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât mai
reprezentative  personalităţi  ale  neuropsihiatriei,  psihologiei  şi  pedagogiei mult  cu  cât  se  află  la  confluenţa  antropologiei,  pedagogiei  şi  sociologiei,  ale
româneşti, cu acordul  Editurii  Larousse, căreia îi  aducem mulţumirile noastre căror  progrese  le  urmăreşte.  An  de  an  ea  se  îmbogăţeşte  cu  noi  concepte.
şi  pe  această cale. De  aceea ne-a apărut necesar  să punem  la punct o  nouă ediţie  a Dicţionarului
Mulţumiri  aducem  şi  domnului  Alexandru  Darie, de  la  Institutul  de  Ştiinţe de psihologie  publicat  în  1964  de  Librăria  Larousse.  Am  refăcut  total  prece-
ale  Educaţiei,  care  ne-a  precizat  unele  date  biografice  privindu-i  pe  unii
denta lucrare, suprimând numeroase părţi  introductive  la articole, cât şi unele
pedagogi  români  incluşi  în  dicţionar.
articole, adăugând  altele, actualizând pe  cele  păstrate.  Numărul  de  articole,
care era la început de 700, a crescut la  1135. Azi  s-au dezvoltat multe  noţiuni
Dr.  LEONARD  GAVRILIU noi:  bioenergie, centru  de  acţiune  medicosocială  precoce, parafilie,  analiză
tranzacţională...  O  sută  zece  notiţe  biografice  sunt consacrate  unor  autori  din
Europa,  America  sau  Asia,  ale  căror  contribuţii  în  domeniul  psihologiei  sunt
unanim recunoscute.
NOTE O  parte  importantă este  consacrată  educaţiei  şi  pedagogiei, deoarece  mulţi
părinţi, profesori  şi  educatori  sunt confruntaţi  cu  termeni  tehnici  sau  cu  sigle
cărora  nu  le  cunosc  sensul  exact:  hiperkinezie,  C.D.E.S.,  Co.T.O.Re.P.,
1
  Vasile  Pavelcu,  Metamorfozele  lumii  interioare,  Editura  Junimea,  Iaşi, C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate
1976,p.211. spre  a-i  permite  cititorului  o  informare  concisă,  însă  exactă,  asupra  acestor
2
  A  se  vedea  Didier  Julia,  Dicţionar  de  filosof ie,  traducere,  avanprefaţă  şi discipline  adesea  pe  nedrept  ignorate  sau  defăimate.
completări  privind  filosofia  românească  de  dr.  Leonard  Gavriliu,  Editura
în  afară de  aceasta, orice  cititor va  găsi  în dicţionar elemente  de  informaţie
Univers  Enciclopedic, Bucureşti,  1996.
3
 A se vedea S. Freud, Interpretarea  viselor, traducere, preambul la versiunea privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din  ultimii ani  de  liceu,
în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, studenţii  în  psihologie,  asistenţii  sociali  vor  putea recurge  la  acest  dicţionar
1993, p.  10. spre  a-şi  completa, preciza  sau  actualiza cunoştinţele.
ABANDON,  acţiune  de  părăsire real, decesul  părinţilor, temporara  absenţă
a unei  fiinţe,  lipsă de preocupare de  acasă.  Esenţială  pare  a  fi  însă  consti-
pentru soarta acesteia. tuţia'  individului.  într-adevăr,  abandonicul
Orice  situaţie  care  duce  la  slăbirea  sau prezintă  adesea  o  fragilitate  neurovege-
ruperea  legăturilor  afective  poate  fi  trăită tativă  care  se  manifestă  în  special  prin
ca  abandon.  De exemplu, plasarea în  pen- tulburări  digestive.  El  este,  de  asemenea,
siune  a  unui  şcolar  dificil  suscită  la  acesta hipersensibil,  emotiv  şi  anxios.  Trăsătura
de  obicei  impresia  că  este  lăsat  fără  sprijin de  fond  a caracterului  său  este  sentimentul
într-un  mediu  ostil, ba chiar periculos.  La lipsei  sale  de  valoare  şi  aviditatea  afec-
adult, de  asemenea, dezaprobarea  de  către tivă.  Pretenţios, exclusivist,  el  aşteaptă  să
o  persoană  iubită,  despărţirea  sau  retra- te  ocupi  mereu  de  dânsul  şi  să-1  iubeşti
gerea  sentimentului  de  dragoste,  absenţa necondiţionat.  Susceptibilitatea  sa  îl  face
sau  decesul unei rude apropiate  pot fi trăite să  reacţioneze  puternic  la  cea  mai  mică
ca  tot  atâtea  abandonuri.  Subiectul  poate frustrare',  fie  prin  opoziţie,  agresivitate,
reacţiona printr-o  tristeţe  copleşitoare  sau negativism,  fie  printr-o  supunere  anxioasă
agresivitate.  Evenimentul  prezent  joacă faţă  de  persoana  iubită.
un  rol  de  revelator;  reactivând  experienţe
dureroase  din  copilărie,  el  face  să  apară ABAZIE, incapacitate de a merge.
structura  psihică  latentă  şi  poate  genera Această  inaptitudine  de  a  merge  nu
conduite nevrotice (depresie', de exemplu). se  datorează  vreunei  leziuni  neurologice
sau  musculare.  Energia  fizică  şi  sensi-
ABANDONIC, subiect care, fără a bilitatea  sunt  intacte.  Nu  este  vorba  de
fi  realmente  abandonat,  trăieşte paralizia  membrelor  inferioare,  deoarece
teama permanentă de a fi părăsit. subiectul  îşi  păstrează  posibilitatea  de  a  le
La originea acestei  nevroze de  abandon', mişca.  Acest  simptom,  legat  de  un  conflict
numită şi „abandonism", stă uneori un epi- intrapsihic, se întâlneşte în nevroze,îndeo-
sod traumatic din prima copilărie:  abandon sebi  în  isterie*.
ABERAŢIE  CROMOZOMICA

ABERAŢIE CROMOZOMICA, ano moartea  sa.  Opera  lui  K.  Abraham  are constituie un fenomen de lichidare a ten- ABULIE,  deficienţă  a  voinţei,  lipsă
malie  privind  numărul  de  cromo- o cuprinzătoare arie tematică, de la stu- siunii', datorită căruia organismul îşi poate de  voinţă.
zomi  sau structura unuia sau a mai dierea căsătoriei între rude la vise şi mituri păstra echilibrul. Subiectul abulic este  incapabil  să ia o
multor cromozomi. (1909),de la formarea caracterului şi dez- decizie sau să realizeze un proiect. Inefi-
voltarea libidoului (1916) până la psihoze. ABSENTEISM,  lipsă  de  la  şcoală cacitatea sa, de care este conştient, îi spo-
cromozomi, dintre  care  44  autozomi  şi Ideile  sale  referitoare  la  precocitatea sau de la locul  de muncă. reşte starea de indispoziţie. în formele cele
doi gonozomi sau cromozomi sexuali. în relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale Absenteismul este una din cauzele eşe- mai  grave  bolnavul  poate  rămâne  total
1959, R. Turpin a demonstrat, împreună stau  la  originea  concepţiilor  Melaniei cului  şcolar.  iMotivele  invocate  privesc inactiv.  Abulia se întâlneşte îndeosebi în
cu J. Lejeune şi M. Gauthier, că mongo- Klein  şi  ale  altor psihanalişti, între care îndeosebi  sănătatea şcolarului  sau  aceea sindroamele care afectează dispoziţia, cum
lismul* se datorează prezenţei  unui  cro- M. Bouvet. a  mamei, dar  în  unele  regiuni  rurale  se sunt stările depresive şi melancolia', dar şi
mozom 21  supranumerar. Pe lângă abe- observă  şi  faptul  că  proporţia  absen- în nevroze (psihastenie') şi toxicomanii".
raţiile cromozomice privind numărul,există ABREACŢIE, reacţie afectivă amâ- teismului  creşte  în  perioada  muncilor I se recunosc drept cauze o predispoziţie
aberaţii cromozomice de structură. Fiecăreia nată a organismului, prin care acesta agricole. constitutivă, dar şi erorile pedagogice din
din ele îi  corespund tulburări  deosebite. se  eliberează  brusc  de  o  impresie în  psihologia  industrială  se  calculează copilărie (autoritarismul părinţilor, solici-
Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. neplăcută. procentul de absenteism în întreprinderi, tudinea excesivă a acestora).
Ele se produc pe parcursul unei diviziuni în terminologia psihanalitică acest ter- pe categorii de muncitori, raportându-se
celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi men desemnează reapariţia în conştiinţă timpul  de  absenţă  pe  o  perioadă  deter- ACCIDENT,  eveniment  întâmplă-
gonozomii. Frecvenţa lor este de aproxi-
şi  exteriorizarea emoţională, verbală sau minată  (fără  a  se  lua în  calcul  zilele  de tor,  de  obicei  vătămător  pe  plan
mativ 6%r. dintre naşteri (R. Turpin, 1965).
gesticulară, a unor sentimente până atunci sărbătoare  şi  concediile de lungă durată) corporal,  mental  sau material.
Pot  surveni în  orice  familie, dar s-a ob-
blocate  sau  refulate.  Abreacţia reprezintă la numărul de zile de lucru. Se constată, în în accidentele domestice se înregis-
servat  că  poate  avea  aici  un  rol  vârsta
o descărcare de afecte* acumulate în incon- general, că procentajul de absenteism este trează anual 23 milioane de răniţi şi apro-
părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste
mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei ximativ  5  000  de morţi  [în Franţa, la o
40 de ani, tată de peste 50 de ani în mo-
matic survenit la un moment dat în viaţa şi că descreşte de jos în sus pe scara ierar- populaţie  de  circa  59  milioane  —  nota
mentul fecundării). Diagnosticul prenatal
subiectului  şi  la  care  el  nu  a reacţionat hiei. Indicele este maximal pentru lucrători trad.). Majoritatea celor accidentaţi sunt
al  aberaţiilor cromozomice se efectuează
atunci în mod spontan şi adecvat. Abreacţia (1, 37) şi minimal pentru cadrele de con- copii şi persoane în vârstă.
între a  12-a şi a  14-a săptămână a gravi-
este omologul expulzării de către organism ducere  (0,29)  U.N.S.E.E.,  1986|.  Acest Procentajul accidentelor de circulaţie
dităţii, prin amniocenteză (prelevarea, pe
a unui corp străin neasimilabil, generator fenomen ţine probabil de faptul că perso- este atât de îngrijorător încât ia forma unui
cale transabdominală, de lichid amniotic,
de  tensiune  şi  permanentă  indispoziţie. nalul de conducere are conştiinţa propriei adevărat  flagel  social  în toate  ţările civi-
în care se scaldă embrionul) şi prepararea
Se poate întâmpla ca un eveniment să nu sale responsabilităţi şi consideră ca pe un lizate, contra căruia specialiştii, regrupaţi
unei culturi de celule în laborator.
fie înţeles în momentul trăirii lui (obser- semn de putere rezistenţa faţă de boală. în  echipe  pluridisciplinare,  duc  o  luptă
varea raporturilor sexuale ale părinţilor de Muncitorii  necalificaţi, dimpotrivă, fiind susţinută. Riscul maxim pare  a-i privi pe
ABRAHAM  (Karl),  medic  şi  psi- către copilul mic, de exemplu), dar sem- folosiţi la munci  ingrate, fără sens pentru subiecţii în vârstă de  la  15  la 25  de  ani.
hanalist  german  (Bremen,  1877  - nificaţi dânşii,  nu  se  simt  nici  angajaţi  şi  nici (în  Franţa, în  1987, tinerii  în  vârstă de
apare mai târziu, pe măsură
Berlin  1925). ce copilul  creşte. Amintirea uitată, care cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau, 18-25  ani  reprezentau ei  singuri  un sfert
Asistent  a  lui  E.  Bleuler",  la  Ziirich stăruie  sub  formă  de  „urme  mnezice", din necesitate, o parte din timpul  şi din din numărul victimelor.) Femeile au mai
(1904-1907),  îl  întâlneşte  aici  pe suferă atunci o remaniere şi devine trau- energia lor. Reducerea absenteismului ar puţine accidente decât bărbaţii. Numai în
C. G.  Jung, care  îl  iniţiază  în  opera  lui matică post factum. Abreacţia poate sur- fi  posibilă dacă  i  s-ar reda muncitorului anul  1990  s-au înregistrat, pe drumurile
S. Freud. în  1907 devine discipolul aces- veni în mod spontan şi natural, în desene demnitatea sa, dacă ar fi asociat la între- Franţei, 162 573 de accidente de corpo-
tuia. Instalat la Berlin ca specialist în boli şi în jocuri. Ea se manifestă, de asemenea, prindere  şi  ar  înţelege  în  felul  acesta rale, 226 160 răniţi şi 10 289 morţi. Costul
de nervi, practică psihanaliza şi, în  1910, în  curele  de  psihoterapie,  în  stările  de valoarea socială a muncii sale. social  al  accidentelor  rutiere  este  con-
fondează  Societatea  psihanalitică  din ebrietate  sau  ca  urmare  a  administrării siderabil  (în  1987,  pierderea  financiară
Berlin,  pe  care  o  va  prezida  până  la de agenţi chimici (barbiturice). Abreacţia ABSENTĂ  -  STARE  DE  ABSENŢĂ. pentru economia Franţei a fost evaluată

10 11
ACOMODARE ACT  RATAT

la 80  miliarde de  franci).  Circa 90%  dintre a  fi  mai  puţin  nefericiţi.  Acomodarea  are ACTIVARE,  creştere  a  excitabi- plexitate,  din  care  rezultă  sentimentele  şi
accidentele  rutiere  sunt  legate  de  factorul loc  şi  la  nivel  social. J.K. Galbraith a arătat lităţii sistemului nervos central sub fenomenele  gândirii.
uman  (tulburări  vizuale,  lipsă  de  atenţie, că  dacă  populaţia  rurală  săracă  din  lumea influenţa  unui  stimul  de  origine în  caracteriologie*,  termenul  de  acti-
imprudenţă,  agresivitate,  nesocotirea  regu- a  treia  pare  să  se  acomodeze  cu  sărăcia periferică (senzaţie vizuală, audi- vitate  desemnează  nu  numai  ansamblul
lilor  de  circulaţie...).  Investigarea  psiho- este  pentru  că  resemnarea  este  de  preferat tivă...) sau corticală. actelor unei  persoane, ci  şi  dispoziţia  sa de
logică  a  accidentatului  rutier  dezvăluie
speranţei  dezamăgite.  Pentru  J.  Piaget, Noţiunea  de  activare  îi  interesează  pe a  acţiona.  Din  această  cauză,  acela  care
adesea  o  personalitate  imatură  şi  trăsături
acomodarea  este, împreună cu  asimilarea", psihologi  din  mai  multe  puncte  de  vedere: acţionează  exclusiv  sub  presiunea  eveni-
de  caracter de  tipul  paranoicului  sau  maso-
unul  dintre  principalele  mecanisme  de 1)  în  primul  rând  ea  dă  o  bază  fiziologică mentelor nu  va fi caracterizat drept „activ".
chistului.
adaptare*. stărilor  care  se  eşalonează  de  la  comă Tulburările  de  activitate  pot  privi  acti-
Accidentele  de  muncă  reprezintă  un
la  emoţiile*  puternice  (furie,  anxietate); vitatea  voluntară  şi  activitatea  automatică.
fenomen  la  fel  de  neliniştitor.  în  1985  s-
ACTING  OUT;  propusă  în  1951 2)  poate  explica  anumite  aspecte  ale  perso- Abulia*  corespunde  unei  diminuări  a  acti-
au  înregistrat  731  806  accidente  cu  oprirea
lucrului,  dintre  care  1067  accidente  mor- de către E.  Kris şi folosită în mod nalităţii  (după  H.  J.  Eysenck,  persoanele vităţii  voluntare.  La  cealaltă  extremă,  agi-
tale.  Numărul  de  zile  de  muncă  pierdute curent de către psihologii şi psiha- introvertite  se  comportă  ca  şi  cum  ar  fi  în taţia  motorie, prost  coordonată, dereglată,
din  cauza  incapacităţii  temporare  a  atins naliştii francezi, această expresie permanenţă „activate": ritmurile lorelectro- este  o  formă  de  hiperactivitate  patologică.
aproape  22  milioane  (21  901  (XX)).  Victi- englezească  este  utilizată  spre  a encefalografice  sunt  mai  rapide,  manifestă
mele  sunt,  în  80%  din  cazuri,  muncitori, traduce ceea ce S. Freud numeşte reacţii  mai  vii  la  durere  e t c ) ;  3)  permit ACTIVITATE  LUDICĂ, conduită
mai  ales  imigranţi,  de  cele  mai  multe  ori agieren  (=  a  acţiona,  a  produce să  se  înţeleagă  preferinţa  unora  pentru de joc.
puţin  calificaţi  şi  prost  integraţi  din  punct un  efect,  a  juca  un  rol  e t c ) .  Ea anumite  activităţi,  cum  ar  fi  competiţiile Activitatea  copilului  mic  este  esen-
de  vedere  social.  Cauzele  accidentelor  de desemnează comportametul neaş- sportive.  într-adevăr, după  D.  E.  Berlyne, ţialmente  ludică;  ea  satisface  trebuinţele
muncă  sunt  multiple.  Unele  nu  ţin  de aceste  activităţi,  inclusiv  recurgerea  la dro- imediate  ale  copilului  şi  îl  ajută  să  se  adap-
teptat şi neadaptat al unui pacient
individ  (căldură,  iluminat*  deficitar, mono- guri, duc  la o creştere  a  activării, generând teze  la  realitatea  pe  care  în  scurt  timp  va
pe  parcursul  psihanalizării  sau
tonia  operaţiilor...),  altele  îi  simt  specifice plăcere  în  măsura  în  care  nu  depăşesc  un trebui  să  o  stăpânească.  Unii  autori  fac
al  unui  alt  tratament  psihotera-
(deficienţe  de  văz,  de  auz,  griji  familiale, anumit  prag. distincţie  între joc*  şi  ludism.  Ei  grupează
peutic.
insuficienta  adaptare  în  cadrul  grupului, sub  acest  termen  activităţile  solitare,  cum
teama de a fi dat afară).  Prevenirea acciden- Acting  out  ţine  simultan  de  abreacţie*  şi este  dezlegarea  de  cuvinte  încrucişate,
ACTIVITATE,  ansamblu  de  acte
telor  de  muncă  preocupă  pe  şefii  de  între- de  „trecerea  la  act"  despre  care  vorbesc menite  să  alunge  plictiseala.
ale unei fiinţe vii.
prinderi,  sindicatele  şi  puterile  publice. psihiatrii, cu  caracterul  impulsiv  al  acesteia.
Activitatea  reprezintă  o  tendinţă  înnăs-
Merge  mai  departe  decât  actul  ratat,  în
O  nouă  disciplină  ştiinţifică,  „sindinica" cută.  Ea  stă  la  baza  tuturor  compor- ACT  RATAT,  fapt  al  vieţii  coti-
sensul  că  în  acting  out  revenirea  ele-
sau  ştiinţa  riscului,  a  apărut  în  decem- tamentelor  şi  a  fost  studiată  îndeosebi diene,  în general  lipsit  de  impor-
mentului  refulat  are  loc  fără menajamente,
brie 1987.  Obiectul  ei  este  studiul  tuturor la  copii,  pornindu-se  de  la  jocurile  lor, tanţă, care survine pe neaşteptate,
pe  când  în  actul  ratat  dezvăluirea  dorin-
riscurilor  care  decurg  din  tehnologia  mo- precum  şi  la  animale.  Dacă  plasăm  un accidental, în comportamentul nor-
ţelor  inconştiente  nu  este  niciodată  totală.
dernă,  într-adevăr,  este  posibil  ca,  asociin- şobolan,  de  exemplu, într-un  mediu  nou, mal al unei persoane.
du-i  pe  muncitori  la  cercetări  şi  luându- Acting  out  se  declanşează  în  cursul  unei el  începe  prin  a-1  explora,  dincolo  chiar S.  Freud a demonstrat în  1901  că  actele
se  măsurile  adecvate,  să  se  reducă  în  mod şedinţe  de  psihanaliză  atunci  când  paci- de  orice  trebuinţă  imediată  (hrană  e t c ) . ratate,  cum  sunt  pierderile  de  obiecte,
considerabil  numărul  accidentelor. entul  nu  reuşeşte  să  verbalizeze  anumite Distingem  diferite  categorii  de  activitate. uitarea*  sau  lapsusurile",  sunt  încărcate
reprezentări  impulsionate.  Faptul  de  a-şi Cea  mai  simplă  este  reflexul,  care  nu  este de  sens.  De  exemplu,  o  tânără  femeie  îşi
ACOMODARE, proces de adaptare transpune  în  acte  fantasmele  şi  senti- decât  o  eliberare  de  energie  ca  reacţie scoate  verigheta  spre  a  se  spăla  pe  mâini
datorită  căruia  un  organ  sau  un mentele  în  cursul  tratamentului, în  loc  de la  un  excitant.  Calificăm  acest  „răspuns" la restaurant, o uită pe chiuvetă  şi  o pierde.
organism poate suporta, fără peri- a  le  exprima  verbal, îndeosebi  când  lucrul drept  activitate  nervoasă  inferioară,  spre La  scurt  timp  după  aceea  se  desparte  de
col, modificările mediului exterior. acesta  se  produce  în  afara  şedinţelor, deosebire  de  activitatea  nervoasă  supe- soţul  ei.  Pierderea  verighetei  poate  fi  inter-
Ne  acomodăm  cu  frigul,  cu  căldura  şi constituie  una din  manifestările rezistenţei* rioară,  aceea  a  creierului, care  pune în joc pretată  ca  o  acţiune  anticipată.  Factori
cu  orice  situaţie  nouă, spre  a  supravieţui  şi pacientului  faţă  de  cură. mecanisme  de  acţiune  de  o  extremă  com- psihofiziologici,  cum  ar  fi  oboseala  sau

12 13
ACŢIUNE  PSIHOLOGICA ADOLESCENTĂ

starea  de excitaţie, pot  favoriza  apariţia (unelte, arme, vestimentaţie), apoi  prin cadrul dublei  acţiuni a subiectului asupra York,  1932). Adler este autorul a nume-
actelor  ratate,  dar  fără  a  le  explica.  Pe schimburi  sociale  (vocabular, economie) obiectului  (asimilare')  şi  a  obiectului roase lucrări, dintre care cele mai impor-
de altă parte, nu toate „rateurile" acţiunii şi, în sfârşit, spirituale, motivate de curio- asupra subiectului (acomodare*).  Aceste tante  au  fost  traduse  în  limba  franceză:
sunt acte ratate. Au dreptul la această denu- zitate, de  insatisfacţie  sau  de dorinţa de două moduri de acţiune, interdependente, Ije temperament nerveux (1912), Pratique
mire numai „accidentele" cărora le putem prestigiu. Aportul de elemente noi antre- se combină fără încetare pentru a menţine et theorie de la psychologie individuelle
demonstra sensul ascuns şi care constituie nează o reorganizare a celor preexistente starea  de  echilibru  stabil  care  defineşte (1920),  Le  sens  de  la  vie  (1932).  [în
formaţiuni de compromis între o intenţie şi apariţia unei  structuri originale. Dar o adaptarea. Există adaptare, spune J. Piaget, româneşte  au  apărut,  până  în  prezent,
conştientă, un proiect şi o dorinţă incon- asemenea remaniere culturală nu se face atunci când organismul  se  transformă în Cunoaşterea omului (1991, 1996), Psiho-
ştientă  refulată. fără conflicte  morale dureroase.  Imitaţia' funcţie de mediu, iar această variaţie are logia şcolarului greu educabil (1995)
grupului  social  cel  mai  puternic  coexistă ca efect un echilibru al schimburilor între şi  Sensul  vieţii  (1996)  —  nota  trad.l
ACŢIUNE  PSIHOLOGICĂ,  an- adesea  cu  ataşamentul  faţă  de  valorile mediu  şi  el,  favorabil  conservării  sale. -«• COMPLEXUL DE INFERIORITATE.
samblu  de  mijloace,  altele  decât grupului  de  apartenenţă,  iar  dorinţa  de Potrivit concepţiei lui Piaget. viaţa psihică
armele,  puse  în  practică  pentru  a schimbare  merge  în  paralel  cu  aceea  de ascultă  de  aceleaşi  legi  structurante  ca ADOLESCENŢĂ,  perioadă a vieţii
influenţa opinia  publică  şi  compor- menţinere a obiceiurilor şi tradiţiilor. La viaţa organică.  Inteligenţa se construieşte care  se  situează  între  copilărie,  pe
tamentul  populaţiilor  amice  sau început  termenul  de  aculturaţie  a  fost printr-o  permanentă  ajustare  între  sche- care o continuă,  şi vârsta adultă.
neutre a  căror  combativitate  vrem folosit numai de etnologi, pe când în pre- mele anterioare şi elementele unei expe- Este o „perioadă ingrată", marcată de
să o sporim,  obţinând ajutor sau cel zent este  folosit pentru  a desemna orice rienţe noi. -• SELYE (HANS). transformări corporale şi psihologice care
puţin  asigurându-ne  simpatia. adaptare'  culturală  care  rezultă  dintr-o încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între
Acţiunea  psihologică  se  exercită  în schimbare  de  mediu,  geografică,  profe- ADLER  (Alfred),  medic  şi  psiholog 18 şi  20 de ani. Aceste  limite  sunt vagi,
profunzime, mergând  mai  departe decât sională  sau  socială,  cum  este  integrarea austriac  (Viena,  1870  -  Aberdeen, deoarece  apariţia  şi  durata  adolescenţei
propaganda", care de asemenea se adre- imigranţilor în ţara lor adoptivă. Scoţia,  1937). variază  după  sex,  rasă,  condiţiile  geo-
sează sensibilităţii şi raţiunii, dar în mod Elev  disident  al  lui  S.  Freud,  Adler grafice şi mediul socioeconomic. Pe plan
superficial şi grosolan. Ea se deosebeşte şi ADAPTARE,  ajustare  a  unui  orga- admite noţiunea de inconştient dinamic, psihologic,  adolescenţa  este  marcată  de
de  războiul  psihologic,  care  îl  vizează nism  la  mediul  său. dar minimalizează rolul  sexualităţii  şi  al activarea  şi  înflorirea  instinctului  sexual,
îndeosebi pe inamic, urmărind să-i deza- Fiinţa  vie  dispune de o anumită plas- complexului  lui  Oedip în  geneza perso- de  conturarea  intereselor'  profesionale
grege trupele şi spatele frontului. Acţiunea ticitate, datorită căreia îi este cu putinţă nalităţii şi în etiologia nevrozelor. Pentru şi  sociale,  a  dorinţei  de  libertate  şi  de
psihologică are drept ţel educarea şi reedu- să  rămână  în  acord  cu  mediul  său  şi  să el, care în copilărie a fost rahitic şi bolnă- autonomie, de amplificarea vieţii afective.
carea maselor. Pentru a ajunge aici, regi- menţină echilibrul mediului  său  interior. vicios, determinanţi  sunt  factorii  indivi- Inteligenţa  se  diversifică, puterea de  ab-
murile totalitare  au recurs la metode de Dacă, de exemplu, se transportă din Europa duali şi sociali. Omul are conştiinţa slăbi- stractizare  a  gâdirii  creşte,  aptitudinile
dezinformare şi  de îndoctrinare. într-un în America un stup ale cărui albine au fost ciunii sale şi caută să o remedieze. Copilul particulare se precizează. Funcţia adoles-
sistem  liberal, se  preferă  să  se dea infor- în prealabil condiţionate să-şi caute nec- se grăbeşte să crească deoarece dobândirea cenţei este de a recunoaşte, în toată paleta
maţii exacte, să se deschidă şcoli şi dispen- tarul la o oră determinată, după 2-3 zile de forţei şi a puterii este totuna cu a dobândi de virtualităţi existente, posibilităţile fiecă-
sare; se acţionează pe bază de exemplu, de „şovăială"  se  observă  că  ritmul  lor  s-a securitatea. Nevroticul, care  nu a reuşit ruia, care  le vor permite indivizilor să-şi
contact şi prestigiu personal. adaptat la ora locală (M. Renner,  1957). această adaptare, trebuie educat în aşa fel aleagă  o  cale  şi  să  se  angajeze  în  viaţa
Albinele  şi-au  modificat  deci  ritmul  lor încât să se poată integra armonios în lumea adultă. Dar este şi aceea de a descoperi mai
ACULTURAŢIE, modificare a mo- endogen pentru a-1 sincroniza cu factorii sa, prin  prisma  valorilor  acesteia.  Adler îndeaproape fiinţele umane, pe sine însuşi
delelor  culturale  a  două  sau  mai periodici ai noului lor mediu. şi-a  impus  doctrina  sub  denumirea  de şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu
psihologie individuală. anturajul: distanţarea faţă de părinţi, apro-
multor grupuri de indivizi,  in urma Procesul vital necesită o perpetuă reajus- pierea (camaraderie, amiciţie, dragoste)
contactului  direct  şi  continuu  al tare  a  organismului  pentru  restabilirea După ce a practicat medicina la Viena, de cei de-o seamă. Adolescenţii constituie
culturilor  lor  diferite. unui echilibru mereu rupt. Această ajustare a imigrat în Statele Unite, unde a predat la un  ansamblu  social  deosebit  de  bogat în
Procesul de aculturaţie începe în general se  operează  printr-o  suită  de  schimburi Universitatea  Columbia  (1927),  apoi  la virtualităţi şi de dinamic.
prin împrumuturi materiale şi tehnologice neîncetate  între  corp  şi  mediul  său,  în Colegiul medical din  Long Island (New

14 15
ADOPŢIUNE AFECTIVITATE

ADOPŢIUNE,  a c t  deliberat  al  u n e i de  tulburări  de  comportament  cauzate subiectivul  fuzionează  (această  formă  dis- parcursul anumitor maladii (cum ar fi dia-
p e r s o a n e  c a r e  d o r e ş t e  s ă  i a  î n  m o d uneori  de  şederea  îndelungată  în  stabi- pare  către  vârsta  de  9-10  ani);  3)  aceea betul)  sau  intoxicaţii  (cu  oxid  de  carbon,
legal,  în  c a l i t a t e  de  fiu  sau  de  fiică, liment.  Eşecul poate fi  imputat părinţilor în  care  gândirea  şi  materia  se  confundă; de  exemplu).  Tentativele  de  terapeutică
un  copil  pe  c a r e  nu  1-a  p r o c r e a t . adoptivi în cazul în care aceştia sunt lipsiţi gândirea  se  exprimă  în  obiectul  pe  care a  afaziei  sunt  decepţionante.  în  lipsa
îl  elaborează  şi  pe  care  şi-l  reprezintă, terapeuticii, afazicii  pot  fi  ajutaţi  printr-o
Adopţiunea  se  practică în  majoritatea de  maleabilitatea necesară pentru  înţele-
nefiind independentă de el (această formă reeducare bine condusă.
societăţilor umane. Comportamentul adoptiv gerea şi adaptarea la copilul primit. Uneori,
se  regăseşte  chiar  şi  la  animale,  la  care fără  a  fi  întru  totul  conştienţi  de  faptul de  adualism dispare  către  vârsta de  11-12
vedem  femele care  se îngrijesc  de  pui care acesta, ei  doresc  ca  acesta  să  se  confor- ani).  Evoluţia  intelectuală  normală  trece AFECT,  a s p e c t  inanalizabil  şi  ele-
nu  sunt  ai  lor.  La  baza  unui  astfel  de meze  unui  anumit model  ideal  şi  se  arată în  mod  necesar de  la  ncdiferenţierea  pri- m e n t a r  al  afectivităţii,  diferit  a t â t
dezamăgiţi  când copilul  creşte după pro- mitivă  la  obiectivitate,  printr-o  mişcare de emoţie, care este traducţia neuro-
comportament  stă în  mod cert  instinctul
continuă  de  decentrare  şi  de  distanţare. v e g e t a t i v â  a  afectelor,  c â t  şi  de
matern,  dar  la  om  există  în  plus  şi  alte priile  sale  posibilităţi  şi  îşi  afirmă  indivi-
s e n t i m e n t e l e  m a i  elaborate.
considerente  (sociale, economice  şi  filo- dualitatea, în numeroase cazuri ei ezită să ->• EGOCENTRISM.
sofice)  în  dorinţa  de  aşi  asigura  o  poste- se arate severi şi nu ştiu cum săi dezvăluie între  stările  afective  definite, cum  sunt
copilului adevărata sa situaţie. Cel mai bine bucuria şi angoasa",există unele sentimente
ritate, în  Franţa, de la sfârşitul celui de al AFAZIE,  a l t e r a r e  p a t o l o g i c ă  a
intermediare, nedefinite, susceptibile de a
doilea  război  mondial, cererile  de  adop- este să se abordeze în mod deschis şi  firesc limbajului.
se  deplasa de  la  o  stare  afectivă  la  alta  şi
ţiune sunt în constantă progresie: numărul această chestiune, atunci când copilul este Această  infirmitate,  consecutivă  unor
suferind o  serie  succesivă de  transformări.
lor îl întrece chiar pe al subiecţilor care pot încă mic, la vârsta de 4 sau 5  ani. leziuni  cerebrale,  localizate  în  emisfera
Aceste  stări  psihice  primordiale,  greu  de
fi adoptaţi. într-adevăr, din cei circa 40 (XX) stângă la dreptaci, poate surveni  la subiecţi
analizat,  pot  fi  observate  şi  studiate  prin
de  copii  aflaţi  sub  tutela  statului  (orfani, ADU ALISM,  t e r m n  introdus  în  psi- cu o inteligenţă normală şi care nu prezintă
intermediul  comportamentelor"  pe  care
abandonaţi) mulţi  nu  sunt adoptabili, din hologie  de J.M.  Baldwin  (1895)  spre nici  tulburări  de  afectivitate  şi  nici  defi-
le  provoacă.  Reacţiile  de  aşteptare  şi  de
multiple motive: vârstă, sănătate, existenţa a  d e s e m n a  starea  de  nediferenţiere cienţe  ale funcţiilor perceptive  şi  motorii, explorare  ale  unui  subiect,  de  exemplu,
unor  bunici  sau  a  unor  fraţi  şi  surori  de primitivă  în  c a r e  se  găseşte  copilul în pofida etimologiei termenului, nu avem exprimă interesul pentru o anumită situaţie,
care nu se vor separaţi, ataşamentul faţă de mic,  c a r e  confundă  Eul  şi  non-Eul. de-a  face  cu  o  pierdere  a  vorbirii", ci  cu pe când mişcările pline de exuberanţă sau
doici. Numai 5% dintre ei (abia 2 (XX)) sunt Dezvoltarea'  psihologică  a  copilului o  perturbare  a  capacităţii  de  utilizare  a mişcările  de  fugă  sunt  provocate  de  sen-
adoptaţi anual, la care trebuie să adăugăm trece  prin  diferite  faze,  prima  fază  fiind regulilor prin  care  se  produc  şi  se  înţeleg zaţii  agreabile  (plăcere*)  sau  dezagreabile
aproximativ  2  500  de  străini  furnizaţi  pe caracterizată de relaţia strânsă cu  mama. mesajele  verbale. (durere*). Aceste sentimente elementare,
filiere  private. Noul-născut nu face nici o distincţie între Aspectele  afaziei  sunt  multiple.  Le variabile în tonalitatea lor afectivă, preced
Serviciile  sociale  responsabile,  dorind lumea sa internă şi lumea exterioară, între putem  grupa  în  două  forme  principale: apercepţia  imaginii  şi  reprezentării;  ele
să  evite  eşecurile  în  aceste  operaţii,  nu înăuntru şi afară. în acest prim stadiu*  nu afazia  lui  Wernicke sau  afazia  senzorială stau  la  originea  emoţiilor*  şi  constituie
procedează la plasarea pupililor decât după există  nici  o  conştiinţă de  sine  care  să  se şi  afazia  lui  Broca  sau  afazia  motorie, ceea ce numim, în general, dispoziţia unui
ce  au  obţinut  un  maximum  de  garanţii opună  unei  realităţi  exterioare, viaţa psi- în  primul  caz bolnavul  vorbeşte, însă vor- individ.
privind  părţile  în  cauză.  Se  efectuează hică desfăşurându-se pe  un plan unic, în beşte  prost, vocabularul  său  este  lacunar,
anchete referitoare la viitorii părinţi adop- care Eul şi non-Eul nu sunt încă distincte. înţelege greu  ceea ce  i  se  spune  şi  adesea AFECTIVITATE,  a n s a m b l u  al  stă-
tivi,  spre  a  se  vedea  care  sunt  condiţiile Dar curând, în mod progresiv, lumea trăită nu este  stăpân pe  sensul  limbajului*  scris, rilor  afective:  s e n t i m e n t e ,  e m o ţ i i
materiale şi  psihologice de care vor bene- şi  lumea  exterioară  se  separă  şi  se  orga- în al doilea caz nu înţelegerea vorbirii are şi  pasiuni  ale  u n e i  p e r s o a n e .
ficia  copiii.  Aceştia,  la  rândul  lor,  sunt nizează. de  suferit,  ci  exprimarea.  Bolnavul  este Distingem  de  obicei  în  viaţa  psihică
supuşi  unor  riguroase  examene  medicale incapabil  să  articuleze  fie  şi  un  singur a omului trei domenii:  activitatea*, inteli-
J.  Piaget  a  identificat  trei  forme  de
şi  psihologice.  în  pofida  acestor  precau- cuvânt  şi  chiar nu  reuşeşte  să  se  exprime genţa* şi afectivitatea. O atare distincţie este
adualism:  1)  acela în  care  semnificantul
ţiuni, adopţiile nu sunt întotdeauna reuşite. spontan  prin  scris*.  Aceste  tulburări  apar arbitrară, întrucât cele trei elemente sunt
şi  semnificatul, cuvântul  şi  lucrul  desem-
Vina  revine  atât  copiilor  adoptaţi  cât  şi în urma unor accidente vasculare cerebrale, indisociabile.  Faptul  acesta este  deosebit
nat  sunt  una  (această  formă de  adualism
părinţilor adoptivi.  în primul  caz  nu  este a unor traumatisme* craniene, encefalite, de evident în ceea ce priveşte afectivitatea.
dispare către  vârsta de  7-8  ani);  2)  aceea
vorba atât de tare ereditare neobservate cât tumori cerebrale etc, dar şi, tranzitoriu, pe Acest  ansamblu  constituie  partea  absolut
în care  externul  şi  internul, obiectivul  şi

16
AFIŞ AGRESIVITATE

fundamentală a vieţii mentale, nu numai Cunoaşterea  mecanismelor  psihologice consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi survine  la  o  persoană  care  mai
baza pe care se edifică relaţiile interumane, ale percepţiei" permite să se evite anumite superiori (scoarţa cerebrală). înainte a  scris normal.
ci  şi  toate  legăturile  care  îl  ataşează  pe erori  care  riscă  să  scadă  considerabil Agnoziile  pot  afecta  oricare  dintre Grafismul se păstrează, bolnavul putând
individ de mediul său. Chiar şi o funcţiune eficienţa  afişelor în  calitate  de  mijloc  de funcţiile senzoriale, dar mai bine studiate în general să copieze cuvinte, literă cu literă.
abstractă ca gândirea este subînţeleasă prin comunicare cu masele. Formatul afişelor, sunt  agnoziile vizuale, auditive şi  tactile: Această imposibilitate de a se exprima prin
modurile noastre de a simţi, fiind afectată lizibilitatea lor, stilul şi locul de amplasare 1) agnozia vizuală sau „cecitatea psihică" scris, care corespunde unei amnezii* speci-
de emoţiile noastre. Pe când securitatea, trebuie  să răspundă anumitor criterii  ofe- este  consecinţa  distrugerii  (bilaterale)  a fice,  se  datorează  unei  leziuni  cerebrale
bucuria  şi  fericirea  pot  favoriza  dezvol- rite de  psihologia experimentală. situată  la  nivelul  pliului  curb  al  lobului
zonelor  de  proiecţie  a  căilor  vizuale  la
tarea intelectuală, insecuritatea, tristeţea parietal  stâng.
nivelul lobului occipital; 2) agnozia audi-
şi  angoasa o pot contraria. Preocupările AGITAŢIE,  activitate  excesivă,
tivă sau „surditatea psihică" este datorată
anxioase  şi  insecuritatea, care frânează şi confuză,  dezordonată. AGRESIVITATE,  tendinţă  de  a
inhibă dezvoltarea  individului,  sunt  res- leziunilor (bilaterale) ale lobilor temporali;
Agitaţia  se  manifestă  întotdeauna  sub ataca.
ponsabile de numeroase inadaptări sociale. forma  unui  comportament dereglat:  gri- 3) agnozia tactilă sau „astereognozia" este
1) Luat într-un sens restrâns, acest ter-
Ele  se  regăsesc  în  eşecurile  şcolare,  în mase,  crize  de  nervi,  cuvinte  şi  gesturi incapacitatea bolnavului de a identifica un men se raportează la caracterul belicos al
nevroze", tulburări  psihosomatice"  şi  în intempestive etc. în general, acest com- obiect cu  ajutorul  simţului  tactil  şi  ar fi unei persoane;  2) într-o accepţiune  mai
unele psihoze*. cauzată de lezarea unui analizator cortical largă, termenul caracterizează dinamismul
portament  trădează  dezorientarea  unei
secundar situat în spatele circumvoluţiunii unui  subiect care  se afirmă, care  nu fuge
persoane supusă unor tensiuni pe care este
AFIŞ,  anunţ  publicitar  sau  oflcial, incapabilă să le rezolve, putând fi  inter- parietale  ascendente.  Bolnavii  atinşi  de nici de dificultăţi, nici de luptă; pe un plan
sub formă de placarda, expus într-un pretat ca o tentativă stângace, neadecvată agnozie nu  se comportă ca nişte  infirmi, încă  şi  mai  general,  caracterizează  acea
loc  public. de a scăpa de o situaţie dificilă (K. Lewin). surzi sau orbi, ci ca nişte subiecţi care îşi dispoziţie  fundamentală  datorită  căreia
ignoră  deficienţa. fiinţa  vie  poate  obţine  satisfacerea  trebu-
Afişul comercial  a apărut în  secolul al Copiii de obicei sunt agitaţi, „turbulenţi",
inţelor sale vitale, în principal  alimentare
XV-lea  (1477);  este  unul  din  mijloacele caz în  care  vorbim de  „instabilitate  psi-
AGORAFOBIE,  teamă  nejustifi- şi  sexuale. Pentru  mulţi  psihologi  agresi-
cele  mai  obişnuite  şi  eficiente  folosite în homotorie" sau de „hiperkinezie". La un vitatea este strâns legată de frustrare*:  un
publicitate". în fiecare an, sume extrem de nivel  de-a dreptul  patalogic  există o  agi- cată,  uneori  însoţită  de  vertij,  pe
care unele persoane o trăiesc atunci copil împiedicat să se joace se îmbufnează
importante  sunt  investite în acest suport taţie  mult  mai  gravă  şi  mai  periculoasă, sau  tropăie  de  furie.  Chiar  şi  medicul,
publicitar. în  1987, de exemplu, francezii care  se  însoţeşte  de  confuzie  mentală şi când  se  găsesc  în  locuri  publice,
notează cu umor Freud, poate fi în mod
i-au  consacrat  aproape  4  241  milioane de  delir, mai  ales  în crizele de delirium în  largi  spaţii  descoperite. inconştient  agresiv  faţă  de  unii  bolnavi
de franci (sursă:  S.E.C.O.D.I.P.). Multă tremens şi în psihoze (psihoza maniaco- Agorafobicul,  înnebunit  de  ideea  că pe care  nu-i poate  vindeca.  Agresivitatea
vreme  afişiştii  au  fost  artişti  producători depresivă...) în aceste cazuri este necesară are  de  traversat  o  piaţă  sau  că  are  a  se are şi alte cauze: H. Montagner (1988) a
de  imagini  frumoase,  menite  să  placă, spitalizarea  bolnavului. amesteca în mulţime, preferă să le evite. observat  la  copii  în  restanţă  cu  somnul
însă de  la  sfârşitul  primului război  mon- Pentru a se linişti, el se sileşte să urmeze accese  bruşte  de  agresivitate, urmate  de
dial, sub influenţa Gestalttheorie şi datorită AGNOZIE,  incapacitate de  a recu- întotdeauna  aceleaşi  trasee,  lăsându-se momente  de  izolare  absolută.  Agresivi-
cuceririlor psihologiei  moderne, arta afi- noaşte  obiectele  uzuale,  în  pofida însoţit de o persoană sau de un animal sau tatea la copil se datorează cel mai adesea
şului  se bazează pe date ştiinţifice. Afişul păstrării  intacte  a  organelor  de ducând cu el  un obiect familiar (baston, unei  insatisfacţii  profunde,  consecutive
nu  trebuie  doar  să  placă;  este,  înainte simţ  şi  a unei inteligenţe  normale. umbrelă). Comportamentul său, pe care îl unei  lipse  de  afecţiune  sau  unui  senti-
de  toate, un  mijloc de comunicare  care Un bolnav căruia i se prezintă o piesă justifică uneori prin motivaţii logice, poate ment de devalorizare personală. Când, de
transmite un mesaj. Rolul său esenţial este de argint, de exemplu, va fi capabil  să o constitui simptomul major al unei nevroze* exemplu, în pofida eforturilor sale sincere,
de a atrage atenţia asupra unui obiect sau descrie corect: „este rotundă, plată, stră- fobice. un şcolar este pedepsit pentru că nu satis-
subiect precis, de a menţine treaz interesul lucitoare...", dar nu va reuşi să identifice face exigenţele părinţilor, aceştia îi aplică
faţă de  acesta, de  a capta  atenţia diferi- în ea o monedă. Nu este deci vorba de o AGRAFIE,  pierdere  a  capacităţii un tratament extrem de injust, care poate
ţilor indivizi, pe măsură ce fiecare devine tulburare a percepţiei  legată de organele duce  la revolta  minorului  sau  la  prăbu-
de  a  scrie,  independentă  de  orice
receptiv  la  mesajul  pe  care  îl  conţine. de  simţ  receptoare,  ci  de  o  deficienţă şirea sa. învăţarea are un rol important în
tulburare  motorie,  pierdere  care

18 19
AJUTOARE SPECIALIZATE ALCOOLISM

agresivitate.  în  cartea  sa  Omul  agresiv pentru  acţiuni  pedagogice  specializate  şi copilului, ci şi în cursul  zilei, ba chiar şi în anxietăţii  care  îi  face  să  sufere  pe  sugarii
(1987), P.  Karli  arată  că în  unele  grupuri integrare  şcolară  (C.A.P.S.A.I.S., opţiune cursul  şedinţei  de  supt. în plus, el  conţine înfometaţi  când aceştia sunt lăsaţi  să plângă
umane (în Tahiti sau în Mexic, de exemplu) G)  şi  institutori  specializaţi însărcinaţi  cu ,.factori  de imunitate"  care îl  protejează pe pentru  că încă  nu  a sosit ora  suptului.
orice  agresivitate  este  stigmatizată, sortită învăţământul  şi  ajutorul  specializat  în sugar  împotriva  infecţiilor  intestinale.
oprobriului.  El consideră că şi în societatea cazul  elevilor aflaţi  în  dificultate  la  şcoala între  mamă  şi  copil  există  o  adevărată ALCOOL  ETILIC,  p r o d u s  de  disti-
noastră  ar  fi  posibilă  diminuarea  agresi- preelementară  şi  elementară,  titulari  ai relaţie  psihofiziologică, relaţie  care  condi- lare  a  b ă u t u r i l o r  f e r m e n t a t e .
vităţii  prin  măsuri  educative,  prin  glori- C.A.P.S.A.I.S.,  opţiune  E.  Institutorii ţionează  secreţia  lactată.  Afluxul  laptelui Acţiunea  rapidă  a  alcoolului  asupra
ficarea  conduitelor  altruiste  şi  a  valorilor titulari  ai C.A.E.I.  —  R.P.P.  sau  R.P.M. depinde  de  apelul  sugarului;  de  obicei  el centrilor  nervoşi  superiori  se  traduce  în
morale. sunt  consideraţi  titulari  ai  C.A.P.S.A.I.S., se  opreşte  când  copilul  s-a  săturat.  în general printr-o suprimare a inhibiţiilor, o
opţiune G. sfârşit, alăptarea de către  mamă constituie senzaţie  de  bună-dispoziţie  şi  o creştere  a
AJUTOARE  SPECIALIZATE, spri- în  câmpul  de  acţiune  al  unei  reţele  pot o  situaţie  privilegiată, în  cursul  căreia  se încrederii  în  sine.  Cu  toate  acestea,
j i n  oferit  d e  ş c o a l ă  elevilor  aflaţi intra numeroase şcoli.  Reţelele de ajutoare creează o relaţie psihologică de  neînlocuit. ingestia  sa  în  cantităţi  exagerate  este
î n  dificultate. specializate  se  substituie  grupelor  de  aju- Copilul  care  suge  nu  se  alimentează  pur periculoasă, uneori  chiar mortală. în doză
Organizarea  de  ajutoare  specializate toare  psihopedagogice  (G.A.P.P.)*  -> şi  simplu:  în  acelaşi  timp  cu  laptele  el moderată,  alcoolul  are  efecte  pe  care
oferite de grădiniţă şi de şcoala elementară primeşte căldura corpului matern, mireasma
CLASĂ  DE  INTEGRARE  ŞCOLARĂ. numai examenele de laborator le pot pune
elevilor  francezi  care  întâmpină  dificultăţi sa, imaginea  feţei  sale, pe care  nu o pierde în evidenţă: atenţia* slăbeşte, reacţiile* sunt
deosebite  în  satisfacerea  exigenţelor  unei
ALAIN  (Emile Auguste Chartier,  zis), din  ochi.  El  se  confundă  cu  cea  care  îl mai  lente  şi,  în  pofida  unui  sentiment
şcolarităţi normale, mai ales în ceea ce pri-
filosof  şi pedagog fi-ancez (Montagne- hrăneşte,  fuzionează  cu  ea.  Chiar  şi  în înşelător de  forţă  şi  putere, randamentul
veşte  dobândirea  de  cunoştinţe  şi  deprin-
au-Perche,  Orne,  1868 - Le Vesinet, cazul  alăptării  artificiale, trebuie  să se facă în  muncă, performanţele  sunt  diminuate.
deri  fundamentale,  a  fost  precizată  prin
Yvelines,  1951). totul  spre  a  se  salva  această  legătură esen- Numeroase accidente* de muncă (12-15%
circulara  nr.  90  -  082  din  9  aprilie  1990
Profesor  la  Liceul  Henri  IV  din  Paris, ţială, luându-1  pe  copil în braţe, surâzân- din  cazuri)  şi  de  circulaţie  (40%)  sunt
(B.O.  nr.  16,  19/4/90).
a exercitat o mare influenţă asupra a nume- du-i, legănându-1, vorbindu-i, aceasta fiind imputabile consumului de alcool. în Franţa,
Aceste  ajutoare,  care  nu  trebuie  să  se ambianţa  în  care  el  găseşte  căldura  şi
roase generaţii  de  studenţi.  Este cunoscut în  1985,  consumul  de  alcool  a  fost  de
substituie acţiunii cadrelor didactice, sunt securitatea  necesare  dezvoltării  sale.
îndeosebi pentru ale  sale Propos (Propos 7,7  milioane  de  hectolitri  (19,6  litri  de
adaptate  fiecărui  caz în parte  şi  se exercită
sur  le  bonheur,  Propos  sur  l'education, Alăptarea  este  un  act  complex, care  se alcool pe cap de  locuitor adult în vârstă de
în  şcoală, eventual  concomitent  cu  acelea
Propos sur Ies philosophes, Propos sur Ies acomodează  greu  cu  regulile  precise  şi peste  20  de  ani),  ceea  ce, în  pofida  unei
din  afara  şcolii.  Se  disting  ajutoare  specia-
pouvoirs etc.) Pedagog, el  se  vrea educator imperative.  Fixitatea  raţiilor  şi  orarele scăderi  cu  22%  faţă  de  anul  1970,  îi
lizate  cu  dominantă pedagogică şi  ajutoare
şi  caută  în  şcolar  omul  pe  care  trebuie prestabilite  riscă  să perturbe această relaţie situează pe francezi pe primul loc din lume
specializate  cu  dominantă  reeducativă.
să-1  formeze  şi  să-!  disciplineze.  Metoda specifică,  relaţie  care  este  în  esenţa  ei  o ca băutori de alcool. în  1989, consumul de
Primele pot fi organizate în clasele de adap-
pe  care  o  predică este  severă,  bazându-se comunicare* între mamă şi copil. Psihologii alcool  pur  la  copiii  în  vârstă  de  peste
tare', cu  efectiv  redus, ori  prin  „regrupări
pe  dificultate  şi  pe  efort.  Asemenea  prin- moderni,în urma cercetărilor lui A. GeselP 15  ani a fost de  16,8 litri (Pr. H. Allemand,
de  adaptare"', unde sunt adunaţi  temporar
elevii  aflaţi  în  dificultate  care  continuă  să cipii  pot  să  convină  adolescenţilor,  dar (1180-1961),  recomandă  mamelor  să C.N.A.M.,  1993).
frecventeze  clasa obişnuită.  Celelalte  sunt nu  copiilor  mici  guvernaţi  de  principiul rămână  receptive  la  apelurile  copilului,
aplicate  în  mod  individual  sau  în  grupe plăcerii'. fără a fi  obsedate  de  oră sau  de cantitatea ALCOOLISM,  a n s a m b l u  d e  tul-
foarte  mici, cu  acordul  părinţilor  şi, dacă de  lapte.  După  o  scurtă  perioadă  de b u r ă r i  fizice  ş i  m e n t a l e  d a t o r a t e
se  poate, cu concursul  lor. ALĂPTARE,  a c ţ i u n e  de  a  h r ă n i  cu oscilaţie  (3-4  zile),  se  observă  că  ritmul c o n s u m u l u i  d e  b ă u t u r i  alcoolice.
Ajutoarele  specializate  sunt  acordate l a p t e  u n  bebeluş. şedinţelor de supt şi trebuinţele alimentare în perioada  1964-1984, consumul mon-
de  unul  sau  mai  mulţi  intervenienţi  din Alăptarea  de  către  mamă, atunci  când ale  sugarului  se  normalizează şi  corespund dial  de  vin  a  crescut  cu  20%  şi  cel  de
reţelele  de  ajutoare  specializate  (R.A.S.). este  posibilă, este  de  preferat oricărei  alte cerinţelor  reale  ale  acestuia.  Prin  acest alcool*  cu  50%  (B.  Shahandeh,  B.I.T.,
Aceşti  intervenienţi  sunt  psihologi  şcolari, hrane, laptele matern fiind perfect adaptat sistem  de  „autocomandă"  este  posibilă 1985).  în  Fr?r'a,  se  estimează  la  2  mili-
institutori  specializaţi însărcinaţi cu reedu- la  trebuinţele  sugarului.  Compoziţia  lap- eliminarea  cazurilor  de  subnutriţie  şi  de oane  număiuj  bolnavilor  de  alcoolism
carea,  titulari  cu  certificat  de  aptitudine telui  matern  variază  nu  numai  cu  vârsta supraalimentare  şi  îndeosebi  eliminarea (din  care  600  000  femei);  o treime  dintre

21
ALEXANDER

persoanele  care  mor între  35  şi  50  de  ani larea  alcoolismului  se  numără  cauzele semeni,  şi  legea  din  10  iulie  1987,  care „alergie  administrativă"  care  se  manifestă
sunt,  mai  mult  sau  mai  puţin  direct,  vic- individuale  (frustrări  afective, singurătate...) vine  în  sprijinul  luptei  contra  celor  care prin „stare de şoc, palpitaţii, cefalee, indis-
time  ale  alcoolismului.  De  la sfârşitul  celui şi  factorii  sociali. urcă  la  volan  în  stare  de  ebrietate.  Dar poziţie etc."  Paralel cu  studiile  asupra con-
de  al  doilea război  mondial  şi  până în  1975 F.  Clairmonte  şi  i.  Cavanagh  au  cal- aceste  măsuri  vor rămâne  insuficiente  atâta diţiilor  fizico-chimice  şi  fiziopatologice
numărul  de  decese  cauzate  de  alcoolism culat, în  1987, că alcoolul reprezintă o piaţă timp  cât  opinia  publică  nu  se  va  fi  schim- ale  acestor  tulburări,  alte  lucrări  se  orien-
şi  ciroză  hepatică  nu  a  încetat  să  crească, de  170  miliarde  de  dolari  (exclusiv  ţările bat  rădica tează  spre  eventualele  cauze  psihologice,
dar după  această dată  s-a înregistrat o  clară socialiste). Nu mai departe decât în Franţa, încă  din  1941,  F.  Alexander'  şi  şcoala  sa
ameliorare: aproape  5  milioane  de  persoane  profită, de  la  Chicago  au  demonstrat  fragilitatea
direct  sau  indirect,  de  pe  urma  acestui emoţională  a  alergicilor,  a  căror  copilărie
Decese  prin produs, care  a adus  statului, prin diversele ar  fi  jalonată  de  grave  conflicte  afective.
taxe,  6,3  miliarde  de  franci.  în  ceea  ce Ipoteza  pe  care  savanţii  se  străduiesc  să  o
Anul ciroza Total
alcoolism priveşte  factorii  culturali, să amintim  doar verifice  este  aceea  că  alergenii  sunt  purtă-
hepatică tori  de  sens.  Aceste  elemente  (alergenii),
faptul  că, în  majoritatea  regiunilor, alcoolul
1946 481 2 763 3 244 este  de  regulă  asociat  cu  sărbătorile  şi variabile  la  infinit  şi  specifice  fiecărui
că  a-1  oferi  face  parte  din  „arta  de  a  trăi individ,  ar  avea  puterea  să  declanşeze
1975 4 248 17 754 22  002
în  societate"  („suvoir-vivre").  Alcoolismul reacţia  alergică  doar  pentru  că  în  viaţa
1984 3 321 12 961 16 282 preocupă toate  guvernele.  într-o ţară  mică subiectului  au  fost asociate cu  situaţii  emo-
cum este  Elveţia, se evaluează la 5  miHoane ţionale  intense, păstrând  pentru  alergic  o
Această  ameliorare  pare  a  se  confirma, de  franci  elveţieni  (=  2,9  milioane  de semnificaţie  simbolică  de  care  adesea  el
deoarece  în  1991  nu  se  înregistrează dolari)  pierderile  cotidiene  suferite  de nu este conştient. Cu  alte cuvinte, am avea
„decât"  12 (XX) de decese (Pr. H. Allemand, economie.  încercând  să  oprească  o  ase- de-a  face cu un mecanism de condiţionare*,
C.N.A.M.,  1993). Cu  toate  acestea, spune menea  hemoragie, puterile  publice  au  luat organismul  reacţionând într-un  mod deter-
acest  autor,  dacă  s-ar  totaliza  toate  dece- un  anumit  număr  de  măsuri  legislative  şi minat  de  fiecare  dată  când  se  găseşte  în
sele  legate  de  alcool  s-ar  obţine  o  cifră regulamentare. în Franţa, principalele texte aceeaşi  situaţie.
globală  situată  între  40  (XX)  şi  50  (XX). sunt  legea  din  15  aprilie  1954,  privind Ponderea  alcoolismului in  diagnosticele clinice
tratamentul  alcoolicilor  periculoşi  pentru la bărbaţi, după statisticile serviciilor psihiatrice
Alcoolismul  are un rol  esenţial  în  geneza pe  anul  1978  (I.N.S.ERM,  1982) ALEXANDER  (Franz),  psihanalist
tulburărilor  psihice.  Alcoolul  nu  numai american  de  origine  maghiară
că  diminuează  capacităţile  intelectuale, numă r ie ALERGIE,  hipersensibilizare  a (Budapesta,  1891  -  Palmspring,
intern ă
ci  schimbă  caracterul,  transformă  afecti- unui individ la anumite substanţe California,  1964).
vitatea şi ruinează personalitatea. Numărul
45 000
(sau situaţii) numite alergenl. Este  cunoscut  mai  ales  pentru  studiile
de  internări  în  spitalele  psihiatrice  pentru Mecanismul  profund  al  acestei  reacţii sale  privind  afecţiunile  psihosomatice
alcoolism  cronic  şi  psihoze  alcoolice  a este  încă  insuficient  cunoscut,  dar  cerce- (Medicina  psihosomatică)  şi  concepţiile
35 000
crescut considerabil  din anul  1942 încoace: tările  întreprinse  asupra  acestei  probleme sale  psihanalitice,  larg  difuzate  în  nume-
30 000
de  la  667  la  acea  dată,  a  ajuns  la  aproape au  scos  în  evidenţă  importanţa  „terenului roase  lucrări,  dintre  care  unele  traduse
25 000
10  000  în  1952,  18  771  în  1962,  34  551 afectiv", rolul  fundamental  pe  care  îl joacă în  limba  franceză  (Principiile  psihana-
20 000 -
în  1972  şi  42  283  în  1982  (după  1982  nu personalitatea  şi  emoţiile  în  dezvoltarea lizei,  1952;  Psihoterapia  analitică,  1959).
15 000
mai  dispunem de  date statistice).  Violenţa manifestărilor  alergice.  Dacă  majoritatea Alexander se  interesează mai  mult  de  situa-
10 000
şi  crima  sunt  foarte  adesea  în  relaţie crizelor  sunt  declanşate  de  ingestia,  inha- ţiile  conflictuale  în  care  se  găseşte  adultul
5000
cu  alcoolismul:  69%  dintre  omucideri, larea  sau  contactul  corporal  cu  substanţe decât  de  conflictele  din  copilărie  şi  nu
58% dintre incendiile voluntare, 29% dintre 1 358  60 62  64  66 68  70 72  74  76  78  80  82*"" specifice,  altele  sunt,  în  mod  misterios, ezită  să  intervină  activ,  prin  încurajări,
contuzii  şi  răniri,  27%  dintre  crimele  şi declanşate  de  situaţii  bizare:  de  exemplu, pentru  a-1  ajuta  pe  pacient  să  depăşească
Evoluţia  numărului  de  internări  în  spitalele
delictele  sexuale  (F.-P.  Bombet,  1970). vederea  unor  automobile  de  un  anumit obstacolele  ce-i  stau  în  cale.  Prin  inter-
psihiatrice pentru psihoze alcoolice şi alcoolism
Printre  elementele  care  favorizează  insta- cronic  (I.N.S.E.R.M..  1987) tip.  H.  Baruk  (1962)  a  descris  chiar  şi  o venţiile  sale  se  străduieşte  să-i  redea
ALEXIE AMBIŢIE

subiectului independenţa, semnalându-i tot exprimare  sunt  tulburate,  iar  atitudinile, altmiste naturale, spontane. J. H. Masserman, zgomotele*  au  făcut  obiectul  unor  studii
ceea ce constituie o piedică în exercitarea stranii,  sunt  greu  de  înţeles.  Comporta- de  exemplu, citează  cazul  unor  maimuţe aprofundate, deoarece  au  incidenţe  reale
autonomiei sale morale. Această atitudine mentul  său  inadaptat  constituie  adesea  o care, puse într-o situaţie experimentală în asupra productivităţii. Pe când  zgomotele
permite  cel  mai  adesea  scurtarea  duratei sursă  de  dezordine,  ba  chiar  de  pericol care  îşi  pot  lesne procura hrana, apăsând provoacă  o  creştere  a  tensiunii,  muzica,
curei,  dar  prezintă  pericolul  de  al  vedea social, ceea ce motivează internarea într-un pe o pedală, renunţă multă vreme la hrană judicios  folosită,  destinde.  Pentru  a  se
pe  terapeut  substituindu-şi  propria  perso- spital  specializat.  Autismul',  caracterizat când au înţeles că actul apăsării pe pedală evita  oboseala  vizuală  şi  deci  o  scădere
nalitate  aceleia  mai  slabe  a  bolnavului, drept pierdere a contactului vital cu lumea provoacă  un  şoc  electric  uneia  din  con- a randamentului, iluminatul  trebuie  să fie
care  riscă  să  nu  se  mai  poată  dezvolta exterioară, ca şi paranoia", marcată de dete- generele  lor.  Raţiunea  ne  prescrie  să  fim suficient;  la fel, ventilaţia trebuie  adaptată
niciodată. Această primejdie  nu  i-a scăpat riorarea relaţiilor sociale, sunt două forme altruişti,  deoarece  fără  solidaritate  viaţa diferitelor tipuri  de  activitate.
lui  Alexander  care, în  anumite  cazuri  în majore  ale  alienării  mentale.  Din  1958, devine  imposibilă.  După  W.  Hamilton
care cura sa analitică riscă să eşueze, con- termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind (Londra)  şi  R.  Trivers  (Harvard),  altru-
tinuă  să  aplice  în  mod  riguros  principiile IDEXTRIE,  a p t i t u d i n e  de  a  se
să  dispară  din  vocabularul  medical, fiind ismul  ar putea  fi  definit ca o formă subtilă
metodei  freudiene. servi  cu  aceeaşi  d e x t e r i t a t e  a t â t  de
înlocuiţi  de  aceia  de  „bolnav  mintal"  şi de  egoism*.
m â n a  d r e a p t ă  c â t  şi  de  cea  s t â n g ă .
„boală mintală". •• PSIHIATRIE; PSIHOZĂ.
ALEXIE,  p i e r d e r e  a  c a p a c i t ă ţ i i  de Ambidextriile  veritabile  sunt  rare.
A L Z H E I M E R  -  BOALA  LUI  ALZHEIMER.
a  înţelege  limbajul  scris. Majoritatea  indivizilor  care  se  bucură  de
ALIMENTARE,  a c t u l  de  a  h r ă n i , această aptitudine sunt stângaci contrariaţi,
Subiectul  nu  prezintă  de  obicei
de  a  se  hrăni. AMBIANŢĂ,  m e d i u  fizic  şi  moral care  au  reuşit  să-şi  educe  în  mod  corect
tulburare de  limbaj* oral  (vorbeşte  normal
Problema  alimentaţiei  îl  interesează pe înconjurător. mâna lor nedominantă.
şi înţelege ceea ce i  se spune), poate chiar
psiholog din mai multe motive, principalul Condiţiile  exterioare  care  acţionează
să  scrie  corect,  în  mod  spontan  sau  la
fiind  influenţa  acesteia  asupra  persona- asupra  individului  determină,  în  parte,
dictare, dar nu  izbuteşte  să  citească ceea AMBIEGAL,  t i p  psihologic  la  care
lităţii  şi  dezvoltării  intelectuale  a  indivi- comportamentul  său.  Comportamentul
ce  a  scris,  deoarece  a  „uitat"'  sensul t e n d i n ţ e l e  e x t r a t e n s i v e *  ş i  i n t r o -
cuvintelor  scrise.  Această  deficienţă zilor.  A  fost  stabilit, într-adevăr, că  mal- (C),  spune  K.  Lewin,  este  în  funcţie  de
versive*  se  echilibrează.
specială  a  percepţiei  este  datorată  unei nutriţia  precoce  şi  durabilă  este  respon- persoană  (P)  şi  de  mediul  său  (M);
Tipul  ambiegal  a fost considerat de unii
leziuni  cerebrale  situată  la  nivelul  ariilor sabilă  de  slaba  dezvoltare*  intelectuală C = f (P, M). Atmosfera încordată dintr-o
şi  motorie  a  copiilor.  Acest  fenomen  se psihologi şi de către însuşi  H.  Rorschach*
parastriate  care  înconjoară  scizura familie  dezbinată,  climatul  afectiv  defa-
observă  la  păturile  sărace  ale populaţiei  şi, vorabil dintr-o întreprindere sunt suficiente drept tipul cel  mai echilibrat. Persoanelor
calcarină. Alexia nu trebuie confundată cu
la scară mondială, în toate teritoriile unde spre  a explica  numeroase  eşecuri  şcolare cărora  li  se  aplică  acest  calificativ  nu  le
dislexia',  care  este  o  perturbare  a
încă mai domneşte foamea*. Toate studiile sau  o  scădere  a  productivităţii  muncii, repugnă acţiunea, dar, înainte de a trece la
deprinderii de a citi.
constată  o  întârziere  semnificativă  a dez- apariţia  de  sedimente  de  insatisfacţie  şi aceasta,  simt  nevoia de  a  reflecta  la  ceea
voltării  mentale  a  subiecţilor care  au  su- chiar, la  unele  persoane, apariţia de  tul- ce  au de făcut şi  de  a  se pregăti. Cu  toate
ALIENARE MENTALĂ, nebunie, acestea, o astfel de atitudine poate exprima
ferit de  malnutriţie  în  primul  an  de  viaţă. burări de caracter*. Studiindu-se ambianţa
t u l b u r a r e  a  s p i r i t u l u i  c a r e  face şi îndoiala, indecizia.
Această  întârziere  rămâne  definitivă, ori- diferitelor  grupuri,  s-a  putut  demonstra
imposibilă  v i a ţ a  socială.
care  ar  fi  apoi  regimul  aplicat  acestor experimental  că  agresivitatea"  este  mai
Avem  accepţiunea  profundă  a  terme-
copii.  -•  ANOREXIE  MENTALĂ;  BULIMIE. puternică în mediile sociale cu o structură AMBIŢIE,  a s p i r a ţ i e  l a  u n  s t a t u t
nului  numai dacă îl raportăm la societate.
autoritară decât în grupurile democratice. superior.
Alienatul  este  incapabil  să  ducă  o  viaţă
S-a observat, de asemenea, că ameliorarea Dorinţa de  glorie  sau  de îmbogăţire  le
normală,  să  se  conformeze  regulilor  gru- ALTRUISM,  t e r m e n  c r e a t  d e
pului său social,el fiindu-i „alienat", adică relaţiilor  interumane în  colectivităţile  de permite  indivizilor  să-şi  mobilizeze  toate
Auguste  C o m t e  s p r e  a  d e s e m n a
străin  grupului  (în  latineşte  alienus  =  al muncă determină o veritabilă eliberare de energiile, să acceadă la un nivel mai ridicat
grija  d e z i n t e r e s a t ă  p e n t r u  b i n e l e
altuia, străin, ostil).  Ceea ce defineşte în energie  rămasă  până  atunci  nefolosită  şi, şi să-şi realizeze potenţialităţile. Dar atunci
semenului.
primul rând alienarea mentală este pertur- în consecinţă, o creştere a randamentului. când  ambiţia nu  se  bazează pe  capacităţi
Altruismul  îşi  are  sursa  în  natură,  dar
barea relaţiei cu semenul, alterarea funcţiei Condiţiile  fizice  ale  muncii, adică venti- reale, cum este cazul la unii debili, ea este
poate  rezulta  şi  din  reflecţie.  Se  observă,
de  comunicare.  La  alienat  mijloacele  de laţia, temperatura, umiditatea, lumina şi cauza unor decepţii  şi  inadaptări*.
la fiinţe din aceeaşi specie, comportamente

24
AMBIVALENŢĂ ANALIZA FACTORIALA

AMBIVALENŢĂ,  s t a r e  a  u n u i  su- care  le  consumă  în  doze  mari  prezintă funcţionează ca un  mecanism  de  apă comportamente; în cazul viselor", uitării*,
b i e c t  care,  într-o  s i t u a ţ i e  d a t ă , confuzie  mentală  şi  un  fel  de  stare  psiho- are  împotriva  angoasei, ca refuz  al  unei lapsusurilor"  şi  atitudinilor'  adoptate  de
t r ă i e ş t e  c o n c o m i t e n t  s e n t i m e n t e tică gen „paranoia" (efect „parano"), în care •ealităţi  apăsătoare. Tratamentul  indicat indivizi  analiza  face  să apară  semnificaţiile
contradictorii. predomină angoasa şi  ideile de persecuţie; n  acest  caz  este  cel  psihologic,  vizând ascunse.
Ambivalenţa  nu  este  o  stare  mentală efectul  „parano"  regresează  după  câteva iuprimarea  inhibiţiilor  şi  readucerea  în în  sfera  muncii,  analiza  sarcinilor  şi
anormală. Cu toate acestea, se întâmplă ca ore de la intoxicare. Uneori apare un delir conştiinţă  a amintirilor uitate, prin jocul a  relaţiei  „om-maşină"  ocupă  un  loc
această  dualitate  de  sentimente  să  se paranoid cu halucinaţii  şi cu elemente de liber  al  asociaţiilor de  idei. determinant. Ea permite calcularea valorii
traducă în conduite patologice atunci când automatism mental. relative  a  normelor  şi  justa  remunerare,
contradicţia este ireductibilă. E Bleuler, de AMORF,  t i p  de  p e r s o n a l i t a t e  care stabilirea  circuitelor  celor  mai  simple  şi
altfel, a creat  în  1910  termenul  de  ambi- AMINTIRE,  fapt  c a r e  r e v i n e  în se  d e f i n e ş t e ,  în  caracterologia  lui eliminarea  gesturilor  inutile,  prevenirea
valenţă spre a descrie unul din principalele spirit. G.  Heymans şi E. Wiersma, printr-o accidentelor şi asigurarea pentru ucenici a
aspecte  ale  personalităţii  schizofrenicului*. Amintirea  nu  există  prin  ea  însăşi,  ci slabă emotivitate-  (nE),  inactivitate unei  pregătiri  raţionale.
La  aceşti  bolnavi  observăm  modificări este  o  manifestare  a  spiritului  care  recon- (nA)  şi  e c o u  i m e d i a t  şi  pasager  al
bruşte de dispoziţie  fără ca  motivele  aces- struieşte  trecutul, retrăindu-1 prin prisma impresiilor  (P). ANALIZĂ  DIDACTICĂ.  Formarea
tora  să  ne  fie  comprehensibile. prezentului.  Această  reconstrucţie  spon- Lipsit  de  ambiţie  şi  nepăsător,  amorful psihanaliştilor  cere,  pe  lângă  cunoştinţe
tană este  posibilă  datorită cadrelor  sociale trăieşte clipa prezentă şi îşi risipeşte timpul teoretice  dobâdite  la  universitate  şi  insti-
AMBLIOPIE,  slăbire  a c c e n t u a t ă  a ale  memoriei  (M.  Halbwachs).  Cu  toate tutele de psihanaliză, o psihanaliză* perso-
în  plăceri  şi  distracţii  multiple, realmente
văzului  ( a c u i t a t e a  vizuală  se  situ- acestea,  în  pofida  reperelor  de  care  dis- nală,  de  lungă  durată  (de  la  doi  la  patru
frivole.  Câştigă  simpatia  anturajului  dată
ează  între  1/20  şi  4/10). pune, amintirea evocată nu este niciodată ani),  condusă  de  un  psihanalist  experi-
fiind  latura  sa  optimistă  şi  acomodantă.
fidelă; ea  este  întotdeauna o  interpretare, mentat, abilitat  de  autorităţile  superioare
în  Franţa  se  nasc  în  fiecare  an  circa
o schematizare a realităţii. Anumite amin- ale profesiei. Este vorba de o cură psihana-
15  (XX)  de  copii  ambliopi,  din  care  5% ANALIZĂ,  d e s c o m p u n e r e  a  u n u i
tiri, aparent insignifiante, pot masca expe-
evoluează spre cecitate*.  Adesea ambliopia î n t r e g  în  e l e m e n t e l e  sale. litică şi,în acelaşi timp, de un învăţământ
rienţe  infantile  importante. S.  Freud  le-a
copilului  mic  rămâne  necunoscută antu- Analiza  este  mecanismul  gândirii  care oral,  individual,  la  care  trebuie  să  se  su-
dat numele de „amintiri-ecran".  • UlTARE.
rajului  acestuia.  Atitudinea  familiei,  în concentrează  atenţia  asupra  fiecăreia  din pună acela care  vrea să devină psihanalist.
special a mamei, poate influenţa caracterul părţile  unui  ansamblu  şi  caută  legăturile După această etapă, debutantul poate între-
copilului, după  cum  ea  îl  lasă  să  trăiască AMNEZIE,  slăbire  sau  p i e r d e r e prinde cure, rămânând el însuşi un anumit
lor posibile. împreună cu sinteza formează
normal  sau îl  izolează şi  îl  ascunde.  Unii a  m e m o r i e i . timp  sub  controlul  unui  al  doilea  psiha-
o  unitate,  un  ansamblu  complementar
ambliopi. purtători de ochelari, pot urma A  nu  se  confunda  amnezia,  fenomen nalist, stăpân pe meserie.
al  reflecţiei.  Procedând  prin  diferenţieri
cursurile  şcolare  obişnuite, pe  când  alţii patologic, cu  uitarea*, care este un  feno-
succesive, de la global la elementele prime,
trebuie  integraţi  într-un  învăţământ men  normal. Schematic, distingem două
analiza este  întâmpinată  de  sinteză  mult ANALIZĂ  FACTORIALA,  r a m u r ă
special. forme  de  alterare  a  capacităţii  mnezice:
una,  numită  „amnezie  de  fixaţie"  (sau
înainte de  a-şi  fi terminat opera;  regrupă- a  matematicii  aplicate,  concepută
amnezie anterogradată), priveşte reţinerea
rile au loc rapid şi apare schema completă, de  C E .  Spearman  pentru  analiza
AMFETAMINA,  substanţă  chimică amintirilor, pe când cealaltă, caracterizată
pe  care o  poate  sesiza  inteligenţa. rezultatelor obţinute prin adminis-
d i n  grupa  a m i n e l o r  p s i h o t o n i c e , de  imposibilitatea  amintirii, este  numită Această  metodă  pare  a  fi  cea  mai trarea  mai  multor  teste  mentale,
n u m i t e  ş i  „ a m i n e  d e  t r e z i r e "  s a u „amezie  de  evocare"  (sau  amnezie retro- eficace  pentru  învingerea  dificultăţilor în general,  această  metodă  statis-
„psihamine". gradă).  Ea  se  poate  datora  unor  leziuni întâlnite de spirit pe calea cunoaşterii, aşa tică  încearcă  să  pună  în  evidenţă
Amfetaminele  sunt  stimulenţi  ai  siste- vasculare  ale  encefalului,  unor  trauma- încât  este  utilizată  în  majoritatea  siste- factorii  comuni  unui  ansamblu  de
mului  nervos  central.  Ele  suprimă  senti- tisme cerebrale; se poate observa şi în psi- melor pedagogice.  învăţarea cititului  prin variabile  care au  între ele  anumite
mentul  de  oboseală  şi  senzaţia  de  foame hoze, ca şi în stările nevropatice. în aceste metoda  globală', de exemplu, se  bazează corelaţii.
şi  îi  dau  subiectului  o  impresie  de  forţă. din urmă cazuri, când bolnavul poate uita pe  acest principiu. Când i  se propun unui individ sarcini
Folosirea repetată a  acestui  medicament totul, inclusiv  identitatea sa, amnezia este Acelaşi  demers  permite,  în  domeniul diferite, se constată că rezultatele  nu  se
conduce  la epuizare  fizică.  Toxicomanii de origine emoţională  (amnezie afectivă); psihologic, descoperirea motivaţiilor* unor repartizează la întâmplare, existând între

27
ANALIZA  TRANZACŢIONALA ANIMISM

ele relaţii determinate: în cazul unui şcolar este  pus  în  mişcare  în  mod  spontan  în anturajul  acestuia,  referitoare  la situaţii conflictuale inconştiente. La unii
care obţine note foarte bune la latină şi la diversele  situaţii  cu  care  suntem  con- istoria  sa  personală  şi  a  maladiei copii înclinaţi să se masturbeze, de exemplu,
geometrie şi note proaste la desen, gândim fruntaţi . Dar se întâmplă ca o persoană să de  care  suferă. ameninţările grosolane ale părinţilor, ame-
în  mod  intuitiv  că  primele  se  datorează nu  utilizeze  decât  un  singur  registru  de Anamneză orientează diagnosticul"  şi ninţări  care  se  grefează  pe  un  fond  de
unei aptitudini pentru raţionamentul logic răspunsuri  sau  ca  una  dintre  aceste  trei adesea  şi  atitudinea terapeutică a  medi- culpabilitate, pot provoca puternice reacţii
care nu intervine în probele grafice. Dar stări ale Eului să o încalce pe cealaltă. în cului sau a psihologului. într-adevăr, orga- emotive şi conduite inadaptate, legate de
pentru a face această afirmaţie este nece- acest caz. „tranzacţia" nu poate reuşi, ca în nizarea cronologică a elementelor furni- teama de castrare*, de teama de a fi mutilat
sară  o confirmare  obiectivă.  Analiza  fac- cazul, de exemplu, când la o stimulare de zate  de  această  anchetă  permite  uneori sau de a-şi pierde membrul viril. Angoasa
torială  ne-o  furnizează  în  mod  oportun. tip A interlocutorul reacţionează cu modul investigatorului  perspicace  să  descopere în sine nu este un fenomen patologic, ea
Datorită acestei tehnici, Spearman a putut P sau C.  Analiza unor astfel de compor- relaţii  cauzale  între  anumite  fapte.  De fiind legată de condiţia umană.
pune  în  evidenţă  o  aptitudine  generală tamente îi permite pacientului să conştien- exemplu,  o  bruscă  dizortografie*  la  un După observaţiile lui R. Spitz*, prima
(pe  care  o  numeşte  factorul  G). care  ar tizeze  mecanismele  psihologice  care  le şcolar, care până atunci scria satisfăcător, manifestare  a angoasei  veritabile  se  pro-
constitui  energia  mentală  şi  ar  fi  asimi- guvernează şi să acceadă la autonomie. în poate fi raportată la o ruptură de echilibru duce, la sugar, spre luna a opta, în absenţa
labilă cu  inteligenţa'. Printre testele cele acest  proces, psihoterapeutul  are  un  rol familial şi se explică prin aceasta (naşterea mamei,  la  apropierea  unui  străin  brusc
mai  saturate  în  factorul  G  figurează marcat directiv, dar şi ceilalţi membri ai unui nou copil, îndepărtarea unui părinte recunoscut  ca  fiind  diferit  de  aceasta.
aşa-numitele Progressive Matrices ale lui grupului au rolul lor, ajutându-1 pe subiect iubit etc). Departe de a fi o  manifestare anormală,
J. C. Raven. să se perceapă mai bine, relevând şi subli- acest comportament este semnul unui pro-
niind atitudinile neadecvate pe care el le ANGOASĂ,  nelinişte  dusă  la gres, dovada că sugarul a atins capacitatea
adoptă de regulă. extrem,  frică  iraţională. de  a  distinge  familiarul  de  străin  şi  că
ANALIZĂ  TRANZACŢIONALĂ, dezvoltarea  sa  afectivă  se  desfăşoară  în
Angoasa  este  o  senzaţie  apăsătoare
psihoterapie  de  grup  datorată  psi- mod  normal.  Cu  timpul, în  momentele
de indispoziţie profundă, determinată de
hiatrului american E.  Berne  (1962) ANALIZOR,  sistem neurofiziologic impresia difuză  a  unui  pericol  vag,  imi- cruciale ale existenţei, când o nouă adap-
şi bazată  pe analiza relaţiilor inter- care  permite  să  fie  percepută  şi nent,  în  faţa  căruia  rămâi  dezarmat  şi tare  se  dovedeşte  necesară, individul  îşi
individuale. analizată  lumea.
neputincios. De cele mai multe ori această regăseşte,în mod temporar, angoasa. Dacă
Acest  termen, folosit de  I.  P.  Pavlov,
„Tranzacţia"  este  unitatea  de  raport stare  se  asociază  cu  modificări  neuro- el  este  incapabil  să-şi  creeze  condiţii  de
desemnează receptorii" senzoriali, căile lor
social:  „fac  ceva pentru  sau împotriva ta vegetative comparabile cu acelea pe care adaptare,  insecuritatea  persistă  şi  poate
nervoase şi teritoriile din scoarţa cerebrală
(stimul), iar tu reacţionezi în consecinţă" le  observăm  în  şocurile*  emoţionale: conduce  la  nevroză*  sau  la  psihoză*.
care  le corespund. Analizorul  vizual, de
(răspuns). în acest schimb  sunt angajate palpitaţii, transpiraţie, tremurături, vedere Angoasa patologică  —  descrisă  în  noua
exemplu, cuprinde retina, căile optice şi
amândouă personalităţile şi, atât unul cât înceţoşată etc. nomenclatură psihiatrică americană (DSM
zona vizuală corespunzătoare din cortexul
şi celălalt, ne putem comporta ca un copil, occipital.  Leziunea  uneia  sau  alteia  din Angoasa, care  are  efecte  dezorganiza- III, 1988) sub termenii „tulburare panică"
ca un părinte sau ca un adult obiectiv. toare asupra conştiinţei, generează o regre- (panic disorder) şi „anxietate generalizată"
părţile  acestui  aparat  nervos  duce  la
Eul-„copil" (C) corespunde emoţiilor, cecitate*. Dar pe când bolnavul are senti- siune*  conjunctă  a  gândirii  şi  a  afecti- —  este  simptomul  psihiatric întâlnit cel
spontaneităţii şi creativităţii; Eul-„părinte" mentul  de a fi orb (pentru că trăieşte în vităţii*.  Cauzele  sale  pot  fi  un  conflict* mai  frecvent în practica medicală.
(P) este ansamblul valorilor şi preceptelor beznă)  când  ochiul  sau  prelungirile  sale interior (când, de exemplu, ne reprimăm
introiectate  în  timpul  copilărfei  (analog nervoase  sunt  atinse,  el  nu  are  această agresivitatea), o activitate sexuală nesatis- ANIMISM,  credinţă  că  orice lucru
Supraeului* freudian); Eul-„adult" (A) este conştiinţă  atunci  când  distrugerea  afec- făcătoare sau o pierdere în sfera dragostei este animat şi purtător de intenţie.
persoana  logică,  obiectivă,  care  culege tează creierul. Există şi analizori interni, (doliu, dezaprobarea unei persoane iubite...) Această atitudine se întâlneşte la copiii
informaţia şi o tratează fără patimă, fără care  tratează mesajele care provin direct care  reactivează  un  vechi  sentiment  de mici  şi la populaţiile primitive care sunt
a se lăsa influenţată de opiniile personale. de la corp. abandon, datorat precedentelor experienţe incapabile  să-şi  explice  altfel  fenomenele
Fiecare dintre  aceste trei  stări  ale Eului dureroase. în unele cazuri nu situaţia reală al căror mecanism  nu-1 înţeleg. Copilul
constituie  un  sistem  complet  de  senti- ANAMNEZĂ,  ansamblu  de  infor- este aceea care generează angoasa, ci fan- care, în  plimbarea  sa  nocturnă,  se  vede
mente, de atitudini, de idei, de limbaj, care maţii  culese  de  la  bolnav  şi  de  la tasmele, reprezentările imaginare ale unei însoţit de  Lună, este  convins  că  aceasta
ANOREXIE  MENTALA ANULARE

îl  urmăreşte.  La  fel, elementele  naturii prealabil. Este o noţiune extrem de rela- descifrarea unei partituri muzicale, când Antipsihiatria  îngrozeşte  opinia  publică
dezlănţuite sunt, mai mult sau mai puţin tivă, care şi-ar putea găsi ilustrarea în călă- cel care citeşte „ghiceşte" ceea ce va urma. şi  mulţi  psihiatri  o  consideră  irealistă
conştient, asimilate de spiritele simple cu toriile lui Gulliver care, în mod succesiv, Cercetările de psihologie animală au sta- şi utopică.
mânia uivină, pe  care ele încearcă  să  o este  „anormal" în  mijlocul  liliputanilor, bilit că anticiparea există şi la dobitoace,
calmeze  prin  sacrificii  menite  să câştige apoi în mijlocul uriaşilor din Brobdingnag. ba chiar şi la nevertebratele inferioare. ANTROPOLOGIE,  ştiinţă  a  omului
bunăvoinţa Demiurgului. Acest sistem de Conceptul  de  anormalitate  este  cu  atât şi  a  operelor  sale.
gândire, care îşi  are obârşia în preistoria mai greu de înţeles cu cât există tendinţa ANTIPSIHIATRIE,  mişcare  filo- Conform  tradiţiei,  se  distinge  antro-
umanităţii, se perpetuează la copii  şi  se de  a  identifica  norma  cu  ceea  ce  este sofică  şi  medicală  care  supune  cri- pologia  fizică, disciplină  care  studiază
regăseşte în prezent nu numai la cei  150 frecvent  şi  de  a-i  socoti  suspecţi  pe  toţi ticii  concepţia  occidentală  despre caracteristicile  morfologice  ale  diferitelor
de milioane de animişti (în special locui- „devianţii", îndeosebi pe cei care profe- nebunie şi rolul medicilor psihiatri oase  umane,  servindu-se  mai  ales  de
tori ai Africii, Asiei  şi Oceaniei), ci  şi  la sează  opinii  contrare  ideilor  moştenite în  societatea  noastră. măsurători, şi antropologia culturală, care
aproape toţi indivizii prea puţin cultivaţi). (Socrate, Soljeniţîn...). Anormalul nu este Antipsihiatria  a  apărut  la  începutul îşi aplică cercetarea la faptele de cultură*.
întotdeauna totuna cu patologicul. Omul anilor  1960, o  dată  cu  difuzarea  ideilor Reprezentanţii acestei a doua şcoli pornesc
ANOREXIE  MENTALĂ,  refuzul considerat „anormal" poate fi tocmai acela lui  G.  Bateson  asupra  originii  psiho- de la principiul că, pentru a înţelege omul,
care va face să progreseze umanitatea. este  necesar  să-l  situezi  în  mediul  său
alimentării. familiale  a  schizofreniei,  a  ideilor  lui
Anorexia mentală se observă îndeosebi M. Foucault asupra nebuniei şi a acelora social. Interpretând faptele de cultură, este
la adolescenţi  şi  la fete  şi  femeile tinere ANOXIE,  rarefiere  sau  suprimare ale lui H. Marcuse cu privire la societatea posibil  să  înţelegi  structurile  sociale  şi,
(15-25  de  ani),  în  general  virgine,  dar a  oxigenului  distribuit  de  sânge abundenţei. prin prisma lor, fiinţa umană. Dar antropo-
uneori şi la copiii mici şi chiar la sugari. ţesuturilor. Teza esenţială a antipsihiatrilor este că logia s-a dezvoltat considerabil şi  actual-
După W. H. Kaye (1982), anorexicul nu Anoxia determină alterări celulare, în boala  mintală  (în  special  schizofrenia), mente  în  Franţa  antropologii  consideră
mănâncă din cauză că senzaţia de foame special  la  nivelul  formaţiilor  nervoase neavând decât cauze psihosociale, nu este sub acest termen generic patru domenii:
dispare sub influenţa unor morfine endo- superioare care sunt extrem de vulnerabile. cu  adevărat  o boală.  „Nebunii"  sunt în 1)  antropologia  socială  şi  culturală (sau
gene (endorfine'), a căror prezenţă în tala- Când anoxia survine la naştere, ca urmare realitate „nonconformişti", „devianţi" în etnologia); 2) antropologia lingvistică (sau
a  unui  act  obstetric  dificil,  copilul  este raport cu o normă stabilită, iar internarea etnolingvistica); 3) antropologia biologică
mus, în cantitate sporită, a fost obiectivată.
„vânăt"; trebuie să-l baţi delicat pe fese şi lor nu are alt scop decât să-i constrângă să sau  fizică, având  drept  obiect  de  studiu
Motivul postirii.însă, nu este cunoscut. Cu
pe  spinare pentru ca el  să scoată primul accepte  o  anumită  ordine  socială.  în variaţiile caracterelor biologice ale omului
toate acestea, analiza psihologică face să ţipăt  (care  corespunde  intrării  brutale  a
apară,în aproape toate cazurile, un conflict aerului în plămâni), sau să-l reanimezi prin lumina  acestui  postulat, ar trebui  să fie în spaţiu şi în timp; 4) preistoria.
actual cu anturajul, în special cu mama. metoda respiraţiei „gură la gură". în aceste suprimate spitalele psihiatrice sau cel puţin
Teama de abandon, culpabilitatea legată de situaţii  timpul  presează,  întrucât  după să fie transformate în cămine de unde să ANULARE.  Mecanism prin care o per-
trezirea sexualităţii provoacă uneori acest 5-10  minute  se  pot  instala  leziuni fie  izgonită orice  violenţă, inclusiv con- soană  se  străduieşte  să  suprime  în  mod
comportament, care semnifică nostalgia cerebrale  ireversibile,  generatoare  de strângerea  la  simpla  disciplină.  Prima magic o idee sau un act, imaginând sau
trecutului, dorinţa de a reveni la situaţia tulburări  neurologice  şi  de  arieraţie* tentativă de acest fel a fost pusă în prac- efectuând  o  acţiune  inversă  celei  pre-
infantilă. Tratamentul cel mai eficace este mentală. tică, în 1962, de medicul englez D. Cooper, cedente: de exemplu, executând cu mâna
o separare temporară (rareori mai mare de dar, în faţa ostilităţii infirmierilor, a trebuit stângă ceea ce tocmai a executat cu mâna
două luni) de mediul familial şi o acţiune ANTICIPARE,  acţiune de a devansa. să  înceteze  în  1966.  Alte  comunităţi dreaptă. Acest comportament corespunde
psihoterapeutică  aplicată  bolnavului  şi terapeutice  —  în care bolnavii  şi perso- unui mecanism de apărare" al Eului, des-
Printr-un demers al gândirii, o acţiune nalul de îngrijire se confundă, reunindu-se,
părinţilor săi. tinat să îndepărteze angoasa datorată apari-
determinată poate fi executată înainte de discutând  liber, analizând evenimentele
apariţia semnalului  aşteptat. Experienţa ţiei de sentimente sau de idei inacceptabile
cotidiene ale comunităţii — au fost create pentru individul conştient. Anularea retro-
ANORMAL,  ceea  ce  este  în  afara cotidiană arată că gândirea organizează cu
în  Anglia  de  D.  Cooper,  R.D.  Laing, activă, descrisă de Freud, se încadrează
normelor,  care  nu este frecvent. regularitate scheme anticipatoare, pornind
A.  Esterson  şi  L.  Redler;  în  Italia  de în gândirea magică; o găsim îndeosebi în
Anormalitatea  implică referinţa la un de la anumite elemente. Lucrul acesta este
F. Basaglia; în  Franţa de  M. Mannoni. ritualurile obsesionale.
grup determinat şi la o medie stabilită în deosebit de clar în actul  cititului  sau în

30 31
ANXIETATE ARIERAŢIE

ANXIETATE,  stare  afectivă  carac- unele  puncte  slabe  ale  primei  teorii.  Ea de  a executa  la comandă mişcări  ale  gurii Timp  îndelungat  aptitudinile  rămân
t e r i z a t ă  p r i n t r - u n  s e n t i m e n t  d e distinge  în  personalitate  trei"„instanţe": şi  feţei);  2)  apraxia îmbrăcării;  3)  apraxia nediferenţiate  şi,  în  general,  numai  cu
insecuritate,  de  tulburare,  difuz. 1)  Eul", care este în  raport cu  percepţiile, ideomotoare (imposibilitatea de a  face un începere de la vârsta de aproximativ  10 ani
Adesea  folosit  ca  sinonim  al  angoasei, reglează  desfăşurarea  proceselor  psihice gest  simbolic,  de  felul  salutului  militar); ele prind a se preciza. Pe când aptitudinea
termenul  anxietate  se  deosebeşte  de  cel în  timp  şi  le  supune  probei  realităţii; 4)  apraxia  ideatoare  (imposibilitatea  de  a pentru  muzică şi  desen se manifestă destul
dintâi  prin  absenţa  modificărilor  fizio- 2)  Şinele",  în  care  se  agită  impulsiile utiliza corect  un  obiect, de  exemplu  de  a de  precoce,  cele  pentru  matematică  şi
logice  (senzaţie  de  sufocare,  transpiraţie, noastre  primitive",  pe  care  Eul  ar  vrea aprinde  o  lumânare).  Subiectul  îşi  ima- cercetare  ştiinţifică  nu  apar  înainte  de
accelerarea  pulsului...),  care  nu  lipsesc să  le  supună  puterii  sale;  3)  Supraeul', ginează, descrie  gestul  care  i  se  cere  a  fi 14 sau  16 ani. Diagnosticarea aptitudinilor
niciodată  în  cazul  angoasei.  Numeroase care  se  exprimă  prin  morală.  Şinele  se executat (şi pe care el ar vrea să-1 execute), este  o  sarcină  importantă  a  consilierilor*
şcoli  încearcă  să explice  geneza  anxietăţii supune principiului plăcerii', Eul se supune dar fără a izbuti să-1 facă: a „uitat" schema de  orientare  şcolară  şi  profesională,  care
prin prisma poziţiilor lor doctrinale. Pentru dinamică  gestuală.  Apraxia  nu  este  o au  misiunea  de  a-i  călăuzi  pe  tineri  în
principiului  realităţii'.
agnozie*,  ci  mai  degrabă  o  amnezie* alegerea  unei  profesii.
teoreticienii  învăţării  această  stare  ar  fi  o
motorie datorată unor  leziuni  ale  scoarţei
reacţie de teamă condiţionată, o tendinţă APATIC,  în  c a r a c t e r o l o g i a  lui cerebrale.
dobândită. Pentru psihanalişti, dimpotrivă, G.  H e y m a n s  şi  E.  Wiersma,  t i p  de ARHETIP,  model  primitiv  e t e r n .
anxietatea  s-ar explica  prin  frustrările  libi- p e r s o n a l i t a t e  c a r e  s e  defineşte Acest  termen,  luat  de  la  Sfântul
doului' şi interdicţiile dictate de Supraeu*; p r i n t r - o  slabă  e m o t i v i t a t e '  (nE), Augustin,  a  fost  introdus  în  psihologia
anxietatea ar fi semnalul de pericol  adresat i n a c t i v i t a t e  (nA)  şi  lentoarea  reac- abisală  de  C.G.  Jung  (1919)  pentru  a
Eului* — adică personalităţii conştiente — ţiei  la  impresii  (S). desemna  imaginile  arhaice  (dragonul,
care, astfel  prevenit, poate  reacţiona  prin Apaticul este opus colericului'  (E.A.P.). Paradisul pierdut...) care constituie un fond
măsuri  adecvate  sau  mobilizându-şi  meca- Om  al  principiilor  şi  rob  al  obişnuinţelor, comun al întregii umanităţi. Le regăsim la
nismele de  apărare*. fiecare  persoană, din  toate timpurile  şi  de
el  se  caracterizează prin placiditate, calm
pretutindeni,  alături  de  amintirile  per-
şi conformism. Introvertit, secretos, nu este
sonale.  Vehiculate  de  fabule,  mitologie,
APARAT  PSIHIC,  model  t e o r e t i c lesne  de  descifrat.  Este  un  spirit  raţional,
basme  şi  legende, arhetipurile se manifestă
i m a g i n a t  de  S.  F r e u d  p e n t r u  a rece, opac  la consideraţiile sentimentale.
în  vise*,  deliruri*  şi  artele  picturale.  Ele
r e p r e z e n t a  şi  a  face  inteligibilă Apraxia  constructivă  este  o  tulburare  privind constituie  conţinutul  a  ceea  ce  Jung
funcţionarea  vieţii  m e n t a l e . APATIE,  i n d o l e n ţ ă ,  lipsă  de  ener- executarea desenelor şi a sarcinilor construc- numeşte inconştientul colectiv.
Freud  a  elaborat  două  teorii  ale  apa- gie,  a p a r e n t ă  i n s e s i b i l i t a t e  la  sti- tive (puzzle, cuburi...): bolnavul (desenele din
ratului  psihic.  Prima, formulată în  1900, mulările  afective. dreapta) este incapabil să reproducă desenele
din  stânga ARIERAŢIE,  s t a r e  a  unui  copil  sau
concepe  aparatul  psihic  după  modelul Această  stare  poate  fi  legată  de  con-
a  u n u i  a d u l t  î n t â r z i a t  în  dezvol-
arcului  reflex, cu  o extremitate  senzorială stituţia  fizică,  de  o  disfuncţie  endocrină
APTITUDINE,  dispoziţie  naturală tarea  sa.
şi o extremitate motorie. Percepţiile (polul (insuficienţă  tiroidiană  sau  suprarenală),
şi  dobândită  de  a  efectua  a n u m i t e Această întârziere, care  se evaluează în
senzorial) lasă în psihismul nostru  impresii de o  tulburare  nervoasă (depresie, confuzie
sarcini. raport cu media grupului căruia îi  aparţine
dintre  care  multe  nu  devin  aproape  nici- mentală, demenţă...) sau de anumite con-
După  E.  Claparede,  aptitudinea  este individul  în  cauză,  poate  fi  globală  sau,
odată conştiente. (Acest sistem inconştient diţii  de  viaţă  de  lungă  durată  (detenţie, ceea  ce  permite  diferenţierea  indivizilor dimpotrivă, să nu  afecteze decât o parte a
nu  este  numai  sediul  amintirilor  uitate, şomaj). atunci când, la o educaţie egală, îi privim personalităţii*.  Când  sunt  atinse  funcţiile
ci  şi  acela  al  impulsiilor*  înnăscute  şi  al
din unghiul randamentului. Potrivit dome- psihice,  subiectul  este  incapabil  să  reu-
anumitor dorinţe*.) La extremitatea moto- APRAXIE,  pierdere  a  capacităţii  de niului în care se manifestă, aptitudinile se şească  în  viaţă;  dacă  este  vorba  de  un
rie  se  situează  sistemul  preconştient'. a  e x e c u t a  gesturi  sau  a c t e  elemen- clasifică în intelectuale, senzoriale, motorii copil, acesta  se  dovedeşte  inapt  să înveţe,
Inconştientul  şi  preconştientul  sunt  sepa- t a r e ,  fără  ca  a c e a s t a  să  se  datoreze etc. Funcţii generale ca atenţia şi judecata fiind  naiv  şi  egocentric.
rate  de  cenzură",  care  reglează  pasajul unei  paralizii  sau  deficienţe  motorii. vor  fi  considerate  aptitudini,  la  fel  ca  şi 1)  Arieraţia  intelectuală  corespunde
dintre aceste două sisteme. A doua teorie a Se disting mai multe varietăţi de apraxie: dispoziţiile particulare, cum ar fi abilitatea unei  insuficienţe congenitale  a dezvoltării
aparatului  psihic, expusă în  1923, rectifică 1)  apraxia  buco-facială  (imposibilitatea de a desena. inteligenţei care se manifestă precoce şi,în
ARSENI

principiu, mi  poate  fi  niciodată recuperată,  psihic-creicr,  a  aprofundat  şi  problcma- că  cuvintele  si  ideile  asociate  ,,pun  în  întreprindere dala.  Acest  nivel  de  aspiraţie
în  F-"ranţa,  se  evaluează"  între  3  şi  67,,  tica  psihoncurologiei  şi  psihochirurgici. lumina  cu  o  ciudată  precizie  bazele  gân-  este de  importantă  primordială în compor-
procentajul  de  arieraţic  gravă.  Arieraţia  Opera  sa capitală este  Tnitnt de neurologic dirii  omului  si  îi dez\ ăîuie anatomia men-  tamcntul I unţclor umane deoarece influen-
intelectuală  se  poate  datora  eredităţii, unei  în  5  volume  (8  tomuri),  1979-19X3,  la tală  cu  mai  multă  lipsă  de  menajament  ţează.  mai  mult  sau  mai  puţin  clar.  atin-
decât ar dori-o". Această constatare i-a intri-  gerca scopurilor.  Depinzând atât de  factori
femeie  şi  care  poate  afecta  pe  toţi  băieţii  neurologi  din  ţară.  A  mai  scris.  între tat pe psihiatri (G.H. Kcnt si  A.J. Rosanov)  individuali  cât  si  de  factori  sociali,  nivelul
născuţi  de  aceeaşi  mamă),  unei  aberaţii  altele:  Durerea  (1967).  în  colaborare  cu şi  pe  psihanalişti  (C.G.  .lung)  să  pună  la  de  aspiraţie  necesită o anumită cunoaştere
cromozomice  (ca  în  sindromul  lui  Down).  1.  Oprescu;  Psihoncurologie  (1983).  în punct  liste  de  cuvinte  susceptibile  să  son-  de  sine. cunoaşterea  valorii  proprii. a apti-
unei  leziuni  organice  a  creierului, ca urmare  colaborare  cu  M.  Golu  şi  L.  Dănăilă. de/e  problemele  psihologice  ale  pacien-  tudinilor  şi  limitelor  personale  şi  dorinţa
a  unei  boli  a  mamei  în  perioada  gravidităţii ţilor  lor  şi  să  Ic  reveleze  complexele  .  de a accede la un statut'determinat. Uneori
(cum  ar  fi  rubeola),  unui  traumatism  era-  ASIMILARE,  c o n d u i t ă  a c t i v ă  p r i n Această  probă  a  fost  utilizată  şi  pentru  subiectul, profund  influenţat  de  condiţiile
nian  perinatal.  unei  encefalite  ctc.  Există  c a r e  m o d i f i c ă m  m e d i u l  în  loc  să identificarea criminalului  dintr-un  grup de  sociale, aspiră  să atingă  un  scop  prea înalt
însă  si  alte  stări  de  arieraţic  intelectuală  ale  ne  a c o m o d ă m  a c e s t u i a . suspecţi.  în  acest  caz  se  aleg  douăzeci  de  în  raport  cu  posibilităţile  avute:  el  arc  o
cuvinte  susceptibile 
uite suscept ibilc  să-i 
să-i amintească 
ami nteasc vino-  anii
anii mi lă  vi i c a t i c . dar  nu si  aptitl idini le
par  a  fi  în  relaţie  cu  o  ..neglijenţă  cultu- prin  care  fiinţele  vii  transformă  clementele vatului  scena  şi  circumstanţele  delictului,  nec<
rală"  (ca  în  ca/.ul  copiilor  sălbatici)  sau  cu extrase  din  mediu,  integrândii-le  în  propria •into care surH amestec•ale  i•u alte optzeci
cuvinte care sunt amestecate cu alte optzeci  adii'
aducă de/il să 1 con ducă  l a n uda P-
o  carenţă  afectivii  precoce. lor  substanţă.  în  psihologic.  J.  Piaget de
2) Arieraţia :it'cctivă.care apare cel  mai reacţie, semnele emoţionale şi, când se dis-  m i t  precizarea  câtorva trăsături  de  per-
pcr
adesea  la  imli\ i/ii  cu  o  inteligenţă  normală, pune  de  aparatajul  necesar,  reacţiile  elec-  sonalitatc  ale  subiecţilor examinaţi  şi, prin
corespunde  unei  imaturităţi  psihice,  ca  o la  o  situaţie  sau  alta.  De exemplu, copilul
sugar  care  descoperă  că  un  obiect  poate pararea  protocoalelor  suspecţilor  permite  lor  în  situaţii  de  viaţă  reală,
copilăriei;  ea  se  manifestă  mai  ales  printr-un Ii  mişcat  dacă  se  trage  de  sfoara  de  care adesea  obţinerea  mărturisirii  crimei  din
ataşament  excesiv  faţă  de  părinţi,  prin acesta  este  legat  va  trage  de  faţa  de  masă partea  delincventului.  A S T A Z I E ,  i m p o s i b i l i t a t e  de  a  se
absenţa  de  autonomie, egoism,  puerilitate, Cura  psihanalitica  este  şi  ca  bazată  pe  m e n ţ i n e  în  p o z i ţ i e  v e r t i c a l ă .
putând  evolua  favorabil  sub  influenţa ma ACOMODARE. asociaţia  liberă. în  loc  să  i  se ceară pacien-  Este  vorba  de  o  tulbuiaie  funcţională
psihoterapici.
ASOCIAŢIE,  a c ţ i u n e  de  a  a p r o p i a ,
ARSENI  (Constantin),  n e u r o l o g  şi de  a  r e u n i . tara constrângere, sa comunice tot ceea ce  deosebeşte  proluiul,
n e u r o c h i r u r g  r o m â n  (Dolhasca,  jud. Fenomenele  psihice  au  proprietatea  de îi trece prin minte. în felul acesta, psihana-  cunoaşte  cauza  organică.  Se  însoţeşte
Suceava,  1 9 1 2 - B u c u r e ş t i ,  1994). a  se  lega  în  conştiinţă,  independent  de listul  nu  introduce în cură nimic personal,  aproape întotdeauna de abazie". •• ISTERIE,
Discipol  al  lui  Dumitru  Bagdasar voinţă,  în  virtutea  anumitor  legi,  enunţate pacientul  fiind acela care determină mersul
(1893-1946),  creatorul  şcolii  române  de de  Aristotel.  Acesta  a  remarcat  că  evo- psihanalizării.  ASTENIC.  în  biotipologia  lui
neurochirurgie,  C.  Arseni  a  devenit  în carea  amintirilor  este  înlesnită  de  referirea E. Kretschmer, tip  morfologic caracterizat
1975  directorul  celui  mai  mare  spital la  alte  impresii  care  au  cu  acestea  raporturi ASPIRAŢIE,  a n s a m b l u  de  t e n d i n ţ e  prin  aspectul  său  longilin.  -»  LEPTOSOM.
de  neurochirurgie  din  lume,  unde  con- de  contiguitate,  de  similitudine  sau  de c a r e  î l  p r o p u l s e a z ă  p e  o m  c ă t r e  u n
ducea  direct  secţia  de  tumori  cerebrale opoziţie.  Studierea  acestor  legi  primare i d e a l .  A S T E N I E ,  l i p s ă  s a u  s l ă b i r e  a
(Spitalul  clinic  de  neurochirurgie  „Prof.  dr. de  asociaţie  (contiguitate,  asemănare  şi Se  vorbeşte  de  aspiraţie  într-o  acţiune  f o r ţ e l o r .
D.  Bagdasar",  Bucureşti).  Realizări  impor- contrast)  a  stat  pe  primul-plan  pentru atunci  când  efectuarea  acesteia  înseamnă  Astenia este  o  stare  de  oboseală  perma-
tante  în  domeniul  patologiei  chirurgicale psihologia  din  secolele  al  XVllI-lea  şi pentru  individ realizarea capacităţilor sale.  nentă  pe  care  simpla  odihnă  nu  o  poate
a  proceselor  expansive  intracraniene,  în al  XlX-lea.  La  sfârşitul  secolului  trecut, Succesele şi eşecurile noastre sunt în luncţie  face  să  dispară.  Se  caracterizează  prin
chirurgia  cerebrovasculară,  traumatologia F. Galton, care a încercat pe el însuşi expe- de  nivelul  de  reuşită  pe  care  sperăm  să-1  lehamite  şi  fatigabilitate  fizică  şi  intelec-
craniocerebrală  etc.  Preocupat  de  raportul rienţa  asociaţiilor libere, a tras  concluzia atingem,  acela  pe  care  ni-l  fixăm  într-o  tuală.  Poate  fi  consecinţa  unei  infecţii

35
ATAŞAMENT

(hepatită virală...), a unei disfuncţii endo- înglobând  relaţiile  cu  ceilalţi  membri  ai să-şi  concentreze  atenţia asupra micului din ansamblu. Toate eforturile publicităţii"
crine  (hipotiroidie,  insuficienţă  supra- rozător, limitându-i câmpul conştiinţei. De tind  să  atragă  atenţia  publicului  asupra
renală...),  a  surmenajului  sau  se  poate îndată ce şoarecele este retras, potenţialele unui  produs, amenajându-i  câmpul  per-
datora  unor cauze  pur psihologice  (refu- ATELIER  PROTEJAT, loc în care înregistrate redevin egale între ele. Există ceptiv, pentru ca apoi să-l menţină treaz,
lare" sau frustrări' repetate). lucrează  muncitori  handicapaţi deci  o  inhibare  relativă  şi  temporară  a interesându-1 în modul  cel  mai  profund.
care  nu  se  pot  adapta  marii  colec- excitaţiei  nervoase, structurile  superioare Date fiind aceste consecinţe practice, pro-
ATAŞAMENT,  ansamblu  de legă- tivităţi  sau  care  sunt  incapabili  să (cortexul cerebral) acţionând direct asupra blema atenţiei a făcut obiectul unor impor-
turi  care  s-au  stabilit  între  un satisfacă  exigenţele  obişnuite  ale celor  inferioare. tante lucrări în laboratoarele de psihologie
nou-născut  şi  mama  sa,  începând patronilor. experimentală din armată şi din industrie.
cu  senzaţiile  şi  percepţiile  suga- Cel  mai  adesea este  vorba de  bolnavi
rului  vizavi  de  aceasta  şi,  reciproc, mintali  sau  cu  beteşuguri  fizice, a căror scade rapid. Dincolo de o durată de două-
ale  mamei  faţă  de  copilul  ei. eficienţă  este  limitată  şi  din  cauza  unor zeci de minute, apare oboseala, se produc
Din  ziua  a treia  după  naştere  sugarul sechele ale afecţiunii de care suferă şi care erori  şi omul de serviciu trebuie înlocuit.
este capabil să recunoască mirosul sânului doresc să se readapteze progresiv la o viaţă Capacitatea de atenţie a unui subiect poate
şi  gâtului  mamei  şi  să-1  diferenţieze  de socială normală. în Franţa, în aceste ate- fi  apreciată cu ajutorul testelor. Cel  mai
acela  al  unei  alte  femei  care  are  un liere se lucrează 30-39 ore pe săptămână, simplu dintre ele cere să fie barate anumite
nou-născut de aceeaşi vârstă. La fel,el este muncitorii primind o remuneraţie propor- litere  dintr-un  text  (toate  literele  a,  de
capabil  să distingă  vocea  sa, gustul  pielii ţională cu randamentul lor, care nu poate exemplu); se notează apoi erorile şi viteza
sale, calitatea palpărilor ei. fi însă inferioară salariului fixat prin decret de execuţie.
Noţiunea de ataşament a fost introdusă ministerial.  Munca  protejată,  prevăzută
în psihologie în  1959 de către J.  Bowlby de  Codul  familiei  şi  de  ajutorul  social ATITUDINE,  manieră de a fi  într-o
(1907-1990), ca urmare  a  investigaţiilor (art.  167  şi  168), a  fost definită de  legea situaţie.
etologiştilor. H.F. Harlow prezenta puilor din 23 iunie 1975 cu privire la handicapaţi Conceptul de atitudine acoperă diverse
de maimuţă două mame de substituţie: una şi  de  decretul  din  31  decembrie  1977. semnificaţii.  El  desemnează  orientarea
confecţionată din sârmă şi prevăzută cu un Admiterea  într-un  atelier  protejat  este gândirii, dispoziţiile  profunde  ale  fiinţei
biberon  cu  lapte, alta  fără  biberon, însă subordonată autorizaţiei comisiei tehnice noastre, starea de  spirit  proprie  nouă în
acoperită de blană. Maimuţicile se aruncau de  orientare  şi  de  reclasare profesională faţa  anumitor  valori  (efortul  creator,
spre aceasta din urmă, preferând contactul (Co.T.O.Re.P.r. bani...) etc. Există atitudini personale, care
şi  căldura blănii  animale.  Această obser- nu  pun  în  cauză  decât  individul  (prefe-
vaţie contrazice  teza psihologică  potrivit ATENŢIE,  concentrare  a  spiritului rinţele estetice, de exemplu), şi atitudini
căreia legătura cu  mama derivă din satis- asupra  a  ceva. sociale  (opţiunile  politice),  care  au  o
facerea trebuinţei de hrană. A  fi  atent  înseamnă, într-un  fel, a te Când atenţia pisicii este concentrată asupra incidenţă asupra grupurilor. Dar ceea ce le
Pentru  Bowlby  nu  încape  îndoială că închide faţă de lumea exterioară spre a te şoarecelui,  potenţialul ei auditiv este  limitat. caracterizează şi pe unele şi pe altele este
Acest potenţial redevine normal de îndată ce faptul  că  întotdeauna  este  vorba  de  un
ataşamentul  este  un proces  înnăscut  ale focaliza asupra a ceea ce te interesează. retragem şoarecele
cărui mecanisme  —  strigătele, agăţarea, Experimentându-se cu pisici, s-a putut ansamblu de reacţii personale faţă de un
strângerea la piept, suptul — sunt comune arăta ceea ce se întâmplă la nivel neuro- Schematic,  varietăţile  atenţiei  se  cla- obiect determinat: animal, persoană, idee
copilului şi puiului de maimuţă. Surâsul, fiziologic. Mai întâi animalul este făcut să sează  în  două  mari  categorii:  atenţia sau  lucru.  Subiectul  însuşi  le percepe ca
specific  omului, este  unul  dintre  meca- audă sunete scurte („pocnete") şi se înre- voluntară, care depinde de  individ şi  de făcând parte integrantă din personalitatea
nismele ataşamentului care apare foarte de gistrează  influxurile  nervoase  ale  urechii. motivaţiile sale, şi atenţia involuntară, care sa, ceea ce face ca atitudinile să fie foarte
timpuriu  la  noii-născuţi.  Teoria  ataşa- Apoi  se lasă să apară în raza privirii ani- este atrasă de mediul exterior, ca urmare înrudite cu trăsăturile de caracter. Cu cât
mentului s-a îmbogăţit an de an; actual- malului un şoarece: percepţia „pocnetelor" a organizării particulare a câmpului per- Eul" este mai puternic cu atât atitudinile
mente  ea  depăşeşte  diada  mamă-copil, scade. Interesul pisicii pentru şoareci o face ceptiv  în  care  apare  un  obiect,  detaşat sunt  mai  independente, mai  deschise  şi
r-o totală indi- automatică.  Chiar  si  viaţa  psihică  are devine  chiar  mai  importantă.  Studii  si
rioară. Copilul automatismele  sale  (asociaţii  de  idei, anchete  efectuate  de  psihologi  şi  psihiatri
i în permanenţă memorie...).  în  anumite  stări  patologice (.1. M. Sutter. H. Luccioni) demonstrează
(isterie,  epilepsie,  traumatism  cranian) că absenţa disciplinei determină perturbaţii
mită  intcn-  picior  pe  altt se  pot  observa  activităţi  automatice,  ca
mersul  sau  prinderea  trenului, care  scapă se  face prost, personalitatea rămâne  slabă,
stc. de  la  indiferentă jiir-impre conştiinţei  bolnavilor.  Adesea, în stările de inconsistentă:  subiectul  trăieşte  în  inse-
delir. eştia i
rate (L. L. Thurstone , 1928).  •> SONDAJ. activităţi  ritualizate  (de  exemplu, aşezarea matism mental
autoritatea rău înţeleasă, tiranică, este la
veşmintelor  în  aceeaşi  ordine)  sau  repe- a  propriei  per
fel  de  nefastă ca şi  carenţa" de autoritate
ATLETIC,  s e  s p u n e  d e s p r e  u n tarea  perseverentă  a  aceloraşi  jocuri. rbea
(T. VV.  Adorno).  în  familiile  în  care. în
s u b i e c t  c a r e  a r e  c a r a c t e r i s t i c i l e Copilul  autist, pierdut  în  activităţile  sale comandă  gândurile.  Această  formă  spe-
mod normal, tatăl este acela care exercită
fizice  ale  a t l e t u l u i . stereotipe.evoluea/ă într-un  univers  privai. cială  de  delir  de  influenţă,  simptomatică
autoritatea, anumite atitudini paterne prea
După E. Kretschmer". indivi/ii de acest pentru  disocierea  personalităţii,  a  fost
studiată  de  psihiatrul  rus  V.  Kandinski  şi rigide  sunt  responsabile  de  eşecuri  şi
tip  posedă  un  temperament  deosebit,  în
care  predomină  interiorizarea  emoţiilor, de  francezul  G. G. de Clerambault.
tare  a  mediilor  şcolare  normale,  ha  chiar copiilor. Tatăl care îşi exercită autoritatea
timiditatea  si  idealismul. şi  orice  achi/.iţie  intelectuală, conduce  la trebuie să o facă pentru al proteja pe copil
AUTOPUNITIUNE  pedeapsă  pe
o  situaţie  deficitară  gravă  şi  ireversibilă. care  ne-o aplicăm noi înşine. de pericolele pe care el este încă incapabil
ATOM  SOCIAL, expresie datorată să  le domine  şi  nu  spre  a-şi  afirma  pro-
La  baza  unui  astfel  de  comportament
lui J. L. Moreno şi care desemnează AUTOEROTISM,  j u i s a r e  s e x u a l ă pria-i personalitate.
se  află  întotdeauna  sentimentul  de  a  fi
reţeaua  de  relaţii  ale  unui  individ î n  a b s e n ţ a  p a r t e n e r u l u i . comis  o  greşeală, care  poate  varia de  la
cu  anturajul  său,  schematizate  sub Autoerotismul poate surveni spontan. în culpabilitatea  normală  până  la  auto- AVIDITATE,  dorinţă  arzătoare,
formă  de  atracţii  şi  de  repulsii acuzarea delirantă. în acest caz. în general, excesivă,  privind  un  anumit  lucru.
reciproce. căutat de subiect, cu ajutorul onanismului". este  vorba  de  melancolici  care în caracterologie" acest termen desem-
La copii, alte activităţi, cu un caracter mai tizează greşelile cele mai  benigne, nează unul  din  factorii  tedinţelor, intro-
atomilor  sociali  al  unui  grupuscul  se puţin  evident  sexual,  cum  ar  fi  suferea responsabili  de  nenorocirile  celo dus  de  Gaston  Bergcr'  în  tipologia  lui
numeşte „sociogramâ'". policelui  sau  balansarea  corpului,  sunt nedemni de a trăi. Pentru a se pedepsi
G.  Heymans  şi  E.  D.  Wiersma.  Avidul
comportamente autoerotice care determină nu  dau  îndărăt  nici  de  la  automuti
(Av) este însetat de cuceriri şi achiziţii. El
AUTISM,  excesivă  închidere  în o  destindere  şi  o  stare  Je  bună  dispoziţie. (indiferent de organ: ochi. mână, organe
urmăreşte să impună proeminenţa Eului
sine,  ducând  la  o  desprindere  de în  practică,  aceste  activităţi  dispar  de  la genitale) şi nici de la sinucidere.
său.  Contrariul  avidităţii  este  detaşarea
realitate  şi  la  o intensificare a vieţii sine  atunci  când  subiecţii  au  atins  o  anu-
AUTORITATE,  influenţă  impusă (nAv), care se observă în stare pură la unii
imaginative. mită  maturitate  afectivă.  Dacă  le  regăsim
altora  spre  a  se  face  ascultat înţelepţi şi asceţi. în teoria Melaniei Klein,
L.  Kanner  a  descris,  în  1943,  sub la adult, ele  sunt  semnul  unei  regresiuni\
într-un anumit domeniu. aviditatea  ar  fi  un  factor  constituţional,
numele de  autism infuiitil precoce, o formă
Autoritatea  este  Ia  fel  de  necesară însă întărită de teama de a nu fi suficient
de psihoză a copilului. Acest sindrom, care AUTOMATISM,  a c t i v i t a t e  c a r e
copiilor ca şi afecţiunea. La adolescenţă ca de „bun" spre a fi iubit.
se  observă  mai  adesea  la  băieţi  decât  la s c a p ă  c o n t r o l u l u i  v o l u n t a r  ş i  s e
fete (de două până la patru  ori  mai  mult), r e a l i z e a z ă  i n d e p e n d e n t  d e  a c e s t a .
poate să apară extrem de timpuriu (înainte Reflexele,  activitatea  inimii,  aceea  a
de  vârsta  de  2  1/2  ani). centrilor respiraţiei  şi  a  aparatului  digestiv
Se  disting  două  trăsături  esenţiale: sunt  principalele  automatisme  biologice
închiderea în sine şi  nevoia imperioasă de ale  organismului.  în  mod  normal, o acti-
vitate  învăţată  si  frecvent  repetată  devine
BANDĂ

sanitare  sau cu  caracter social. Acest com- mahidc  ct  hi  maladie  (1960);  Le  defaut
portament  nu  este  în  sine  patologic, dar fondamental  (1971);  Amour primuire  et
există  riscul  lovirii  capului  de  elemente techniquc  psychanalytique  (1972),  Les
solide.  Acest  fenomen  ar  fi  mijlocul  de  a voies de In regression (1972).
rezolva o tensiune  interioară provocată de
o  carenţă  afectivă  sau  de  instabilitatea BANALITATE,  c a r a c t e r  a  c e e a  ce
relaţiilor  existenţiale  cu  persoane  din e s t e  c o m u n .
anturaj.  Se  consideră  a  fi  şi  o  activitate Numărul  de  răspunsuri  banale  relevate
autoerotică,  în  cursul  căreia  copilul  s-ar în  anumite  teste  (de  asociaţii  de  cuvinte,
legăna  pentru  a-şi  potoli  trebuinţa  de teste  Rorschach',  teste  Rosenzweig*)  per-
dragoste  nesatisfăcută.  în  afara  stabili- mite să se măsoare gradul de conformitate
mentelor spitaliceşti  sau cu  caracter social, socială  şi  să  se  deducă  unele  ipoteze
balansarea  persistentă  ar  fi  un  fenomen privind  adaptarea, anxietatea  sau  calitatea
reacţionai  la  comportamentul  mamei,  a inteligenţei  unei  persoane.
BABINSKI  (Joseph),  neurolog fran- Unele  baby-tests permit determinarea unei cărei  atitudine  instabilă  oscilează  rapid
cez  (Paris,  1857 -id.,  1932). vârste  şi  a  unui  coeficient  de  dezvoltare', între severitate şi răsfăţul excesiv.  -• TRI- BANDĂ,  grup  de  indivizi.
Este cunoscut îndeosebi pentru lucrările dar  valoarea  lor  prcdictivă  este  destul HOTILOMANIE. De la o anumită vârstă, copiilor le place
sale  referitoare  la  sistemul  nervos.  A de slabă. să  se  reunească  şi  să  se  grupeze  pentru  a
demonstrat caracterul  artificial  al  tulbu- B A L B I S M  -  BÂLBÂIALĂ. se juca. Ei  formează bande, în care se simt
rărilor  observate  în  isteria  zisă  „isterie solidari  unii  cu  alţii. în  unele cazuri, sco-
BAGDASAR  (Dumitru),  medici
de  conversiune"", căreia  i-a dat  numele specialist  în neurochirurgie  (Roşiesti, BALINT  (Michael),  psihanalist  brita- purile  bandei  devin  antisociale. Este  vorba
de  pitiatism, tulburare  vindecabilă  prin jud.  Vaslui.  1 8 9 3 - B u c u r e ş t i ,  1946). nic  de  origine  maghiară  (Budapesta, de  bandele de „marginali", a căror agresi-
persuasiune. 1896  -  Londra,  1970). vitate  este,  pe  de  o  parte,  semnul  unui
Şi-a  însuşit  tehnica  neurochirurgicală
în  clinica  lui  H.W.  Cushing,  la  Boston Este celebru îndeosebi pentru că a orga- violent protest împotriva societăţii, iar, pe
BABY-TEST,  ansamblu  de  probe (1927-1929).  în  1935  a  creat  primul nizat  seminarii  de  formare  a  asistenţilor de  altă  parte,  o  afirmare  inadaptată  a
care se bazează pe observarea siste- serviciu  de  neurochirurgie  din  România, sociali şi a medicilor practicieni. „Grupurile personalităţii  virile.  Adolescenţii  care  frec-
matică  a  dezvoltării  sugarilor  şi într-un  pavilion  al  Spitalului  Central  din Balint"  nu  reunesc  decât  un  mic  număr ventează asemenea bande se recrutează de
copiilor  mici. Bucureşti.  A  scris, între  altele:  Chirurgia de  participanţi  şi  funcţionează  fără  teme obicei  din  mediile  defavorizate  din  cen-
Sunt explorate astfel diferitele aspecte durerii (1935); Troubles mentaux dans un prestabilite,  fiecare  putând evoca un „caz." trele  urbane,  din  familiile  disociate  de
ale comportamentului: motricitatea, pos- cas de tumeur du lobe frontal droit (1936), care  îl  preocupă.  Rolul  animatorului  este unde  lipsesc  autoritatea  şi  afecţiunea.
tura (atitudinile faţă de fiinţe şi lucruri), în colaborare cu D. Constantinescu; Lathy- de  ai  determina pe  membrii  grupului  să-şi Intrând  într-o  bandă,  ei  îşi  satisfac  tre-
limbajul  şi  comportamentul  psihosocial. rismul  (1945);  Tratat  de  neurochirurgie conştientizeze  propriile  atitudini,  senti- buinţa de  securitate  şi  de căldură  afectivă;
Primele  scări  de  dezvoltare  psihomotorie (1951). Membru de onoare postmortem al mente  şi  procese  psihice  care  intervin  în găsesc  aici, de  asemenea, puterea care  le
în  mica  copilărie  au  fost  elaborate  de Academiei  Române  (1948). relaţiile lor cu pacienţii.  Lucrările teoretice permite  să  înfrunte  societatea  şi  sunt
A.  Gesell'  (1925)  şi  Ch.  Biihler'  (1932). ale  lui  Balint  se  axează  pe  problemele descărcaţi de orice sentiment de vinovăţie,
La  sfârşitul  anilor  1970,  pediatrul  ame- BALANSARE,  m i ş c a r e  a l t e r n a t i v ă regresiunii'  şi  pe  ceea ce  el  a numit „dra- deoarece colectivitatea din care  fac parte,
rican J. B. Brazelton a propus o nouă scară a  c o r p u l u i . gostea  primară",  fază  foarte  precoce  în banda  lor, îi  aprobă.  Nu  este  imposibil  să
de evaluare a comportamentului neonatal. procesul relaţiilor interumane, şi „defectul se  modifice  scopurile  bandelor  de  adoles-
Balansarea  capului  sau  a  corpului,  pe
în  Franţa,  psihologii  utilizează  mai  ales picioare, în patru labe sau în poziţia aşezat fundamental",  element  cauzal  al  tulbu- cenţi, în această direcţie lucrează educatori
scara de dezvoltare psihomotorie a primei pe spate, se întâlneşte frecvent la copii, mai rărilor psihologice. Dintre lucrările traduse specializaţi,  psihologi  şi  asistenţi  sociali.
copilării propusă de O. Brunet şi I. Lezine. ales în mediile spitaliceşti, în stabilimentele în  limba  franceză, cităm:  Le medicin,  son --•  DELINCVENTĂ;  DROG; TOXICOMANIE.

40 41
BARAJ BEHAVIORISM

BARAJ.  Pentru  a  măsura  capa- doar  nivelul  intelectual  al  subiectului,  ci Scnesccnţa se manifestă printr-o scădere reglare a ritmului  vorbirii  şi  suflului, aso-
citatea  de  atenţie"  a  subiecţilor s.  forma  şi  calitatea  gândirii  sale.  Există
umani,  B.  Bourdon  (1895)  a  ima- baterii  de  teste  de  aptitudini  şi  de  per- (văz.  auz.  abilitate,  forţă  musculară)  şi ustrant  (ironic)
ginat  o  probă  simplă  constând  din sonalitate. intelectuale,  al  căror  declin  începe  de  la
bararea  anumitor  litere  dintr-un vârsta de 25 de ani  (D. Wechsler). Capaci- într-un  aşezământ  specializat  (Institutul
text  imprimat  (toate  literele  a,  de BATESON  (Gregory).  antropolog pentru  bâlbâiţi).
tăţile  mentale  nu  sunt  atinse  în  mod  uni-
exemplu).  Acest  test  a  fost  reluat american de origine engleză (Grant- form:  în  timp  ce  funcţiile  verbale  sunt  mai
mai  târziu  de  către  E.  Toulouse  şi chester.  Marea  Britanie,  1904  - BEHAVIORISM,  psihologie  obiecUvă.
puţin vătămate (vocabularul rămâne intact),
H.  Pieron  (1904),  apoi de  R.  Zazzo San  Francisco,  1980). Timp  îndelungat  psihologia  a  fost  consi-
atenţia  si  memoria  imediată cunosc o curbă
(1941),  care au înlocuit literele prin Contribuţii  esenţiale  ia ştiinţele sociale derată o  ştiinţă  a stărilor de conştiinţă.  De
descendentă,  făcând  practic  imposibilă
figuri  geometrice. prin  cercetări  antropologice efectuate  pe aceea  singura  metodă  aplicabilă  nu  putea
orice  nouă achiziţie. Cu toate acestea, după
în  psihiatric  se  vorbeşte  de  „baraj"  în teren, îndeosebi în Noua Guinee şi  Bali. fi  decât  introspecţia. în  opoziţie cu  această
unii  autori  (S. Pacaud.  1953), posesia unui
cazul în care un bolnav, atins de schizo- ca şi aplicarea în psihiatrie a conceptelor teză,  la  începutul  secolului  XX  sa  afirmat
nivel  de  instrucţie  ridicat  ar  întârzia  apa-
ciberneticii  şi  a  conceptelor extrase  din o nouă doctrină, al  cărui  promotor energic
riţia  acestor tulburări. în  societatea  noastră,
un act început. teoria  tipurilor  logice  a  lui  B.  Russell a  fost  J.B.  Watson'.  Pentru  acest  autor
bătrânul  se  simte  adesea  devalorizat  şi
şi A. N. Whitehead. A elaborat, împreună psihologia  trebuia  să  se  definească  drept
BARBITURIC,  medicament  cu  toxi- cu .1. Weakland, teoria dublei legături'
citate  redusă  folosit  în  mod  curent considerabil  după  vârsta  de  55  de  ani).
în  schizofrenic.  Bateson  a  fost  teoreti- bazeze  pe  conştiinţă  şi  pe  introspecţie, ea
in  medicină  pentru  proprietăţile cianul principal al grupului de la Palo Alto trebuia  să-şi  limiteze  studiul  la  observaţia
sale  calmante  şi  hipnotice. nefolosile  cunoştinţele  şi  bunăvoinţa  bătrâ-
(California).  Dintre  operele  traduse  în organismului  într-o  situaţie  dată.  într  ade-
Consumul  de  barbitunce  (gardenal, nilor,  care  sunt  neglijaţi  şi  cărora  nu  li  se văr.  Măgurele  elemente  susceptibile  să  fie
limba franceză, cităm:  La ceremonie du
acordă  nici  un  statut  satisfăcător. obiectul  unei  cercetări  ştiinţifice  sunt
Nn ven (1 936. trad. 197 1); Vers line eco-
rabil  în  ultimii  ani.  Folosirea  abuzivă  a logie de lespriU.1977). datele  observabile  ale  comportamentului
acestor  produse  este  periculoasă.  Adesea BÂLBÂIALĂ,  t u l b u r a r e  a  v o r b i r i i verbal  şi  motor,  care  este  întotdeauna
BĂTRÂNEŢE,  a  treia  vârstă  a î n  c a r e  u n e l e  silabe  s u n t  r e p e t a t e adaptativ.  Organismul  supus  unei  acţiuni
anumită stare de beţie, dispoziţia lor moili- vieţii,  după  vârstele  de  creştere  şi (bâlbâială  r e p e t i t i v ă ) ,  iar  a l t e l e  n u tinde  să  neutralizeze  efectele  acesteia,  fie
ficându-se (iritabilitate. agresivitate). Unii vârsta  adultă. p o t  fi  p r o n u n ţ a t e  (bâlbâială  ex- acţionând  asupra  obiectului  care  o  pro-
intră în  comă  şi  mor.  Dezintoxicarea în In  general  se  admite  că  scnescenţa plozivă). duce, fie  modificându-se  el  însuşi.  Rapor-
Cauzele  acestui  fenomen  complex  sunt
dificilă. cu  progresul  igienei  şi  medicinei  multe ereditare  şi  îndeosebi  afective.  O  prea
persoane  de  vârsta  a  treia  îşi  conservă accentuată  emotivitate,  sentimentul  de cărora  putem  prevedea  reacţiile  unui
BATERIE  DE  TESTE,  ansamblu tinereţea  şi  vigoarea  timp  mult  mai  înde- inferioritate  se  regăsesc  frecvent  la  bâl- individ  la  o  „excitaţie"  cunoscută,  sau  să
d e  p r o b e  p s i h o m e t r i c e . lungat decât odinioară. în prezent, „handi- bâiţi,  care  cu  greu  reuşesc  să-şi  exprime deducem  natura unui  stimul  pornind de  la
Psihologul  mi  utilizează  în  practică capaţii  legaţi  de  vârstă  nu  sunt  frecvenţi gândurile, deoarece  sunt  intimidaţi. observarea  unei  reacţii'.  Cheia  de  boltă  a
niciodată  un  singur  test.  Pentru  a  asigura şi  cu  dificultăţi  grave  decât  dincolo  de Bâlbâială  nu  este  o  tulburare  perma- acestui  sistem  este  reflexul  condiţionat',
un  diagnostic  cât  mai  exact,  el  foloseşte 75  de  ani  şi  chiar  dincolo  de  80  de  ani" nentă,  ci  intermitentă,  dispărând  atunci instinctele  înseşi  fiind  reduse  la  o  „serie
mai  multe  probe  diferite.  De  exemplu, (A.  Alperovitch,  1989).  Din  ce  în  ce  mai când  subiectul  este  mai  sigur  pe  sine  sau de  reflexe  înlănţuite".  Totul  este  învăţare,
pentru  a  se  aprecia  inteligenţa  unui  copil mult  se  disting  mai  multe  categorii  în când  are  un  „suport".  Puţini  sunt  cei  care chiar  şi  expresia  emoţiilor,  comporta-
se  poate  servi  de  scara  lui  Wechsler',  de singuri,  prin  voinţa  şi  perseverenţa  lor, mentele  putând  fi  modificate  prin  educaţie.
„vârsta  a  treia":  persoanele  „între  două
psihodiagnosticul  lui  RorschaelV,  făcându-1 izbutesc  să-şi  înfrângă  această  deficienţă Behavioriştii  au  studiat comportamentul
vârste"  (de  la  6»  la  74  de  ani),  persoanele
să  execute  şi  câteva  desene.  Datele  astfel a vorbirii.  Reeducarea obişnuită constă din animalelor, al  fetusului  uman  si  al  copiilor
„în  etate"  (de  la  75  de  ani  în  sus)  şi  per-
obţinute sunt complementare; ele nu indică exerciţii  de  articulare  a  cuvintelor,  de mici.  Pornind  de  la  observaţiile  făcute  la
soanele „foarte vârstnice"' (după 9<> de ani).
BESTIALITATE BINSWANGER

de  droguri.  Aceste  activităţi  corespund  copiii  psihoiici  a  fost  descirsă  în:  h'rt.lrenUi este  ele  exemplu  E.  Pichon. consideră că  Sorbona,  iar după  patru  am  devine  dirce-
unei  intensificări  a  activării  cerebrale,  "IKIIX  (  I  969);  Dnmo'.teii  nu-i  de  ujun.s biliimvismul  poate  tulbura  funcţiile ordo-  torul  acestuia.
generatoare  de  plăcere.  (14711).  l-vud.ilii  \ ieţii (1973);  Pentru  ;i  li natoare  ale  limbajului,  prin  faptul  că  în  îl  interesează  toate  procesele  gândirii,
părinţi  acceptabili  (1988) acest  caz  copilul  este  supus  influenţei  a  dar cercetează  mai  ales  inteligenţa, al  cărei
BESTIALITATE,  perversiune sexuală două  culturi,  a  două  moduri  de  gândire  studiu  încearcă  să-l  aprofundeze  prin  toate
c a r e  c o n s t ă  în  raportul  sexual  cu  un  BIBERI  (Ion),  s c r i i t o r ,  p s i h i a t r u  şi diferite,  a  două  sisteme  de  relaţii  intre  mijloacele  posibile.  Studiază  aspectele
a n i m a l .  p s i h o l o g  r o m â n  ( T u r n u  S e v e r i n , cuvinte  şi  concepte, care  nu  se  suprapun  fizionomiei,  ale  capului  şi  corpului,  se
Bestialitatea  este  foarte  răspândită  ca  1 9 0 4  -  B u c u r e ş t i ,  1990). exact.  Alte  cercetări, dimpotrivă, demon-  interesează  de  grafologie  şi  de  inteligenţa
fanta/are. întălnindii-se  în  mitologie  si  în  Licenţiat în  medicină  si  în  litere  si  filo- strează  că  bilingvii  au  un  avantaj  iute-  copiilor.  în  1904,  ministerul  instrucţiunii
arte.  în  practică, ea  este  mai  rară, dar  se  sofie  la  Bucureşti,  a  audiat  apoi  cursuri lectual  faţă de  monolingvi  (J.K. Bhatnagar,  publice  decide  să organizeze  învăţământul
găseşte  la  ambele  sexe.  îndeosebi  la  per-  la  Sorhona  si  Ia  College  de  France.  în M. Eiscnstein.D.A.Wagner.  1980). Bilmg-  pentru  anormali;  se  constituie  o  comisie,
soanelc care  trăiesc  într-o anumită  izolare.  1936  i  s-a  acordat  premiul  Fundaţiilor vişinul  artificial  -  ca  acela  al  copiilor  din  care  face  parte  şi  Binet, însărcinat  săi
cum  sunt păstorii  tic  turme  sau  soldaţii  din  Resiale  pentru  scriitorii  tineri, pentiu  eseul imigraţi,  obligaţi  să  utilizeze  două  limbi  depisteze  pe  cei  suferinzi  de  debilitate
deşert.  Bestialitatea  se  poate  observa  si  la  77).i;iafov  reeditat  în  1971  (text  revizuit) spre  a  putea  comunica  cu  părinţii  lor. pe  mintală.  în  anul  1905  a  fost  publicată, în
unii  demenţi  sau  arieraţi, ori în  accesele de  sub  titlul  Viuţii  si  monrtcn  in  evohili.i de  o  parte, cu  vecinii, pe ele  altă  parte  —  colaborare  cu  T.  Simon'.  o  metodă  de
poate  fi  sursă  de  tensiuni  şi  de  dificultăţi,  depistare, mereu  ameliorată  până în  1911.
doxala  performanţă  de  a  trata  in  extenso Această  „scară  metrică  a  inteligenţei"
BETTELHEIM  (Bruno),  p s i h a n a l i s t  teme  .specifice  psihanalizei  (subconştientul. BILIOS,  t e m p e r a m e n t  în  c a r e pre-  (S.M.I.)  a  fost  primul  test  mental  real-
american  de  origine austriacă  (Viena,  visele,  aimoasa.  nevrozele,  moartea  etc.) d o m i n ă  s a u  se  c r e d e  că  p r e d o m i n ă  mente util în practică. Succesul ei  mondial,
1 9 0 3  -  Silver  Spring,  W a s h i n g t o n ,  cu  o  ostentativă  ignorare  hibliourafică  a bila  (fierea).  '^ ; >t  ^  simplitatea  sa.  stă  la  originea dez-
1990).  psihanaliştilor, ale  căror  idei  totuşi  le  frtie- Reluând  teoria  pitagorică  a  umorilor,  \oltării  întregii  psihometrii". Scara  metrică
După  ce  a  fost  internat.  în  193S,  la  tifică.  Lreud  e  citat  doar  ici-coio.  ca  un Hippocratc recunoaşte patru umori prinei-  a  inteligenţei  a  făcut  obiectul  a  numeroase
Daehau  şi  la  Buchcnwald,  emigrează  în  autor minor.  A  scris, între  altele:  Runeţiu pale:  sângele,  flegma  sau  limfa,  bila  gal-  adaptări  şi  revizuiri, dintre  care  cele  mai
1939  în  Statele  Unite.  în  cursul  lunilor  ni le  creiitourc  .ilc  subconştientului  ( 1 9 3 8 ) ; benă si  atrabila  neagră.  Din  această obscr-  celebre sunt, în Statele LJnitc, acelea ale lui
petrecute  în  lagărele  de  concentrare  a  Individuiiliuue şi' dc\tin, 2  volume  (1945); vaţic  decurge  teoria  celor  patru  tem-  L- Tcrman' şi  M.A. Merrill (1937  şi  1960),
supus  observaţiei  comportamentul  code-  Visul  si  structurile  subconştientului (1970); peramcnte'.^Biliosul  are  pielea  galbenă,  iar în  Franţa  aceea  a  lui  Zazzo. cunoscută

extremă.  Rste  vorba de  „o  situaţie  trăită de  untropi>k)gică ( 197 1)  încearcă să prezinte este  ambţios.  C.  Galen  (131-201),  care a  inteligenţei"  (N.S.M.1.1.  Din  opera  lui
subiect  ca  inevitabilă  şi  iremediabilă  dis-  comportamentul  „biopsihic"  al  omanis- reluat  teoria  temperamentelor  a  lui  Binet  se  poate  citi  cartea  Idei  moderne
trugere", contra căreia  mi  poate  reacţiona  melor ca  sisteme  dinamice  informaţionale Hippocratc numeşte biliosul  „coleric" (de  ^upru  copiilor  (1909),  lucrare  care  con-
decât prin  mecanisme de apărare psihotice.  şi cu autoreglare, dintr-o perspectivă plun- la  gr.  khole,  „bilă").  Această  noţiune,  stituie  testamentul  său  pedagogie,
La  un  moment  dat. convins de  caracterul  disciplinară, perimată  azi,  a  trecut  în  limbajul  popular
ineluctabil  al  destinului  său,  subiectul (  a  vărsa  fiere")  BINSWANGER  (Ludwig),  p s i h i a t r u
încetează  să  mai  lupte  şi  nu  face  decât  BILINGVISM,  p r a c t i c ă  a  d o u ă e l v e ţ i a n  ( K r e u z l i n g e n ,  1 8 8 1  -  id.,
să  aştepte  moartea  iminentă.  Din  aceste  limbi. BINET  (Alfred),  p s i h o l o g  f r a n c e z  1966).
observaţii  Bettelheim  trage  învăţăminte  în  Franţa,  bilingvismul  se  întâlneşte (Nisa,  1 8 5 7 - P a r i s ,  1911).  Este  cunoscut  în  psihiatrie  prin  des-
şi  concluzii  practice:  întrucât  un  mediu  în  regiuni  ca  Alsacia  şi  Brctania,  unde S-a  consacrat  psihologiei  după  ce  s-a  crierea  în  termeni  noi  a  unor  psihoze*
nefast  poate  conduce  la  dezagregarea  populaţiile  rămân  ataşate  de  limba  lor ori- afirmat ca autor dramatica obţinut  licenţa  (îndeosebi  mania"),  datorită  aplicării  me-
personalităţii,  trebuie  să  fie  posibilă  ginară,  precum  şi  în  ţări  ca  Belgia, în  drept  şi  a  întreprins  studii  de  ştiinţe  todei  fenomenologice. Prieten al  lui  Freud,
„reconstruirea" copiilor psihotici  şi  redarea  Preşcolarul  învaţă  cu  uşurinţă  limbile naturale  (răsplătite  cu  titlul  de  doctor în  nu  aderă  total  la  concepţiile  acestuia,
lor  vieţii,  amenajândii-le  condiţiile  pentru  pe  care  le  aude  vorbite  în  anturajul  său. ştiinţe).  în  1891  intră  ca  preparator  la  concepţii  care, crede  Binswanger, riscă  să
aceasta.  Experienţa  sa  în  ceea ce  priveşte  Este  însă  de  notat  că  unii  autori,  cum laboratorul  de  psihologie  fiziologică  de  la  reducă  omul  la  o  mecanică  a  impulsiilor.

46 47
BOALA  LUI  ALZHEIMER

Profund influenţat de ideile  lui  E. Husserl multe ori  sunt colective. Datorită acestor Sigaud  distinge  tipurile  respirator', de schizofrenie", devenit clasic. A demon-
şi mai  ales de ale lui  M. Heidegger, elabo- forme  de  expresie, tesiunea  musculară  şi digestiv*, muscular" şi cerebral". Kretschmer, strat  că  bolnavii  de  schizofrenie  sunt, în
rează o teorie, Daseinanaliza sau „analiza nervoasă diminuează, amintirile înăbuşite observându-i pe bolnavii mintali, a remar- pofida  aparentei  lor  indiferenţe,  persoane
ies  Ui  suprafaţă  şi  o  nouă  energie  se cat  că  melancolicii  şi  maniacii  sunt  în extrem  de  sensibile  care,în  spatele  cara-
în ţările anglo-saxone. Dintre operele sale, eliberează. general  scunzi  şi  rotofei,  pe  când  schi- pacei lor protectoare, au o viaţă interioară
cităm: Fenomenul psihogalvanic în expe- zofrenicii  sunt indiferenţi, apatici, cu  un intensă. •• AUTISM.
rienţa de asociaţie (1907); Introducere în BION  (Wilfred  Ruprecht),  p s i h i a t r u corp  înalt  şi  slab.  1-a numit  pe  cei  dintâi
analiza existenţială (1947); Visul şi exis- şi  psihanalist  b r i t a n i c  (Muttra,  azi „picnici'-ciclotimi", iar pe ceilalţi „aste-
BOALA  LUI  ALZHEIMER,  formă
tenţa (1954);  Discurs, parcurs şi Freud M a t h u r ă ,  India,  1897  -  Oxford, nici'  (sau  leptosomi)-schizotimi".  Le-a
d e  d e m e n ţ ă  p r e s e n i l ă  d e s c r i s ă  d e
(1970),  Cazul  Sii/un  Urban  (reeditare adăugat acestora tipul „atletic*-epileptoid"
1979). A.  Alzheimer  (1864-1917).
şi tipul „displastic"'. Sheldon, studiind un
1988);  Melancolic şi manie (1988). A  fost elevul  Melaniei  Klein  şi  a efec- Această afecţiune, care  atinge  mai  ales
mare  număr de  subiecţi  normali,  a  găsit
tuat cercetări privind dezvoltarea mentală femeile (84%  dintre  bolnavi), se caracte-
trei  tipuri  morfologice  principale:  endo-
BIOENERGIE,  t e r a p e u t i c ă  a  cărei a  copilului, psihozele  şi  viaţa  în  grupuri rizează  prin  apariţia  sa  precoce  (către
morful.ectomorful  şi  mezomorful. Fiecărui
finalitate este conştientizarea curen- restrânse.  în  orice  grup există două  nive- vârsta de 50 de ani), o deteriorare mentală,
tip morfologic îi corespunde un ansamblu
ţilor  vegetativi  care  circulă  în  inte- luri:  acela  al  raţionalului  şi  evidentului, o dezorientare*  în  timp  şi  în  spaţiu;  este
de trăsături de caracter fundamentale, numite
riorul  corpului,  resimţirea  acestora, pe de o parte, şi  acela al  iraţionalului, al însoţită de tulburări de limbaj  (afazie), de
viscerotonie'.cerebrotonie* şi somatotonie*.
înţelegerea  disfuncţionalităţilor  lor afectelor, al  reacţiilor ascunse, al  incon- Tabloul  de  mai  jos  rezumă  corespon- dificultăţi  în  executarea  mişcărilor coor-
şi restaurarea armoniei „corp-spirit" ştientului, pe  de  altă parte.  Aceste  două denţele esenţiale: donate  (apraxie) şi în recunoaşterea per-
prin înlăturarea inhibiţiilor şi descă- niveluri  întreţin  raporturi  complexe,  pe ceptivă  (agnozic).
tuşarea  fluxului  energetic. care  le descurcă analiza. Bion este autorul La  examenul  anatomic,  se  observă  o
Bioenergia  se  înscrie  ca  o  extindere unor  lucrări  ca:  Investigaţii  în  grupurile Endomorfie" Mezomorfie' Ectomorfie- atrofie  cerebrală  difuză, o  dilatare  a  ven-
a  vegetoterapiei  lui  Wilhelm  Reich.  Ea mici (1961); La sursele experienţei (1962); Viscerotonie Somatotonie Cerebrotonie triculilor  şi  plăci  senile pe  cortex.  Clinic,
a  fost  elaborată  în  Statele  Unite,  în  anii Atenţia şi interpretarea (1970). Rotofei, lent. înalt, robust. înalt, zvelt, in- boala  se  manifestă  mai  ales  prin  tulburări
1950,  de  doi  discipoli  ai  acestui  autor, Iubitor de confort Energic, activ. hibat, atitudine de  orientare  şi  printr-o  pierdere  a  me-
A.  Lowen  şi J.  Pierrakos, pornind de  la o BIOTIPOLOGIE,  ş t i i n ţ a  care  cer şi de viaţă pe pi- Dorinţă  de  a rezervată,jenă. moriei;  dispoziţia  este  în  general  eufo-
idee simplă:  suferinţa spiritului  se exprimă c e t e a z ă ,  p e n t r u  flecare  individ, cior marc. se impune. Fugă  de  con- rică, dar  uneori  este  depresivă.  Boala  lui
prin corp  şi este  cu  putinţă să scăpăm  de r e l a ţ i i l e  posibile  î n t r e  s t r u c t u r a Trebuinţă de con- tacte sociale. Alzheimer evoluează, într-o  perioadă de
ea acţionând asupra corpului. Deprimatul, corpului şi c o m p o r t a m e n t u l psiho- tacte sociale. patru  până  la  zece  ani,  spre  o  caşexie
de  exemplu,  nu  este  niciodată  destins, logic. demenţială  terminală.  Studii  epidemio-
muşchii săi  sunt contractaţi în aşa măsură La început biotipologia se baza mai ales în  viaţa practică se întâlnesc extrem de logice efectuate în  Statele  Unite  arată că
încât  respiraţia  şi  circulaţia  sanguină  sunt pe  măsurători  corporale, dar  mai  apoi  a rar indivizi care  să aparţină exclusiv  unuia această  boală  atinge  2-5%  dintre  per-
stânjenite,  chiar  dacă  individul  nu  este făcut  tot  mai  mult  apel  la  noi  discipline din aceste trei tipuri. Omul de pe stradă, în soanele  de  peste  65  de  ani  şi  10-20%
conştient  de  lucrul  acesta.  El  va  începe (endocrinologie, criminologie, electroen- general, este  un compus din  aceste tem- dintre  persoanele  de  peste  80  de  ani.
deci  prin  a  învăţa  să  respire,  iar  apoi  va cefalografie, hematologie...). Biotipul  unui peramente. Potrivit datelor difuzate de  I.N.S.E.R.M.
căuta  în  corp  zonele  de  contracţie.  în individ  (înfăţişarea  fizică)  dă  o  impresie (1987),  ar  exista  în  Franţa  aproximativ
sfârşit,  va  încerca  să  înţeleagă  cauza adesea  valabilă  cu  privire  la  tempera- 300  000  de  persoane  în  vârstă  de  peste
BLEULER  (Eugen),  m e d i c  psihia-
tensiunilor, care, în general, îşi au originea mentul ' său. Dintre tipologii cei mai cunos- 60  de  ani  suferinde  de  această  afecţiune,
t r u  elveţian  (Zollikon,  în  apropiere
într-o „proastă educaţie". Exerciţiile fizice, cuţi îi putem reţine pe francezul C. Sigaud de  Zurich,  1857 - id.,  1939). a  cărei  origine  genetică,  legată  de  una,
S-a  ilustrat  prin  studiile  sale  asupra ba  chiar  de  mai  multe  gene  situate
masajele, pantomimele, strigătele, râsul şi (Forma umană, semnificaţia sa, 1914), pe
germanul E. Kretschmer" şi pe americanul „demenţei  precoce  sau  grupul  schizofre- pe  cromozomul  21,  pare  bine  stabilită
plânsul, muzica şi desenul îşi  au  locul lor
W. H.Sheldon-. niilor".  A  introdus în psihiatrie termenul („Science", 1987).
în şedinţele de bioenergie, care de cele mai

48
BOALA  LUI  PARKINSON BULIMIE

BOALA  LUI  PARKINSON,  afec- neputinţei  lor.  La adult corespunde unei ierarhici  sau  al  convenienţelor, a deprin-  BULIMIE,  a p e t i t  excesiv  c a r e  îl
ţiune  nervoasă  descrisă  de  medicul atitudini  de  fixaţie  sau  de  regresie  la  un derilor gândirii, care  limitează imaginaţia,  face  pe  subiect  să  m ă n â n c e  în  mod
englez  J.  Parkinson  (1817),  carac- stadiu  infantil. îmbufnatul  reacţionează ca Brainsiorming-ul  formulează  ca  pe  o  exagerat.
t e r i z a t ă  p r i n  t r e m u r ă t u r i  gene- şi  cum  încă  ar  fi  copil  în  faţa  părinţilor dogmă faptul  că orice  idee trebuie primită  Cazuri  de  foame  morbidă  consecutive
ralizate,  h i p e r t o n i e  m u s c u l a r ă  şi săi.  Bărbatul  bosumflat  în  faţa  soţiei  care şi examinată cu atenţie. Membrii grupului  l m o r  l e z i u n i  l l c c j U entalc  ale  creierului

aspectul  împietrit  al  feţei. aşteaptă  să nască se comportă ca un copil sunt provocaţi  şi  încurajaţi  sa enunţe toate  a l |  r o s t  t | e s c r j s e  şj  discutate  la  înec-

în  pofida  aparenţelor, bolnavul  îşi  păs- gelos care îi întoarce spatele mamei pentru ideile  lor.  oricât  de  bizare  ar  fi  ele,  fără ,  | u i  X ,  îndeosebi  d e
p y t u s e c o I u X
trează  intacte  toate  facultăţile  mentale. că  ea  i-a  dat  un  frăţior.  Aceste  mărunte luate
  BehtereV  (191  1).  Unul  din
Boala  se  datorează  leziunilor  micros- tulburări caracterialc nu au nici o gravitate, v  M

copice  de  la  baza  creierului  (locus  niger însă  dacă  se  prelungesc  în  mod  anormal
sau  „substanţa  neagră"), responsabile  de pot să constituie un simptom al unei grave
un deficit de dopamină, mediator chimic* maladii  pe  cale  de  a  se  instala:  schi-
  t m t a  C0
care asigură buna  funcţionare a circuitului zofrenia. A  condus  Institutul  de  psihologie du, ' P l l u l  a  e c r u t  s ; l  ™™"ce-  E™  " ^
Miinchcn (102')-1938). a,x.i, în fat.uisccn-  n a b l L   s a u
 '   " ^ p ă r t a t  chirurgical  oasele
nervos dintre Uicus niger şi nucleul caudat
BOVARYSM,  stare  de  insatisfacţie siunii  nazismului  a  emi»rit  în  Statele  care comprimau  lobul  frontal şi  după patru
al  putamenului.  în  mai  multe  ţări  s-au
Unite, unde  a ocupat  postul  de  profesor 
/ l l e
d a t o r a t ă  decalajului  existent  î n t r e   bulimia  a  dispărut,
realizat  grefe  cerebrale  de  celule  capabile
aspiraţiile  unei  persoane  — care  se adjunct  de  clinică  psihiatrică  la  universi-  Foamea  este  o  senzaţie  care  rezultă
să  sintetizeze  pe  cale naturală dopamină.
iluzionează  cu  privire  la  ea  însăşi, tatea  Californiei  de  Sud.  Raliată  la miş-  dintr-un  ansamblu  complex  de  factori
c a r e  se  î n c h i p u i e  diferită,  supe- carea  modernă  a  psihologiei  umaniste,  psihologici,  endocrini,  neurologici,  ha
B O R D E R L I N E  •  CAZ  LIMITĂ.
rioară  celei  care  este  în  realitate  — Charlotte  Biihler  a  susţinut întotdeauna,  depinde de doi centri iegulatori antagonici:
şi  condiţiile  sale  de  viaţă. împotriva doctrinei  freudiene, că  tul este  un centru al alimentaţiei"  (l'eeding center).
BOREL-MAISONNY  (Suzanne),
purtătorul unei dorinţe proprii  şi originale  compus  din  imeleii  laterali  ai  hipotala-
pedagog  şi  ortofonist  francez  (Paris,
vent la acte romaneşti şi sentimentale, care
1900).
se tei mină cu eşecul.
(1972).  Când  un  element  patologic  afectează
Originalitatea  sa  constă  în  aceea  că,  în
BRADIPSIHIE,  încetinire a cursului creierul, ea în boala lui Pick (demenţa pre-
paralel  cu  cercetările  în  fonetica  experi-
gândirii. BUHLER  (Karl),  psiholog  g e r m a n  s e n i l r i )  s a l ]  c ; i  î n  p a r a
i , 7 i a  generală  (cau-
mentală, practică reeducarea. îi  datorăm
Amintirile  sunt  evocate  cu  dificultate, (Meckesheim,  Bade,  1879  -  Pasa-  7 a t r ,  d e  t r c p o n e m a  p ; J /// t , ( , n ,,  a  sifilisului),
teste de limbaj  şi  o  serie de  inovaţii  peda- dena,  California,  1963). 
iar răspunsurile  apar cu întârziere.  Bradi- o f i  c a  u r m a r c  a  U ] l e i  t u m o n  s ; m  a  l | | m i
gogice în domeniul învăţării cititului, scri- psihia  se  întâlneşte  în  diferite  afecţiuni, După ce  a predat psihologia  la Munchcn,  , a r  c c r e h r a , 
a c C ] d e n (  v a s c u n u  r a r c o n  s e
sului  şi  calculului.  A  scris,  între  altele: cum  sunt  depresia,  epilepsia,  boala  lui a  Dresda  s,  apoi  la  Viena,  a  emigrat  j
Limbaj oral şi limbaj scris (1960); Grama- Parkinson sau intoxicaţia cu oxid de carbon. in  Statele  Unite,  din  cauza  nazismului.  .  ,  r
tiai în imagini, de la ortografie la gândire Influenţat de cercetările  Şcolii  din  Wurzburg, 
c a z u r i  d   f o a m e  m o r b l d a  pUT  o r g a n l l
° "c-
(1973);  Absenţa  de  expresie  verbală  la BRAINSTORMING,  tehnică  de se orientează  mai  întâi  spre  studiul expc-  e x l s t a
  °  hiPe*W  d e  °ng»«  >K"  r o t 1 ^
  S t u d i i l c
copil (1979). grup  bazată  pe  m e t o d a  asociaţiilor rimental al gândirii care, susţine el, îsi apare   ™ x k ™ .  bazate  pe  învăţare  şi
c  a l l e x c l c
libere,  vizând  descoperirea  de  idei sieşi  fără  intermediar.  Mai  târziu  adoptă  P "  condiţionale  sau  pe  psihatia-
  i l / a a u
BOSUMFLARE,  s t a r e  a  u n e i  per- noi  şi  originale  în  legătură  cu  o concepţiile cunoscutei  Ccstaltpychologic. '   ^monstrat  că  hrăniră  (mai  ales
soane  s u p ă r a t e . problemă  d e t e r m i n a t ă . Este  autorul  a  numeroase  lucrări, dintre  dulciurilor) î se asociază  imaginea mamei
Această  atitudine,  frecventă  la  copii Propovăduit de americanul A. F. Osborn care  cităm:  Die  Gcstaltwahrnehmungen  Ş'  tandreţea.  Bulimicul  ar  căuta  în  mod
şi  adolescenţi,  se  întâlneşte  şi  la  vârsta (1939),  brainstorming-u\  are  ca  obiectiv (1913);  Die Krise  derPsychologie(1927)  inconştient  să  umple  un  vid  afectiv.  La
adultă,  îndeosebi  la  femei.  Bosumflarea, înlăturarea tuturor obstacolelor din  calea şi Sprachtheorie (1934). Se numără printre  unele femei isterice şi la frigide, de exemplu,
expresie  minoră  a  agresivităţii, este  arma creativităţii"  persoanelor  avute  în  vedere: personalităţile  fondatoare  ale  psihologiei  accesul  de  bulimie  survine  după  fiecare
celor  slabi  şi  în  acelaşi  timp  mărturisirea a  frânelor  sociale,  cum  ar  fi  respectul moderne.  relaţie  sexuală  „ratată". Toate  alimentele

51
C.A.M.P.S. CARACTER

probleme  şi  înţelegerea  unui  text. Numai  Armatele  moderne, care  posedă un corp capacităţilor  intelectuale  şi  psihomotorii CARACTER,  m o d de a fi, de a s i m ţ i
către  vârsta  de  7  sau  X  ani,  o  dată  cu  special  de  camuflaj,  utilizează  datele  fumi- este  posibilă  prin  folosirea  metodei şi  de  a  r e a c ţ i o n a  al  u n u i  individ  sau
aecederea  la  stadiul  logicii  concrete (sta-  /atc  de  cercetările  psihologice  cele  mai testelor'. al  u n u i  grup.
diul  operaţiilor  concrete'),  descris  de  recente  privind  percepţia  .  -  PREGNANŢĂ. Numim  capacitate civilă posibilitatea pe Se  vorbeşte  la  fel  de  bine  de  caracterul
J.  Piagct,  şcolarul  începe  să  dobândească care o posedă. în principiu, orice persoană impetuos .al  unui  om, ca  şi  de  caracterul
noţiunea de număr. Cu toate că. în general.  CANNABIS,  p u d r ă  o b ţ i n u t ă  d i n majoră  de  a  şi  exercita  drepturile  civile. flegmatic  al  englezilor  sau  de  acela  de
ci  ştie sa socotească, nu  poseda realmente  floriie  femele,  d i n  frunzele  şi  tul- Ac
conccptul  d e  număr,  deoarece  n u  stă-  p i n U e  u s c a t e  d e  c â n e p ă  i n d i a n ă . lilor  mintali  şi  alienaţilor,  aceştia  fiind vorba de o amprentă durabilă, care permite
pâneşte  ..conservarea"",  „elasihearea-si  C a n n a b u  p o a t e  f i  f u m a t ă t  m e s - declaraţi  ..incapabili".  Din  anul  1968, în diferenţierea  indivizilor  sau  grupurilor
..scrierea-  c a  operaţii,  trebuind  dec, s ă  ^ ^  î n  ^  ^  a m e s t e c a t a  î n Franţa,  incapabilii  majori  beneficiază de  o atunci  când se  supun observaţiei  atitudinile
ma,  exerseze  spre  a  ajunge  l a  o  prima  d u s e l e  d e  p a t i s e r i e ,  î n  b ă u t u r i protecţie  juridică  specială. şi  comportamentele  lor.
structurare  Ionica  a  realului.  In  mod    .  ,.  ,
v
Principalele probleme puse de  noţiunea
" . . .  s a u  i n  aîte  a l i m e n t e . de  caracter  sunt:  1)  Descriere:!.  Numărul
CAPTATIVITATE,  tendinţă de a  şi
atribui  şi  de  a  conserva  p e n t r u  sine de  adjective  sau  de  substantive  utilizate
demersul  lor  intelectual.  *sa. de  exemplu, pentru  descrierea  caracterelor  este  foarte
consumator.  Dozele  mici produc euforie şi b u n u r i l e  şi  a f e c ţ i u n e a  p e r s o a n e l o r
în  Hssone  (resiune  pan/iană).  unii  insti- mare.  G.W.  Allport  a  recenzat  17  953  de
un  fel  de  stare  de  exaltare  agreabilă  care din  a n t u r a j .
tutori  care  au  reintrodus  abacul  în  clasele termeni  în  limba  engleză;  2)  Clasificarea.
lor  C 1'>S4)  sunt  mulţumiţi  de  rezultatele se  termină  cu  somn.  Probabil  că  această Această  atitudine  este  frecventă  şi
normală  la  copilul  mic.  O  regăsim  totuşi Aceasta  depinde  în  parte  de  prima  pro-
obţinute. Metoda de predare a matematicii beatitudine  se  datorează  faptului  că  prin-
destul  de  des  la  adult, îndeosebi  la  acele blemă  si  mai  ales  de  infinita  diversitate  a
a  profesorului  austrialian  Z.P.  Dicncs  se cipiul toxic activ al cânepei  indiene, camui-
mame  abuzive  care,  mai  mult  sau  mai caracterelor.  (Clasificările  zoologice  se
bazează  şi  ea  pe  experienţa  practică  a bumlul. care  acţionează  asupra  creierului,
determină  o producţie  crescută  de  endor- puţin  inconştient,  îşi  împiedică  fiii  sau
fiicele  să  devină  independenţi. ncluând  niciodată în considerare  indivizii,;
fine •. Cannabis nu provoacă dependenţa
3)  Satura  caracterului.  Pentru  a  rezolva
C . A . M . P . S .  •  CENTRU  DE  ACŢIUNE fizică,  ci.  la  unele  persoane  firave,  o
prima problemă, ar trebui  să începem  prin
MEDICOSOCIAL  PRECOCE. dependenţă psihică. Când intoxicaţia devine CAPTIVITATE,  pierdere a  libertăţii.
n  reduce  la minimum  numărul  termenilor
cronică, se observă  la  toxicoman  o scădere Privarea  brutală  de  libertate  şi  de  con-
descriptivi.  Acestei  sarcini  i  sa  consacrat
CAMUFLAJ,  a r t ă  de  a  d i s i m u l a . a  activităţii,  o  diminuare  a  atenţiei  şi  a tacte  familiale,  la  care  se  adaugă  umi-
J.  W.  French  (1953), care  nu  reţine  decât
Camuflajul  tinde  să  modifice  organi- memoriei,  tulburări  de  caracter  (iritabi- linţele,  subalimentaţia,  frica,  ba  chiar  şi
49  de  trăsături  de  caracter, confirmate  de
zarea  câmpului  perceptiv  în  aşa  fel  încât litate.  instabilitate)  şi  de  dispoziţie  (alter- tortura,  provoacă  la  numeroşi  prizonieri
mai  multe  metode  de  analiză  faetorială*.
un  obiect determinat  să treacă  neobservat. narea  fazelor  de  depresie  cu  momente  de (soldaţi  sau  civili  luaţi  ca  ostatici,  o  stare Pentru  a  rezolva  cea  de-a doua  problemă,
Astfel, este  greu  să  se  recunoască  forma  A exaltare).  Cannabis, în  toate  formele  sale depresivă  comparabilă  cu  neurastenia'. ar  trebui  să  cunoaştem  legile  psihologice
în  ansamblul  B,  ori  cifra  4  în  desenul  C —  frunze,  răşină,  esenţă  —,  este  drogul Adesea  tulburările  se  prelungesc  şi  după care  guvernează caracterul  şi  să dispunem
(a se  vedea figurile de mai  mai jos,. revenirea  la  viaţa  normală  sau  apar  după de  o  caracterologie  sigură  pe  metodele
ieftin. Folosirea sa creşte în mod îngrijorător: eliberare  (stare  de  „care-i  acolo?", tulbu- sale, ceea ce încă nu este cazul.  De primul
16  862  persoane  interpelate  în  1987 rări  de  somn, culpabilitatea  de  a  fi  supra- aspect  ţine  şi  problema  formării  carac-
(O.C.R.T.I.S.,. vieţuit,  sentimentul  înstrăinării,  amintiri terului.  Se  admite  azi  că  achiziţiile  dato-
obsesive din captivitate).  încercarea poate rate  mediului,educaţiei,experienţei  şi  efor-
fi  şi  sursă  de  tulburări  mentale, cele  mai tului  personal, grefate pe temperament,de
CAPACITATE,  p o s i b i l i t a t e  de  a
frecvente  fiind  depresia'  (care  se  poate care  ele  sunt  indisociabile, contribuie  în
r e u ş i  î n  î n d e p l i n i r e a  u n e i  s a r c i n i
traduce  prin  tentative  de  sinucidere)  şi mod  esenţial  la  conturarea  caracterului
s a u  într-o  î n t r e p r i n d e r e .
crizele de  angoasă*  acută, adesea  asociate fiecărui  individ.  Atitudinile,  deprinderile
Capacitatea depinde de aptitudine', de
cu  o agitaţie  violentă.  -»  BETTELHEIM. nu sunt niciodată contractate în mod pasiv.
Două exemple de camuflaj maturizare"  şi  de  exerciţiu.  Măsurarea
CARACTEROLOGIE CARENŢĂ  AFECTIVA

Subiectul  participă întotdeauna  la  aceasta Dintre  teoriile  legate  de  caractero- instalează resemnarea, dar şi, o dată cu ea, Pentru  a controla  aceste  aserţiuni,  alţi
mai  mult sau  ma puţin  activ. Cunoaşterea logie,  cele  mai  cunoscute  sunt  acelea  ale apatia* şi refuzul  alimentelor. Dacă nimeni autori  (J.B.  Bowlby,  A.  Freud  etc.)  au
caracterelor  este  posibilă  prin  observarea şcolii  franco-olandeze  (caracterologia  lui nu  o  înlocuieşte  pe  mamă,  atunci  când analizat  biografiile  adulţilor  sau  adoles-
Heymans şi  Wiersma. dezvoltată în Franţa absenţa  ei  este  îndelungată,  se  observă  o cenţilor inadaptaţi  social.  Ei  au  constatat
narelor şi  a  testelor de per de R. Ix Scnnc)  şi  aceea a lui C. G. Jung. stagnare  a  dezvoltării  fizice  şi  o  regre- că  delincventa (îndeosebi  furturile  şi  pros-
nali
După  autorii  olandezi  toate caracterele  ar tituţia  minorelor)  sunt de 4-5  ori  mai  frec-
siune"  generalizată.  Ultimele  cunoştinţe
fi  susceptibile  de  reducerea  la  opt  tipuri, vente  la  subiecţii care au  suferit de carenţă
CARACTEROLOGIE,  studiul  carac achiziţionate  dispar,  limbajul  se  deterio-
care  se  obţin  prin  combinarea  celor  trei afectivă  în  copilărie  decât  la  cei  crescuţi
terelor. rează, copilul redevine „bebeluş", cnurezia*
factori  fundamentali  ai  persoanei  umane  şi într-o  familie  normală.  O  contraprobă  a
Deşi  foarte  veche,  caracterologia  abia şi balansarea sunt aproape întotdeauna pre-
a  contrariilor  lor:  emotivitatea,  activitatea fost  furnizată  de  maternajul  de  care  benefi-
dacă  începe  a  se  construi  pe  baze  ştiin- zente.  Uneori  copiii  îşi  fac  rău,  se  umplu ciază  unii  copii  perturbaţi.  începând  din
şi ră.si/;iem/(primantatc sau secundaritate).
ţifice, acestea fiind încă incerte.  Există mai de vânătăi. momentul  în  care  aceştia  au  fost  îngrijiţi
|A  se  vedea  tabelul.|
multe  metode  de  analiză  şi  de  descriere  a Rezistenţa  organică  este  extrem  de cu  tandreţe  zi  de  zi  de o  infirmieră, de  o
în  pofida  lucrărilor  statistice  efectuate diminuată la aceşti copii. R. Spitz a pus în puericultoare sau de o psiholoagă (tot atâtea
caracterelor'. Unele se întemeiază pe apre-
de  promotorii  ei  (2  145  cazuri  studiate), evidenţă daunele carenţei  afective  precoce. substitute  ale  mamei),  ei  şi-au  recăpătat
cierea  morfologiei  indivizilor  (fiziogno-
această  teorie  este  contestabilă,  deoarece gustul  de  viaţă,  au  reînceput  să  mănânce,
monie*, biotipologie') sau pe studierea do- Testând  cu  regularitate  nou-născuţi  cres-
formulele  utilizate  sunt  prea  înguste  şi iar  curba  lor  ponderală  s-a  redresat.  A
cumentelor expresive  (grafologie',  teste'). cuţi  de  puericultori  într-o  creşă-model  şi
artificiale  spre  a  da  seama de  bogăţia  unei reapărut, de  asemenea, inteligenţa.
Altele  utilizează  mai  ales  observarea  com- comparându-i  cu  alţi  nou-născuţi  îngrijiţi
individualităţi.  Unii. în  mod paradoxal, îi
portamentului, a atitudinilor faţă de lumea de mamele  lor, deţinute într-un peniten- Sunt cazuri în care separarea de mediul
preferă  tipologia  lui  Jung, care  se  referă  la
ciar,  el  a  remarcat  că  aceştia  din  urmă familial  este  indispensabilă.  în  asemenea
atitudinea  persoanelor  faţă  de  lumea  fiin-
aveau  o  dezvoltare  psihomotorie  normală cazuri,  copilul  trebuie  pregătit  pentru
ţelor şi a lucrurilor.  Pentru Jung, energiile
Emotivitate Activitate Răsunet Răsunet (coeficientul  de  dezvoltare  =  105  la  sfâr- această  încercare,  spre  a-i  risipi,  pe  cât
sunt  orientate  fie  spre  lumea  interioară
şitul celui de al doilea an de viaţă), pe când posibil, anxietatea inevitabilă. Din ce în ce
mmemotiv nonactiv primar (introversiune),  fie  spre  exterior  (extra-
cei  dintâi  se  degradau  în  permanenţă:  pe mai  mult, în spitale şi în creşele medicale,
(Ludovic al XV-lca) versiune).  în  primul  caz, subiectul  acordă
mamele  au  posibilitatea  să  rămână  cu
întâietate  ideilor; în  al  doilea caz, el  apre- când  iniţial,  la  baby-tests,  coeficientul  de
nonenioliv nonaeliv secundar apatic copiii  lor,  dacă  o  doresc.  Dacă  nu,  li  se
ciază  îndeosebi  valorile  lumii  exterioare, dezvoltare  fusese  de  124,  această  cifră  a
(Ludovic al XVI-lca) cere  să lase copilului  un obiect personal  (o
prestigiul, contactele sociale. Această carac- scăzut  la  72  la  sfârşitul  primului  an,  iar
emotiv nuirctiv primar batistă  cu  parfumul  preferat, de  exemplu)
terologie  sumară  se  apropie  mult  de  bio- după  doi  ani  nu  era  mai  mare  de  45.  în
(Bauddain; Chopin) şi  să-şi  multiplice  vizitele.
tipologia  lui  E.  Kretschmer.  Psihologii afară  de  aceasta, în  creşa-model  unul  din
emotiv nonactiv secundar sentimental Trebuinţa  de  a  iubi  şi  de  a  fi  iubit  nu
utilizează  datele  biografice,  observaţia fiecare trei copii (mai exact, 373%) murea
(Kicrrkcgaard, este  mai  puţin importantă la vârsta adultă.
directă  şi  testele  (chestionar*,  psihodiag- înainte  de  a  fi  împlinit  vârsta  de  doi  ani,
Rousscau) Când  această trebuinţă este  contrariată de
nostic*)  pentru  a analiza caracterele. pe  când,  în  aceeaşi  perioadă,  nu  s-a
nonemotiv primar dificultatea  de  a  stabili  relaţii  sociale  (ca
(Voltain; înregistrat  nici  un  deces  printre  copiii urmare  a  timidităţii,  a  nevrozei)  sau  de
A.  Huxley) CARENŢĂ AFECTIVĂ, lipsă sau deţinutelor.  Spitz  şi  continuatorii  operei întâmplările  vieţii  (abandon, doliu, bătrâ-
nonemoliv activ secundar Ilegmatic i n s u f i c i e n ţ ă  a  a f e c ţ i u n i i . sale  au  stabilit  că efectele  carenţei  afective neţe, izolare...), ea poate fi compensată de
(Bcrgson, Trebuinţele  afective  ale  omului  sunt  la sunt  cu  atât  mai  grave  cu  cât  această unele  activităţi, de consacrarea  la o operă
B. Franklin) fel  de  importante  ca  şi  celelalte  trebuinţe carenţă îi  atinge  pe copii  mai de  timpuriu caritabilă  sau  colectării  de  timbre.  Dacă,
emotiv acliv primar coleric vitale  şi  nesatisfacerea  lor  poate  avea şi  timp  mai  îndelungat.  Dincolo de  cinci însă, vidul afectiv  nu este umplut, poate să
(V. Hugo, Danlon) consecinţe  grave.  Plânsul, strigătele copi- luni  de  separarea  de  mamă  apare apară  o  stare  depresivă  mai  mult  sau  mai
emotiv secundar pasional lului  mic  separat de  mama  sa depun  măr- hospitalismul'  şi  se  instalează  perturbaţii puţin  gravă care, uneori, sfârşeşte cu  sinu-
(Btxlhovcn, turie  de  starea  de  confuzie  şi  de  angoasă grave  ale  personalităţii  (inteligenţă  şi ciderea.  -• ATAŞAMENT;  DEPRESIE;  TRIHO-
Napoleon I) TILOMANIE.
resimţită în  această  situaţie.  Mai  târziu  se afectivitate)  copilului.

57
CASĂ  DE  AJUTORARE  SPECIALIZATA CĂMIN  DE  PROTECŢIE

CASĂ  DE  AJUTORARE  SPECI- dominaţie),  pe  când  la  om  alterările  de mânca  etc.)  Impulsuri  subite  pun  capăt  g r a n i ţ a  a  d o u ă  c l a s e  s a u  a  d o u ă
ALIZATĂ  (M.A.S.),  stabiliment personalitate  sunt  mai  puţin  evidente. uneori  acestui  tablou:  strigăte, acte de  vio-  s t ă r i  psihologice.
r e z e r v a t  a d u l ţ i l o r  h a n d i c a p a ţ i , Acestea depind mai ales de circumstanţele lentă, furie, care  îl  lac pe  bolnav  periculos  De  exemplu,  despre  un  copil  al  cărui
i n c a p a b i l i  d e  a u t o n o m i e  ş i  a v â n d în  care  survine  castrarea.  Aşa  se  explică pentru  anturajul  său.  Această  stare  poate  li  coelicient intelectual  se situează între  7 I  si
nevoie  de  îngrijiri  p e r m a n e n t e ,  sub faptul  că  la soldaţii  castraţi  prin rănire pe trecătoare,  periodică  sau  cronică.  Unele  «4  se  va  spune  că este  un  ..caz  limita"  (se
s u p r a v e g h e r e  m e d i c a l ă . câmpul de luptă nu regăsim personalitatea cazuri  de  catatome  acută  evoluează  rapid  spune  si  boalcrlinc).  în  patologia  mentală,
Aceste  casc  au  fost  create,  în  Franţa, spre  moarte. Tcrapeuticile propuse  vana/â  ^  vorbeşte  de  „stare  limită"  atunci  când
prin  decretul  din  26  decembrie  1978,  ca Castrarea chirurgicală (ablaţia testicul Mor) de la un autor hi nitul: electroşocuri,neuro-  simptomeie  onservate  sunt  nucmieuuire
aplicare a artcolului  4d din  legea de  orien- a fost practicată în mai multe ţări, în spe- lcpticc,  hibernare  artificială.  Cât  despre  î m r c  nevroza  şi  psihoză.  Cu  toate  acestea.
tare  în  favoarea  persoanelor  handicapate
iM)  iunie  1975).  File  sc  adresează  subiec- criminalilor sexuali, fiind înlocuită, la înce- tetice. Pentru unii catatonia ar ii de origine  Şoarece  numai  rareori  se  ajunge  ia  psi-
ţilor atinşi  dc  aricraţie'  mentală, de  tulbu- putul  anilor  I97().de castrarea chimică.
rări  motorii  importante, dc deficienţe  sen- tiere  din  realitate, analoană  cu  autismul),  ''*''  u l m  °  l - ' c l m c ' > t c  elasilicaiea  americana
zoriale,  incapabili  să  aibă  grijă  dc  ei  înşişi CATALEPSIE,  stare  patologică  ce " e  cinJ  îcntru  iltii  ir"  ave  i  o  cm/1  l J n  ]9W  ( D  S M
' '  ' " ~ R )  s c  p o a t e  m ; m i l c s t a
şi  tributari  unei  supravegheri  medicale se  caracterizează  prin  pierderea oreanică  1K
  '  '  '  prin  acte  impulsive,  cum  sunt  cheltuiel,le
si  unor  îngrijiri  permanente.  Dc  mărime momentană  a  sensibilităţii  şi  con- nesăbuite  sau  lurtul  din  vitrine,  instabili-
redusă  (în  medie  H)  41)  de  paturi),  ele tractilităţii  voluntare  a  muşchilor.   t a l c a  S 1  e x c c s u l  l n  r c k llk
CATHARSIS,  c u v â n t  g r e c e s c  care U '  sociale,  instabi
au  un  personal  destul  de  numeros, capabil Corpul  bolnavului  devine  tot  atât  de î n s e a m n ă  „purificare",  „ p u r g a t i e " . 
l l l a t c a
  •' t ^"v-un  slab  control  emoţiona  ,
să  acorde  asistentă  pensionarilor  în  ac-
plastic  ca  ceara  moale  (flexibilitate  de
tele  vieţii  curente  (toaletă,  vestimentaţie,
ceară)  şi  păstrează,  fără  vreo  oboseală
mese...),  sa-i  distreze  şi  sa-i  îngrijească. reprezentaţiei  dramatice  asupra  specta „ u r ă t „ c a  Pcrsolla,,latllc
Acest  personal  este  încadrat  de  o  echipă
aparentă, postura care i se imprimă. Unele
cri/e de somn cata-leptic, în cursul cărora
lorilor.  La  S.  Freud  si  .1.  Breuer. desem 1
^  ^.^  t , atamcmu|
care. în general, cuprinde: psiholog, medic,
pacientul poate lăsa impresia că este mort
infirmier, educator  specializat,  psihomotri-
(aceste  crize  pot  dura  ore,  dar  şi  luni puternică  încărcătură  emoţională,  până
cian, reeducator. Circulara  ministerială din C A M | N  D E  P R O T E C T I E ,  centru
întregi), se produc în urma unor violente atunci  parţial  sau  total  refulata.   g a z ( l u j r e  d e s t i n a t  p e r s o a n e l o r
28  decembrie  l l )78  insistă  asupra  nece- d e
şocuri emoţionale, a unor intoxicaţii sau Metoda  cathartica  este  utilizată  în .
sităţii  prezervării  legăturilor  bolna\  ilor  cu h a n d i c a p a t e
ca urmare a unor afecţiuni  ale sistemului psihologie  pentru  valoarea  sa  terapeutică.
familiile  lor.  evitându-se  izolarea  iieogra- P c m n l  m u ,  ;  b o , n ; | v i  m i n t . i i u  o  c
nervos central. Catalepsia se întâlneşte în Tehnicile  folosite  variază de  la  psihanaliza j, u j e c a ţj  s a u  t : o a r t c  amelioraţi  ieşirea  din
lică,  favorizându-se  ajutorarea  cotidiană v
isterie, hipnoză  şi  îndeosebi  în demenţa clasică  la  strigătul  primai,  trecând  prin
diurnă a handicapaţilor, creându-se în acest s p i t a ,  Constituie un examen  redutabil.  Spre

sens  structuri  dc  ajutorare  din  partea  fami- precoce de formă catatonică. narcoanaliză  şi  psihodramă.  La  copii  se .^  . l j l l U l  s a  s c  rCL1Llaptezc  în  mod  progresiv
liilor  în  stabilimente  şi  făcând  ca  şi  fami- foloseşte  mai  ales  jocul  liber,  datorită i , ..
l a  v i a ţ a  s o c i a a   S M  c r c a l  c a i n
i n e  d e  pro-
liile  să  participe  la  gestionarea  instituţiilor. CATATONIE,  sindrom  complex căruia  tendinţele  profunde  se  pot exprima t c c ţ i c '  a d i c a  m c d i i  d c  v i a ţ a  aiT , C iuijatc  î n

-•  PLASAMENT  FAMILIAL  SPECIALIZAT. care  cuprinde  tulburări  psihomo- în  mod  spontan.  Figurine  de  plastilină, f u n c ţ j c  d e  trebuinţele  şi  carenţele  bene-
toare  şi  perturbări neurovegetative; păpuşi  sau  marionete  care  simbolizează ficiarilor  acestora.  Linele  dintre  aceste
se  întâlnesc  în  special  în  schizo- persoane  din  anturajul  copiilor  (părinţi, cămine, anexate  spitalelor, clinicilor psihi-
CASTRARE,  ablaţie  s a u  d i s t r u g e r e frenie  şi  uneori  în  anumite  boli fraţi. surori...)  pot  fi  maltratate sau  distruse ;,trice  sau  centrelor de  ajutor  prin  muncă*,
chirurgicală,  a c c i d e n t a l ă  s a u  crimi- infecţioase,  cum  sunt  encefalita fără teama de  represalii, ceea ce  le permite grupează  12-15  bolnavi  care, din  punct de
n a l ă ,  a  organelor  de  r e p r o d u c e r e . psihozică  azotemică  acută. micilor  pacienţi  să  se  purifice  dc  agresi- vedere  legal,  nu  sunt  spitalizaţi,  ci  sunt
Castrarea  poate  determina  modificări Catatonia se caracterizează, în esenţă, vitatca  şi  de  angoasa  lor. consideraţi  muncitori  legaţi  prin  contract
de  comportament  specifice.  Lucrul  acesta printr-o  stare  de  pasivitate  stuporoasă, de  stabilimentul  în  care  lucrează.
este  manifest  la  animal  (cocoşul  castrat conservarea posturilor impuse  (eatalepsie) CAZ  LIMITĂ,  subiect  c a r e  se  situ- Există şi  cămine dc protecţie  individuale
îşi  pierde  orice  agresivitate  şi  tendinţa  de şi  negativism  (refuzul  de  a  vorbi,  de  a e a z ă  î n t r - o  z o n ă  d e  f r o n t i e r ă ,  l a (plasamente  familiale,  supravegheate  de

58 50
CENTRU  DE  GUIDANCE CHIMIOTAXIE

terasament  până  la  finisarea  unor  mici  Strasbourg  ( 1947)  şi  la  Mulhousc  ( 1949). CEREBROTONIE,  în  tipologia'  lui ..Aveţi  adesea dureri  de cap'.'"  (întrebare
piese de echipament  industrial. Muncitorii  De atunci încoace, numărul CM.P.P. nu a W.  H.  Sheldon,  c o m p o n e n t ă a  tem- „închisă").  Dar există  si  întrebări  ..des-
primesc  un  salariu  (în  general  mic)  care  încetat  să crească.  Misiunea  lor este dublă: p e r a m e n t u l u i  î n  c a r e  p r e d o m i n ă chise", caz în care cel  anchetat răspunde
este acoperit de produsele muncii. Centrele  stabilirea  unui  diagnostic  si  tratarea  tulbu- t e n s i u n e a  n e r v o a s ă ,  î n d o i a l a  ş i liber  (..Ce  meserii  v-ar  plăcea  să  profe-
sunt  supuse  legislaţiei  muncii.  Cheltuielile  rarilor,  fără  ai  scoate  pe  subiecţi  din inhibiţia. saţi '(.întrebări preforniate sau întrebări cu
Cerebrotonul  (sau  cerebrotonicul)  pre- alegere  multiplă  (subiectul  trebuie  să
fiului  departamental  de  ajutor  social.  vorba  de  perturbaţii  psihologice  minore feră  meditaţia  şi  expresia  simbolică  şi  nu bifeze o căsuţă dintr-un număr de răspun-
sau  de  dificultăţi  instrumentale  (tulburări acţiunea  directă.  Cerebrotonul  extrem, suri propuse).
CENTRU  DE  GUIDANCE,  centru  de psihomotncitate. de limbai), tratate fie care trăieşte  interiorizat, prezintă de obicei
medico-psihologic,  în  care  m e d i c i ,  prin  psihoterapie',  fie  prin  reeducare'. tulburări  funcţionale:  insomnie,  oboseală zintă  in  realitate  excelente  caracteristici
psihologi,  r e e d u c a t o r i  şi  a s i s t e n ţ i  Tratamentul  include  şi  o  acţiune  asupra cronică, tulburări cutanate. metrologice  iar  chestionarele  au  o  vali-
sociali  e x a m i n e a z ă  copiii  i n a d a p -  familiei,  care  poate  beneficia  de  sfaturi ditate  comparabilă  întrucâtva  cu  aceea
t a ţ i ,  îi  c ă l ă u z e s c  în  p r o p r i i l e  lor  pedagogice,  educative  sau  psihologice. CHARCOT  (Jean  Martin),  neurolog a  testelor  de  inteligenţă.  Ele  permit  să
e f o r t u r i  de  a-şi  d e s c o p e r i  şi  dez-  Centrele au  un câmp de acţiune similar cu francez  (Paris,  1825  -  Lac  Ies se  facă  sondaje  de  opinie  (chestionare  de
volta  potenţialităţile  personale  şi  îi  acela  al  reţelelor  de  ajutorare  specializate S e t t o n s ,  Nievre,  1 8 9 3 . atitudini),  servesc  în  orientarea  profesio-
r e e d u c ă ,  fără  a-i  scoate  din  m e d i u l  (R.A.S.r  şi  al  dispensarelor  de  inienă Profesor  de  anatomie  patologică  la nală  (chestionare  de  interese  profesionale)
lor  n a t u r a l .  mentală. Salpctriere,  a  descris  simptomatologia si în psihologia clinică (chestionare de perso-
Această  formulă  de  readaptare,  carac- nalitate).  Dintre cele mai  bune chestionare
sistemului  nervos;  a  acordat  o  importanţă utilizate în psihopatologie, să cităm  inven-
terizată  de  respectul  persoanei,  este  mai  CENZURĂ,  control  critic al  actelor
deosebită  nevrozei',  pe  care  o  defineşte tarul  de personalitate  multiiazic  Minnesota
economică  şi  mai  ales  mai  puţin trauma-  u n e i  p e r s o a n e .
ca  pe  ,,o  stare  morbidă  care  are  în  mod (Minnesota  Multiphasic  Personality  lnven-
ti/antă decât reeducarea în  internat. Ea  sa  S.  Fieud  a  dat  acest  nume  instanţei
evident  drept  sediu  sistemul  nervos  şi  care tory  sau  MMPl),care  permite  măsurarea
dezvoltat  considerabil  după  1960,  o  dată  psihice descoperită de psihanaliză', instanţă
nu  lasă în anatomia cadavrului  nici o urmă a  numeroase  trăsături  de  personalitate:
cu  creşterea  reţelei  de  centre  medico-psi-  care  triază  dintre  sentimentele  intime  pe
materială  vizibilă".  Ocupâdu-se  de  isterie', tendinţe  ipohondrice, depresive,  isterice,
hopedagogice'  (CM.P.P.)  şi,  din  1976  acelea  pe  care conştiinţa'  le  poate  admite,
constată că crizele  sunt provocate de amin-
încoace, o dată cu crearea centrelor de acţi-  re.spingâiidu-le  pe  cele  care  sunt  peri-
tirea  înăbuşită  a  unui  violent  soc  emo-
une  medico-socială  precoce (C.A.M.S.P.)  culoase  sau  neeonlorme  cu  exigenţele
ţional. A fost unul dintre cei care au utilizat
CHILDREN  APPERCEPTION
pentru  prima  oară  hipnoza"  şi  sugestia
CENTRU  MEDICO-PSIHOPEDA- dar  Iară  a-şi  pierde  nimic  din  dinamismul TEST  -• THEMATIC APPERCEPTION TEST.
pentru  a  trata  această  afecţiune.  Lecţiile
GOGIC  (CM.P.P.),  stabiliment lor.  reapar, sub o  formă deghizată, în  vise. sale,  traduse  în  principalele  limbi,  sunt
public  sau  privat  unde  se  operează actele  ratate  sau  în  simptomele  nevrotice. CHIMIOTAXIE,  r e a c ţ i e  de  a t r a c ţ i e
cu  asiduitate  însuşite  şi  îi  aduc  o  repu-
depistarea  şi  tratamentul  copiilor *  APARAT  PSIHIC. s a u  d e  r e s p i n g e r e  a  u n u i  a n i m a l
taţie mondială. S.  Freud a fost unul dintre
şi  adolescenţilor  aflaţi  în  situaţia provocată  d e  u n  a g e n t  c h i m i c .
discipolii  săi.  Printre elevii  săi  direcţi  s-au
de  eşec  şcolar,  a  căror  inadaptare CEREBRAL,  p e r s o a n ă  la  care  pre- Viermele  de  mătase,  alertat  de  mirosul
numărat  neurologii  francezi  J.  Babinski,
este  legată  de  tulburări  neuro- d o m i n ă  viaţa  i n t e l e c t u a l ă . femelei  sale,  s,e  îndreaptă  spre  aceasta
J. Dejerine, P. Mărie, care au făcut celebră
psihice  sau  de  tulburări  de  corn- Descris  sub  acest  termen  de  C.  Sigaud (chimiotaxie  pozitivă),  chiar  dacă  ea  se
şcoala  de  la  Salpetriere.
portament. şi  L.  Mac  Auliffe. acest  tip de indivizi  se găseşte  la o  distanţă  de  kilometri.  Un  pui
Promotorii acestor centre au fost A.Bcrge caracterizează pnntr-un corp zvelt, lungii in CHESTIONAR,  serie  de  î n t r e b ă r i de boiştean, atacat de un adult din aceeaşi
şi  G.  Mauco, care  în  1946 au  inaugurat şi o atitudine în general  ştearsă. Cerebralul s t a n d a r d i z a t e ,  orale  s a u  scrise, specie,  emite  o  „substanţă  de  înspăi-
„Centrul  Claude  Bernaal".  la  Paris.  La corespunde  nervosului  lui  Hippocratc puse  î n  cadrul  u n e i  a n c h e t e . mântare"  care  îl  pune  pe  fugă  pe  agresor
scurt  timp  după  aceea.  J.  Boutonicr  şi şi  leptosomului  din  terminologia  lui De  obicei  singura  sarcină  a  subiectului (chimiotaxie  negativă)  şi  împiedică  astfel
M. Debcsse au creat organisme similare la ti.  Kretschmer. distrugerea  congenerilor  săi.

62
CLASĂ  DE  INTEGRARE  ŞCOLARA CLASIFICARE

şi  „clase de  adaptare" în  şcoala elementară clasa  de  adaptare.  Din  1981.  clasele  de pentru  acţiuni  pedagogice  specializate ţionare datează de  la legea din  15  aprilie
şi  la  nivel  gimnazial.  Aceste  secţii  şi  clase adaptare nu  mai  sunt considerate ca ţinând (C.A.P.S.A.I.S.), opţiune E sau D; clase 1909.  Acest  şcoli,  după  decretul  din  30
au  efective  mici  (8  în  cazul  deficienţilor de  învăţământul  special*.  •  CLASĂ  DE de integrare pentru copii cu un handicap august  1985, poartă  numele  de  „stabili-
auditivi,  12  în  cazul  deficienţilor  vizuali. INTEGRARE ŞCOLARĂ. auditiv,  luaţi  în  sarcină  de  învăţători mente  regionale  de  învăţământ  public
15  în  cazul  copiilor care au  dificultăţi  rela- posesori  de  C.A.P.S.A.I.S..  opţiune  A; adaptat"  (E.R.E.A.). în  1987, existau în
ţionale).  Ele  sunt  încredinţate  unor cadre CLASĂ  DE  INTEGRARE  ŞCO- clase de integrare pentru deficienţi vizuali Franţa 81  de stabilimente de felul acesta,
didactice  titulare  care  deţin  C.A.P.S.A.I.S. LARĂ, clasă specială, care primeşte sau  orbi,  încredinţaţi  unor  învăţători cu un număr de 1 1 808 şcolari, 27 de şcoli
(certificat  de  aptitudine  pentru  acţiuni în  mod  diferenţiat,  în  unele  şcoli titulari  ai  C.A.P.S.A.I.S.,  opţiune  B;  în autonome de perfecţionare cu 1 571 elevi,
pedagogice  specializate  de  adaptare  şi  de elementare sau, excepţional, în gră- sfârşit,  există  clase  de  integrare  pentru 4  726  clase  speciale  (în  majoritatea  lor
integrare  şcolară)  sau,  în  învăţământul diniţe de copii,  copii care suferă de copii  care  prezintă  un  handicap  motor, clase de perfecţionare) pentru 63 555 copii.
secundar,  unor  profesori  cu  stagii  într-un un  handicap  motor,  senzorial  sau care cad în sarcina unor învăţători posesori Dacă se ia în considerare faptul că totalul
centru  naţional  de  pedagogie  specială, care mental, capabili însă de a profita, în de C.A.P.S.A.I.S., opţiune C. Admiterea subiecţilor şcolarizaţi  se ridică la aproape
colaborează  cu  alţi  specialişti:  psihologi, mediul  şcolar obişnuit,  de  un  învă-
ortofonişti, medici, reeducatori care depind ţământ  adecvat  şi  adaptat  posibi- donată deciziei  unei  comisii de educaţie de  deficienţi  intelectuali  pentru  fiecare
fie  de  R.A.S.  (reţea  de  ajutorări  spe- lităţilor  lor. specială"  (C.D.E.S.),  în  general  a  unei 250-300 de elevi, se  poate  spune că este
cializate'),  fie  de  un  C M . P . P .  (centru în Franţa, legea de orientare în favoarea comisii  a circumscripţiei  de învăţământ un mare efort de făcut pentru a răspunde
medieo-psihopedagogic')  sau  de  o  altă persoanelor handicapate,din 30 iunie 1975, preelementar  şi  elementar  (C.C.P.E.). nevoilor.
instituţie  din  afara  şcolii.  în  şcolile  secun- Situaţia elevilor este  revizuită  în  fiecare Clasele de perfecţionare sunt în general
dare,  clasele  de  adaptare  funcţionează  de 1(1 iulie 1989, au fixat ca obiectiv prioritar an.  în fiecare  clasă de  integrare, învăţă- încredinţate unor institutori cu o formaţie
la  clasa  a  Vi-a  la  clasa  a  III  a  [în  Franţaintegrarea copiilor handicapaţi în mediul torul  elaborează  un  proiect  pedagogic psihopedagogică  adecvată  (cei  mai  mulţi
numerotarea  claselor  se  face  descrescător, şcolar obişnuit.  Dar o  asemenea acţiune pentru grup şi un proiect pedagogic pentru fiind posesori de C.A.E.I.).  învăţământul
începând cu clasa a XII-a, care corespunde necesită un ajutor' adaptat elevului  şi un fiecare elev  în parte, fixând obiective, în
sprijin  dat  cadrului  didactic. Circularele special  organizat  în  aceste  clase  este
clasei  I primare de la noi  —  nota trad.|, în cooperare  cu  familia,  şi  specificând  aju-
aceleaşi  localuri  ale  colegiului  de  învăţă- nr. 91-302 şi nr. 91-3()4,din 18 noiembrie îndeosebi concret şi practic. La împlinirea
toarele şi echipamentele de care are nevoie
mânt  secundar  (C.E.S.)  normal.  Progra- 1991  (B.O.  nr.  3  din  16/1/1992),  ale vârstei de  12 ani, şcolarii îşi pot continua
(ordinatoare,  maşini  de  scris,  minitele-
mele  de  învăţământ  şi  orarele  sunt  acelea Ministerului Educaţiei Naţionale, preci- studiile  fie  într-o  secţie  de  educaţie
l'oane,  magnetoscoape,  calculatoare...).
zează formele şi modalităţile acestei inte- specializată" (S.E.S.) a colegiilor, fie într-o
Dacă  este  necesară  recurgerea  la  inter-
pune  un  accent  aparte  pe  disciplinele  de grări care, fie ea individuală sau colectivă, şcoală  de  perfecţionare.  Prin  circulara
venienţi specializaţi, tot el este acela care
bază  (matematica  şi  limba  franceză),  pe pe timp limitat sau permanentă, aplicată Ministerului  Educaţiei  Naţionale  nr.
stabileşte legăturile de trebuinţă.
activităţile  fizice  şi  pe  activitatea creatoare, într-o  clasă  obişnuită  sau  specializată, 91-304, din 18 noiembrie 1991, clasele de
în  1984,  potrivit  unei  note  informative  a beneficiind sau nu de sprijin din afară, va CLASĂ  DE  PERFECŢIONARE, perfecţionare au fost înlocuite prin clasele
Ministerului  Educaţiei  Naţionale, existau trebui să evite întotdeauna reconstituirea clasă  specială care  primeşte  şcolari de integrare şcolară".
în  Franţa  18  243  de  elevi  în  clasele  de de  structuri  segregative. Clasele de  inte- atinşi  de  o  deficienţă  intelectuală
adaptare. grare  şcolară (CI.  I.  S.), definite  în  cir- uşoară  sau  medie  şi  care  nu  pre- CLASIFICARE,  operaţie  care  constă
Admiterea  în  clasele  de  adaptare  este culara  nr.  91-304, înlocuiesc  clasele  de zintă tulburări de comportament. în regruparea într-un anumit număr
propusă  de  o  comisie  medieopedagogică. perfecţionare" şi clasele pentru handicapaţi Clasele  de  perfecţionare  sunt anexate de  „clase"  a  elementelor  care  pre-
Durata  nu  trebuie  să  depăşească  un  an, cu deficienţe motorii sau senzoriale. Efec- şcolilor  elementare,  dar  ele  pot  fi  de zintă unul sau mai multe caractere
progresele  fiecărui  elev  fiind  supuse tivul  lor  este  limitat  la  12  elevi.  Există asemenea grupate în „şcoli naţionale de comune.
evaluării  la  finele  anului  şcolar.  în  urma clase de integrare pentru copii atinşi de un perfecţionare" sau în „şcoli autonome de Clasificarea  are  drept  scop  regăsirea
bilanţului,  comisia  poate  stabili  necesi- handicap mental, încredinţaţi unor învă- perfecţionare". în Franţa, organizarea şi rapidă a unui obiect prin locul pe care îl
tatea, de  la elev  la  elev,  a  unui  nou  an  în ţători titulari ai certificatului de aptitudine funcţionarea claselor şi şcolilor de perfec- ocupă ori pregătirea pentru descoperirea
COGNIŢIE COMPETIŢIE

populaţiei  generale  a  Statelor  Unite,  iar  şi  E. D. Wiersma,printr-o puternică emoti- orientării  lor  spre  structuri  adecvate, cât  sau  o  infirmitate,  reale  sau  presupuse,
cultura  lor  este  foarte  diferită  de  aceea  a  vitate  (E), o mare nevoie  de  activitate (A) şi  asupra  atribuirii  pentru  familii  a  unui  printr-un  comportament  secundar, uneori
albilor din  America.  şi  reacţii  imediate  (R).  Trăsătura  domi- ajutor  financiar.  Nu  îşi  dau  avizul  în  bine adaptat  la realitate. Potrivit teoriei  lui
Oricare  i a r  fi  imperfecţiunile.  Q.I.  iiantă  a  colericului  este  mai  puţin  mânia privinţa plasării  în  stabilimente de primire  A  A d | e l %  Napoleon  Bonaparte  ar fi căutat
rămâne  un  bun  indicator  al  nivelului  cât  vivacitatea  reacţiilor  sale.  impulsivi-
mental  al  unei  persoane  sau  al  unui  grup  tatea,  activitatea  exuberantă,  vitalitatea, rare  prin  muncă'  sau  atelierele  protejate'.  ^  a p m a p c  d e  z H e , e  n o a s t r e ,  Wilma

social.  în  psihologia  colectivă,  el  le-a  impacienţa.  •CARACTEROLOGIE, Sarcina  care  revine  acestei  comisa  fiind  Rl|do
i p h  supranumită „Gazela  neagră",  a
foarte  vastă,  i-a  fost  dată  Kposibilitatea  .  „  ..  .  „
permis  lui  J.  Flynn  şi  R.  Lynn  să  demon-   devenit  campioană  o  impică  ( 9 6 0 ) ,  a
de  a-si  delega  anumite  competenţe către  . , , ,  ,,,,,  •-,,„.
streze că, din  1950 încoace, nivelul mental  COMANDĂ,  m o d  de  a  c o n d u c e .
comisiile  de  circumscripţie  ele  două cate-  P r o b e l e  d e  a l e r S i l r e  P e  l ( ) 0  m  *'  2 0 ( )  m '
al  şcolarilor  şi  al  recruţilor  a  crescut  cu  Nu  există o formă unică de comandă, ci gorii-  acelea  care  au  competenţe  în pri-  d u
P ă  ce  > i " a  î n v i n s  °  poliomielită  care  o
circa  20  de  puncte  în  toate  ţările  indus-  o  multitudine de  tipuri,  fiecare  tip  variind vinţa  copiilor  din  învăţământul  preşcolar  doborâse.  Dar compensarea se poate exer-
trializate („Nature", 1987).  potrivit  caracteristicilor  proprii  grupului. şi elementar (C.C.P.E.) şi acelea care cunosc
  cita e lan
  Ş'  P  P   imaginar, cum  fac  nevroticii
O  bună  comandă  asigură  o  performanţă cazurile elevilor din învăţământul  secundar  sau  deliranţii,  care  trăiesc  în  gând  isprăvi
COGNIŢIE,  a c t  de  c u n o a ş t e r e .  colectivă  superioară  şi  face  să  progreseze (C.C.S.D.).  în  aceste  două  comisii  se  fabuloase  sau  se  închipuie  personaje extra-
Psihologia  cognitivă  este  disciplina  care  grupul  în  direcţia  scopului  fixat;  ea  este găsesc  cadre  didactice, psihologi, medici,  ordinare,  spre  a-şi  masca  eşectii  în  viaţa
se  situează  la  răscrucea  biologiei, psiho-  sursă  de  satisfacţie  pentru  membrii  gru- educatori,  reprezentanţi  ai  asociaţiilor de  socială. -• VOINŢĂ.
logiei,  lingvisticii  şi  chiar  informaticii,  pului  şi  le  întăreşte  coeziunea.  Comanda
având drept obiect de studiu  mecanismele  autoritară  permite  să  se  atingă  o  mare
gândirii  datorită  cărora  se  elaborează  eficacitate,  dar  produce  insatisfacţii  care
cunoştinţe,  de  la  percepţie,  memorie  şi  vatămă moralul  grupului. Comanda demo-
învăţare  până  la  formarea  conceptelor  şi  cratică  creează  un  climat  mai  bun  şi  le „  stimulează  pe  ce,  mai
a  raţionamentului  logic.  Numim  „teste  permite  minorităţilor  să  aducă  o  contri- c r e a t ă  în  flecare  d e p a r t a m e n t  fran- b u n i
 •  d a r  T l 
i n h i b ă
cez,  ca  u r m a r e  a  legii  d i n  30  i u n i e   P e  u n "  l n d i v i / 1  c a r e '
cognitive" probele psihometrice care permit  buţie care ar risca să fie pierdută într-o altă d e c a t  s ă  s e  e x
1975.  în  favoarea  p e r s o a n e l o r  han- P u l l ă  n s c u k u  d e  a  P l e r d e -
evaluarea cunoştinţelor unui  subiect, cum  ambianţă. -* AUTORITATE;  LlDER. r c f e r a  să a
d i c a p a t e ,  aplicabilă  la  a d u l ţ i . P   "»  P rticipe  şi  se  interiorizează.
sunt  testele  de  nivel  şcolar  sau  acelea  de După  R.  May,  competiţia  ar  fi  una  din
Co.T.O.Re.P.  se  pronunţă  îndeosebi
cunoştinţe tehnice, utilizate în vederea  COMISIE  DEPARTAMENTALĂ  DE cauzele  majore  ale  unei  nevroze  culturale
asupra orientării  subiectului  handicapat  fie
selecţiei profesionale.  EDUCAŢIE  SPECIALĂ  (C.D.E.S.), care  face  din  fiinţele  umane  fie  persoane
spre  o profesie  compatibilă  cu  aptitudinile
instanţă  creată  în  fiecare  depar- supuse  şi  conformiste,  fie  nişte  revoltaţi.
sale,  fie  spre  un  stagiu  de  readaptare,  fie
COLECŢIONISM,  tendinţă  de  a  t a m e n t francez,  ca  u r m a r e a legii pe de  altă parte, M.  Sherif, experimentând
spre  un  atelier  protejat*  sau  un  centru  de
acumula obiecte.  din 30  iunie  1975,  în favoarea per- ajutorare prin muncă (C.A.T.). îi revine de pe  Jouă grupuri  de şcolari  angajaţi  timp de
Arieratul,  bătrânul  atins  de  demenţă  soanelor  handicapate,  aplicabilă  la asemenea sarcina de  a  aprecia dacă  starea m a i  m u l t e  z i l e  î n  j o c u r i  c o m p e t i t i v e ,  a

adună  lucruri  din  cele  mai  eteroclite:  copii  şi  adolescenţi. persoanei  respective  justifică  atribuirea o b s e r v a t  i ţ j a  r a p i d a  a  u n o r  c o n d u i ( e

capete  de  sfoară,  pietre  strălucitoare  etc.,  C.D.E.S.  se  poate  pronunţa  în  ceea  ce alocaţiei  pentru  adulţii  handicapaţi. o s t U e  ţ  . a g r e s i v C i  p e  c a r e  n u  l e _ a u  p u t u t

pe  când  nevroticul  este  în  căutare  de  priveşte  orientarea*  tuturor  copiilor  şi oto1   n i c i  m e s c l e 
l l l a t e  î m
obiecte  deosebite:  batiste  fine,  lenjerie  adolescenţilor handicapaţi, de la naştere şi COMIŢIALITATE. Sinonimul epi- P ' P r e u n ă >  » i c l
le  iei participarea  la  programe  de  divertisment.
feminină...  La  acesta  din  urmă  colecţio-  până  la  intrarea  lor în  viaţa activă, cel  mult
narea elementelor este  legată de  tipul de  până la vârsta de 20 de ani. Rolul său este Competiţia este un fapt cultural care nu se
nevroză.  ->  FETIŞISM.  de  a  promova  diversele  acţiuni  necesare COMPENSARE, acţiune de contra- găseşte  în toate  societăţile;  ea ar  fi  inexis-
pentru  a  le  da handicapaţilor cea  mai  bună balansare  a  unei  deficienţe. tentă la triburile Hopi, la triburile Arapesh
COLERIC.  Tip de personalitate care se  educaţie  posibilă.  Ea este  chemată  să  se Acest proces psihologic, adesea incon- din Noua Guinee, la indienii Zufii din New
defineşte,  în  clasificarea  lui  G.  Heymans  pronunţe,  în  caz  de  necesitate,  asupra ştient, constă  în  a  compensa  un  deficit Mexico.

70 71
COMPORTAMENT CONCEPT

nerezolvare  pot  să  devină  patologice);  el tinde  să  suprime excitaţia, până  la nevroză,


ştiind  că  aceasta  nu  corespunde  nici  unei bacterie la om. toate fiinţele vii au nevoie,
constituie  o  etapă  normală  în  creşterea concepută  ca  o  reacţie  neadecvată  la  an-
raţiuni  logice, ci din necesitatea de a înde- pentru a supravieţui,de a fi informate atât
psihologică  a  copilului.  Ca  urmare  a  des- goasă,  toate  comportamentele  au  o  sem-
părta  angoasa  care  ar  apărea  în  cazul  în asupra  stării  lor  cât  şi  asupra  mediului
coperirilor făcute de psihanalişti, nu  se mai nificaţie adaptativă.  >  BEHAVIORISM.
care  aceste  acte  nu  ar  fi  executate.  După exterior.  Semnalele  utilizate  sunt  dintre
contestă existenţa  unei  sexualităţi  infantile.
S.  Freud, compulsiile  ar  fi  „formaţiuni  de cele  mai  variate:  vizuale,  ca  la  licurici,
Către  vârsta  de  4-5  ani,  băiatul  se  îndră- COMPORTAMENT MATERN, ata-
compromis"'  între  anumite  dorinţe  şi  exi- electrice  (gimnoţi),  sonore  (cintezoi),
gosteşte  de  mania  sa  (care  este  pentru ş a m e n t u l  m a m e i  faţă  d e  proge-
genţele  morale  ale  subiectului. ultrasonore  (lilieci), tactile  (furnici)  sau
dânsul  persoana  de  sex  feminin  cea  mai n i t u r a  sa.
demnă de  interes  şi  cea  mai  apropiată)  şi, chimice (feromonele emise de viermii  de
Printr-o  scrie  de  cercetări  asupra  şobo-
în  acelaşi  timp,  se  arată  agresiv  faţă  de lanilor albi, C. J. Warden a arătat că această COMUNICARE,  relaţie  între  indivizi. mătase).
tatăl  său,  în  care  vede  un  rival  fericit, tendinţă  este  în  general  mai  puternică Comunicarea este în primul  rând o per-
căruia  îi  admiră  şi  îi  invidiază  puterea  şi decât  oricare  alta  (sete,  foame...).  După cepţie.  Ea  implică  transmiterea,  intenţio- CONAŢIE,  termen  utilizat  în  psi-
calităţile.  Conflictul  interior  şi  tensiunea P. T.  Young, comportamentul  matern s-ar nată  sau  nu,  de  informaţii  destinate  să hologia  franceză  cu sensul  de  „efort
care  rezultă  de  aici  se  rezolvă  în  mod explica,  în  mare  parte,  prin  necesitatea lămurească  sau  să  influenţeze  un  individ de  voinţă".
normal  prin  refularea'  tendinţelor  sexuale mamei  de  aşi  decongestiona  glandele sau  un  grup  de  indivizi  receptori.  Dar  nu Aspectele conative (sau voliţionale) ale
până  la  pubertate  şi  prin  identificarea*  cu mamare, dureroase,  prin  alăptarea  puilor se  reduce  la  aceasta.  în  acelaşi  timp  în unei  persoane,  legate  de  motivaţii  şi  de
tatăl:  ca  şi  acesta,  băiatul  va  învăţa  să Dar în  acest  comportament  intervin  si  alţi care  o  informaţie  este  transmisă,  se  pro- pulsiuni, constituie  fundamentele  afecti-
devină  viril  (fără  revoltă)  şi  mai  puţin factori. duce o  acţiune  asupra subiectului  receptor vităţii. Le putem aprecia calitativ datorită
dependent  de  mamă.  La  fetiţă  se  observă Spre  a  se  studia  presupusa  influenţă  a şi  un  efect  retroactiv  (feed-back)  asupra tehnicilor proiective.
o  situaţie  simetrică. hormonilor,  s-a  procedat  la  implantarea persoanei emiţătoare care, la rându-i, este
Complexul  lui  Ocdip  îi  caracterizează de  lob  anterior  al  hipofiziei  la  şobolanii influenţată. CONCEPT,  r e p r e z e n t a r e  m e n t a l ă
masculi  adulţi,  determinându-se  astfel Limbajul'  nu  este  singura  conduită  în a b s t r a c t ă  şi  g e n e r a l ă  a  u n u i  obiect.
pe  copiii  din  familiile  monogame.  El  este,
o  conduită  maternă  tipică:  construirea comunicare, aici  intervenind de  asemenea Conceptul  este  o  construcţie  simbolică
în esenţă, un efect al culturii.  în civilizaţia
cuibului,  lingerea  puilor ctc. Ca  urmare  a a  spiritului  care, dincolo  de  datele  senzo-
noastră  acest  complex  ocupă  o  poziţie mimica şi gestul. Pe de altă parte, nu toate
lucrărilor  lui  K.  Lorenz  asupra  impreg- riale,  atinge  esenţa  obiectelor  şi  le  gru-
fundamentală, determinând  anumite  tră- comunicările  se  exprimă în  mod  raţional.
naţiei  perceptive*, cercetătorii  au  încercat
sături  de  caracter  (ostilitatea  faţă  de  tată Se percepe mai mult decât se comunică cu pează  într-un  acelaşi  ansamblu.  Piroga,
să studieze condiţiile ataşamentului* mamei
poate  fi  deplasată  asupra  autorităţii  în claritate.  Ba  chiar  S.  Freud  a  putut  vorbi şalupa,  traulerul,  port-avionul  sunt  vase;
faţă  de  pui.  O  oaie  învaţă  să  recunoască
general,  asupra  şefilor  ierarhici,  asupra de comunicarea de la inconştient la incon- hoţul  şi  escrocul  sunt  delincvenţi,  febra
mirosul  mielului  ei  la  două  sau  trei  ore
Bisericii, statului etc.) şi ducând  la nevroză ştient,  exprimând  prin  aceasta  faptul  că tifoidă  şi  tuberculoza  sunt  maladii.  Con-
după fătarea acestuia.  La specia umană, pe
atunci  când  evoluţia  nu  se  face  în  mod indivizii  sunt  capabili  să  perceapă  indici ceptele  „vas",  „delincvent"  şi  „maladie"
lângă  cauzele  biologice  şi  fiziologice,
normal. subtili,  neconştientizaţi. sunt  produse  ale  experienţei  noastre,
Comunicarea  nu  este  un  privilegiu limbajul  permiţându-ne  să  le  exprimăm
joacă  un  rol  incontestabil  în  această  con-
COMPORTAMENT,  conduită  a al  omului.  Ea  există  neîndoielnic  şi  la simbolic.
duită. O femeie nu  va fi o bună mamă dacă
unui  subiect  luat  în  considerare animale  şi  plante.  Albina  indică  printr-un Conceptul este un instrument intelectual
ea  nu  a  fost  îndeajuns  de  iubită, în  aşa  fel
într-un  mediu  şi  într-o  unitate de dans, celorlalte membre ale stupului, locul care  ne  dă  posibilitatea să sesizăm  relaţiile
încât  să  se  iubească  ea  însăşi  şi  să-i
timp  dată. iubească  pe  ceilalţi. în  care  se  găsesc  florile,  distanţa  şi  cali- existente între  anumite  fenomene.  Posesia
Comportamentul, care depinde atât de tatea  nectarului  (K.  von  Fnsch).  Pinii, sa facilitează acţiunea, pe  când  absenţa sa
individ cât şi de mediu, are întotdeauna un COMPULSIE,  t e n d i n ţ ă  imperioasă o contrariază;  un experimentator o  învaţă
plopii,  arţarii  răniţi  îşi  avertizează  con-
sens. El corespunde căutării unei  situaţii de  a  s ă v â r ş i  un  a c t . pe o maimuţă să stingă o lumânare cu  apa
generii  despre  vătămările  suferite, ceea  ce
sau  unui obiect susceptibil  să reducă ten- în  nevroza  obsesională  subiectul  execută luată  de  la  un  robinet,  apoi  transpune
are  ca efect  declanşarea în întreaga colonie
siunile  (C.  L.  Huli)  şi  să  satisfacă  tre- unele  gesturi  iraţionale, cum  ar  fi  rectifi- aceeaşi  acţiune  în  contextul  unui  lac.
a unui mecanism chimic de apărare împo-
buinţele  individului.  De  la  reflex,  care carea  poziţiei  tuturor  tablourilor  din  casă, Animalul  se întoarce cu cana sa la robinet,
triva  agresorilor  (P.  Caro,  1983).  De  la

75
CONDENSARE
CONFUZIE  MENTALA

în loc să ia apa din lac. Dacă ar fi posedat reacţiona  prin  producerea  de  anticorpi informaţii  contra opiniilor pe  care  ea  le
fie  înlocuit  de  acela  de  comportament'.
conceptul de „apă", maimuţa s-ar fi scutit profesează.  -•  DISONANTĂ  COGNITIVĂ.
(substanţă defensivă). Dacă injecţiile sunt Cu toate acestea, conduita nu se reduce
de  această osteneală.  Formarea concep-
nici  la datele materiale şi obiective, cum
telor, studiată mai ales de J. Piaget.esteîn
fi  suficient  ca  să  provoace  apariţia  anti- CONFORMISM,  atitudine  care
funcţie de  maturizarea  intelectuală  şi  de corpilor.
cum  Ic  înţelegeau  behavioriştii.  nici  la vizează  menţinerea  individului  în
dezvoltarea  limbajului.  Nivelul  de gândire
Condiţionarea este  o  tehnică utilizată simplele reacţii  ale organismului examinai acord  cu  grupul  său  social.
conceptuală a unui subiect este evaluat cu
în  mod  curent  în  terapeutica  psihiatrică în mediul său, prin care caută să diminueze Conformismul este, pentru  majoritatea
ajutorul testelor de  clasare a unor obiecte
pentru  tratarea  unor nevroze, dezintoxi- tensiunile provocate de acesta. Conduita fiinţelor  umane,  o  condiţie  de  sănătate
de culori  şi  forme  diferite.
carea  alcoolicilor sau  vindecarea copiilor este un răspuns la o motivaţie*, punând în mentală.  Refuzul  de  a  accepta  normele
de frică, de emirc/.ie, de bâlbâială sau de joc  componente  psihologice,  motorii  şi sociale  îl  izolează  pe  individ  de  comu-
CONDENSARE,  acumulare  de  sen- insomnie. > TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. fiziologice.  Comunicarea,  de  exemplu. nitatea  faţă  de  care  el  devine  mai  mult
suri  într-un  singur  element. este  o conduită psihosocială care  vizează sau mai  puţin  străin. Transgresiunea este
Cuvintele de  duh. visele', lapsusurile", CONDIŢIONARE  OPERANTĂ, să-i  transmită celuilalt o informaţie, prin aproape întotdeauna pedepsită, sancţiunea
simptomele nevrotice tălmăcesc. într-un tehnică  de  învăţare  pusă  la  punct folosirea  limbajului,  a  mimicii,  a  atitu-
mod  abreviat  şi  simbolic,  sentimentele deB.F.  Skinner(1938). putând  merge  de  la  pedeapsa  violentă
dinilor, a gesturilor etc.
unei  persoane.  Un  bărbat  visează,  de la  deriziune  (ca,  de  exemplu,  în  cazul
Opusă condiţionării pavloviene clasice, nonconformismului vestimentar). Confor-
exemplu, că  se  mută  într-un  marc  oraş, CONFLICT,  luptă  de  tendinţe,  de
metoda condiţionării operante caută să se mismul  se asociază adesea cu  o  fidelitate
scăldat  de  un  râu, oraş care  se  numeşte interese;  situaţie în care  se găseşte
apropie de realitate, lăsându-i animalului
„Parsbourg''  Analiza  acestui  nume  arată
activ libertatea de a acţiona în mediul său. un  individ  supus  unor  forţe  vec- faţă  de  grup,  ceea  ce  îi  poate  face  pe
că  este  compus  din  silabe  care  aparţin torial  opuse  şi  de  puteri  aproape membrii săi să acţioneze contra piopriului
Nu mai este vorba de un răspuns provocat,
numelor Paris şi Strasbourg şi că în reali- egale.
ci  doar  de  acte  spontane,  urmate  de  o
tate  autorul  visului,  ataşat  de  cele  două Un şobolan înfometat, atras de hrana
întărire. De exemplu, apăsând pe o pedală, CONFUZIE  MENTALA,  stare  pato-
oraşe, este incapabil să se decidă în favoa- situată  la extremitatea cuştii,  la care  nu
o pisică va căpăta lapte, sau, apăsând pe logica  in  care  ideile  sunt  încâlcite.
rea unuia sau altuia. Condensarea, mai ales poate ajunge decât trecând pe o grilă elec-
un buton din 19 în 19 secunde,o maimuţă Este  vorba,  de  obicei,  de  o  situaţie
aceea  a  personajelor,  duce  uneori  la  o trizată, se  găseşte într-o  situaţie  conflic-
va evita un şoc electric. Datorită acestei temporară,  consecutivă  unei  intoxicaţii,
extremă  concizie,  contribuind  la  îmbo- tuală (apetenţă contra aversiune). Obligaţia
tehnici,  a  fost  posibil  ca  porumbeii  să unei  boli  infecţioase,  unui  traumatism
găţirea semantică a viselor şi la caracterul pentru un copil de a face o muncă deza-
înveţe  să-i  caute pe  naufragiaţi şi epavele cranian sau unui şoc emoţional puternic.
lor bizar. greabilă, aşteptându-1 pedeapsa în cazul în
şi  să  semnaleze  prezenţa  lor apăsând  pe care nu o face (aversiune contra aversiune) Bolnavul  are  privirea  rătăcită,  nu-i  mai
butoane  ori  de  câte  ori  zăresc pe ocean sau obligaţia de a alege între două plăceri recunoaşte pe ai săi. nu mai ştie unde se
CONDIŢIONARE,  ansamblu  de obiecte  de  culoare  roşie,  portocalie  sau găseşte, este dezorientat în timp şi prezintă
la  fel  de  atrăgătoare  (apetenţă  contra
operaţii  asociative  prin  care  se galbenă  (culorile  convenţionale ale  sem- tulburări  de  memorie.  Deşi  confuzia
apetenţă) provoacă o tensiune intrapsihică.
provoacă un nou  comportament la nalelor de situaţie critică şi ale vestelor de mentală poate surveni la orice vârstă, ea se
Când conflictul se arată insolubil, apare an-
animal  sau  la  om. salvare).  Dacă  detecţia  este  confirmată, goasa şi  se instalează tulburări  nevrotice. întâlneşte  cel  mai  adesea  la  persoanele
Domeniul reflexelor condiţionate  pare aceşti  noi  străjeri  ai  mărilor sunt recom- care au trecut de 60 de ani sau la acelea la
Fiinţa  umană  dispune  de  numeroase
infinit. Prin metoda condiţionării peştii au pensaţi prin hrană. care creierul a suferit alterări (toxicomani,
mijloace de a rezolva conflictele  intrapsi-
putut fi învăţaţi să parcurgă labirinturi  nu alcoolici etc.). Această maladie evoluează
hice, mijloace cum sunt refularea, depla-
prea complicate. Chiar şi rezistenţa orga- în  general  favorabil  dacă  este  tratată  la
CONDUITĂ,  ansamblu  de  acţiuni sarea spre un scop substitutiv, sublimarea
nismului la microbi este un reflex suscep- timp. Dacă nu este găsită cauza şi dacă nu
prin  care  un  organism  caută  să  se etc. în afară de conflictele afective, există
tibil de condiţionare (S. Metalnikov, 1928). adapteze la o situaţie determinată. se instituie tratamentul de rigoare, se poate
conflicte de ordin cognitiv (intelectual) sau
într-adevăr, dacă  se  inoculează  antigeni social. Conflictul cognitiv survine în cazul instala  o  stare  confuzională  organică
Acest  termen,  foarte  frecvent  utilizat
microbieni unui câine, organismul său va în  care  o  persoană  se  află  în  faţa  unor cronică.
în  psihologie până în anii  1960, tinde să
76
77
CONSERVARE CONVULSIE

CONSERVARE.  în  teoria  operatorie" grupe principale. E. Dupre distingea opt preced  adormirea.  Dincolo  de  acestea unei finalităţi  inconştiente. Alegerea orga-
a  lui  J.  Piaget, schemă  a gândirii  logice constituţii: emotiv, ciclotimie, paranoiac, conştiinţa  nu  este  abolită  —  pentru  că nelor are şi ea un sens ce poate fi înţeles
care apare la copil între 7 şi 12 ani, potrivit pervers, mitomaniac, schizoid, glihroid, prin explorarea inconştientului cu ajutorul
visăm  şi  ne  amintim  visele  —,  dar
căreia subiectul  ştie câ anumite transfor- psihopatie; E. Kretschmer reţine trei: atletic, narcoanalizei, al tehnicilor proiective sau
gândirea  este  fixată  în  special  asupra
mări  ale unui  obiect  fforma acestuia, de leptosom, picnic; C. G. Jung se limita la al psihanalizei. Conversiunea, considerată
piilsiunilor"  şi  afectivităţii'  (conştiinţa
exemplu) nu modifică celelalte calităţi ale două:  introversiune şi extraversiune. mecanism de apărare contra angoasei, este
onirică).
sale (greutatea, de exemplu). Toate  aceste clasificări  sunt simplifica- mecanismul  fundamental  al  isteriei.  Ea
toare, dar ele au meritul de a sublinia exis- CONTAGIUNE  MENTALĂ,  trans- nu  trebuie  confundată  cu  manifestările
CONSILIER  DE  ORIENTARE, tenţa unui fond comun la anumiţi indivizi, mitere  involuntară a  simptomelor psihosomatice (paloare, roşire) provocate
specialist  însărcinat  să-i  informeze fond care le condiţionează conduita. Astfel, mentale patologice la alte persoane. de  emoţii  la  mulţi  indivizi  nervoşi  sau
pe  elevii  din  învăţământul  secun- J.  Masserman  a  observat  că  maimuţele Acestea,  influenţate  de  un  bolnav, se anxioşi.
dar şi  pe  studenţi  cu  privire la  stu- plasate în situaţii de tensiune identice reac- apucă să-1 imite, adoptându-i atitudinile
diile pe care le pot face şi la locurile ţionau diferit, după specie: unele deveneau şi  mergând  până  la  a-şi  însuşi  ideile  lui CONVORBIRE,  conversaţie  logic
de muncă pe care le pot ocupa după agresive, altele  se  blocau, iar altele  pre- delirante. La baza contagiunii mentale stă închegată.
terminarea  acelor  studii,  precum zentau tulburări psihosomatice. un feomen de sugestibilitate', care înce- Utilizată ca metodă de observaţie pentru
şi  cu  privire  la  propriile  lor  posi- tează de îndată ce bolnavul „inductor" este studierea personalităţii unui subiect, acest
bilităţi,  în  aşa  fel  încât  să  poată CONŞTIINŢĂ,  cunoaştere  imediată separat de subiecţii contaminaţi. Conta- procedeu, care  face  parte  din  toate exa-
decide în cunoştinţă de cauză asupra pe  care  flecare  dintre  noi  o  are giunea  mentală  este  foarte  frecventă  în menele  psihologice,  facilitează  sinteza
orientării  lor. despre  existenţa  sa,  despre  actele isterie şi în situaţiile descrise de psihologia diverselor rezultate obţinute. Convorbirea
în  1988 existau în Franţa 519 centre de sale  şi  despre  lumea  exterioară. maselor. este folosită în mod curent  în psihologia
informare şi orientare şi 4 313 directori şi Conştiinţa,  care  organizează  datele clinică  (permiţând  soluţionarea  proble-
consilieri de orientare. Sarcina acestora din simţurilor noastre şi ale memoriei,care ne C O N T R A C E P Ţ I E  -»  REGLAREA  NAŞ- melor  pacientului)  şi  a  fost  adoptată  de
urmă  este  considerabilă:  2  620  000  de situează în spaţiu şi în timp, nu există ca TERILOR. psihologii  din  industrie  şi  din  armata
tineri au beneficiat, în 1986, de acţiuni de funcţie particulară care să fie organizată şi pentru selecţionarea cadrelor şi a ofiţerilor.
informare, iar 1 580 (XX) dintre aceştia au CONTRATRANSFER  -  TRANSFER Există  diferite  tehnici  de  convorbire  (se
fost luaţi în sarcină. Consilierii de orien- fără  inferioritate  şi  fără exterioritate, un pun întrebări şi se lasă ca persoana ches-
tare  utilizează metode proprii  în  special raport cu lumea percepută. H. Bergson o CONTROLUL  NAŞTERILOR  • tionată să vorbească fără a se interveni, de
psihologiei  clinice  şi  psihologiei  sociale, asimilează atenţiei, S.  Freud percepţiei, REGLAREA  NAŞTERILOR. exemplu), dar conversaţia are loc întotdea-
îndeosebi tehnici psihometrice (teste colec- C.G. Jung stării de veghe, iar neuropsi- una într-un climat de bunăvoinţă, în care
tive  şi  individuale), convorbiri şi discuţii hologii  funcţiei  vigile. CONVERSIUNE,  transformare  a subiectul să se poată exprima în mod liber.
în grup. Ei au un rol important pe lângă J.  Delay  distinge  şapte  niveluri  de unei  emoţii,  a unui afect  refulat  în
cadrele didactice, în cadrul consiliilor de conştiinţă. Cel mai înalt corespunde hiper- manifestare  corporală. CONVULSIE,  contracţie bruscă  şi
clasă, prin viziunea nouă pe care o aduc activării  creierului  (vigilenţă  excesivă, Tendinţa proscrisă, care nu poate apărea involuntară a  muşchilor,  datorată
asupra  elevilor. emoţii  puternice), cel  mai de jos cores- liber în conştiinţă fără a provoca angoasă, unei descărcări  neuronale.
punde stării de comă (excitaţiile senzoriale se exprimă în mod simbolic printr-un sim- Se disting convulsii tonice şi convulsii
nu mai provoacă decât foarte slabe reacţii ptom somatic. „Limbajul corpului" înlo- clonice. Primele, rare, se caracterizează
CONSTITUŢIE,  ansamblu  de  dis- motorii). între aceste extreme se situează cuieşte  vorbirea.  Se  observă în acest caz prin rigidizarea corpului, pe când celelalte
poziţii  congenitale,  morfologice  şi vigilenţa  atentă, vigilenţa  difuză, reveria paralizii  fără  lezarea  sistemului  nervos, se constituie dintr-o serie de secuse mus-
psihofiziologice  ale  unui  individ. sau  somnolenţa, somnul uşor şi  somnul cecităţi, surdităţi sau mutisme fără leza- culare ritmice. în copilărie, când creierul
Există numeroase tipuri constituţionale profund.  Ceea  ce  se  numeşte  de  obicei rea organelor de văz, auz  sau fonatoare. este  hiperexcitabil,  convulsiile  însoţesc
şi s-a încercat reducerea acestora la câteva „conştiinţă" se limitează la nivelurile care Tulburarea este funcţională şi corespunde adesea febrele ridicate (40°C) provocate de
COPIL  MALTRATRAT
CORELAŢIE

să-şi  exprime  în  mod  anonim  tensiunea. i sistem de protecţie socială, medico-: în  nevroza


COPIL  UNIC,  singurul  copil  d i n t r o la idioţi  sau  la demenţi, da
Serviciile publice  au  pus şi ele  pe picioare ală  şi  judiciară. raumatisme
familie. de abandon sau în cazul un<
Această situaţie poate constitui un han- afective  grave.
dicap pentru copil, care, crescut de părinţi
adesea anxioşi şi hiperprotectori, nu găseşte COREE,  maladie  nervoasă,  n u m i t ă
în  mediu  condiţiile  socioafective  necesare de  obicei  „ d a n s u l  Sfântului  Guy".
dezvoltării  sale. Izolat de ceilalţi  copii, de Atinge în  special  copii de 7-13  ani,care
a căror  influenţă  părinţii  se  tem  mai  mult trăiesc  în  condiţii  igienice  proaste,  lipsiţi
sau  mai  puţin  conştient, el  ajunge  să  aibă de  aer şi  de  lumină.  Rareori  recunoscută
o  concepţie  falsă  despre  viaţă,  devine oce,  această  maladie,  care  se  man
mofturos, egoist şi  adesea retardat pe plan prin  mişcări  înv agitaţie
afectiv.  Se  pot evita  aceste  inconveniente dezeordonată şi grimase), neregulate (scris
dacă se integrează de timpuriu copilul unic , îi expune pe copii pedepselor neme-
într-o  mişcare  de  tineret  (scoutism*,  de din partea educatorilor.
exemplu),  unde  el  va  face  ucenicia  vieţii Tratamentul (igienă, repaus) permite, în
sociale cu cei de-o seamă cu dânsul, se va cazurile  benigne,  o  vindecare  rapidă.
obişnui  cu  schimburile  şi  cu  egalitatea  şi, Coreea  acută,  zisă  „coreea  Sydenham",
privat de  spirijinul  părintesc, îşi  va pune  la este de natură reumatismală şi  infecţioasă;
încercare  forţele  personale. ea  se  observă  în  meningite  şi  în  cursul
maladiilor  infantile,  cum  sunt  rujeola,
COPROLALIE,  limbaj  o b s c e n  sau oreionul  şi  tuşea convulsivă.  Există şi  alte
murdar. corei,  cronice,  care  debutează  la  vârsta
Relativ  frecventă  la adolescenţii timizi, adultă.  Cea  mai  frecventă,  coreea  lui
această  conduită  reflectă  dorinţa  lor  de  a Huntington, se caracterizează prin  mişcări
se  afirma  şocându-i  pe  membrii  antu- coreice  lente,  ca  şi  printr-o  alterare  a
rajului.  O  regăsim  şi  în  unele  stări  pato- caracterului  (depresie  sau  agresivitate)  şi
logice  (manie,  schizofrenie,  maladia  lui a  inteligenţei.  Este  o  maladie  ereditară,
Gilles  de  la  Tourette,  de  exemplu)  şi  la degenerativă, care  atinge şi  cortexul cere-
copiii  mici  frustraţi  pe  plan  afectiv.  La bral  şi  nucleii  cenuşii  centrali  de  la  baza
aceştia  din  urmă  poate  invada  întreaga creierului.
sferă  a  limbajului,  exprimând  ostilitatea
faţă  de  cei  care  nu-i  iubesc.  Coprolalia CORELAŢIE,  r a p o r t  d e  t e r m e n i ,
dispare  de  îndată  ce  subiectul  şi-a  regăsit d i n t r e  c a r e  u n u l  î l  evocă  î n  m o d
securitatea  afectivă. logic  pe  celălalt.
în  procesul  de  creştere  a  indivizilor,
COPROFAGIE,  ingerarea  de  excre- înălţimea şi greutatea sporesc simultan. La
Copil maltratat: ansamblul persoanelor, echipelor şi serviciilor care pot veni în ajutorul copilului
mente. şcoală,  elevii  străluciţi  reuşesc  în  general
şi al părinţilor săi
(ASE.: Ajutorul social pentru copilărie; C.A.M.S.P.: Centru de acţiune medico-socială Coprofagia  este  normală  la  unele la toate materiile de studiu, pe când copiii
precoce; CM.P.P.: centru medico-psihopedagogic; P.M.I.: Protecţie maternă şi infantilă) insecte, cum este scarabeul, care consumă neinteligenţi  eşuează aproape  pe  linie.  în
[Extras din Dosarul tehnic „50 000 de copii sunt maltrataţi. A vorbi despre ei deja înseamnă excremente de mamifere, ori Ia unele roză- aceste  cazuri  diferite,  se  spune  că  există
a acţiona", cap. 3, „Protecţia copilăriei fn pericol, cadru juridic, instituţii, proceduri", p. 23. Publicat toare, dar nu la om. Coprofagia, numită şi o corelaţie pozitivă între elementele varia-
de Ministerul Afacerilor Sociale şi al Solidarităţii Naţionale, Paris, 1986]
„scatofagie", se întâlneşte  cel  mai  adesea bile, în  statistică  se  numeşte coeficient de
corelaţie  indicele  care  exprimă  gradul  de fapt  pe  care  le  consideră  înte-
legătură  a  două  variabile  determinate meiate.
(înălţimea  şi  greutatea  unui  grup  de P. Janet făcea distincţie între credinţele
indivizi, de  exemplu).  După  cum  acestea raţionale şi experimentale, pe de o parte,
variază  în  acelaşi  sens, în  sens contrar sau şi credinţele personale şi sentimentale, pe
independent  una  de  alta,  coeficientul  de de altă parte, în cele din urmă elementul
corelaţie  capătă  valori  care  tind  către  +1, raţional  intervenind prea puţin sau deloc.
-l  sau  zero.  Datorită  studierii  corelaţiilor „Cred că Dumnezeu există" are o cu totul
care  există  între  diversele  teste  de  inteli- altă  esenţă  decât  propoziţia  „Cred  că
genţă. C E .  Spearman  a  reuşit  să  pună  în mâine  şi  în  zilele  următoare  soarele  va
răsări". în primul caz, credinţa mea are un
poate  fi  asimilat  cu  inteligenţa  generală. fond religios, pe când în cel de al doilea
mă  bazez  pe  observaţia  cotidiană  şi  pe
C o . T . O . R e . P .  -•  COMISIE  TEHNICĂ  DE informaţia  ştiinţifică.
ORIENTARE  $1  DE  RECLASARE  PROFE- Puterea  unei  credinţe  variază  de  la
SIONALĂ. individ la individ, iar la aceeaşi persoană
variază de  la un moment  la altul al exis-
CREATIVITATE,  dispoziţie  de  a tenţei  sale.  Nu  raţioamentul  este  acela
crea  care  există  în stare  potenţială care  predomină  în  credinţă,  şi  tocmai
la  orice  individ  şi  la  toate  vârstele. faptul  că  ea  ascultă  de  alte  condiţii,
Strict  dependentă  de  mediul  socio- iraţionale si atective, o face să 'iste cu
cultural, această tendinţă naturală necesită fermitate  realului.  Credinţa îndeplineşte
condiţii  favorabile  pentru  a  se  exprima. o funcţie  utilă. „Omul  -  spun  D.  Krech
Teama  de  deviere  şi  conformismul  sunt şi  R. S. Crutchfield (1952)  -  apelează  la
piedici în calea creativităţii. Pentru a eli- credinţe  pentru  a  face  faţă unor  situaţii
bera imaginaţia de lesturile sale, psihologii problematice".
au pus la punct tehnici de discuţie în grup
în care consemnul este exprimarea tuturor CREIER,  formaţie  nervoasă  consti-
ideilor, chiar şi a celor mai bizare. Fiecare tuită  din emisferele  cerebrale  şi  din
participant rivalizând în  planul  ingenio- structurile  care  le  unesc.
zităţii, fără teama de a fi criticat, proble- La  om  leziunile  cerebrale  sunt  întot-
mele  cele  mai  dificile îşi  găsesc  pe  neaş- deauna extrem de grave prin consecinţele
teptate  soluţiile.  Aşa  se  face  că  fizicienii lor. Un copil malformat, care vine pe lume
de la Naţional Accelerator Laboratory din fără  creier  (se  spune  că  este  anencefal),
Batavia (Illinois, Statele Unite) au ajuns să este  redus  la  o  viaţă  strict  vegetativă.
folosească un dihor alb, echipat cu un ham La animale distrugerea creierului  nu  are
şi cu un pămătuf, pentru a curăţa interiorul acelaşi caracter de gravitate.
acceleratorului  de  particule  (un  tub  de Multă vreme s-a crezut că „facultăţile"
500 m şi cu diametrul de 15 cm). spiritului  sunt localizate în creier.  Astăzi
se  consideră  că  nu  există  un  centru  cu
CREDINŢĂ,  atitudine  a  unei  per- adevărat  specializat  al  memoriei,  lim-
soane  faţă  de  o  idee  sau  faţă  de  un bajului  etc, ci  numai  circuite cerebrale.
CRIZA CURBA  LUI  GAUSS

recursuri  posibile, dar mai  bine  ar  fi  să  se americanii  E.  Knobil  şi  Ferin, se  supune comportament  sau  inspiră acea angoasă  a M.  Kawai)  socot  că  acest  fenomen  apare
poată  reduce  criminalitatea  luptându-se unei  periodicităţi cvasiorare: un flux impor- omului hăituit de o crimă nemărturisită sau şi  în  societăţile  animale.  S-a  observat, de
contra  mizeriei, a  cocioabelor  şi  alcoolis- tant  de  hormoni  hipotalamici  la  fiecare imaginară.  După  psihanalişti, acest senti- exemplu,  că  vrăbiile  crecute  în  mijlocul
mului, educându-se  totodată  şi  publicul, interval  de  60-90  minute:  o  pulsaţie  de ment  şi-ar  avea  sursa  în  complexul  lui canarilor imită cântecul acestora. Pe de altă
prin  presă şi radioteleviziune. mai  degrabă hormoni  hipofizari  din oră în oră. Ciclurile Oedip". parte, puii de grangur izolaţi de părinţii  lor
decât  să  se  încerce  integrarea  în  societate biologice  par  ordonate  în  principal  de Când sentimentul de culpabilitate devine sunt  capabili  să  „inventeze"  un  cânt  ori-
a celor care s-au  îndepărtat de ea.  Acestei alternanţa  zilelor  şi  nopţilor  şi  de  alte intens, el poate determina nevroza şi chiar ginal  pe  care,  mai  târziu,  puii  lor  îl  vor
sarcini preventive  ar trebui  să  se consacre, variaţii  ale  mediului, cum  sunt  fazele lunii nebunia.  Unii  deliranţi  se  acuză de  toate învăţa;  s-a  creat  astfel  „o  nouă  şcoală  de
în  principal, criminologii  moderni. şi succesiunea anotimpurilor. La om. însă, faptele abominabile din lume, trăiesc într-o muzică  a  grangurului"  (W.  E.  D.  Scott).
factorul cel mai puternic pare a fi de natură permanentă  stare  de  culpabilitate  dure- Cultura  este  un  fenomen  de  socializare,
CRIZĂ,  m a n i f e s t a r e  bruscă  a  u n e i psihosocială,  întrucât  modul  în  care  ne roasă,  caută  să  se  pedepsească,  să  se bazat  pe învăţare, care permite  integrarea
r u p e r i  de  echilibru. repartizăm  activitatea  şi  odihna este  acela chinuiască,  să  se  mutileze  şi  chiar  să  se individului în grupul  său. Ea există în toate
Existenţa  umană  este jalonată  de  crize, care  acţionează  ca  „sincronizor"  esenţial. omoare.  în  lucrarea  sa  Universul  morbid societăţile umane  şi  probabil  că şi  la unele
prima criză fiind  naşterea (intrarea în  viaţă ni greşelii (1949),  A.  Hesnard  a  arătat  că specii  animale.
Una dintre  aplicaţiile  practice  ale  crono-
este  însoţită  de  ţipete).  Fiinţa  trece  apoi biologiei  este  „cronofarmacologia",  care la baza oricărei  nebunii  stă o culpabilitate
printr-o serie  de  etape  critice, dintre  care ireală, ale cărei rădăcini  sunt infantile şi pe CUNOŞTINŢĂ,  noţiune  privind  un
caută  să  determine  efectul  drogurilor  şi
care  bolnavul  încearcă  în  mod  disperat lucru  sau  u n  fenomen,  c ă p ă t a t ă  î n
principalele  sunt  înţărcarea,  intrarea  în medicamentelor  în  funcţie  de  ritmurile
să  o  suprime,  deoarece  ca  constituie  o familie,  la  ş c o a l ă  s a u  p r i n  p r o p r i e
şcoală, adolescenţa şi menopauza. Maurice biologice.
ameninţare  de  temut  pentru  valoarea  sa experienţă.
Debesse a studiat, sub numele de „criză de
personală. Achiziţia  de  cunoştinţe  este  în  funcţie
originalitate  juvenilă",  comportamentul CULOARE, impresie calitativă pro- de  mijloacele  intelectuale  ale  subiectului,
revoluţionar  al  adolescentului, care  caută dusă  de  l u m i n ă  a s u p r a  ochiului.
CULTURĂ,  d e z v o l t a r e  a  corpului de personalitatea sa şi de metodele pe care
cu  stângăcie  să-şi  afirme  personalitatea. Un  studiu,  datând  din  1987,  efectuat
şi  a  s p i r i t u l u i  sub  a c ţ i u n e a  me- le  utilizează.
Emoţiile  violente,  frustrările  îndelungate de  INSERM,  a  cofirmat  efectele  culorii diului  social. Orice  cunoştinţă  este  relativă  şi  acelaşi
şi  dureroase  provoacă  crize  nervoase  de asupra  fiziologiei.  S-a  descoperit  că  roşul Orice  societate  umană,  oricât  de  pri- obiect, studiat de doi  observatori care utili-
agitaţie  sau  de  furie. provoacă  o  creştere  a  frecvenţei  cardiace, zează metode diferite, are toate  şansele  de
mitivă,  posedă  cultura  sa,  care  condi-
pe  când  verdele  o  diminuează.  Prin  folo- ţionează  dezvoltarea  totală  a  membrilor a  apărea diferit  fiecăruia dintre  ei.  Ceea ce
CRONOBIOLOGIE,  ştiinţă  care sirea judicioasă  a  culorilor  pare  posibil  să săi.  Cultura  este  aceea  care  transformă numim  „realitate"  nu  este  decât o reflec-
a r e  drept  obiect  de  s t u d i u  periodi- se reducă oboseala, să se  sporească randa- individul  într-un  tip  determinat.  Relaţia tare  a  lumii, elaborată  de creierul  nostru.
c i t a t e a  fenomenelor  biologice. mentul  şi  să se creeze un climat psihologic dintre  personalitate  şi  cultură este  atât de Atunci  când cunoştinţele  noastre  sporesc,
De  la animaliculeie  unicelulare  şi până agreabil.  Există chiar şi o „cromoterapie", strânsă încât  este  posibilă  descrierea  unui
la om există fenomene bioperiodice:  migra- adică  utilizarea  în  scop  terapeutic  a tip  mediu  de  francez,  englez,  italian,  în mai  ales  o  reorganizare  a  ansamblului
ţia  anuală a rândunelelor, menstruaţia  la proprietăţilor  sedative  sau  excitante  ale care  regăsim  principalele  caracteristici acestora. în cura psihanalitică, de exemplu,
femeie  etc.  Aceste  ritmuri  biologice  sunt anumitor culori. naţionale  ale  fiecăruia.  Cultura  îi  dă descoperirea  de  către  pacient  a  semni-
înscrise  în  patrimoniul  genetic  al  vieţui- omului  umanitatea  sa.  Copiii  sălbatici", ficaţiei  unui  simptom nevrotic poate deter-
toarelor  şi  nu  sunt  influenţate  decât  în CULPABILITATE,  stare  a  celui care  au  fost crescuţi de  animale, nu  au în mina vindecarea sa. Noua cunoştinţă modi-
mică măsură de  condiţiile  de  mediu. c a r e  a  c o m i s  o faptă  condamnabilă. ei nimic omenesc: ei se deplasează în patm fică  structura  personalităţii,  în  aspectele
Omul  posedă o ritmicitate nu numai în Alături  de culpabilitatea reală, obiectivă, labe,  se  hrănesc  ca  dobitoacele,  nu  vor- sale  intelectuale  şi  afective.
activităţi  şi în alimentaţie, ci  şi în funcţiile care  exprimă  violarea  gravă  a  unei  reguli, besc,  iar  expresia  emoţiilor  lor  este  de
fiziologice:  tensiune arterială, temperatură la  numeroşi  indivizi  găsim  un  sentiment CURBA  LUI  GAUSS,  curbă  stu-
corporală etc.  Funcţia  genitală  feminină, mai  mult  sau  mai  puţin  clar  de  vină Trebuie cultura considerată ca fiind apa- diată  s i m u l t a n a t â t  de  P.  S.  Laplace
care a fost bine studiată, din  1976, de către subiectivă, care  se  exprimă  inconştient  în najul omului? Numeroşi autori (RM. Yerkes, cât şi de K. F. Gauss, care reprezintă
CVARTILARE

repartizarea  normală  a  efectivelor, CVARTILARE,  etalonare care divi-


în  funcţie  de  valorile  lor. zează  o  distribuţie  în  patru  părţi
Dacă, de exemplu, orânduirii unu lângă egale.
alta coloane de recruţi aşe/.aţi  după înăl- Prima  cvartilă  este  valoarea  variabilei
ţime, se obţin şiruri de lungimi diferite: la care face ca 25  c/<  din observaţii  să-i fie
extremităţi ele sunt foarte scurte (întrucât inferioare. A doua cvartilă este mediana.

D
există puţini pitici şi puţini uriaşi), pe când Distanţa dintre prima şi a treia cvartilă se
aceste  şiruri  ating  lungimea  maximă  la numeşte „ecartul  interevatilar".  -* OGIVA
valorile  mijlocii.  Privită în  linie  dreaptă, LUI GALTON.
populaţia examinată se repartizează aproxi-
mativ în felul arătat. Dacă unim  printr-o CVERULENŢĂ,  r e a c ţ i e  r e v e n d i -
linie continuă punctele extreme ale fiecărui cativă  şi  agresivă  a  persoanelor
şir, obţinem o curbă sub formă de clopot, care  se  cred  frustrate.
ale  cărui  valori  centrale  şi  dispersie  sunt
De obicei aceştia sunt paranoici, veri-
uşor de determinat.  Distribuirea  notelor
tabili  „persecutaţi-persecutori",  care  se
în  cazul  unui  bun  test"  ascultă  de  Icsjea DEBILITATE  MINTALĂ  ->  DEFI- DECIZIE,  alegere dintre mai multe
ruinează în procese şi uneori merg până la
normală. Cele  mai  multe  dintre  probele posibilităţi.
crimă pentru  a răzbuna o pretinsă  injus- C I E N T Ă  INTELECTUALĂ.
psihometrice moderne sunt etalonate por- Decizia succede, în general, unei deli-
tiţie. Se spune despre un cverulent că este
nindu-se de la valorile extrase din curba lui DECILAJ,  divizare  a unui  ansamblu berări. Copilul, care trăieşte  mai  ales în
„procesoman",evocându-se astfel propen-
Gauss.  > DEVIAŢIE STANDARD. statistic,  reprezentativ  pentru  o prezent, este incapabil să delibereze multă
siunea sa pentru intentarea de procese.
populaţie  determinată,  în  zece vreme, să-şi  imagineze clar viitorul; el  se
clase cu efectiv egal. decide prin impulsie. Unii adulţi, lipsiţi de
Această etalonare*, care se bazează pe maturitate, se comportă în acelaşi fel. Alţii,
principiul ogivei lui Galton'. permite situ- dimpotrivă, se arată incapabili de a alege.
area  unui  individ  în  raport  cu  populaţia Deciziile luate în grup sunt, în general, mai
căreia  îi  aparţine.  Decilajul  nu  este  o îndrăzneţe decât acelea luate individual.
măsură, ci un clasament. Dacă, de exemplu,
administrăm un test psihometric la o sută DECROLY  (Ovide),  medic  şi  psiho-
de  şcolari  de  aceeaşi  vârstă,  pe  care  îi log belgian  (Renaix,  Belgia,  1871  -
clasăm  în  ordinea  crescândă  a  notelor Uccle,  1932).
primite, se obţine o curbă care are apro- Decroly  ar  vrea  să  facă  din  şcoală
ximativ aparenţa unui S culcat sau a unei prelungirea mediului natural  al copilului,
semiogive,  cu  un  palier  care  reprezintă un  loc  în care  se  studiază concret  reali-
măsura cea mai frecvent întâlnită. Divizarea tatea, în care pedagogia se organizează în
efectivului  în  zece  părţi  egale  furnizează jurul  trebuinţelor esenţiale  şi  intereselor
clasele  („interdecilele")  cărora  le  putem fiecăruia:  hrănirea,  protecţia  împotriva
Curba  lui Gauss: reprezentare  normală a  efectivelor in  funcţie de note stabili valorile limită corespunzătoare, fiind intemperiilor, apărarea împotriva perico-
suficient să le citim pe ordonată. A cincea lelor exterioare, activitate utilă şi recreere.
decilă corespunde medianei. La extremităţi Baza tuturor acestor exerciţii  fiind obser-
se situează elevii cei mai  slabi  şi cei  mai vaţia,  învăţătorul  trebuie  să-1  pună  pe
bine dotaţi. în terminologia franceză, prima şcolar în contact direct cu lumea fiinţelor
decilă este cea superioară; în terminologia şi  lucrurilor  care  îl  înconjoară.  Copilul
anglo-saxonă,  invers. trebuie  să  lucreze  folosind  documentele

91
DEDIFERENŢIERE DELINCVENTĂ

adunate  de  el  însuşi.  Vocabularul  nu  este DEFICIENT,  subiect  care  prezintă deficienţa  intelectuală  se  poate  defini avea trăsături  regulate, dinţii  nu erau  bine
format  din  cuvinte  goale,  ci  din  termeni o  insuficienţă mentală,  motrice  sau statistic, prin  referire  la  media  populaţiei plantaţi,  urechile  diforme  etc.  —,  acest
plini  de experienţele trăite. Cititul, scrisul, senzorială. generale:  un  întârziat  mintal  se  situează termen  a căzut  în  desuetudine.  Cu  toate
calculul  care  se  raportează  la  acest  voca- Educaţia  copiilor  deficienţi  intelectual în  acea  arie  a curbei  care  cuprinde  2,2% acestea,  ideea  unei  constituţii  morbide
bular  nu  mai  sunt  exerciţii  fastidioase, ci sau  orbi.  surdomuţi,  infirmi  motor,  inca- indivizi  inferiori  din  populaţia  totală; persistă  şi  dă  loc  la  cercetări  asupra  ere-
lucrări vii. legate de viaţa copilului. Pentru pabili  să  urmeze  clasele  normale, se  face coeficientul  de  inteligenţă  al  deficientului dităţii  psihozelor,  nevrozelor  şi  arieraţiei.
a  se  exprima,  el  nu  dispune  numai  de în  instituţii  specializate,  care  dispun  de intelectual  este  egal  sau  inferior  lui  68  pe
limbajul  scris  sau  vorbit,  ci  şi  de  desen, tehnici  şi  de  material  pedagogic  adaptat scara  lui  Wcchslcr.  întârziatul  mintal  nu DELAY  (dean),  medic  şi  psihofizio-
de modelaj, de dans, de cântec şi de  jocul acestor  cazuri.  în  majoritatea  oraşelor suferă  de  nici  o  boală  deosebită:  este  pur log  francez  (Bayonne,  1907  -  Paris,
dramatic.  Metodele  pedagogice  ale  lui franceze  există  clase  de  integrare  şcolară" şi  simplu un  individ care nu reuşeşte să se 1987).
Decroly (jocuri educative, metoda globala, (Cl.l.S.),  incluse  în  şcolile  primare  şi  în adapteze  în  mod  armonios  grupului  său Agregat  de  medicină  la  31  de  ani,
centrele de interes) s-au bucurat de o mare institutele medico-pedagogice'. dar numărul social  din  cauza  insuficienţei  sale  inte- doctor  în  litere  la  35  de  ani,  devine  la
lectuale.  -ARIERAŢIE; DEVIAŢIE STANDARD. 39 de  ani  profesor titular la catedra de  boli
ŢĂMÂNT  SPECIAL. mintale  şi  ale  enccfalului  la  Universitatea
DEFULARE,  acţiune  de  aducere  în din 1 pe care o ocupă până î
DEDIFERENŢIERE,  evoluţie a unui
proces  care  merge  de  la  complex  la DEFICIENTĂ  INTELECTUALĂ, c o n ş t i i n ţ ă  a  ideilor  şi  t e n d i n ţ e l o r 197(1.  A  fost  şi  director  al  Institutului  de
refulate. psihologie  de  la  Sorbona  (1951-1970).
mai  simplu. insuficienţă  sau  î n t â r z i e r e  in  dez-
în  domeniul  psihologicului  acest  meca- voltarea  inteligenţei. Exteriorizarea  conflictelor  interioare A exercitat o marc  influenţă asupra psiho-
nism  este  legat  de  regresiune,  manifes- Deficienţa  intelectuală  determină  o poate  surveni  accidental  (cu  ocazia  liba- logiei  g şi  psihiatriei  contemporane datorită
tându-se  printr-o  diminuare  a  bogăţiei ţiilor alcoolice, de exemplu), dar ea este în lucrărilor lucrărilor  sae  p  ţţului  tactil
incapacitate  socială care, în  cazurile  cele
activităţilor unui  individ, care  devin  mai mai  grave, poate justifica  instituirea  unei general  provocată  prin  tehnici  psihotera- (Astereognoziile şi sensibilităţile cerebrale,
puţin  specifice.  în  patologia  nervoasă,  ca tutele.  Ca  urmare  a  deficitului  de  inteli- peutice, cum  sunt  narcoanaliza, psihana- 1934),  memoriei  (Disoluţiilc  memoriei,
urmare a cercetărilor lui J.H. Jackson, prin liza  sau  psihodrama.  Datorită  acestor 1942;  Maladiile memoriei,  1943), emo-
genţă, întârziatul  mintal este  inadaptat  la
acest  termen  se  desemnează  procesul  de metode, subiectul este determinat  să vadă ţiilor,  mecanismelor  fiziologice  şi  biolo-
societate.  Lipsit  de  discernământ, naiv  şi
dezintegrare  a  funcţiilor superioare  obser- clar cauzele tulburărilor sale  şi  să le critice. gice  ale  electroşocului, psihofarmacologiei
influenţabil, el  se  dovedeşte  uneori  inca-
vate  în cazul  leziunilor cerebrale. Jackson Drept  urmare, el  îşi  poate  rezolva  tensi- (droguri halucinogene „tranchilizante" etc),
pabil  de  a-şi  satisface  trebuinţele  şi  de  a
unile reprimând în mod voluntar tendinţele dereglărilor  de  dispoziţie  (Les  deregle-
concepe  sistemul  nervos  central  ca  pe  o avea  grijă  de  dânsul.  în  acest  caz  este
pe  care  le  socoate  inacceptabile  (repre- ments  de  l'humeur,  1947).  Opera  sa  lite-
structură  ierarhizată  care  cuprinde  mai necesar  să  fie  plasat  într-un  stabiliment
siune*)  sau, dimpotrivă, acceptându-le şi rară este şi ea importantă:  trei  culegeri  de
multe  grade,  fiecare  controlând  nivelul potrivit  stării  sale. integrându-le  în  viaţa  sa  conştientă. nuvele  şi  mai  ales  studiul  Tinereţea  lui
care  îi  este  inferior.  Dezintegrarea  unei Depistarea  deficienţilor  pe  plan  inte- -•  ABREACTIE. Andre Gide (1957).  A  fost  ales membrii
funcţii  superioare  are  deci  ca efect  descă- lectual  nu  este chiar atât de  uşoară pe  cât al  Academiei  de  Medicină  (1955),  apoi
tuşarea funcţiei  imediat  subiacente.  într-o s-ar putea crede. Unii  indivizi docili, bine membru  al  Academiei  Franceze  (1959).
perspectivă apropiată, H.  Ey (19(X)-1977) DEGENERESCENTĂ,  degradare
educaţi, care posedă o excelentă memorie progresivă  a  p e r s o n a l i t ă ţ i i ,  c a r e
a dezvoltat o teorie  organodinamică a psi- şi  o  mare  fluenţă  verbală,  au  cunoştinţe s e  a c c e n t u e a z ă  din  g e n e r a ţ i e  î n DELINCVENTĂ,  totalitatea  infrac-
hiatriei, în  care  boala  mintală este  consi-
generale  întinse  care  pot  să  inducă  în generaţie. ţ i u n i l o r  în  r a p o r t  cu  legile  socie-
derată  „o  formă  de  regresiune  sau  de  sto-
eroare.  La  cealaltă  extremă,  persoane Introdus  în  literatura  psihiatrică  de tăţii.
pare  a  vieţii  psihice,  determinată  de  o
terne, şterse, timide, au un bun nivel inte- către  A.  Morel  (1857)  şi  popularizat  de Fiecare  societate  are  criminalii  săi,  al
tulburare a substratului său organic" (1951).
lectual,  deşi  s-ar  putea  crede  contrariul. V.  Magnan  (1890),  acest  concept  pune căror număr este sensibil stabil de la un an
Această  leziune  nervoasă  are  ca  efect
Psihologii  utilizează  metoda  testelor accentul  pe  predispoziţia ereditară  la  boli la  altul  (în  Franţa  procentajul  mediu  se
descătuşarea  „conflictelor  şi  pulsiunilor
pentru  a  aprecia nivelul  de  inteligenţă  al mintale.  După  o  vogă  abuzivă  —  se situează  în  jur  de  b'/<v).  Dar  pe  fondul
arhaice sau  inconştiente".
persoanelor examinate.  Pentru  specialişti vorbea  de  degenerescentă  când  faţa  nu unor  bruşte  mişcări  sociale  (exod  rural,

92
DEPENDENŢĂ

dezvoltarea rapidă a industriei) şi mai ales în  secolul  al  XlX-lea,  V.  Magnan  a DELIRIUM  TREMENS,  delir  al- puerile: colecţionism, fabulaţie, labilitate
în  perioadele  tulburi  (recesiune  econo- propus o descriere evolutivă a delirurilor, coolic acut  sau  delir tremurător. afectivă,  impulsivitate  etc.  Sindromul
mică, revoluţie, război şi  perioade post- distingând patru faze succesive: neliniştea, Este vorba de un episod acut al alcoolis- demenţial este o manifestare a leziunilor
belice) criminalitatea creşte considerabil ideile de persecuţie, ideile de grandoare şi mului cronic, care poate să apară în mod cerebrale. Unele leziuni  sunt vizibile cu
(din  1963 în 1981 criminalitatea globală în demenţa",  dar  ulterior  s-a  observat  că excepţional, în urma creşterii dozelor de ochiul  liber la autopsie şi au o localizare
Franţa s-a cvadmpat). această schemă nu se poate aplica la toate alcool, dar  care  survine  în  mod  regulat relativ  ca  aceea  a  tumorilor;  altele  sunt
Delincvenţii  se  recrutează  îndeosebi cazurile. Actualmente interesul se îndreaptă după o „înţărcare" brutală a alcoolicului difuze, ca în artcrioscleroză.
dintre bărbaţi (85%), dintre cei  lipsiţi de asupra  studiului  fundamental  al  perso- (clasificarea americană a tulburărilor min- Unele forme de demenţă sunt curabile.
calificare  profesională, crescuţi  în  familii nalităţii,  într-adevăr,  este  imposibil  de tale identifică delirium tremens cu „sindro- într-adevăr, se poate obţine o regresiune
disociate (75% dintre ucigaşi şi 85% dintre disociat delirul de biografia bolnavului, de mul de înţărcare alcoolică" |D.S.M. III R, importantă a tulburărilor prin suprimarea
hoţi). în ceea ce priveşte cauzele delinc- afectivitatea  lui  şi  de experienţele  trăite. 1989]). Bolnavul, scăldat în sudori, tremu- cauzei lor (tumoare, hidrocefalie, infecţie
ventei juvenile (31  000 de delincvenţi în Potrivit concepţiei  psihanaliştilor, delirul rând din tot corpul, se vede înconjurat de sifilitică).  Dar  demenţele  degenerative
Franţa în 1988), sunt de menţionat factorii animale scârboase (broaşte-râioase, şobo- (senile şi presenile), demenţa arteriopatică
ar fi expresia unor sentimente refulate, pe
psihosociali  (alcoolismul  părinţilor, dis- lani, şerpi, păianjeni...), în faţa cărora se şi alte demenţe cu o etiologie diversă sunt
care personalitatea conştienta a bolnavului
cordii  conjugale, şomaj, sărăcie, carenţă zbate  şi  încearcă  să  fugă.  Dacă  nu  este incurabile. în Franţa, în 1986.se estima la
nu le poate accepta. Acesta crede că îi vine
de  autoritate educativă, mizeria  afectivă tratat de urgenţă, poate muri într-un acces 300  000  numărul  persoanelor  atinse  de
din  exterior  ceea  ce  de  fapt  îi  aparţine
a  copiilor),  la  care  se  adaugă deficienţa convulsiv.  în  general, datorită  psihotro- demenţă  severă.  în  Statele  Unite, după
(„sunt pus să zic lucruri obscene, vor să
intelectuală şi tulburările de caracter (80% pelor', în 2-3 zile se revine la calm. A.S.  Schneck  (1987),  numărul  acestora
mă împingă să comit acte imorale" etc).
dintre delincvenţii juvenili sunt arieraţi sau Delirul paranoic ar avea aceeaşi rădăcină: s-ar ridica la 25 milioane. Majoritatea bol-
acuză tulburări  de  caracter).  ~>  CRIMĂ; DEMENŢĂ,  istovire  psihică,  glo- navilor sunt în vârstă de peste 60 de ani.
ideea „îl urăsc" devine „el mă urăşte". Din bală  şi  progresivă,  datorată  unei
PERVERSIUNE. > BOALA LUI ALZHEIMER.
acest moment, descărcat de orice culpa- afecţiuni  organice  a  creierului.
bilitate, bolnavul îşi exprimă în mod liber Demenţa se caracterizează, în esenţă,
DELIR,  dezordine  a  gândirii  care DEPENDENŢĂ,  stare  a  unei  per-
agresivitatea şi poate merge până la omor. printr-o deteriorare mentală. Toate funcţiile
face  ca  fapte  imaginare  să  fie  luate
drept  fapte  reale. Starea  delirantă  nu  implică  existenţa sunt atinse. Câmpul conştiinţei se îngus- soane  care  este  supusă  unei  fiinţe
unei deficienţe intelectuale. Unii bolnavi tează, atenţia devine deficitară, memoria sau  unui  lucru.
Această stare psihică, mai mult sau mai Poate  exista  dependenţă  faţă  de  un
puţin durabilă, se întâlneşte în maladiile au o inteligenţă remarcabilă. Ei pot con- este alterată, judecata este perturbată (un
tinua o activitate normală şi, atâta timp cât subiect fură ziua în amiaza mare un butoi produs  toxic, de  care  se  face  uz  pentru
mintale,  dar  şi  în  cele  infecţioase,  în
intoxicaţii (alcoolism, toxicomanie...) şi nu se abordează capitolul special al deli- de vin, îl rostogoleşte până acasă, ba încă procurarea  plăcerii  sau  pentru  disiparea
rului  lor, nu se deosebesc de persoanele se şi face ajutat de doi agenţi de poliţie) etc. unei indispoziţii.
normale. Temele delirante sunt nenumă- Demenţa  nu  este  totuşi  asimilabilă Se disting două  feluri  de dependenţă:
delirul devine cronic. Instalarea sa perma-
nentă  denotă o tulburare  gravă  a perso- rate:  persecuţie,  frustrare,  culpabilitate, arieraţiei  mentale'.  Aceasta  este  o  sto- 1)  dependenţa  fi/.icu, care  este  o  stare
nalităţii  şi  modifică  profund  raporturile grandoare, posesiune etc. Unele se aso- pare  a  dezvoltării  intelectuale, pe  când adaptativă ce are drept consecinţă apariţia
bolnavului  cu  anturajul  său.  Delirurile ciază  cu  imagini  atât  de  vii  încât  devin demenţa este o degradare a vieţii mentale. de  tulburări  fiziologice  şi  psihologice
cronice (deliruri paranoice, psihoze haluci- deliruri halucinatorii. Există deliruri împăr- Dementul — spunea J. E. Esquirol — este intense atunci  când  luarea drogului este
natorii cronice, deliruri fantastice) ocupă tăşite  de  una  sau  mai  multe  persoane. un  bogat  sărăcit,  pe  când  idiotul  a  fo.st suspendată („starea de lipsă"); 2) depen-
un loc important în patologia mentală a Familii  întregi  pot  fi  prinse  în  reţele întotdeauna sărac. Simultan cu inteligenţa, denţa psihică, a cărei  caracteristică este
adultului, din  cauza  varietăţii  şi  impor- delirice, fiecare aducând un nou argument afectivitatea, dispoziţia, este atins simţul dorinţa  imperioasă  de  repetare  a  con-
tanţei  lor.  Manifestările,  mecanismele suplimentar  care  întăreşte  convingerea valorilor morale, ceea ce explică anumite sumului produsului toxic. în lipsa acestuia,
constitutive şi evoluţia lor sunt extrem de membrilor  grupului.  -•  HALUCINAŢIE; delicte (cum este furtul din galantare sau subiectul  prezintă  o  stare  depresivă
variabile. PARANOIA;  SCHIZOFRENIE.
atentatele la pudoare) şi comportamentele anxioasă.
DEPLASARE DETERIORARE  MENTALA

DEPLASARE,  mecanism  psiho- tate etc). Surmenajul, un regim alimentar DEPRINDERE,  dispoziţie  relativ Există şi alte desene-test, destinate acelo-


logic  prin  care  o  şarjă  afectivă prea  sever,  micşorarea  zilei  (Rosenthal, stabilă  generată  de  un  exerciţiu raşi scopuri, constând în reproducerea de
(emoţie,  pulsiune)  este  transferată 1985) pot determina de asemenea o depre- prelungit. „forme geometrice" (Rey, Benton).
de la obiectul  său veritabil  către un siune nervoasă. Potrivit datelor Organizaţiei
Există  deprinderi  motorii,  cognitive, Pentru studierea caracterului copiilor se
element  de  substituţie. Modiale a Sănătăţii (O.M.S.), 5-10% din
sociale etc, formate prin repetarea regulată utilizează  desenul  liber  sau  cu  temă.  în
Etologii au descris pe larg activităţile de populaţia mondială ar prezenta tulburări
depresive. în  Franţa, potrivit unui  sondaj a unui eveniment. Repetarea nu este însă acest  caz  se  ţine  seama  atât de  aspectul
substituţie  la  animale.  O  păsăruică,  de
al  Institutului  francez  de  opinie  publică singura condiţie a deprinderii. Pentru ca formal al desenelor (amplasarea pe supra-
exemplu, micuţ troglodit, pusă în faţa unei
oglinzi, exasperată că nu-şi poate înfrânge (I.F.O.P.), realizat în  1987, ar exista 6-7 aceasta  să  se  formeze  este  necesar  ca faţa  hârtiei,  grosimea  liniilor,  alegerea
„rivala", se apucă să ciocănească cu plis- milioane  de  persoane  afectate  de  acest organismul  să  fie  pregătit,  să  fie  matur culorilor), cât şi  de conţinutul  acestora,
cul o ramură de copac. Şi la om deplasarea sindrom.  Cele  mai  afectate  sunt  femeile spre a o recepta: un copil nu poate învăţa care dezvăluie universul copilului, trăirile
este un fapt de observaţie curentă: un tată măritate  din  clasa  muncitoare  (60%)  şi să  meargă  sau  să  scrie  dacă  nu  a  atins sale, fie direct, fie într-o formă simbolică.
de familie, muştruluit de şeful său, la întoar- persoanele care  au  un  nivel  de  instruire un anumit nivel de maturizare". Funcţia Pedopsihanaliştii  se  servesc  de  desene
cerea  acasă  se  va  lua  de  soţia  sa  sau  de superior (cadre didactice, personal admi- deprinderii este economică:  ea liberează pentru  a  înţelege  dramele  infantile  şi
copil.  în  toate  cazurile, deplasarea  (sau nistrativ, şefi de întreprindere), de vârsta spiritul de actele care pot fi automatizate pentru  a-şi  ajuta  tinerii  pacienţi  să  le
activitatea substitutivă) permite reducerea matură (între 45 şi 54 de ani). (mersul,  conducerea  unui  vehicul...). depăşească.
tensiunii. S. Freud a arătat cum este pusă Depresia există şi la copil. Ea se mani- Deprinderea prezintă totuşi pericolul de a
la  lucru  deplasarea  în  elaborară  viselor, festă,  în  general,  printr-o  dereglare  de sărăci fiinţa umană, de a o fixa în reţeaua DETECTOR  DE  MINCIUNI, apa-
spre a face să eşue/.e cen/ura. Acest meca- dispoziţie  (plictiseală,  dezinteres,  indi- automatismelor, de a-i scleroza spiritul şi rataj  complex bazat  pe asocierea  de
nism, unul dintre procesele fundamentale ferenţă)  şi  tulburări  de  comportament afectivitatea. cuvinte şi  pe efectele  fiziologice  ale
ale funcţionării aparatului psihic", se regă- (instabilitate, agresivitate, opoziţie, scă- emoţiilor.
seşte în simptomcle nevrotice şi,în general, dere a randamentului  şcolar, bulimie sau DESEN,  ansamblu  de  linii  şi  con- în mod obişnuit, răspunsul emoţional la
în toate formaţiunile inconştientului. iuiorexie, uneori enurezie). Una din cauzele tururi  ale  unei  figuri. o situaţie dată se însoţeşte de modificarea
acestor  tulburări  este  necazul  suferit  de
în psihologie, termenul desen depăşeşte ritmului  cardiac  şi  respirator,  de  dimi-
DEPRESIE,  stare  morbidă,  mai părinţi (dare afară din serviciu, boală etc).
simpla  imagine  în  creion  sau  în  peniţă, nuarea rezistenţei  electrice  a pielii  şi  de
mult sau mai puţin durabilă,  carac- Se  numeşte  depresiune  anaclitică însemnând  şi  desenul în  culori, inclusiv variaţii determinate ale  undelor electrice
terizată  îndeosebi  de  tristeţe  şi  de (R. Spitz) ansamblul de dezordini fizice şi
acuarela. Psihologii utilizează desenul mai ale creierului. Utilizându-se simultan un
o  scădere  a  tonusului  şi  energiei. psihice  care  se  instalează  progresiv  la
ales în  studierea copiilor, folosindu-1  ca psihogalvanometru  pentru  răspunsurile
Anxios, dezgustat, descurajat, subiectul copilul  mic separat de mama sa după ce
a avut cu ea o relaţie satisfăcătoare de cel test de dezvoltare  mentală, ca mijloc de electrodermale*,  un  pneumograf  pentru
deprimat este incapabil să înfrunte cea mai
puţin şase luni  după naştere. La început descifrare  a  caracterului  şi  afectivităţii. măsurarea  ritmului  respirator  şi  un  sfig-
mică dificultate, fiind  de  asemenea  lipsit
mofturos  şi  plângăcios,  copilul  sfârşeşte Desenul evoluează o dată cu dezvoltarea mograf pentru măsurarea pulsului şi a pre-
de  orice  iniţiativă.  El  suferă  din  cauza
neputinţei  sale  şi  are  impresia  că  facul- prin a refuza orice contact uman. Doarme psihologică. La 2-3 ani copilul nu poate siunii arteriale, se obţin diferite înregistrări
tăţile sale intelectuale, mai ales atenţia şi prost, nu mai progresează în dezvoltarea decât  mâzgăli;  mai  târziu  el încearcă  să grafice după care este posibil  să se  stabi-
memoria, sunt degradate. Sentimentul de psihomotorie şi pierde din greutate; după respecte  un model, iar la 5-6  ani  ştie  să lească  dacă  subiectul  examinat  prezintă
inferioritate care rezultă de aici îi sporeşte trei  luni  faţa copilului împietreşte într-o „deseneze". Până la vârsta de 6 ani, toţi reacţii emoţionale când răspunde la anu-
şi mai mult melancolia. expresie de tristeţe, privirea îi este  goală, copiii, oricare ar fi originea lor etnică sau mite  întrebări  sau  pronunţă  anumite
în afară de depresiile constituţionale, nu  mai plânge  şi cade într-o stare  letar- socioculturală,  desenează  în  acelaşi  fel. cuvinte. în pofida calităţilor sale, detec-
relativ puţin numeroase, se disting depresii gică. Dacă separaţia afectivă nu trece de Cerându-le să deseneze un „om", psiho- torul de minciuni rămâne un instrument
reacţionate  în  faţa  dificultăţilor  vieţii 3-4  luni, aceste tulburări  pot  să dispară. loaga americană F. Goodenough* a stabilit foarte  imperfect.
(conflictul  cu  un  superior  ierarhic,  cu Dincolo  de  acest  termen,  pronosticul un bun test de inteligenţă, simplu şi încân-
soţul/soaţa, cu copiii; pierderea unei fiinţe rămâne sumbru. -> CARENŢA AFECTIVA; tător,  care  permite  să  se  controleze  cu DETERIORARE  MENTALĂ, vlă-
dragi, a unui loc de muncă; exil, singură- HOSPITALISM. uşurinţă  nivelul  intelectual  al  copiilor. guire  intelectuală,  care  se  poate

96
DEZORIENTARE DIPSOMANIE

Multă vreme s-a crezut că dezechilibrul de exemplu, reacţionează la durere prin tratamentul şi evoluţia ulterioară a subiec- rezultate  din  segmentarea  oului  sunt


mental este constituţional, însă în prezent agitaţia  întregului  său  corp,  pe  când tului.  El  cere  din  partea  psihologului identice. Progresiv,însă, ele capătă forme,
se acordă o importanţă determinantă influ- copilul  mai  în  vârstă  se  mulţumeşte  să stăpânirea  perfectă  a  tehnicilor, o  mare structuri  şi  funcţii  noi  (unele devin  neu-
enţelor educative, în  special  carenţei  de sustragă  segmentul  corpului  afectat  de experienţă, o vastă cultură şi multă intuiţie. roni, altele celule senzoriale etc.)  La fel,
autoritate,  dezbinării  familiale,  insta- excitaţia neplăcută. Munca de echipă înlocuieşte din ce în ce comportamentul copilului mic, la început
bilităţii mediului de viaţă. Tentativele tera- Fiecare  fiinţă  umană  are  un  ritm  de mai mult actul individual. Datorită coope- nediferenţiat,  se  îmbogăţeşte  progresiv,
peutice  şi  de  inserţie  profesională  sunt creştere care îi este propriu; remarcăm aici rării, erorile de diagnostic sunt eliminate ramificându-se în varietăţi distincte. Expre-
adesea decepţionante. Conceptul de „deze- pusee rapide, stagnări, reculuri, dar în mod şi nu mai vedem, de exemplu, copii care siile sale emoţionale, la început limitate la
chilibru mental" este absent din nosografia practic niciodată o dezvoltare lineară. Cu suferă de  carenţă  afectivă consideraţi  a fi plăcere  şi  durere, devin mai precise, iar
americană (D.S.M.  III).  Descrierea din toate acestea, există un anumit număr de arieraţi  şi  nici  tumori  cerebrale  rămase conduita sa socială devine mai  selectivă.
această nosografie care se apropie cel mai legi  valabile  pentru  toţi.  S-a  stabilit,  de nediagnosticate. Cunoaşterea  procedează  după  acelaşi
mult de dezechilibrul  mental corespunde exemplu,  că  dezvoltarea  psihomotorie principiu:  la  start  posedăm  câteva  idei
Grupul de diagnostic este o echipă de
personalităţii antisociale. -* PSIHOPATIE. urmează o axă „cap-picioare" (numită şi generale  asupra  unei  chestiuni,  dar,  pe
persoane  cu  orizonturi  diferite,  care
axa  cefalo-caudală),  adică  maturizarea acceptă să trăiască, timp de mai multe zile, măsură  ce  reflectăm  şi  achiziţionăm
DEZORIENTARE,  rătăcire,  per- sistemului  nervos  se  realizează în  aşa  fel cunoştinţe, acestea se diversifică în noţiuni
experienţe comune, cu scopul de a înţelege
plexitate. încât  copilul  dobândeşte  mai  întâi  con- specifice.
fenomenele  care  se  produc  în  mulţimi
Fiinţa umană se  situează într-un mod trolul  capului,  apoi  al  membrelor  supe- restrânse.
implicit în timp şi în  spaţiu. în anumite rioare  şi,  la  sfârşit,  al  celor  inferioare.
afecţiuni (confuzie mentală, demenţă, sin- DIGESTIV,  în  clasificarea  lui
Utilizarea baby-tests  permite  psihologilor DIDACTOGENIE,  ansamblu  de C.  Sigaud  (1908),  unul  dintre  cele
dromul  lui  Korsakov), pierderea acestui să  ştie  dacă  dezvoltarea copiilor mici  se tulburări  psihologice  sau  psiho-
simţ de orientare  se dovedeşte  durabilă. patru  tipuri  morfologice  esenţiale,
face  în  mod  normal.  Condiţiile  optime somatice  provocate  la  elevi  de care  se  caracterizează  printr-un
Bolnavul, incapabil să diferenţieze părţile unele  cadre  didactice.
pentru  ca  aceasta  să  se deruleze în  mod abdomen voluminos  şi  importante
spaţiului  său  vital  şi  să  le  restructureze Nu rareori învăţătorii se arată cel puţin
armonios sunt: o bună igienă, o ambianţă trebuinţe  vegetative.
într-un ansamblu coerent, se rătăceşte în neîndemânatici cu elevii lor. Unii, deosebit
stabilă şi plină de căldură, îngrijiri marcate Acest  tip  corespunde  endomorfului*
locuri  cunoscute,  confundă  trecutul  cu de  exigenţi,  multiplică  temele  pentru
de afecţiune. lui  W.  H.  Sheldon  şi  picnicului*  lui
prezentul, se crede acasă la el pe când este acasă,  alţii,  surmenaţi  sau  excedaţi  de
la  spital  şi  chiar  nu  izbuteşte  să  pună sarcina lor, se înfurie, îşi ameninţă sau îşi E. Kretschmer.
ordine în propria sa schemă corporală'. DIAGNOSTIC,  concluzie logică  a  o
serie  de  investigaţii  destinate  înţe- umilesc  şcolarii.  Procedând  astfel, ei  îşi
descarcă tensiunea nervoasă, dar îi zdro- DIPSOMANIE,  tendinţă  excesivă
DEZVOLTARE,  serie  de  etape  prin legerii comportamentului unei per- de  a  consuma  băuturi  alcoolizate,
besc  pe  copii, care  pot  dezvolta o  aver-
care  trece fiinţa vie  spre a-şi atinge soane,  a funcţionării unui grup  sau siune faţă de şcoală şi chiar faţă de studii tendinţă  care  se  manifestă  inter-
deplina  realizare  de  sine. a  situaţiei  unei  întreprinderi. mitent, uneori periodic.
în general, închizându-se în mutism sau
La  om  dezvoltarea  nu  se  reduce  la Orice diagnostic se bazează pe trei mari cufundându-se în depresie. Această trebuinţă de  nestăpânit poate
simpla creştere. Sub influenţa condiţiilor principii:  informaţia trebuie să fie abun- . dura mai multe zile, timp în care subiectul
fiziologice şi socioafective, apar noi forme dentă şi variată; ea trebuie să fie raportată DIFERENŢIERE,  trecerea  de  la este  cufundat  într-o  profundă  stare  de
de funcţionare care îl conduc pe sugarul la subiect, să fie privită în istoricitatea sa general  la  particular,  de  la  o  con- beţie, despre  care  nu  păstrează  decât  o
supus principiului plăcerii (limitat la simpla şi în relaţie cu mediul acestuia; interpre- diţie globală şi omogenă la alta mai vagă amintire. Apare mai ales la subiecţii
căutare a satisfacerii trebuinţelor) la starea tarea' cea mai probabilă va fi aceea care specială  şi  eterogenă. ciclotimiei. Dipsomania trebuie deosebită
de adult conexat principiului realităţii. Pro- va explica maximum de fapte graţie unui Diferenţierea caracterizează dezvoltarea de potomanie, care este trebuinţa impe-
gresiv, comportamentul  se diferenţiază şi minimum de ipoteze. unui individ. O observăm în toate dome- rioasă şi permanentă de a consuma orice
fiinţa umană devine tot mai independentă Diagnosticul psihologic este un act de niile. Acest proces este pus la lucru încă fel de băuturi, chiar şi urină, dacă subiectul
de contingenţele exterioare. Sugarul mic. primă importanţă, întrucât el condiţionează de la fecundare. La început toate celulele nu are altceva la dispoziţie. -• SETE.

100 101
DISARMONIE

DISARMONIE,  discordanţă  în  dez- bază  dificultăţile  de  organizare  spaţială DISLALIE,  tulburare de articulare autori  să spună că această tulburare este
voltarea  a n u m i t o r  funcţii,  dezvol- (şcolarul, de exemplu, nu ştie prea bine de verbală  datorată malformaţiilor sau legată de organizarea cerebrală, de o pre-
t a r e  care  nu  se  realizează  în  modul unde  să  înceapă  să  facă  adunarea), unor  leziuni  ale  organelor  peri- dominanţă a emisferei drepte. Alţi cerce-
a ş t e p t a t ,  sincron  şi  a r m o n i o s . încurcătura este  însă  trecătoare, ea dispă- ferice  ale  fonaţiei  (limbă,  dinţi, tători însă (J. de Ajuriaguerra) cred că ar
rând  în  urma  unei  reeducări  adecvate, buze. vălul palatin...). fi mai degrabă vorba de lipsa motivaţiei de
Creşterea  fizică,  intelectuală  şi  afectivă
Subiectul este în imposibilitatea de a a învăţa, de o absenţă a curiozităţii  inte-
a  unui  copil  cunoaşte  progrese,  opriri asociată  uneori  cu  un  sprijin  psihote-
pronunţa  corect  un cuvânt  sau  un  sunet lectuale, în realitate, dacă în dislexie găsim
(fixaţie*)  şi  chiar  reculuri  (regresii*).  în rapeutic.  Discalculiile  sunt  numeroase.
determinat (el va spune „ţe" în loc de „ce", adesea  factori  afectivi  asociaţi  cu  difi-
dezvoltare  intervin  cel  puţin  trei  factori: După  J.  Vogler  (1988),  la  ieşirea  din
„sorţ"  în  loc  de  ,,şorţ"etc).  Corectarea cultăţi de organizare spaţio-temporală, nici
maturizarea,  învăţarea  şi  motivaţia.  De şcoală  25%  dintre  copii  nu  stăpânesc
acestor tulburări este posibilă prin reedu- unul dintre aceşti factori nu-i sunt proprii.
exemplu, un  copilaş  normal, în  vârstă  de împărţirea  (55%  în  ca/.ul  în care operaţia
care condusă de un specialist (ortofonist). Avem de-a face cu un  fenomen  ale cărui
15  luni, al  cărui  echipament  nervos, osos cuprinde  numere  zecimale).  Pe  de  altă cauze sunt complexe, în parte ereditare,în
-•  DlSARTRIE.
şi  muscular este  suficient  pentru  a  merge, parte, unii  şcolari eşuează în calcul pentru parte  afective  şi,  într-o  cantitate  deloc
nu  o va face dacă nu o doreşte, dacă nu  a că  nu  înţeleg  enunţurile  problemelor, neglijabilă, pedagogice; s-a putut constata,
DISLEXIE,  t u l b u r a r e  privind  învă-
fost  suficient  de  stimulat  în  acest  sens  sau vocabularul  lor  fiind  insuficient.  Vedem într-adevăr, că cu cât învăţătorul este mai
ţ a r e a  cititului.
dacă faptul  de a merge  i  se  pare periculos. deci  că  nu  numai  elevul  este  în  cauză  în experimentat, cu atât mai puţini dislexici
în  mod  obişnuit,  un  copil  de  şase  ani
Există,  în  acelaşi  fel.  disarmonii  privind cazul discalculiei,ci  şi  şcoala. La adulţi  se găsim în clasa sa (E. Malmquist).
învaţă  să  citească  fără  dificultate.  Dar
dezvoltarea  funcţiilor  intelectuale,  achiziţia întâlnesc  tulburări  de  caicul  în  stările  de mulţi  şcolari,  inteligenţi  (10%,  după Unele cazuri de dislexie se ameliorează
de  cunoştinţe, psihomotricitatea  şi  împli- degradare  intelectuală  (asemenea tulburări B. Hallgren) nu reuşesc să o facă. Sănătoşi spontan,  spre  opt  sau  nouă  ani;  altele,
nirea afectivă. Un copil poate fi supradotat pot  fi  unul  din  primele  simptome  ale la  minte,  neprezentând  nici  o  deficienţă dimpotrivă, lasă serioase sechele. La reedu-
într-un  domeniu  şi  total  deficient  în  alt demenţei)  sau  ca urmare  a  unei  leziuni  a senzorială  (miopie,  surditate...)  sau  mo- care se poate recurge indiferent de vârstă.
domeniu. cortexului cerebral, ca în afazie. ••> TEORIA torie, cu o frecvenţă regulată la clasă, ei nu Scopul nu este o nouă învăţare a cititului,
Numim  Jisarmonie  evolutivă  organi- OPERATORIE. reuşesc,  în  pofida  eforturilor  lor  şi  ale ci  modificarea  sistemului  de  gândire  al
zarea  patologică  a  personalităţii, în  care învăţătorilor,  să  citească  fără  poticneli: şcolarului.  El  trebuie  în  primul  rând
intră  toate  discordanţele  dezvoltării  inte- DISFORIE, t u l b u r a r e d e d i s p o z i ţ i e inversează  silabele  (caramad  în  loc  de învăţat să-şi organizeze spaţiul  şi  timpul
lectuale  şi  afective.  Este  vorba în  acest caz caracterizată printr-o slăbire a inte- camarad,  a  corobîîn  loc  de  a  coborîetc.) prin exerciţii adecvate. Dar nici un fel de
de  o  stare  prepsihotică,  cu  posibilitatea resului  pentru  viaţă  şi  un  senti- şi  mutilează cuvintele şi frazele până la a reeducare  nu  reuşeşte  fără  participarea
unei  evoluţii  spre  psihoză. ment  general  de  insatisfacţie. le face de nerecunoscut. Deficienţi la citit, activă a părinţilor şi învăţătorilor, care au
Subiectul  pare  dezamăgit, dezabuzat, deficienţi la ortografie, ei se descurajează, a-şi modifica îndeosebi atitudinea. în loc
DISARTRIE,  t u l b u r a r e  a  vorbirii. căutând  uneori  o  excitaţie  artificială  în neglijează  celelalte  materii,  devin  elevi de  a-1  hărţui  şi  de  a-1  ocărî  pe  şcolar,
Articularea  cuvintelor  este  defectuoasă, alcool  sau  drog  şi  putând  sfârşi  prin dezabuzaţi,  dezgustaţi  de  eşecurile  lor. important este să fie redusă anxietatea, să
silabele  sunt  repetate,  subiectul  bolbo- sinucidere. Unii se revoltă, alţii se deprimă sau adoptă fie reabilitat, încurajat. De preferat este,
roseşte. Disartria are o origine centrală, ea o atitudine de nepăsare. însă, să se evite de la bun început această
observându-se  mai  ales în unele  boli  orga- DISGRAFIE,  tulburare a scrisului. Prin consecinţele sale sociale şi psiho- tulburare.  Lucrul  acesta  este  posibil  în
Dificultăţile grafice  care  apar la copii logice, dislexia  constituie  o  importantă măsura  în  care  copilul  este  pus  în  mod
nice ale creierului, cum sunt delirium tre-
cu o inteligenţă normală sunt adesea dato- problemă pedagogică, pe care este necesar prematur să înveţe să citească (înainte de
mens", demenţa" sau paralizia generală* de
să o aprofundam. Cauzele acestei „infir- şase ani) şi dacă nu se aşteaptă agravarea
origine sifilitică. -<• DlSLALlE. rate unei contracţii mulsculare exagerate,
mităţi  sociale"  (J.  Boutonier)  sunt  rău tulburărilor  observate,  ci  se  intervine
legată de perturbări de origine emoţională.
cunoscute. Dificultăţile lateralizării, ale reeducativ din primul  moment.  Dacă, după
DISCALCULIE,  perturbare  în  învă- Scrisul se lăbărţează în toate sensurile, nu
orientării în spaţiu (a şti unde este dreapta primele două luni de exerciţii, şcolarul nu
ţ a r e a  calculului  la  copii  care  posedă respectă liniile şi devine ilizibil. Această
şi unde este stânga, deasupra şi dedesubt izbuteşte să-şi depăşească dificultăţile, este
t o t u ş i  o  i n t e l i g e n ţ ă  n o r m a l ă . anomalie  se ameliorează şi chiar dispare
etc.)  sunt  fapte  frecvente,  la fel  ca  stân- util ca el  să fie prezentat la o consultaţie
Această  tulburare  însoţeşte  destul  de complet  prin  reeducare  psihomotorie  şi
găcia' contrariată, ceea ce i-a făcut pe unii specializată.
adesea  dislexia"  şi,  ca  şi  aceasta,  are  la grafoterapie".
DISOCIERE DOCIMOLOGIE

DISOCIERE, ruptură de armonie, prea  puţin  diferenţiate,  fie  prin  grafismul DISPOZIŢIE, stare afectivă funda- DIVORŢ, rupere legală a căsătoriei.


dislocare a personalităţii. lor  (m  şi  n,  p  şi  q),  fie  prin  pronunţare mentală  care  poate  să  oscileze în  Franţa, în  1900, se  număra  un  divorţ
La  schizofrenic,  de  exemplu,  notăm (v  şi  /)•  sunt  confundate,  iar  locul  lor  în între  polii  extremi  ai  mâhnirii  şi la  douăzeci  de  căsătorii,  pe  când  în  1988
bizarerii în comportament:  surâsuri în timp cuvinte  nu  este  respectat.  Disortografia  se bucuriei. această proporţie  se apropia de  unu  la trei.
ce  îşi  exprimă  durerea,  zigzaguri  brutale datorează  unei  proaste  organizări  spaţiale Parisul  a  şi  atins  nivelul  Statelor  Unite,
Dispoziţia  le  dă emoţiilor coloratura  lor
ale  cursului  gândirii, care  sare de  la  scripcă (confuzie  între  dreapta  şi  stânga,  sus  şi
afectivă.  Ea  pare  legată  de  constituţie  şi unde  o  căsătorie  din  două  se  termină  cu
la  iepure,  discurs  incoerent  etc.  Aceste jos),  dar  şi  —  în  unele  cazuri  —  dificul-
depinde  de  un  mecanism  neurofiziologic divorţ.  Această  creştere  are  cel  puţin  trei
simptome  exprimă  perturbarea  psihicului, tăţilor  afective  ale  copilului.
controlat  de  diencefal  (baza  creierului). cauze:  punerea  sub  semnul  întrebării  a
dislocarea  Eului  bolnavului.  Pentru  a  des- Numărul  şcolarilor  care  au  o  proastă
crie  asemenea  simptome, P. Chaslin  utili- Leziuni  localizate  în  această  zonă  deter- familiei  în  forma  ei  tradiţională;  emanci-
ortografie,  fără  a  fi  însă  disortografici
zează termenul „discordanţă", iar E. Bleuler, mină  tulburări  de  dispoziţie.  în  general, parea  femeii;  flexibilitatea  legislaţiei.
în  sensul  arătat, este  foarte ridicat. Potrivit
în  germană,  pe  acela  de  Spaltung  (=  des- toate  leziunile  cerebrale, fie  ele  de  origine Aproape  întotdeauna  divorţul  este
unei  anchete  efectuate  de  Ministerul
picare,  clivare). Educaţiei Naţionale (1987), pe un eşantion traumatică  (rănire), infecţioasă, tumorală punctul  final  al  unei  neînţelegeri  conju-
reprezentativ  de  peste  2  000  de  elevi e t c ,  pot  să  ducă  la  modificări  ale  dispo- gale,  gravă  şi  durabilă,  a  cărei  origine
DISONANŢĂ COGNITIVĂ, concept din  cursul  mediu,  anul  II,  mai  mult  de ziţiei. poate  fi  sexuală, caracterială  sau  culturală.
propus  de  L.  Festinger  pentru  a 50%  dintre  şcolari  ignoră acordurile  parti- Arareori  soţii  se  despart  fără  ură  şi  arţag.
desemna indispoziţia psihică dato- cipiului  trecut,  iar  70%  fac  cel  puţin  şase DISTRACŢIE, deplasare a atenţiei Copiii  sunt  însă  cei  care  suferă  cel  mai
rată  faptului  partajării  între  două greşeli  la  o  dictare. unui'subiect  asupra  unui  obiect mult  de  pe  urma  acestei  situaţii.  Pentru
sau  mai multe idei contradictorii. diferit de acela care îi ocupa iniţial băieţii  în  vârstă  de  6  până  la  8  ani  pier-
Omul  are  nevoie  de  coerenţă  logică  şi DISPLASTIC,  în  clasificarea  lui câmpul  conştiinţei. derea  tatălui  echivalează  cu  un  doliu.  Le
de  armonie  afectivă.  Se  întâmplă, însă, ca E.  Kretschmer,  tip fizic care reu- Distracţia  corespunde  unui  mecanism trebuie în  medie  10  ani  ca  să  accepte  situ-
această  armonie  să  fie  perturbată  de  eveni- neşte  caracteristicile  ce  aparţin de  apărare  inconştient  al  persoanei  în aţia.  După  J.  Wallerstein  (1986),  aproape
mente  neaşteptate.  Unul  dintre  prietenii celorlalte  trei  tipuri:  picnic,  lep- faţa  unei  situaţii  neplăcute.  în  industrie  se 40% dintre copiii ai căror părinţi au divorţat,
mei,  de  exemplu,  mărturiseşte  deodată în tosom  şi atletic,  ceea ce îi dă un fac  eforturi  de  a  se  diminua  fluctuaţiile copii pe  care  ea  i-a  studiat timp de  15  ani,
public  opinii  politice  contrare  acelora aspect lipsit de armonie. atenţiei, fluctuaţii  ale căror consecinţe  sunt au  suferit, într-un  moment  sau  altul,  de  o
pe  care  le  profesez  eu.  Pentru  a  reduce De  exemplu,  un  subiect  poate  să  aibă uneori dramatice; în acest scop se introduc stare  depresivă.
această  „disonanţă", va  trebui  să recurg  la picioarele  scurte  şi  groase,  umeri  înguşti pauze  în  perioada  de  muncă  şi  se  reduc
un  alt  element  care  mă  va  ajuta  să  depă- şi  braţe  firave.
şesc  contradicţia  şi  să-mi  regăsesc  echili-
zgomotele  nocive.  Distracţia  se  poate DOCIMOLOGIE, studiu ştiinţific
brul  interior.  Aş putea, de pildă, să resping
datora şi  conflictului a două motivaţii, una al  metodelor de  practicare  a  exa-
DISPLAZIE, tulburare a dezvoltării conştientă,  alta  inconştientă:  de  exemplu, menelor  şi  concursurilor.
informaţia  primită („nu  cred  că  şi-ar putea corporale  caracterizată  de  dizar-
trăda  ideile")  sau  să-i  minimalizez  impor- după  ce  am  scris  o  scrisoare  care  mă Notarea  probelor  de  către  profesori  nu
monie  şi  diformităţi. contraria, o uit în  buzunar.  Există însă şi o
tanţa  („îşi  va  da repede  seama  de  greşeala este  niciodată  cu  totul  obiectivă.  Fiecare
în  sistemul  biotipologic  al  lui altă  varietate  de  distracţie,  aceea  a  savan-
făcută").  Aş  putea, de  asemenea,  să  o  rup are  criteriile  sale  de  referinţă.  Lucrul
E.  Kretschmer, displazia este un tip morfo- tului  izolat  (distras)  de  lume  din  cauză
cu  prietenul  meu,  ceea  ce  înseamnă  o acesta  a  dus  la  atât  de  mari  divergenţe
logic care prezintă devieri în raport cu cele
transformare  în  anturajul  meu,  sau  să-mi că  trăieşte  consacrat  cercetării  sale.  în în  notare  încât  s-a  putut  vorbi  de  scandal.
trei  tipuri  prinicipale:  astenic*  (sau  lep-
modific eu însumi  poziţia, adoptând o  altă acest  caz  nu  mai  este  vorba  de  un  cusur Primele  cercetări  sistematice  asupra  exa-
tosom),  atletic'  şi  picnic'.  în  sistemul  lui
opinie. al  atenţiei,  ci  de  restrângerea  câmpului menelor  tradiţionale,  cercetări  bazate  pe
W.  H.  Sheldon,  displazia  este  o  variabilă
conştiinţei. Diferite experimente permit să controlul  statistic,  întreprinse  din  1922
care  se  adaugă  celorlalte  trei  componente
se presupună că există un aparat de control de  către  M.  şi  H.  Pieron,  continuate  de
DISORTOGRAFIE, tulburare pri- fundamentale:  endomorfism*,  ectomor-
vind  învăţarea  ortografiei. fîsm\  mezomorfism'.  Persoanele  la  care care  filtrează  mesajele  senzoriale  şi  nu H.  Laugier  şi  D.  Weinberg  (1927-1933),
Uneori  o  întâlnim  izolat,  dar  cel  mai predomină  această  variabilă  aparţin  tipului lasă  să  ajungă  la  cortex  decât  pe  cele  mai au  arătat  fără  echivoc  marea  lor  impre-
adesea  este  asociată  cu  dislexia*.  Literele dizarmonic. semnificative. cizie.  Dai- examenele  tradiţionale  rezistă

104 106
DROG

totuşi tuturor asalturilor. Cu toate acestea mănânc  şi  totuşi  să nu  fac  nimic pentru sau cannabis (70-80% dintre toxicomanii în Statele Unite, toxicomania* a devenit


apar  câteva  ameliorări,  cum  sunt  dubla a-mi  satisface trebuinţa. francezi  sunt  consumatori  de  cânepă una din preocupările majore ale guvernului
corectare a lucrărilor scrise şi luarea din ce indiană); 4) stimulentele psihice sau psiho- care,  în  1987,  a  alocat  3,5  miliarde  de
în ce mai mult în considerare a dosarului DRĂGHICESCU  (Dimitrie),  sociolog analepticele. în această grupă găsim pro- dolari  luptei  împotriva  acestui  flagel.
şcolar  al  fiecărui  elev.  Docimologia  ar şi  psiholog  român  (Zăvoieni,  jud. încă nu este clar ce le împinge pe atâtea
duse  ca  tutunul,  cafeaua,  ceaiul,  dar  şi
vrea să obţină o perfecţionare sensibilă a Vâlcea,  1875-Bucureşti,  1945).
metodelor  de  examinare  şi  o  formaţie amfetaminele", acestea din  urmă nefiind şi  atâtea persoane  să recurgă la drog, cu
Licenţiat  al  Facultăţii  de  Filosofie  şi
tehnică a examinatorilor. livrate decât pe bază de reţetă  medicală; riscul de a muri. Plăcerea exclusiv  fizică?
Litere din Bucureşti (1901), a făcut studii
5)  hipnoticele,  cum  sunt  barbituricele, Dorinţa de a se afirma, sfidând societatea,
de  specializare  la  Sorbona  şi  a  urmat ale  cărei  legi  sunt  încălcate?  Şantajarea
cursurile Şcolii de înalte studii morale şi adesea  prezente în  farmacia  familiei.
DOPAJ  sau  DOPING,  termen deri- alor săi? Imprudentă curiozitate, transfor-
vat  din  verbul  englez  to  dope,  care sociale (1901-1903). După un semestru de mată într-o capcană fără ieşire? Răspun-
traduce  utilizarea  unui  excitant. studii  la  Universitatea  din  Berlin surile nu pot fi nici exclusive şi nici gene-
Dopajul este un fapt frecvent la intelec- (1903-1904),  a  obţinut  doctoratul  la rale.  Statisticile  arată  însă  că  înrobiţii
tualii sau la sportivii care vor să sporească Facultatea de Litere din Paris (1904). în consumului de droguri  se recrutează din
în  mod  artificial  capacităţile  lor mentale 1905  a fost numit conferenţiar de psiho- rândurile  indivizilor  celor  mai  defavo-
sau  fizice.  Este  o  practică  periculoasă. logie  socială  şi  sociologie  la  Bucureşti, rizaţi  şi  mai prost integraţi din punct de
Ciclistul britanic Tom Simpson a murit din unde  a  predat  şi  psihologia  etnică.  în vedere  social:  0,08%  cadre  superioare,
această  cauză  la  urcarea  unei  pante  la ampla lucrare Din psichologia poporului 0,67%  cadre  medii,  20,72%  salariaţi  şi
Ventoux  (1967).  Recurgerea  la  dopaj român  (1907),  redactată  prin  prisma 49,61%  persoane  fără o  profesie  definită
denotă personalităţi slabe, care sunt lipsite „teoremei" că psihologia poporului român (O.C.R.T.I.S.,  1988).  Pe  de  altă  parte,
înseamnă  aproape  exclusiv  psihologia putem spune că toxicomanii au în comun
de  încrederea în  sine  sau  care  vor  să  se
ţăranului român, autorul afirmă: „Viclenia,
iluzioneze. căutarea unei  plăceri  imediate, obţinută
dibăcia, înşelăciunea şi făţărnicia, care am
fără  efort.  într-adevăr,  aceste  substanţe
văzut că erau note de seamă din psichologia
DOPAMINĂ  -  MEDIATOR  CHIMIC. stimulează „centrii plăcerii" descoperiţi în
Dacilor  şi  Romanilor,  s-au  păstrat  la
creier de J. Olds (1954). Aceleaşi structuri,
Românii din toţi timpii, căci în toţi timpii
DORINŢĂ,  tendinţă  devenită  con- Românii  au  avut  nevoie  de  ele".  Alte numite şi sistemul recompensator al creie-
ştientă  de  obiectul  ei. scrieri:  L'eternel  feminin  (1905);  Le rului, ne procură bucuria atunci când am
Foamea, de exemplu, este o trebuinţă" probleme de Iu conscience. Etude psycho- realizat o operă frumoasă, am  săvârşit o
pe care eu caut să mi-o satisfac, iar dorinţa sociologique (1907); La realitede l'Esprit faptă  eroică  sau  pur  şi  simplu  ne-am
mea de a mânca, generată de această tre- (1928). terminat în mod satisfăcător munca.
buinţă, este conştientizarea situaţiei  res- Folosirea drogului nu ar fi atât de bla-
pective. Dacă mănânc fără a-mi fi foame, mabilă dacă stimularea repetată a centrilor
DROG,  produs  natural  sau sintetic
dorinţa nu va avea timpul să apară; ca să plăcerii nu ar duce la obişnuinţă', ceea ce
capabil  să  modifice  comporta-
apară, este necesar să survină un obstacol. necesită  doze  mereu  crescute.  în  mod
mentul consumatorului  şi să gene-
Dorinţa  ia  naştere  din  frustrare.  Ea  dă reze o dependenţă. corelativ, se produce un fel  de „inerţie"
vieţii  afective  tonalitatea  ei,  provoacă sau de nonreacţie a acestor structuri cere-
Drogurile pot fi clasate în cinci grupe:
sentimente  şi  pasiuni,  stă  la  baza  vieţii brale  la activităţile fizice sau  intelectuale,
1) stupefiantele sau „drogurile dure", care
active. Cu toate acestea, deşi este adevărat cuprind  îndeosebi  cocaina  şi  opiaceele a căror recompensă' normală era plăcerea,
că voinţa nu se exercită fără o prealabilă (opium, morfină, heroină, codeină); 2) dro- în asemenea condiţii, nu-i rămâne subiec-
dorinţă, aceasta nu implică în mod automat gurile exaltante, cum sunt alcoolul, eterul tului  deziluzionat  decât  disperarea  sau
actul voluntar. într-adevăr, pot fi conştient şi acetatul de anii prezent în unele cleiuri; întoarcerea la drog. Este aproape imposibil
de faptul că îmi este foame, să doresc să Număr de interpelări pentru folosirea de să se lupte împotriva plăcerii obţinute fără
3) halucinogenele', cum sunt cânepa indiană droguri din anul 1965 în anul 1987

106 107
DURKHEIM
DUBLA  LEGĂTURA

efort. Se înţelege astfel de ce lupta contra numeroase lucrări, dintre care un Tratat de cumva mai  mult, influenţelor corporale. metodei sociologice (1895) şi a studiat


toxicomaniei trece, în esenţă, prin preve- psihologie (1923) şi Noul tratat de psiho- Lucrarea sa Sinuciderea (1897) se bazează Formele elementare ale vieţii religioase:
nirea acesteia. logie (şapte  volume, din  1931  în  1946), pe ideea că autodistrugerea este legată de sistemul totemic în Australia (1912). îi
rămas neterminat. condiţiile  sociale,  de  o  imposibilitate datorăm  şi  alte lucrări  importante, între
DUBLĂ  LEGĂTURĂ, mesaje con- a  integrării  subiectului  în  comunitatea care:  Educaţie  şi  sociologie  (1922)  şi
umană. A formulat, de asemenea, Regulile Educaţia morală (1925)
tradictorii,  frecvent repetate,  care DURERE,  senzaţie  neplăcută,  de
angajează  două  sau  mai  multe  per- origine  fizică  sau  psihică,  senzaţie
soane  într-o  situaţie  imposibilă. care  provoacă  o  reacţie  a  organis-
în orice mesaj rostit se pot distinge două mului,  în  general  o  conduită  de
niveluri:  conţinutul  manifest şi  un  mesaj evitare.
implicit (sau  metamesaj) inclus în  atitu- Durerea este un semnal, un mijloc de
dinea şi în intonaţiile vocii locutorului. în apărare  al  organismului,  având  drept
expresia „fă-o!" putem înţelege încurajarea funcţie  să  facă  să  înceteze  excitaţia
sau ameninţarea. în a doua eventualitate, periculoasă. Ea este preventivă, deoarece
intonaţia contrazice ordinul. Există situaţii permite diferenţierea a ceea ce este nociv
de viaţă în care asemenea contradicţii  se de  ceea  ce  nu  este  nociv,  precum  şi
repetă frecvent fără ca una din persoanele educativă: copilul mic care se arde uşor la
în cauză (un copil, de exemplu) să o poată flacăra unui chibrit va evita mai târziu  să
se joace cu focul. Sensibilitatea dureroasă,
Spunem, în asemenea cazuri, că ea suferă care îşi are receptorii săi, „mesajele"  sale
o „dublă constrângere" sau că s-a angajat biochimice,  căile  sale  de  propagare  şi
într-o  „dublă  legătură".  Ostilitatea  unei centrii săi nervoşi (R. Melzack şi P.D. Wall,
mame faţă de copilul nedorit poate să tran- 1965), depinde parţial de condiţii psiho-
spară în atitudinile ei, în pofida mimării logice .şi sociale:  martirul pare anesteziat
afecţiunii. Mama şi copilul,închişi într-un de credinţa sa; mulţi indieni din America,
cerc vicios, nu vor putea ieşi din el decât condiţionaţi de educaţie, par să nu ştie ce
dacă  fac  apel  la  o  terţă  persoană  (un este  durerea,  iar  de  mai  multe  decenii
psihoterapeut, de  exemplu), capabilă  să femeile  însărcinate  beneficiază de  psiho-
analizeze  situaţia.  „Dubla  legătură"  se profilaxie,  care  vizează  să  facă  indolor
regăseşte  frecvent  în  familiile  de  schi- actul obstetric. -• ENDORFINA.
zofrenici.
DURKHEIM  (Emile),  sociolog fran-
DUMAS  (Georges),  psiholog fran- cez  (EpinaJ,  1858-Paris,  1917).
cez  (Ledignan,  Gard,  1866  -  id., Agregat  de  filosofie,  doctor  în  litere
1946). (1893), a fost profesor la Sorbona şi unul
Fost elev al Şcolii Normale, agregat de dintre  promotorii  şcolii  sociologice  fran-
filosofie, a obţinut doctoratul în medicină ceze. Ideile sale majore au fost exprimate
(Stările intelectuale în melancolie, 1894) în principala sa teză, Despre diviziunea
şi în  litere  (Tristeţea şi bucuria,  1900). muncii sociale (1893). El demonstrează
Conferenţiar,  apoi  profesor  titular  la aici  că  orice  conştiinţă  individuală  este
Sorbona  (1912),  a  scris  şi  a  coordonat supusă conştiinţei colective cât şi, dacă nu

108
EFORT

receptarea  ecoului  său  îi  permite  ani- EDUCAŢIE,  a r t ă  de  a  dezvolta  cali-
malului  să  evalueze  distanţa  până  la tăţile morale,  intelectuale,  artistice
obstacol.  Liliecii,  unele  păsări, delfinii  şi şi  fizice  pe  care  copilul  le  posedă  în
focile  utilizează  acest  fel  de  sonar  spre  a s t a r e  p o t e n ţ i a l ă .
se  orienta  şi  a-.şi  repera prada. Educaţia  nu  vizează modificarea naturii
celui  de  care  se  ocupă, ci  să-l  ajute  să  se

E ECOLOGIE,  ş t i i n ţ ă  a  r a p o r t u r i l o r dezvolte armonios în mediul  lui. Ea nece-


c a r e  e x i s t ă  î n t r e  fiinţele  vii  şi sită cunoaşterea trebuinţelor sale, a  legilor
mediul  lor. creşterii  sale  fizice  şi  mentale,  depinzând
Psihologia  ecologică  (Lewin")  studiază de  ideea  pe  care  şi-o  face  despre  om:  în
comportamentul persoanelor în  relaţie cu Sparta, oraş militar al Greciei antice, copiii
mediul  lor  fizic  şi  social.  Ea  caută  mai erau  supuşi  unei  discipline  de  fier.
ales să pună în evidenţă influenţa mediului
în  pofida  recomandărilor  marilor peda-
asupra variabilelor psihologice, adică asupra
gogi  (Montaigne,  Komensky"),  educaţia
idealurilor, trebuinţelor, motivaţiilor, sco-
EBBINGHAUS  (Hermann),  psiholog în domeniul sănătăţii mentale, munca în autoritară a persistat până la începutul seco-
purilor, percepţiilor etc. Studiile ecologice
german  (Barmen,  azi  în  Wuppertal, echipă  necesită  reuniuni  frecvente,  nu lului  XX  şi  numai  ca  urmare  a  influenţei
au demonstrat, de exemplu, că inadaptarea
1 8 5 0 - H a l l e ,  1909). numai  pentru discutarea cazurilor pacien- lucrărilor  unor  psihologi  contemporani
socială variază proporţional  cu  mobilitatea
Este  cunoscut  îndeosebi  pentru  cerce- ţilor, ci şi pentru examinarea sentimentelor (Binet", Claparedc', Dewey", Wallon*) s-a
sociogeografică:  delincventa  es'c  deosebit
tările  sale  de  psihologie  experimentală pe care aceştia le inspiră terapeuţilor (con- de  ridicată în  populaţiile  de  imigranţi, iar răspândit o formă de educaţie mai adaptată
privind  condiţiile  învăţării  şi  ale  memo- t r a t r a n s f e r ) .  -•  ŞCOALĂ  ACTIVĂ;  TRANSFER. proporţia  tulburărilor  mentale  este  mai la  realitate.  Aceasta începe de  la naşterea
rării.  Utilizând  liste  de  silabe  lipsite  de mare în  metropole  şi  în cartierele  „ames- copilului, ba chiar înainte, prin  educarea
semnificaţie,  pe  care  le  dădea  de  învăţat ECOFRAZIE  -  ECOLALIE. tecate"  (în  preajma  gărilor,  de  exemplu) părinţilor. Acestei sarcini  necesare i se con-
studenţilor,  a  stabilit  o  serie  de  legi, decât în alte  locuri. sacră  „şcolile  părinţilor",  fondate  (1928)
devenite  mai  apoi  clasice  (referitoare  la ECOLALIE sau  ECOFRAZIE, repe- şi  animate  de  umanişti  şi  psihopedagogi
numărul de repetări, poziţia elementelor în tare  ca  un  ecou,  de  către  un  su- (A. Isambert, A. Berge...), ale căror cercuri
ECTOMORF. în tipologia lui WH. Sheldon,
serie  etc),  pe  care  se  bazează  teoriile biect,  a  cuvintelor  şi  frazelor  pro- subiect  zvelt,  delicat  şi  fragil,  cu  muşchi de  studii  şi  conferinţe  sunt  frecventate  cu
moderne  ale învăţării. nunţate  în  faţa  sa. subţiri  şi  membre  relativ  lungi,  la  care, asiduitate.
Această  tulburare  de  limbaj  apare  la proporţional  cu  masa  corporală  totală,
ECHIPĂ,  grup  de  p e r s o a n e  c a r e deficienţii  mintali', influenţabili, precum creierul  şi  sistemul  nervos  central  sunt EFORT,  mobilizare  a  forţelor  indi-
îndeplinesc  o  sarcină  c o m u n ă . şi în anumite stări demenţiale. importante  şi  tind,  într-un  anumit  sens, v i d u a l e  p e n t r u  a  învinge  o  difi-
Pedagogia  modernă  încurajează  for- împreună cu  pielea, să domine  economia c u l t a t e .
marea de echipe compuse din câţiva copii, ECOLOCAŢIE  sau  ECOLOCALI- corpului. Termenul ectomorf a fost ales cu Efortul  depus  rezultă  atât  din  cerinţele
în vederea realizării unui proiect  liber ales ZARE,  mod  de  reperare  a  unui referire  la  foiţa  exterioară  a  embrionului situaţiei,  din  resurse  (forţa  musculară  şi
de ei. în Franţa, R. Cousinet a aplicat timp obstacol  sau a  unui  corp  în  spaţiu, (ectoderm), din care derivă aceste ţesuturi. morală), cât  şi  din  motivaţia (competiţie,
de 20 de ani această metodă într-un mediu prin utilizarea fenomenului ecoului. Acestui  tip  morfologic  îi  corespunde  de pasiune etc.) persoanei.  El  se poate exer-
şcolar.  Spiritul claselor este în  felul  acesta Ecolocaţia  se  bazează  pe  reflectarea obicei un temperament „cerebrotonic"'. cita pe plan motor, atunci când este vorba
transformat,  elevii  lucrează  cu  ardoare, undelor  sonore  sau  ultrasonice.  Undele de  surmontat  rezistenţa  fizică;  pe  plan
însă  dacă  personalităţile  lor  se  dezvoltă emise de animal, reflectate de un obstacol, ECTOMORFIE  sau  ECTOMOR- intelectual, în cazul  concentrării  atenţiei;
cantitatea  de  cunoştinţe  dobândite  prin sunt  captate  de  un  organ  receptor*  şi FISM, în tipologia lui W.H. Sheldon, sau pe plan moral, dacă este vorba de lupta
acest  mijloc  rămâne  inferioară  aceleia transmise  creierului.  Diferenţa  de  timp ansamblu de caracteristici ale ecto- împotriva unei tendinţe nefaste (alcoolism,
transmise prin învăţământul tradiţional. care există între emisiunea semnalului şi morfului. de exemplu).

110 111
EGO EMOŢIE

Sentimentul efortului precedă oboseala" se pune în locul altuia). Egocentrismul nu să  treacă  o  descărcare  electrică două fiind activitatea" şi răsunetul* eveni-


şi nu are loc decât dacă solicitarea ener- trebuie confundat cu egoismul", care este prin  creier. mentelor asupra psihismului  individului.
getică depăşeşte un anumit prag, acela care iubirea  de  sine excesivă. Acest tratament, datorat lui U. Cerletti
corespunde punerii în acţiune a rezervelor şi L. Bini (Milano, 1938). are o influenţă EMOŢIE,  reacţie  globală,  intensă
organismului. EGOISM,  iubire  de  sine  excesivă, reală asupra multor melancolici şi uneori şi  de  scurtă  durată  a  organismului
ba  chiar  exclusivă. asupra tinerilor schizofrenici.  Dar modul la  o situaţie  neaşteptată,  însoţită
său de acţiune rămâne un mister. Au fost de  o  stare  afectivă  de  tonalitate
EGO,  cuvânt  latin  care  înseamnă Ataşamentul de sine al egoistului îl face
plăcută  sau  neplăcută.
„Eu". să subordoneze interesul semenului pro- formulate mai multe ipoteze, mai mult sau
Emoţiile ocupă un loc fundamental în
în  limbajul  psihanalitic,  Ego  desem- priului  său  interes.  Un  anumit  grad  de mai puţin satisfăcătoare:  stimularea elec-
psihologie, deoarece ele sunt strâns legate
nează  fracţiunea  de  personalitate  care egoism este necesar, dar egoismul absolut, trică liberează hormoni şi substanţe până de  trebuinţe,  de  motivaţii  şi  pot  sta  la
echilibrează  forţele  cărora  le  este  supus care nu este compensat de altruism", este acum necunoscute; şocul mobilizează meca- originea  tulburărilor  mentale  sau  psiho-
individul,  adică  propriile  sale  impulsii nesăbuit  şi  duce  în  mod  ineluctabil  la nismele de apărare ale organismului; psi- somatice, în pofida numeroaselor lucrări
(tendinţe abisale), morala sa (sau, mai exact, izolarea  individului în sânul grupului  său hismul  se  reconstruieşte  după  o  ordine efectuate,  natura,  modul  de  acţiune  şi
Supraeul*)  şi, în  sfârşit, realitatea  lumii şi  chiar  la  sinucidere" (£. Durkheim). nouă; curentul electric activează un centru funcţia emoţiei rămân ipotetice. S-au stu-
exterioare.  Psihologia  Eului  (în  limba Egoistul raportează totul la sine, pe când de  reglare a dispoziţiei  aflat la baza cre- diat  îndeosebi  manifestările  sale  fizio-
engleză Ego psychology) a fost dezvoltată nonegoistul ascultă de un sistem de valori ierului, în pofida avantajelor sale practice, logice  (modificarea ritmurilor cardiac  şi
îndeosebi de către Anna Freud, căreia îi care  depăşeşte  propria-i  individualitate. această tehnică le repugnă multor psihiatri, respirator, relaxarea sfincterelor, uscarea
datorăm lucrarea Eul şi mecanismele de Cel  dintâi  întâmpină  din  ce  în  ce  mai care suspectează latura ei „magică" (apă- gurii,  transpiraţia  etc),  repercusiunile
apărare (1936),  iar în  Statele  Unite  de  către multe dificultăţi în a găsi un sens existenţei sându-se  pe  un  buton,  este  însănătoşit asupra funcţiilor mentale (creşterea suges-
E.  Kris,  R.  Loewenstein  şi  H.  Hartmann, sale, deoarece este prea puţin stimulat de bolnavul) şi îi  preferă psihotropele. tibilităţii, diminuarea controlului voluntar)
care  a  scris  Psihologia  Eului  şi  problema colectivitate.  Aşa  se  explică,  probabil, şi a conduitelor pe care le provoacă (plâns,
adaptării  (1930). faptul că procentul de sinucideri  la celi- EMOTIVITATE,  aptitudine  de  a fugă...);  s-a  pus  în evidenţă, în expresia
batari este mai ridicat decât la persoanele reacţiona  la  evenimente,  chiar la emoţiilor, partea datorată culturii (în China,
EGOCENTRISM,  tendinţă  de  a căsătorite. cele anodine,  trăind emoţii. furia  determină  holbarea  ochilor).  Dar
face  din  sine  centrul  universului. Individul  emotiv  este  impresionabil, condiţiile  emoţiei  şi  bazele  sale  psiho-
Egocentrismul este normal la copil până ELABORARE,  ansamblu  de  ope- vibrează la te miri ce, pare susceptibil şi fiziologice  sunt încă slab cunoscute.
pe  la 6-7 ani. în această perioadă, dife- raţii  intelectuale  prin  care  ele- Emoţia  depinde  nu  numai  de  natura
vulnerabil, dar nu este cu toate acestea un
renţierea dintre Eu şi lumea exterioară se mente  simple  (senzaţii,  dorinţe agentului  emoţional,  cât  mai  ales  de
inadaptat. Când nu este exagerată, emoti-
efectuează progresiv, dar gândirea rămâne etc.)  sunt  transformate  în  per- individ,  de  starea  sa  actuală  fizică  şi
vitatea este normală şi utilă, doarece sus-
esenţialmente subiectivă: copilul nu pri- cepţii,  imagini, amintiri sau idei. mentală, de personalitatea sa, de istoria sa
veşte  fenomenele  observate  sau  proble- cită un comportament adaptat la situaţie.
Freud numeşte elaborare procesul psihic personală, de experienţele anterioare. Dacă
mele care i se pun decât din propriul său Emotivitatea poate fi constituţională sau
inconştient pornind de la care ideile latente există emoţii colective datorate anumitor
punct de vedere. El va spune, de exemplu: dobândită. H. S. Liddell, plasând oi într-o condiţii excepţionale care, pentru majo-
ale unei persoane se manifestă în vise, sub
„Uite, tată, luna merge după mine!" Sau, o formă condensată şi concretă, în imagini încăpere întunecoasă şi aplicându-le mici ritatea persoanelor, au aceeaşi semnificaţie
când este întrebat dacă are un frate şi el vizuale: astfel, de exemplu, o carte de vizită lovituri la picioare, cărora ele nu se puteau (panica  provocată  de  un  cutremur  de
răspunde afirmativ, iar după aceea i se pune încadrată în negru reprezintă moartea. sustrage, le-a făcut hiperemotive: pe când pământ),  emoţia  rămâne  esenţialmente
întrebarea: „dar fratele tău are un frate?", anterior ele erau calme, după experienţă individuală.  în  general, ea  se  manifestă
el  va  răspunde  „nu".  Această  atitudine ELECTROŞOC  sau  SISMOTE- tresăreau la cel mai mic zgomot în timpul atunci  când  subiectul  este  surprins  sau
poate persista la unii subiecţi cu deficienţe RAPIE, terapeutică din psihiatrie, nopţii.  Caracterologii  consideră  emoti- când  situaţia depăşeşte posibilităţile  sale.
intelectuale, arieraţi  pe  plan  afectiv  sau care constă în provocarea unei crize vitatea drept una dintre cele trei proprietăţi Ea traduce dezadaptarea şi efortul organis-
nevrotici incapabili de „decentrare" (de a epileptice  artificiale,  făcându-se fundamentale  ale  caracterului,  celelalte mului de a restabili echilibrul momentan

112 113
EPILEPSIE

rupt.  Emoţia  nu  este conştientizarea reac- la un copil ce a depăşit vârsta nor- l) există în  mod  necesar în  creier  receptori înclinaţi  să  creadă  că  un  rol  capital  joacă
ţiilor  fiziologice  datorate  acestei  deza- mală  de  dobândire  a  controlului specifici  ai  morfinei;  2)  organismul  pro- aici  factorul  psihic.  într-adevăr,  s-a  con-
daptări, aşa cum  socotea  W.  James  („mi-e asupra sfincterelor (2-3 ani). duce  substanţe  care  au  o acţiune  morfinică statat  că  enurezia  apare  la  copiii  ai  căror
frică  pentru  că  tremur"),  ci  cunoaşterea Se  manifestă  de  cele  mai  multe  ori  la (inhibarea  durerii). părinţi  sunt  pe  cale  de  a  divorţa  sau  că  ea
semnificaţiei  situaţiei  („ursul  este  peri- băieţei  (75-90%  din  cazuri,  după  unii în  1975, J.  Hughes  şi  H.  W.  Kosterlitz coincide  cu  naşterea  unui  frăţior  sau  a
culos")  şi  demobilizarea  mecanismelor de autori)  perturbaţi  afectiv  şi  care  în  felul izolează în creierul  de  porc  primele  endor- unei  surioare, cu  ducerea  copilului  la  gră-
apărare  personale  (mă  las  invadat  de acesta  îşi  exprimă  inconştient  agresivitatea fine,  pe  care  ei  le  numesc  „enkefaline". diniţă  etc.  în  unele  cazuri  este  vorba  de
emoţie).  Ceea  ce  explică  modul  de  a  se faţă  de  anturajul  lor  fmstrant  şi  dorinţa  ca Câteva  luni  mai  târziu, pornindu-se  de  la o  regresiune  la  starea  de  bebeluş.  Este
comporta al  unor supravieţuitori  din  catas- părinţii  să se ocupe  de ei.  De regulă scopul ipoteza  lui  R.  Guillemin  şi  a  altor  cerce-
trofe  (zidiţi  în  fundul  unei  mine  care  s-a lor  este  atins,  deoarece  părinţii  şi  edu- tători,  sunt  izolate  alte  endorfine.  Endor- deca  această  afecţiune  prin  şocuri  electrice
prăbuşit, de  exemplu), care  leşină  sau  sunt catorii  reacţionează  aproape  întotdeauna finele  joacă  rol  de  hormoni  atunci  când (saltele  speciale  care  îi  trimit  descărcări
cuprinşi  de  un tremur  nervos  de  îndată  ce prin  pedepsirea  celui  care  îşi  murdăreşte sunt produse  de  glandele endocrine  (hipo- electrice  copilului  care  doarme, de  îndată
au  fost  salvaţi. patul sau pantalonaşii. Pentru copilul enco- fiză, suprarenală), dar acţionează ca medi- ce  el  urinează).  Este  de  preferat  calmarea
presiv  lucrul  acesta  este  o  mică  satisfacţie, atori  chimici",  cu  o  acţiune  inhibitoare,
în  general, dezordinile  fiziologice  dato- şi  deculpabilizarea  copilului  şi  obţinerea
întrucât  a  reuşit  să atragă  atenţia  asupra sa. atunci  când  sunt  secretate  de  neuronii*
rate  emoţiilor  sunt  temporare.  Dar  se participării  sale  la  propriul  tratament.
Un  astfel  de  comportament  cedează,  în sistemului  nervos  central  (creier,  măduva
întâmplă  ca  şocul  emoţional  să  fie  atât  de
general,  la  psihoterapie. spinării).  Ele  moderează  sau  împiedică
violent  sau  atât  de  persistent  încât  orga- EONISM, pervesiune sexuală, dife-
liberarea  de  „substanţă  P"  (neurotransmi-
nismul  să  se  epuizeze  în  restabilirea  echi-
E N D O M O R F .  Termen  propus  de
rită de homosexualitate, caz în care
ţător  al  mesajului  dureros),  sunt  implicate
librului  şi  să apară  leziuni  cum  sunt  ulcerul W.  H.  Sheldon pentru  a desemna  subiectul
bărbatul  se  travesteşte  în  femeie
în  senzaţiile  de  foame  şi  sete  şi  au  o
gastric  (Selye*).  Medicina  psihomatică*  a al  cărui  corp este  gras, moale, rotund, fără
pentru propria-i plăcere.
contribuţie  importantă  în  controlul  vieţii
pus în  evidenţă rolul  important  al  factorilor relief  muscular  şi  la  care  viscerele  şi A  fost  probabil  cazul  cavalerului  Charles
emoţionale, în  special  în  reglarea  plăcerii.
emoţionali  în  numeroase  afecţiuni,  din aparatul  digestiv  ocupă  un  loc  important. d'Eon  (1728-1810),  care  a  dat  numele
cele  mai  diverse, cum  sunt  astmul,eczema, Acest  termen  a  fost  ales  cu  referire  la acestei  perversiuni.  După  Havelock  Ellis,
obezitatea  sau  tuberculoza  pulmonară. foiţa  internă  a  embrionului  (endoderm),
ENUREZIE, emisiune involuntară ar  fi  vorba  de  o  inversiune  sexuală  expri-
din  care  derivă  aproape  în  întregime şi inconştientă de urină. mată simbolic  pe  plan  vestimentar.  Pentru
EMPATIE, rezonanţă, comunicare elementele  funcţionale  ale  sistemului Copilul  mic, care  îşi  udă  patul  până  la A.  Hesnard,  dimpotrivă,  impulsia  erotică
afectivă cu semenul. digestiv.  Acestui  tip  morfologic  îi  cores- vârsta de  15  sau  18  luni  din  cauză  că încă este  iniţial  orientată  spre  femeia dorită, dar
O  mamă cunoaşte  intuitiv  trebuinţele  şi punde  de  obicei  temperamentul  „visce- nu  a  dobândit  controlul  sfincterelor  sale care rămâne distantă. Neputând-o poseda,
sentimentele  sugarului  ei.  cu  care  ea  este rotonic"*, caracterizat  prin  sociabilitate  şi nu  este  enuretic.  Se  vorbeşte  de  regulă  de bărbatul  şi-o  apropriază  identificându-se
în  comunicare.  Această  misterioasă  capa- dragoste  de  mâncare. enurezie  atunci  când  emisiunea  invo- cu  dânsa  prin  ce  are  ea  mai  reprezentativ:
citate este  legată, după toate  aparenţele, de luntară şi  repetată de urină (uneori diurnă, vestimentaţia.
faptul  că  iniţial  copilul  era  una  cu  mama de cele  mai  multe  ori  nocturnă)  are  loc  la
ENDOMORFIE  sau  ENDOMOR-
sa.  Ea  explică  de  asemenea  de  ce  copiii, un  subiect  în  vârstă  de  peste  4  ani,  emi- EPILEPSIE, boală nervoasă, carac-
FISM, în tipologia lui W. H. Sheldon,
oricât de mici, sunt la curent cu necazurile, siune  care  nu  poate  fi  atribuită  nici  unei terizată în general prin convulsii şi
ansamblul caracteristicilor endo-
cu  neliniştile  şi  bucuriile  părinţilor  lor. leziuni  organice. pierderea cunoştinţei.
morfului*.
Empatia  stă  la  baza  identificării'  şi  a  înţe- Enurezia  este  relativ  frecventă.  Potrivit Criza  epileptică  este  provocată  de  des-
legerii  psihologice  a  celorlalţi. ENDORFINĂ, substanţă peptidică estimărilor  statistice,  ar  exista  10-15% cărcarea  intempestivă  a  celulelor  cerebrale.
provenită  chiar  din  organism, enuretici  în  rândul  copiilor  şi  0,5% Ea  poate  fi  spectaculară  (criză majoră), cu
ENCOPRESIE, incontinenţă invo- având proprietăţile farmacologice (C.  Vidailhet,  1984)  până  la  3% cădere, contracţii  spasmodice  ale corpului,
luntară a materiilor fecale, cel mai ale morfinei. (F. C. Cushing,  1975) în  rândul  adulţilor. muşcarea  limbii,  pierderea  de  urină,  an-
adesea  diurnă,  independentă  de Ideea  care  a  dus  la  descoperirea  en- Nu  există  o  explicaţie  unică  a  acestei goasantă  pentru  cei  care  asistă,  în  aşa
orice leziune organică, care survine dorfinei  se  rezumă  la  două  propoziţii: afecţiuni, dar  autorii  sunt  din ce  în  ce  mai măsură  încât  în  Roma  antică  ea  apărea

114 115
EPILEPSIE  MUZICOGENICA

drept semn rău prevestitor, suficient ca să F.  Minkowska.în care  s-ar regăsi  trăsă-


de a treia generaţie are nevoie de un timp punerii mijloacelor de control etc. După
dizolve adunările publice. Dar ea poate fi turile  presupuse  ale  mentalităţii  epilep-
de zece ori mai mic pentru a reuşi la pro- ce s-a axat pe locurile de muncă şi atelier,
şi  limitată  (criză  minoră)  la  câteva  mo- toide, caracterizată în special de imaturi-
bele la care este supusă. în ceea ce priveşte ergonomia  se  preocupă  azi  de  funcţio-
mente de absenţă* sau  secuse musculare tate, impulsivitate, lentoare de spirit, „vâs-
afecţiunile mentale, riscul de a se îmbol- narea  întregii  întreprinderi.  La  sfârşitul
(miocloniij, ba chiar poate să treacă neob- cozitate mentală" (glişroidie*) şi tendinţa
năvi  este  de  1-20%  pentru  subiecţii  care anilor  1981, interesul ergonomiei  s-a de-
servată  la  copii  atunci  când  se  produce la religiozitate. Termenul epileptoidie este
au  rude apropiate bolnave.  Dar evoluţia plasat asupra organizării  sociale a muncii
noaptea (în aceste cazuri are loc emisiunea nefericit ales, el sugerând că toţi epilepticii
fiinţei umane nu depinde decât parţial de şi  asupra  factorilor  psihosociali  implicaţi
de urină, care este confundată cu enurezia). au acest tip de caracter, ceea ce nu este
Această  maladie,  foarte  răspâdită cazul. Dimpotrivă, trăsăturile de persona- patrimoniul  ereditar. Mediul şi educaţia
(5%  din  populaţia  totală),  loveşte  toate litate descrise mai sus se observă în nume- joacă şi ele un rol extrem de important în citorilor la concepţia sarcinilor ce le revin
păturile  sociale, fără alegere:  Iuliu Cezar, roase  alterări  cerebrale organice, diferite dezvoltarea  sa. (P. Cazamian, 1987).
F.  M.  Dostoevski,  Vincent  Van  Gogh de epilepsie*. De aceea noţiunea de epilep-
au  fost  epileptici.  într-o  mică  proporţie toidie este din ce în ce mai puţin uzitată. ERGOGRAF,  aparat  care  serveşte ERGOTERAPIE,  metodă  de  reedu-
(6% din cazuri) epilepsia este ereditară, în la  înregistrarea  travaliului  unui care  şi  de  tratament  prin  muncă
rest fiind cauzată de accidente perinatale, muşchi  sau a unui  membru. pentru handicapaţii fizici şi mintali.
EREDITATE,  transmitere  a  carac-
traumatisme craniene, encefalite, tumori Cel  mai  cunoscut  este  acela  al  lui încă din Antichitate se cunoştea valoa-
terelor  fizice  şi  psihice  ale  părin-
cerebrale etc. Factorii afectivi joacă un rol A.  Mosso.  în  cazul  acestui  aparat,  su- rea terapeutică a activităţii laborioase, dar
ţilor  la  descendenţi.
manifest în declanşarea  crizelor.  Şocurile biectul  trebuie, prin  flectarea unui  singur ergoterapia nu  s-a dezvoltat decât în anii
De la apariţia lucrărilor lui C. V. Naudin
psihologice  sunt  suficiente  pentru  a  le deget, să ridice o greutate ale cărei depla- celui de al doilea război mondial.
şi J.  Mendel  ştim că trăsăturile ereditare
provoca. Unii psihanalişti consideră că ele sări  sunt  înscrise  într-un  sistem  înregis- Scopul urmărit este o reluare de contact
sunt  transmise  prin  intermediul  cromo-
au o semnificaţie simbolică pentru subiect trator. Traseele obţinute permit studierea a bolnavului  cu  realitatea  profesională  şi
zomilor  din  nucleul  celulelor.  Studiul
care,  astfel,  ar  exprima  dorinţa  de  a  se modificărilor acestui travaliu datorate obo- socializarea sa prin stabilirea de noi relaţii
eredităţii umane este posibil prin confrun-
retrage  din  lumea  reală  traumatizantă. selii, stimulenţilor psihici etc. umane. Se consideră că munca este dez-
tarea  gemenilor  şi  stabilirea  de  arbori
Tratamentul epilepsiei constă în diminu- alienantă deoarece anulează pentru moment
genealogici. H. H. Newman, de exemplu,
area sensibilităţii creierului la stimuli prin ERGONOMIE,  ansamblu  de  studii trăirile psihopatologice ale celui care  i se
studiind douăzeci de cupluri  de  gemeni
administrarea de medicamente (barbitu- şi cercetări care au drept scop orga- consacră.  Pe  de  altă  parte,  acesta  are
univitelini (adică ieşiţi dintr-un singur ovul
rice, hidantoine etc.) şi suprimarea tuturor nizarea  metodică  a muncii  şi  ame- ocazia să ia din nou cunoştinţă de capa-
fecundat),  crescuţi  separat  din  prima
excitanţilor, cum sunt alcoolul şi cafeaua. najarea  echipamentului  de  lucru cităţile sale renăscânde şi să-şi regăsească
copilărie, în medii sociale diferite, a con-
Se  ajunge  astfel  la  dispariţia  tuturor în  aşa  fel  încât  să  facă  sistemul încrederea în sine.
statat identitatea nivelurilor lor intelectuale
crizelor. şi  a  aptitudinilor  motorii.  în  familia  Iui „om-maşină"  cât  mai  eficient
J. S. Bach, examinată pe parcursul a cinci posibil. ERIKSON  (Erik  Homburger),  psiha-
EPILEPSIE  MUZICOGENICA,  crize generaţii, se relevă prezenţa a cincispre- Această  ştiinţă,  generată  de  dificul- nalist american de origine germană
convulsive consecutive  unor audiţii zece compozitori de talent. Aceste obser- tăţile crescânde  ale selecţiei profesionale, (Frankfurt pe Main,  1902 - Harwich,
muzicale  observate la unii  subiecţi. vaţii  pledează  în  favoarea  transmiterii caută să determine condiţiile de adaptare Massachusetts,  1994).
Expresia o datorăm lui McD. Critchley, ereditare a aptitudinilor (inteligenţă, talent la muncă a omului. în  loc  să  i  se ceară Instalat  la  Viena,  şi-a  desăvârşit  for-
care  a  obsevat  şi  a  descris  fenomenul. muzical etc). muncitorului să se adapteze la maşină şi la maţia psihanalitică în cadrul Institutului de
După  H.  Gastaud,  asemenea  crize  s-ar mediul  de  muncă,  echipe  formate  din psihanaliză  din  acest  oraş.  în  1933  a
produce la indivizi purtători ai unei leziuni Pe de altă parte, fără a vrea să revenim psihologi, ingineri, fiziologi caută să adap- emigrat în Statele Unite, unde s-a stabilit
a lobului temporal, prin intermediul emoţiei la  lamarckism, există  indiscutabil  expe- teze maşinile şi locul de muncă în funcţie definitiv. în  următoarele două decenii  a
suscitate de muzică. rienţe care demonstrează posibilitatea unei de muncitor. Studiile lor duc la diminuarea ocupat  diferite  posturi  în  cercetare  şi
transmiteri ereditare a comportamentelor oboselii  şi  accidentelor  prin  reducerea învăţământ, la Harvard, Yale şi Berkeley.
EPILEPTOIDIE.  Constituţie  mentală dobândite. Dacă supunem trei generaţii de căldurii şi a zgomotelor inutile, prin opti- Din  1960 şi până în  1970 a fost profesor
descrisă  îndeosebi  de  E.  Kretschmer  şi şobolani la aceleaşi probe de labirint', cea mizarea semnalelor, prin modificarea dis- «le „dezvoltare umană" şi a predat cursuri

117
ERIKSON ETALONARE

de  psihiatrie  la  Harvard.  Cercetările  pe în special. Dar o asemenea atitudine nu EROS,  în  teoria  freudianâ,  ansam- acelaşi  procedeu, persoanele  care  vor  fi
care le-a întreprins, în anii  1930, asupra este  definitivă. blu  al  impulsiilor  vieţii. contactate; 4) eşantionarea prin cote, care
indienilor din  Dakota  şi  California, l-au Erikson distinge, astfel, în viaţa omului După Freud, finalitatea acestor impulsii constă în a elabora un „model redus" al
este crearea de legături puternice şi nume- populaţiei. Există şi  alte modalităţi de a
determinat să-şi  modifice concepţiile psi- opt  vârste, cărora le corespund opt  stări
roase între fiinţele vii. -•• IUBIRE. constitui  un eşantion, dar rafinamentele
hologice. Anumite sindroame nu se puteau bipolare:  1) primul an de viaţă este mo-
metodologice nu-l pun pe cercetător la adă-
explica prin psihanaliză. în miezul multor mentul încrederii sau al neîncrederii; 2) de
EROTISM,  senzualitate. post de unele capcane logice. -» SONDAJ;
probleme ale indianului el găsea un senti- la 2 la 3 ani este vârsta autonomiei sau a Acest  termen  este  frecvent  utilizat  în STATISTICĂ.
ment  al  „dezrădăcinării", impresia  unei îndoielii;  3)  între  4  şi  5  ani  este  vârsta psihopatologie  pentru  a desemna exage-
discontinuităţi între modul de viaţă prezent iniţiativei sau a culpabilităţii; 4) de la 6 la rarea impulsiilor sexuale care pot să inva- EŞEC,  insucces.
(în  rezervaţii)  şi  istoria  poporului  său. 11 ani este perioada ingeniozităţii,în care deze întregul câmp al conştiinţei unui su- Eşecul nu depinde de nivelul absolut al
Acestei  rupturi  cu  trecutul  i  se  adăuga se afirmă priceperile, sau perioada inferio- biect, în funcţie de personalitate, erotismul realizării unei acţiuni. Este, în esenţă, o
refuzul  valorilor  promovate  de  cultura rităţii; 5) de la 12 la 18 ani adolescentul îşi se poate manifesta printr-un comportament
noţiune subiectivă. Avem eşec atunci când
albilor şi imposibilitatea de a se recunoaşte dobândeşte identitatea (identitatea psiho- libertin, prin  nevroză obsesională (atunci
nu  se atinge scopul fixat. în general, eşe-
în viitorul preconizat de aceştia. Proble- socială, sensul a ceea ce el este,înţelegând când individul luptă împotriva înclinaţiilor
curile deprimă, iar dacă se repetă frecvent
mele acestor oameni, a remarcat Erikson, de unde vine şi încotro se îndreaptă) sau, sale) şi chiar prin delir.
(insuccese  şcolare,  profesionale,  senti-
sunt legate mai mult de Eu şi de cultură dimpotrivă, vede născându-se o difuziune
mentale...), sunt susceptibile de a deter-
decât de impulsiile  sexuale. a rolului (sentimentul de a nu şti ce este el, EŞANTION,  fracţiune  reprezen-
mina  tulburări  nevrotice.  Mulţi  indivizi
în  cartea  sa  Copilărie  şi  societate încotro  merge,  la ce  se  ataşează);  6)  al tativă  a  unui  ansamblu  definit.
timizi, indecişi, resemnaţi, le trăiesc ca pe
(1950),  Erikson  aduce  trei  contribuţii şaselea  stadiu, care  se întinde de la sfâr- Numai în mod excepţional  ar putea fi
examinată  totalitatea  indivizilor  unei o  fatalitate, comportându-se  în  viaţă  de
majore la studiul persoanei:  1) în primul şitul  adolescenţei  la  începutul  vârstei parcă  ar  fi  sortiţi  la  neputinţă.  în  cazul
rând el  susţine că dezvoltarea individului mature, este acela al  intimităţii (capaci- populaţii  determinate.  De  obicei  obser-
vatorul trebuie să se limiteze  la o parte din unora s-ar spune că ei caută în mod expres
are loc de la un capăt la altul al existenţei tatea de  a-şi  împărţi  viaţa cu o altă per- eşecul, ca pentru a se pedepsi de o culpă
aceasta, numită eşantion. Alegerea eşan-
sale; 2) el arată apoi că, pe lângă stadiile soană) sau al  izolării; 7) la vârsta matură inconştientă.
tionului  este  însă dificilă.
psihosexuale  descrise  de  Freud,  există subiectul  are de  ales între generativitate
Pentru a se evita favorizarea unor părţi
stadii  psihosociale  în  cursul  cărora (interesul  pentru  alte  persoane  decât ETALONARE,  scară  stabilită  cu
din populaţie, în detrimentul altora, psiho-
individul  stabileşte  orientări  noi, impor- membrii  familiei  sale)  sau  grija exclusivă referire  la  un  eşantion  cât  mai
logii  şi  sociologii  utilizează  diverse
tante pentru el însuşi  şi pentru  lumea sa de  sine;  8)  în  sfârşit,  ultima  vârstă  este metode: l) eşantionarea aleatoare, caz în reprezentativ  posibil  pentru  o
socială: 3) în sfârşit, el pretinde că fiecare marcată pe de o parte de integritatea per- care se extrag la întâmplare, din populaţia populaţie  definită  şi  omogenă,  la
stadiu posedă atât o componentă pozitivă sonală (individul îşi priveşte cu satisfacţie definită, elementele destinate să constituie care  se raportează  notele obţinute
cât şi o componentă negativă, „alegerea" viaţa trecută), iar pe de altă parte de dis- eşantionul; 2) eşantionarea prin mănun- de  un  subiect.
efectuându-se  sub  influenţa interacţiunii perare, de sentimentul eşecului, de regretul chiuri, care se rezumă la a extrage un fel Există  două  modalităţi  de  etalonare:
sociale  (interacţiunea  individului  cu  el pentru ceea ce ar fi putut fi. de „mănunchiuri" (muncitori din aceeaşi prima face apel la noţiunea de deviaţie în
însuşi şi cu mediul său). Astfel, în primul O  atare  concepţie  a  existenţei,  care uzină, de exemplu), din care vor fi inte- raport cu media (mai exact, în raport cu
an de viaţă, bebeluşul, total dependent de relativizează  importanţa  conflictelor  din rogaţi toţi subiecţii; 3) eşantionarea areo- deviaţia standard*), pe când cea de a doua
ceilalţi, va vedea dezvoltându-se în el  o copilărie şi influenţa părinţilor, nu ignoră lară, constând din prelevarea eşantionului este bazată pe diviziunea notelor în funcţie
încredere  fundametală  în  cazul  în  care rolul  pe  care  îl  poate  avea  societatea  şi din arii geografice delimitate fie de căi de de fracţionarea în procentaje egale a efec-
îngrijirile  care  i  se  dau  sunt  de  bună subiectul însuşi în formarea persoanei. în comunicaţie (drumuri, cursuri de apă...), tivului eşantionului. Aceasta permite situ-
calitate. Dimpotrivă, dacă este neglijat, va fie  prin cvadrilarea unei fotografii aeriene area individului în raport cu populaţia de
plus, ea este dătătoare de speranţă pentru
cunoaşte teama, suspiciunea, neîncrederea sau a unei hărţi geografice; ariile-eşantion referinţă  şi  prezicerea,  de  exemplu,  a
că la fiecare vârstă, eşecurile anterioare pot fiind trase la sorţi, se determină apoi, prin
faţă de lume în general şi faţă de oameni fi corectate. reuşitei  şcolare  sau  profesionale.

118 119
ETER

ETER,  lichid volatil obţinut prin funcţie  de  grupurile  etnice  sau EU,  persoană  conştientă  şi  afir- are drept scop ameliorarea speciei
acţiunea  acidului  sulfuric  asupra culturale cărora le aparţin subiecţii. mată.
alcoolului etilic, de unde şi numele Principalii  promotori  ai  etnopsihiatriei Conştiinţa  unităţii  personale  se  edifică B.  Russell  (1929)  distinge  două  forme
de eter etilic. sunt  George  Devereux',  H.  Ellenberger  şi o  dată  cu  creşterea.  La  sfârşitul  primului de  eugenie:  una  pozitivă,  care  constă  în  a
Utilizarea  eterului  ca  euforizant  a  fost T.  Nathan. trimestru  de  viaţă,  noul-născut îşi  foloseşte favoriza  dezvoltarea  „viţelor  bune",  alta
odinioară  foarte  răspândită,  mai  ales  în mâinile  pentru  a  explora  lumea  exterioară negativă,  care  vizează  descurajarea  proli-
Irlanda.  Azi  această  toxicomanie  este  mai ETOLOGIE, ştiinţa moravurilor. şi  propriul  corp,  pe  care  începe  să-1  des- ferării  „viţelor  rele".  La  începutul  anilor
rară,  deşi  în  clară  progresie.  Beţia  eterică Etologia  este  o  ramură  a  psihologiei copere,  în  felul  acesta  se  stabileşte  o primă 1980,  în  Statele  Unite,  din  iniţiativa  lui
.se  manifestă prin  veselie, excitaţie  motorie, animale*.  Ea  studiază  comportamentul distincţie între  Eu  şi  non-Eu, distincţie pe M.R.  Graham,  a  fost  creată  o  bancă  de
stări  de  extaz,  agresivitate.  Uneori  se animalelor  în  mediul  lor  natural  sau  în care  înţărcarea  o  va  face  şi  mai  evidentă. spermă  a  laureaţilor cu  Premiul  Nobel, iar
adaugă o  senzaţie de  imponderabilitate. în condiţii  foarte  apropiate de  acesta.  Fiecare Spre  vârsta  de  doi  ani, dacă  este  aşezat  în femei  „supradotate"  au  fost  inseminate cu
eterismul  subacut  poate  să  apară  un  delir specie  are  propria  sa  lume  (Umwelt,  după faţa  unei  oglinzi,  el  îşi  surâde  fără  a  înţe- spermatozoizi  proveniţi  de  la  savanţi
halucinator, asemănător cu  acela din  deli- J. von Uexkiill), pe care trebuie să o cunoşti lege  că  este  vorba  de  el  însuşi.  Numai eminenţi  (A.  Coriat,  1987).  Ca  să  împie-
pentru  a  înţelege  conduitele  animale. peste  un  an  el  începe  a  se  servi  de  pronu- dice  reproducerea  unor  subiecţi  cu  tare
rium  tremens*.  Tratamentul  eteromaniei
Ochiul  broaştei  nu  percepe  decât  contu- mele  eu  sau  mine şi  să  se  opună  semenului ereditare, unele ţări  preconizează nu numai
rurile  mobile  şi  ansamblurile  luminoase din  simpla  plăcere  de  a-şi  afirma  perso- contracepţia  şi  avortul  terapeutic,  ci  şi
nu  provoacă  manifestări  prea  neplăcute.
schimbătoare, ceea ce reduce lumea vizuală sterilizarea.  în  China, de exemplu, care în
->• D R O G . nalitatea.  Mai  târziu,  Eul  continuă  să  se
a  batracianului  la  anumite  obiecte în  miş- 1987  număra  4,4  milioane  de  handicapaţi
elaboreze  sub  dubla  influenţă  a  matu-
care:  o  broască  va  sări  să  înghită  o  frun- din  naştere,  s-a  elaborat  o  lege  asuprii
ETNOCENTRISM,  atitudine  a rizării*  şi  a  condiţiilor  socioculturale  şi
zuliţă  care  planează, dar  va  muri  de  foame eugenismului,  în  intenţia  de  a  reduce
spiritului,  universal  răspândită, afective.
pe  un  covor  de  muşte  moarte. numărul  acestor  infirmi  şi  a  se  „ridica
care  constă  în  raportarea  tuturor în  terminologia  psihanalitică,  „Eul"
Fiecare  specie  decupează  din  lumea (traducerea  lui  das  Ich  din  germană) nivelul  calitativ  al  naţiunii  chineze''.  Dacă
fenomenelor sociale la acelea care
care  o  înconjoară  o  fracţiune  semnifi- desemnează  sediul  şi  ansamblul  moti- sfaturile  eugenice  sunt  utile,  sterilizarea
ne  sunt  familiare,  deoarece  sunt cativă,  determinată  de  organizarea  sa vaţiilor  şi  actelor  unui  individ  care  condi- este  discutabilă,  întrucât  comportă  peri-
proprii grupului de care aparţinem. senzorială.  în  aceeaşi  ordine  de  idei,  vom ţionează  adaptarea sa la realitate, îi  satisfac colul  de  a  fi  impusă  în  mod  autoritar  şi
în  mod  inconştient, tipul  uman  propriu spune  că  leopardul  în  cuşcă  pare  nein- trebuinţele  şi  rezolvă  conflictele  datorate extinsă  la  grupuri  întregi  de  indivizi
societăţii  căreia  aparţinem  ne  serveşte teligent,  incapabil  să  rezolve  o  problemă unor dorinţe  incompatibile. în  actele  vieţii socotiţi  „devianţi".
drept  referinţă  în  a-i  judeca  pe  alţii.  Indi- de  simplu  ocol*  pentru  a  ajunge  la  mo- curente,  această  funcţie  se  exercită  pe
vizii  al  căror  comportament  depăşeşte meală, deoarece  lumea artificială în  care  a planurile  conştient  (procese  intelectuale) EU  IDEAL, perfecţiune a Eului.
anumite  limite  par  suspecţi  (îi  tratăm  ca fost  plasat  nu  are  pentru  dânsul  nici  o şi  inconştient (punând în joc  mecanismele Freud  atribuie  psihanalizei  un plan  bine
pe  nişte  marginali,  smintiţi,  situaţi  în afara semnificaţie.  în  natură,  dimpotrivă,  unde de  apărare). definit:  „să  faciliteze  Eului  cucerirea  pro-
legii)  sau,  dacă  vin  din  alte  orizonturi, orice  lucru poartă un  sens, el se dovedeşte gresivă  a  Sinelui".  Trecerea  de  la  Sine'  la
Eul  nevrotic  este  slab;  el  este  incapabil
provoacă  uimire,  ba  chiar  pot  fi  consi- capabil  să  facă  ocoluri  considerabile  pentru Eu  se face  pe două căi  diferite.  Prima este
să  rezolve  conflictele  interioare  ale  per-
deraţi  extraterestri  (cazul  primilor  albi a-şi  captura  prada. directă,  pe  când  cea  de  a  doua  trece  prin
soanei  (cerinţe  impulsionale  opuse  con-
sosiţi  în  Africa  neagră).  Unele  populaţii Domeniul  etologiei  s-a  extins  şi  la Eul  ideal  care, în  parte, constituie  o  „for-
ştiinţei  morale  sau  realităţii),  ceea  ce  îl
de  indieni  din  America  îşi  manifestă etno- moravurile umane. Psihologia modernă nu maţiune  reacţională  împotriva  proceselor
angoasează  şi  îl  face  să  adopte  tot  felul  de
centrismul  numindu-se  Reshe  („oameni mai  ia în  considerare omul  izolat ca obiect comportamente  paradoxale  (rituri  obse- instructive ale  Sinelui".  După D.  Lagache,
adevăraţi"). de  studiu, ci  îl  replasează în  mediul  său  şi sionale,  sinucidere  e t c ) . Eul  ideal  se  poate  defini  ca  un  ideal  de
ţine  seama  de  toate  faptele  psihologice atotputernicie  personală,  de  invulnerabi-
ETNOPSIHIATRIE, studiu şi tra- (percepţie, comunicare, învăţare etc.) din EUGENIE sau EUGEN ISM, metodă litate,  rezultat  din  narcisismul  primar  al
tament  al  maladiilor  mentale  in unghi psihosocial. -»  LORENZ. derivată din studiul eredităţii, care copilului.

121
EUNUCOIDISM EXTRATENSIV

EUNUCOIDISM,  stare  morfopsi- legat de  imaturitatea afectivă şi de com- clinician, la cererea unei autorităţi ca terapeutică. în  Africa neagră, bolnavii


hologică  observabilă  la  bărbat  în plexul castrării'. După psihanalişti, exhi- judiciare  sau  administrative. se  exprimă  mai  ales  prin  dans,  ritm,
anumite cazuri  de  insuficienţă ge- barea  organelor  genitale  ar  fi,  în  mod Expertizele  psihiatrice  şi  psihologice baterea  tobelor  şi  „discursuri  nebune"
nitală. inconştient, mijlocul  de  a  se  asigura  de sunt  frecvente  mai  ales  în  procesele (cuvinte aruncate alandala, strigate, urlate
Semnul cel mai clar, pe plan fizic, este posesia lor. Exhibiţionismul este, în gene- criminale, când tribunalul are nevoie să sau psalmodiate).
absenţa  caracterelor  sexuale  secundare ral, puţin accesibil terapeuticii. „Vindecări-' ştie dacă, în momentul crimei, acuzatul
(barbă, pilozitate). Din punct de vedere ar  fi  cu  toate  acestea  obţinute  datorită era într-o stare de „demenţă"; dacă este EXTAZ,  stare  inefabilă  în  care
psihologic, se  observă  în  permanenţă  o în  permanenţă periculos;  dacă există  la subiectul pare cufundat în încântare.
psihoterapiei de inspiraţie psihanalitică şi
mare  blândeţe  şi  o  anumită  timiditate, el anomalii mentale; dacă este susceptibil în  acest  caz  funcţiile  vegetative  ale
terapiei comportamentale".
probabil legate de un sentiment de infe- de vindecare şi de reinserţie în societate; subiectului  (respiraţie,  circulaţie)  sunt
rioritate*. dacă este pasibil de sancţiune penală. în foarte încetinite, el nemaipercepând mesa-
EXPECTATIVĂ, aşteptare din par-
general, judecătorul de instrucţie apelează jele lumii exterioare. Extazul mistic veri-
tea  unui  subiect  care,  bazându-se
EXCITAŢIE,  stimulare  a  unui la doi experţi (psihiatru şi psiholog), care tabil  se  poate  asocia  cu  un  nivel  moral
pe elemente obiective, speră într-o
receptor  senzorial. pot să înainteze două rapoarte separate sau extrem de ridicat si poate antrena reali-
anumită  reuşită.
Aparatul nervos transmite mesajul con- un  singur text, după ce  şi-au  confruntat zarea de fapte măreţe. în psihopatologie se
Expectativa coincide rareori cu perfor- punctele de vedere.
ţinut  în  excitant  şi  mobilizează  energia observă  uneori  stări  extatice  care  inter-
organismului pregătit pentru răspuns. El manţa  aşteptată, ea  fiind  influenţată  de ferează cu preocupări erotice şi religioase,
poate exprima reacţia corpului la stimul" dorinţele şi de temerile persoanei în cauză. EXPRESIE,  manifestare  exterioară dar care nu duc nicăieri.
-«• ASPIRAŢIE. a  gândirii  sau  a  stărilor  psihice.
(K.M.B.  Bridges  numeşte  excitaţie răs-
punsul emoţional unic al noului-născut la Expresia este o conduită de comunicare EXTEROCEPTOR,  receptor  sen-
orice excitant) şi, pe un plan mai general, EXPERIMENT  CRONIC,  acţiune generată de viaţa socială şi care contribuie zitiv  localizat  pe  suprafaţa  cor-
stare tranzitorie de exaltare mentală şi de experimentală de durată. la menţinerea coeziunii sale. Atitudinile, pului.
agitaţie motorie în care se poate găsi un în psihologia animală se pregătesc unele mimica, vorbirea, scrisul,desenul au drept
Exteroceptorii primesc şi transmit mesa-
subiect supus unor emoţii puternice sau ca animale zise „cronice", în scopul realizării raţiune de a fi transmiterea de informaţie
jele  lumii  exterioare:  vizuale,  auditive,
urmare a unei  intoxicaţii (alcoolism, de de  experimente  frecvent  repetate.  Din către semeni. Copilul mic care îşi face rău
căzând nu plânge decât dacă prin preajmă cutanate şi chimice (miros şi gust).
exemplu). Excitaţia intensă, durabilă, se 1950, după exemplul lui R.G. Heath, se
întâlneşte  la  maniac,  care  este  vesel, utilizează microelectrozi implantaţi stabil se află mama sa sau altcineva din anturaj:
lacrimile sale sunt o cerere de consolare. EXTRATENSIV,  în clasificare lui
guraliv, fără astâmpăr şi infatigabil. Când în creierul mai multor animale, spre a se H.  Rorschach,  tip  de  „rezonanţă
agitaţia  este  excesivă  sau  violentă,  este
studia funcţionarea acestui organ. Printr-o Forma de expresie variază de la o cul-
intimă"  stabilit  prin  psihodiag-
necesar să se recurgă la neuroleptice* sau mică  breşă  practicată în cutia craniană, tură la alta. în Japonia se surâde pentru a
nostic*,  în care formula principală
la  litiu  şi  să  se  izoleze  bolnavul  într-o
se  introduc  în  masa  cerebrală  electrozi se exprima furia sau în caz de mustrare.
Expresia afectivităţii este  un  limbaj care K/C face să apară o  predominanţă
cameră moderat iluminată. -• MANIE. minusculi  cu  vârf bont.  Microelectrozii a răspunsurilor culoare  (C),  legate
sunt conectaţi la aparatele de stimulare şi se învaţă; ea funcţionează ca un mijloc de
comunicare. Schizofrenicul se înstrăinează de starea emoţională a subiectului,
EXHIBIŢIONISM,  impulsie  mor- de înregistrare, fie prin lungi fire subţiri, faţă  de  răspunsurile  mişcare  (K),
de grup pentru că a pierdut uzanţa normală
bidă de a-şi arăta organele genitale de  extremă  fineţe,  fie  prin  transmisie a acestui limbaj: mimica sa nu mai cores- care  par  să  traducă  posibilităţile
în locuri publice. radioelectrică. Toleranţa la implanturi este sale de identificare. Subiectul extra-
punde sentimentelor exprimate (el râde în
îl  găsim  la  unii  debili  mintali  sau excelentă; unele animale le păstrează timp faţa unor evenimente triste), iar vocabu- tensiv este orientat  spre acţiune şi
demenţi, al căror simţ moral este slăbit, de 4-5 ani. larul pe care îl foloseşte, prea încărcat de spre lumea exterioară,  având con-
dar şi  la indivizi cu inteligenţă normală. neologisme, devine de neînţeles. tacte  sociale  lesnicioase.
Ca perversiune sexuală, exhibiţionismul EXPERTIZĂ MENTALĂ, - Tehnicile expresive sunt pe larg folosite Conceptul  de extratensiune  (de  unde
se  integrează într-o  structură  nevrotică, al  personalităţii  efectuat  de  un în psihologia clinică şi în psihopatologie, derivă termenul „extratensiv") este legat
nefiind decât un simptom printre altele. medic psihiatru ori de un psiholog fie ca mijloc de cunoaştere a persoanei, fie de  acela  de  extraversiune  folosit  de

122
FREUD  (SIGMUND) FROMM

trad. fr.  1949). Mai pot fi  citite, în  limba doctrină care punea sub semnul întrebării FRIGIDITATE, imposibilitate, pen- FRdBEL  (Friedrich),  pedagog german


franceză:  Le  normal  et  la  pathologique ideile  privind condiţia umană. tru femeie,  de a  trăi  senzaţii volup- (Oberweissbach,  1 7 8 2 - M a r i e n t h a l ,
chez l'enfant (trad. fr.  1965); Le traitement Cu  curaj  şi  stăruinţă,  S.  Freud  şi-a t u o a s e  in  raporturile  sexuale. 1852).
psychaiialytique des enfanls (1946), L'enfant continuat  cercetările, în  pofida ostilităţii Această  tulburare,  foarte  frecventă  în Puternic influenţat de J. H. Pestalozzi*,
dans  la psychanalyse (1976). suscitate de concepţiile sale revoluţionare. Franţa (aproximativ o treime dintre femei), dar şi de J. A. Komensky, a pus în practică
Opera  sa este considerabilă.  „Prin  fecun- poate  avea  cauze  organice  locale  sau, propriile  sale  idei  pedagogice  şi, în  1816,
de cele mai  multe ori, cauze psihologice.
FREUD  (Sigmund).  n e u r o p s i h i a t r u ditatea  sa  —  spune  E.  Claparede  —, ea la  Keilhau,  a  fondat  Institutul  universal
Frigiditatea  poate  fi  legată  de  stângăcia
a u s t r i a c ,  f o n d a t o r  a l  p s i h a n a l i z e i constituie unul din evenimentele cele mai german de educaţie.
soţului,  dar  şi  de  refuzul  inconştient  al
(Freiberg,  Moravia,  azi  Pribor, importante înregistrate vreodată de istoria plăcerii  din  partea  femeii  şi  de  condiţia
Restrângându-şi în mod voluntar câmpul
Cehoslovacia,  1856-Londra,  1939). ştiinţelor  spiritului".  Dintre  extrem  de feminină. Foarte adesea frigiditatea traduce de  acţiune  la  copiii  mici,  după  ce  se
Urmând  studii  medicale  la  Viena,  se numeroasele sale lucrări, cităm:  Interpre- un  conflict  interior,  posibil  de  precizat ocupase  de  şcolari,  el  ia  observat  pe
specializează  în  neurologie,  efectuează tarea viselor (1900); Prelegeri de intro- printr-o  examinare  aprofundată.  Pentru nou-născuţi şi pe sugari. în  1836 deschide
importante  cercetări  în  anatomia  com-
ducere  în  psihanaliză  (\9l6-\9\7);  Inhi- a  trata  tulburarea,  psihoterapeutul  tre- la Blankenburg (Turingia), prima Kinder-
parată a sistemului  nervos şi  asupra ence-
biţie, simptom şi angoasă (1926). Primul buie  să  furnizeze  cuplului, cu  tact, toate garten (grădiniţă  de  copii), în  care jocul
volum  în  traducere  franceză  al  operelor informaţiile  şi  sfaturile  tehnice  de  care ocupă  un  loc  esenţial.  Mai  târziu  grădi-
falopatiilor infantile  şi  descoperă proprie-
complete ale lui Freud a apărut în  1988; el are  nevoie.  Sexologii  W.  H.  Masters'  şi niţele  de  copii  s-au  răspândit peste  tot în
tăţile anestezice ale cocainei. Privat-docent
va fi urmat de alte douăzeci până în  1996. V. E. Johnson au pus la punct o metodă de lume, inclusiv în  ţările în curs  de  dezvol-
la Universitatea din Viena, vine în  Franţa
reeducare psihosexuală (cură intensivă de tare şi în China populară.
spre a-şi completa pregătirea medicală: în
FRICĂ,  s e n t i m e n t  de  n e l i n i ş t e 15  zile),  care  ar  obţine  80%  vindecări
1885 urmează cursurile lui J. M. Charcot, durabile.
trăit  în  prezenţa  sau  la gândul  u n u i FROMM  (Erich),  psihanalist ameri-
la Salpetriere, iar patru ani  mai  târziu pe
pericol. c a n  de  origine  germană  (Frankfurt
acelea  ale  lui  H.  Bernheim,  la  Nancy.
Psihanaliştii fac clar distincţie între frică FRISCH  (Karl  von),  zoopsiholog pe  Main,  1900  -  Muralto,  Elveţia,
Instalat la Viena, devine colaboratorul  lui
şi angoasă". Cea dintâi este reacţia normală a u s t r i a c  (Viena,  1886  -  M u n c h e n , 1980).
J. Breuer, cu care publică, în  1895, Studii 1982).
în faţa unui  pericol  real, pe  când cealaltă împreună cu  M.  Mead  şi  G.  Gorer, a
asupra isteriei. Este  cunoscut  mai  ales  prin  lucrările
se raportează la o frică lipsită de obiect (ea dezvoltat  teoria  „caracterului  naţional",
Convins  că nevrozele  sunt maladii  psi- sale  asupra  orientării  şi  schimbului  de care  îl  face  pe  individ  să  se  comporte  aşa
ar fi impresia vagă că rişti un pericol inde-
hice independente de orice  leziune orga- finit în  faţa  propriilor  impulsii). informaţii  la  albine, dar tot  el  este  acela cum  i-o cere rolul  său  social.  El  face  din
nică, pricinuite de şocuri afective uitate, el care  a  descoperit,  la  boiştean,  prima trebuinţa socială elementul fundamental al
caută o metodă susceptibilă să readucă în FRIEDMANN  (Georges),  sociolog „substanţă  de  alarmă".  Este  vorba  de  o
psihologiei  umane.  Orice  cunoaştere  a
conştiinţă traumatismele înăbuşite. După francez  (Paris,  1902  - i d . ,  1977). secreţie chimică eliberată de animalul rănit
individului  ar trebui  să treacă prin  stadiul
ce  utilizează, succesiv, hipnoza, apoi  un sau numai înspăimântat (a mai fost numită
Fost elev  al Şcolii Normale, agregat de relaţiilor interpersonale, întrucât ceea ce
şi  „substanţa  groazei"), care  avertizează
tratament prin întrebări, foloseşte metoda filosofie  (1926)  şi  doctor în  litere  (1946), este esenţial este mai puţin satisfacerea sau
congenerii  de  prezenţa unui pericol  şi  îi
asociaţiilor  libere  şi  formulează  regula este director de studii la Şcoala practică de frustrarea impulsiilor instinctuale cât cali-
face  să  fugă.  Karl  von  Frisch  a  publicat
nonomisiunii (pacientul  trebuie  să  spună înalte studii (1948) şi director al Centrului numeroase  lucrări, dintre  care  unele  au tatea legăturii interumane. în consecinţă,
tot ce îi trece prin minte). Studiază visele, de  studii  privind comunicaţiile  de  masă. fost  traduse  în  limba  franceză:  Vie  et problemele cele  mai  important  sunt dra-
demonstrează  mecanismele  de  bază  ale Cercetările sale se referă îndeosebi  la psi- mceurs des abeilles (1955); Architecture gostea, ura, prietenia, gelozia etc. Omul
acestora, elaborează noţiunile de cenzură, hosociologia muncii. Dintre numeroasele animale (1976); Le professeur des abeilles are  nevoie de ceilalţi  pentru  a  se  realiza,
refulare, libido, inconştient, pregătind în sale lucrări, cităm:  Problemele umane ale (1987);  Memoires  d'un  biologiste.  Von pentru a-şi dezvolta creativitatea. El aspiră
faze  succesive  o  nouă  psihologie, cunos- maşinismului industrial (1946); încotro Frisch(1886-1982)  [1988].în  1973  aobţi- la o societate iubitoare şi fraternă. Fromm
cută  sub  numele de psihanaliză.  Nu  este merge munca umană? (1950); Munca fărâ- nut, împreună cu K. Lorenz şi N. Tinbergen, este  un  umanist,  un  marxizant  şi  un
vorba  de  o  simplă  terapeutică,  ci  de  o miţată (1956); Putere şi înţelepciune (1970). Premiul Nobel pentru medicină. moralist.

132 133
FURIE

Dintre  principalele  sale  lucrări  traduse şcolarilor,  consecutive  unei  mustrări,  se găsi  altundeva  ceea  ce  îi  este  refuzat  aici. (punct  de  vedere  mecanicist),  ea  cerce-
în  limba  franceză,  cităm:  La  peur  de  la explică  prin  acest  mecanism).  în  alte cazuri, Adulţii  nevrozaţi,  dezechilibraţi  au  uneori tează  cauzele  fenomenelor  psihologice,
liberte  (1941,  trad.  1963);  L'homme  pour agresiunea, total  inhibată, este  înlocuită  de aceeaşi atitudine. Fuga, conduită conştientă, semnificaţia  lor,  valoarea  lor  adaptativă
lui  meme  (1947,  trad.  1967);  La  crise  de regresiune*  la  un  stadiu  anterior  al  dez- este  în  acest  caz  mărturisirea  eşecului. (care  este  funcţia  emoţiei,  a  visului  etc.).
la  psychanalysc.  Essais  sur  Freud,  Murx, voltării  (reapariţia  enureziei'...). Sunt  însă  şi  dispariţii  de  la  domiciliu Punctul  său de vedere  este dinamic.  Psiho-
ct  Ia  psychvlogic  sociale  (1970,  trad. După  importanţa  lor  şi  după  mometul care  răspund  unei  porniri  impulsive,  cvasi- logia  funcţională  pune  problema  conduitei
1971);  Lu  passion  de  detruirc  (1975); în  care  se  produc,  frustrările  determină automatice,  mai  mult  sau  mai  puţin  con- şi  ajunge  la  acţiunea  practică,  deoarece
Crandcur  ct  limites  de  In  pensee  freu- consecinţe  mai  mult  sau  mai  puţin  durabile ştiente.  Acestea  se  întâlnesc  în  epilepsie, scopul  postulat  dictează  căutarea  mij-
dicnne  (lucrare  postumă). la  cei  care  le  îndură.  Ele  sunt  cu  atât  mai schizofrenie  şi  în  stările  confuzionale. loacelor.  Dacă,  de  exemplu,  considerăm
grave  cu  cât  se  manifestă  mai  precoce. somnul  o  funcţie  de  apărare  contra  epui-
FRUSTRARE,  stare  a  celui  care J.  Mac  V.  Hunt  a  demonstrat  că,  la  şobo- FUGĂ  DE  IDEI, exaltare psihică. zării,  iar în  anumite  nevroze*  vedem  rezul-
este privat de o satisfacţie legitimă, lani, comportamentul  de depozitare este  cu Toate  procesele  mentale  par  accelerate, tatul  unei  suprasolicitări*,  ne  vom  gândi  să
care este înşelat în speranţele sale. atât  mai  intens  cu  cât  animalele  au  fost ideile  se  precipită  tumultuos,  se  înlănţuie instituim  cure  de  somn  pentru  a  trata
Frustrarea  se  poate  datora  lipsei  unui mai  private  de  hrană  la  vârsta  lor  tânără, în  dispreţul  oricărei  logici,  după  cheful tulburările  nevrotice.
obiect  (lipsa  de  hrana)  sau  întâlnirii  unui în  comparaţie  cu  şobolanii  care  au  primit asociaţiilor  superficiale,  într-un  discurs Educaţia  nouă este  funcţională, în  sensul
obstacol  pe  calea  împlinirii  dorinţelor.  Se întotdeauna o alimentaţie  abundentă.  Dez- incoerent.  Această  manifestare  se  observă că  ea  nu  mai  consideră  inteligenţa  ca  pe
spune  că  dificultăţile  sunt  externe,  atunci voltarea  generală  este  de  asemenea  afec- mai  ales  în  manie*. o  entitate,  ci  ca  pe  un  instrument  aflat  la
când  rezultă  din  mediu  (fructele  sunt  în tată  de  carenţele  afective"  precoce.  Expe- dispoziţia  copilului.  Pentru  ca  acesta  să  se
pom,  dar  pa/nicul  veghează),  şi  interne, rimentând  pe  doi  iezi  gemeni,  alăptaţi  de FUNCŢIE,  ansamblu  de  operaţii servească  de  el,  trebuie  să-i  simtă  nevoia,
atunci  când  ele  depind  de  individ  (simţul mama  lor,  unul  dintre  ei  fiind  separat  de strict  dependente  unele  de  altele, trebuie  trezit  interesul  său  în  această
său  moral  îi  interzice  furtişagul). aceasta  timp  de  o  oră  pe  zi.  apoi  amândoi al  căror joc armonios  exprimă viaţa direcţie. Tocmai  ţinând  seama  de  trebuin-
fiind  privaţi  de  lumină,  H.  S.  l.iddell  a organismului. ţele  şi  de  interesele  copilului  îl  putem  mai
Frustrarea  nu  se  defineşte  însă  prin
constatat  că  iedul  care  nu  a  fost  separat După  J.  Dewey',  funcţia  constituie
obstacol,  pentru  că,  în  realitate,  nimic  nu bine  instrui  şi  îi  putem  dezvolta  resursele
sa  adaptat  noii  situaţii,  pe  când  celălalt  a unitatea  fundamentală  a  oricărei  conduite,
ne  permite  să  ştim  ce  va ti  apreciat  ca atare naturale.
murit.  într-o  creşă-model,  R.  Spitz  a  con- ea  fiind  un  act  adaptat.  Jocul, de  exemplu,
de  către  subiect.  Una  şi  aceeaşi  situaţie
statat  că  sugarii  privaţi  de  mama  lor  pre- nu  este  accidental:  este  o  funcţie  —  spune
poate  fi  resimţită  ca  favorabilă  de  către  o
EL  Claparede  —,  deoarece  satisface  tre-
FURIE, emoţie subită, cu tendinţă
zentau  o  sensibilitate  crescută  la  infecţii
persoană  şi  poate  fi  trăită  ca  frustrantă  de
buinţele  prezente  ale  copilului,  ajutându-l
agresivă,  care  se  manifestă  printr-o
banale  (mortalitate  37%)  în comparaţie cu
către  alta.  Vindecarea, de exemplu, nu  este
totodată  să-şi  pregătească  viitorul.  Meca-
vie  animaţie  expresivă,  gestuală  şi
cei  dintr-o  grădiniţă,  unde  nu  s-a  înre-
întotdeauna primită  cu  satisfacţie, deoarece
nisme  psihologice  cum  sunt  fantazarea  şi
verbală, uneori incontrolabilă.
gistrat  nici  un  deces.  Frustrări  mai  puţin
unii  găsesc  mai  multe  avantaje  în  a  fi  bol- Clasic  se  disting  furia  palidă  sau  lividă
grave,  cum  este  privarea  de  blândeţea refularea  au  şi  ele  o  valoare  funcţională,
navi  (nu  mai  au  responsabilităţi, ceilalţi  se şi  furia  roşie,  definite  astfel  după  coloraţia
maternă, au consecinţe caracteriale:  copilul fiind  modalităţi  de  apărare  a  personalităţii
ocupă  de  dânşii  etc.) decât  sănătoşi.  Aşadar, feţei.  La  copii  se  observă  „furiile  albe",
devine  egoist,  hipersensibil  şi  dependent contra  tensiunilor  pe  care  le  suferă.
nu  ştim  dacă  individul  este  frustrat  decât care  tind  la  sincopă.  Furia  survine  în
de  părinţii  săi.  Educaţia nu  constă în supri-
studindu-i comportamentul. situaţii  de  frustrare, când  individul  se  arată
marea  frustrărilor,  ci  în  dozarea  lor,  în FUNCŢIE  SIMBOLICĂ  -*  TEORIA
Reacţiile  la  frustrare  sunt  variabile:  ele OPERATORIE. incapabil  de  a  le  domina.  Unor  persoane
funcţie  de  rezistenţa  individului.
depind  de  natura  agentului  frustrant  şi  de nevolnice  sau  nevrozate  furia  le  oferă
personalitatea  celui  supus  acţiunii  acestui FUNCŢIONAL,  care  priveşte  o ocazia  să-şi  afirme  personalitatea  neliniş-
agent.  Răspunsul,  în  general,  este  agresiv. FUGĂ,  părăsire  a  domiciliului, funcţie. tită.  Când  nu  se  îndrăzneşte  înfruntarea
Ostilitatea  poate  viza  obstacolul  (copilul escapadă. Psihologia  funcţională  este  o  metodă subiectului  furiei, are  loc  o deplasare  asupra
mic  îşi  manifestă  furia  la  adresa  mamei Ea  este  la  copil  epilogul  unui  conflict  cu de  abordare  a  activităţii  mentale.  în  loc lucrurilor  neanimate  sau  asupra  fiinţelor
sale),  se  poate  deplasa  asupra  unui  sub- anturajul  (părinţi,  învăţători,  educatori), de  a  se  întreba:  „Care  este  natura  vieţii lipsite  de  apărare,  copii  sau  animale.
stitut  (copilul  îşi  bate  ursuleţul)  sau  vizează atât  reacţie  de  opoziţie  faţă  de  mediul  care psihice?"  (punct  de  vedere  structural)  sau Psihanaliza  descoperă  aici  o  regresare  la
propria persoană (unele  sinucideri în rândul nu-1  satisface  cât  şi  speranţă  confuză  de  a „Cum  se  desfăşoară operaţiunile  mentale'?" stadiul  sadico-anal.

134 135
Sub  influenţa  educaţiei,  fiinţa  umană rău  a acestora. Furturile au dubla semni-
învaţă  să-şi  controleze  expresiile  motorii ficaţie  a represaliilor şi  a unei  revendicări;
şi  verbale ale furiei. Cu toate acestea, unele sunt  comise,  cel  mai  adesea,  de  către
furii  explodează  la  cel  mai  măruţ  pretext.
subiecţi  frustraţi  în  copilărie.  Unii  hoţi
Ele  denotă  indivizi  predispuşi, ca  urmare
dintre  minori  fură  obiecte  de  la  persoane
a unei dereglări endocrine (când tiroida sau
pe care le îndrăgesc în mod deosebit. Acest
suprarenalele sunt prea active), sau o defici-

G
enţă a sistemului nervos central, ca în epi- comportament paradoxal  corespunde do-
lepsie  sau  alcoolismul  cronic.  Stările  de rinţei  lor  ascunse  de  a nu  le  părăsi, de  a
furie  se  asociază  uneori  cu  obscurizarea păstra cel  puţin  ceva de  la ele.  Alţi  copii,
conştiinţei, care poate să nu păstreze nici prost  adaptaţi  din punct de  vedere  social,
o  amintire  privind  asemenea  stări.  -• fură pentru a da altora lucrurile de furat; ei
SHAM  RAGE. speră  că  în  felul  acesta  le  vor  „cumpăra"
camaraderia  şi  vor fi admişi  în  grupul  lor.
FURT,  fapt  d e  a ţ i  î n s u ş i  b u n u l
Există, în  sfârşit, furturi patologice, comise
a l t u i a ,  prin  forţă  s a u  fără  ş t i r e a
de epileptici, de demenţi, de arieraţi inca-
păgubaşului. permite, într-un curs de apă, selecţionarea
pabili  să  se  controleze,  dar  acestea  sunt GALLUP  (George  Horace),  ziarist  şi
Unele  furturi  traduc  imaturitatea  afec-
relativ rare. -> CLEPTOMANIE. s t a t i s t i c i a n  a m e r i c a n  (Jefferson, speciilor, eliminarea unor varietăţi dăună-
tivă a autorilor, iar uneori şi înclinaţia spre
Iowa,  1 9 0 1  -  T s c h i n g e l ,  Elveţia, toare,  cum  este  peştele-pisică,  marcarea
1984). peştilor  a  căror  creştere  vrem  să o  urmă-
A fondat propriul său institut de sondare rim, deplasările  lor etc.
a  opiniei  publice  (1935)  şi  a  creat  o
metodă  de  anchetă  prin  chestionare G . A . P . P .  ->•  GRUP  DE  AJUTORARE
individuale  care  şi-a  găsit  o  consacrare PSIHOPEDAGOGICĂ.
răsunătoare în  1936, când ea i-a permis să
prezică  triumful  lui  F.D.  Roosevelt  în GÂNDIRE,  ansamblu  de  fenomene
alegerile  prezidenţiale,  cu  o  eroare  de psihice.
numai şase procente. Se  distinge  o  gândire  vigilă, realistă,
orientată  spre  adaptarea  la  lumea  exte-
GALVANOTAXIE,  reacţie  de  orien- rioară,  şi  o  gândire  autistică sau  onirică,
t a r e  şi  de  l o c o m o ţ i e  a  u n u i  orga- guvernată  de  trebuinţele  afective.  Cea
n i s m  mobil  s u p u s  a c ţ i u n i i  u n u i dintâi, care  ascultă de principii raţionale
c u r e n t  e l e c t r i c  c o n t i n u u . formate în  cursul  dezvoltării  şi în  contact
Se  spune  că  galvanotaxia  este  pozitivă cu realitatea, este socializată; ea se exprimă
atunci  când  animalul  este  atras  de  elec- prin cuvânt (idee, concept) şi propoziţie
trodul  pozitiv  (anod)  şi  negativă  când (judecată).  A  doua,  care  scapă  legilor
deplasarea se face spre catod. Cunoaşterea logicii,  desocializată,  foloseşte  mai  ales
comportamentului  galvanotaxic  al peştilor reprezentări  simbolice,încărcate de valoare
stă  la  baza  pescuitului  electric.  Metoda afectivă;  o  găsim  la  schizofrenici,  dar
constă în  a  crea în  apă,  cu  ajutorul  unui apare şi la omul normal, în vise.
grup electrogen, un câmp electric produs în  general, se poate  spune că gândirea
de  un  curent  continuu.  Peştii,  atraşi  de onirică (sau autistică) conţine fenomenele
anod,  se  imobilizează  în  vecinătatea  sa, refulate de conştiinţa vigilă. Este o gândire
literalmente anesteziaţi. Pescuitul electric privată,  care  se  exprimă  în  simbol  şi  nu

137
HIPERMNEZIE HORNEY

colici...)  disproporţionate  şi  inadecvate. în  care  subiectul  rămâne  capabil HOMEOSTAZIE,  tendinţă  gene- tul  sanguin,  exercită  o  acţiune
Hiperemotivitatea  pare  a  fi  legată  de să  asculte  de  unele  ordine  date rală  a organismului  care vizează  să specifică  asupra  unor  organe.
constituţie.  Selecţionându-se  şobolani, de hipnotizator. menţină  constante  condiţiile  de Numeroşi  şi  diverşi,  hormonii  sunt
s-au  putut obţine  serii de subiecţi hiper- Somnul hipnotic este profund diferit de echilibru  ale  mediului  său. produşi de glandele zise „endocrine", cum
emotivi. Cu toate acestea, hiperemotivi- somnul normal: percepţiile senzoriale nu Această noţiune, introdusă în fiziologie sunt  hipofiza,  tiroida,  suprarenalele  şi
tatea nu este de origine exclusiv organică. sunt diminuate, atenţia se poate concentra, de W.B. Cannon (1926), a fost extinsă la gonadele, dar şi de ţesuturi: mucoasa duo-
Ea  poate  fi  şi  condiţionată  de  şocuri sunt posibile  diferite  acţiuni, iar înregis- psihologie  (CP.  Richter)  şi  la etologie* denului, placenta, hipotalamusul etc. Hor-
afective" (mai ales când acestea se produc trarea  ritmurilor  electrice  ale  creierului (K. Lorenz). O conduită orientată spre un monii au un rol primordial în funcţionarea
în prima copilărie), cum sunt separarea de (electroencefalograma)  este  comparabilă scop este interpretată ca o căutare a unui organismului:  ei  intervin  în  menţinerea
mamă  sau  insecuritatea  ca  efect  al cu aceea obţinută în timpul stării de veghe. nou echilibru:  construirea unui cuib, de echilibrului mediului intern al corpului. îi
neînţelegerii  conjugale. Este deci vorba de o „paralizie a voinţei" exemplu, corespunde unui mijloc de a lupta condiţionează morfologia (apariţia carac-
(S. Freud). Sub efectul stării de hipnoză se împotriva  scăderii  temperaturii  corpului. terelor  sexuale  secundare  la  pubertate
HIPERMNEZIE  •  INSTABILITATE. pot observa fenomene  somatice cum este -«• ADAPTARE. depinde de hormonii sexuali), acţionează
analgezia (suprimarea durerii) sau modifi- asupra comportamentului (activitate sexuală,
HOMOSEXUALITATE,  inversiune conduită maternă etc). caracterului (femeia
HIPOACUZIC,  subiect  a  cărui carea  ţesuturilor  (formarea  de  băşici  pe
sexuală. care  a  suferit  ablaţia  ovarelor  devine
acuitate  auditivă  este  foarte piele, dispariţia negilor...).
Homosexualitatea constituie un feno- iritabilă)  şi  inteligenţei  (insuficienţa  hor-
diminuată. După J. Hiigard (1970), persoanele hip- men  relativ  frecvent,  întrucât  ar  privi monilor tiroidieni determină o scădere a
Hipoacuzicii, sau cei „tari de ureche", notizabile  sunt acelea a căror  imaginaţie 3-5%  din  populaţia  adultă.  în  Statele atenţiei  şi  o  inerţie  a  spiritului).  Când
sunt persoane care suferă de o diminuare este mai vie, la care predomină spiritul de Unite, în  1972,  se  evalua  la  4  milioane hormonii nu sunt prezenţi într-o cantitate
a auzului  de 30-40 de  decibeli (dB).  Ei aventură, creativitatea literară şi artistică, numărul  homosexualilor de  ambele  sexe. normală în corp, se observă grave tulburări
reprezintă mai mult de 1% din populaţie. credinţa  religioasă. Dimpotrivă, subiecţii Atât la bărbat cât şi la femeie, inversiunea mentale (cretinism, astenie accentuată etc.)
Faptul de a auzi prost constituie un serios refractari la hipnoză sunt aceia care mani- sexuală rezultă din complexe inconştiente.
handicap în viaţa socială. Pentru adulţi este festă aptitudini certe pentru sporturile de După A. Adler, ar fi vorba de un sentiment
un cusur cu care ei se acomodează greu. competiţie şi pentru activităţile ştiinţifice. HORNEY  (Karen),  psihanalistă
de inferioritate (teama de eşec îl împinge
La  copii  are  consecinţe  majore  asupra americană  de  origine  norvegiană
pe individ să caute un partener de acelaşi
învăţării  limbajului  verbal.  Mulţi  şcolari HIPOMANIE,  stare  de  exaltare (Hamburg,  1885-New York,  1952).
sex cu el). La băiat homosexualitatea este
au rezultate slabe la învăţătură din cauza care,  sub  o  formă  atenuată,  evocă adesea consecinţa unei educaţii deficiente: Influenţată de teoriile lui  A. Adler, ale
unei  hipoacuzii  care  îi  face  să confunde băiatul  prea  ataşat  de  mama  sa  se  iden- lui E. Fromm şi de Gestaltpsychologie.tă
sunetele (/' cu  v, ce cu che etc.) şi îi face Hipomania  poate  fi  efemeră,  dar  ea tifică cu ea şi  se comportă aşa cum ar fi se îndepărtează de doctrina freudiană prin
să audă un cuvânt în loc de altul: „căţel" există şi ca stare obişnuită la unii subiecţi dorit  ca  ea  să  se  comporte  cu  dânsul. importanţa  pe  care  o  acordă  determi-
în loc de „oţel", „cuşcă" în loc de „cuşmă" activi, exuberanţi, încurcă-lume, lipsiţi de Pentru Freud, care a subliniat importanţa nismului cultural; neglijând mai  mult sau
etc.  Există stabilimente  şi  clase speciale, jenă  şi  uneori  insuportabili,  a  căror narcisismului şi a complexului castrării* în mai puţin explorarea minuţioasă a trecu-
inclusiv în grădiniţele de copii, destinate constituţie  fizică  se  înrudeşte  cu  tipul geneza homosexualităţii, invertitul ar căuta tului,  insistă  asupra  dificultăţilor  actuale
copiilor hipoacuziei (în Franţa, 2  157 de picnic'. un partener identic cu el însuşi. La femeie, care, după părerea ei, sunt responsabile de
elevi în  1987), precum şi cadre didactice homosexualitatea  ar  fi  consecinţa  unei apariţia  tendinţelor  nevrotice, cărora ea
specializate pentru educarea acestora. HOLISM,  teorie  nonanalitică.  ai decepţii  din  copilărie,  legată  de  desco- vrea să-i descopere funcţiile. K. Homey nu
cărei  promotori  se  străduiesc  să perirea sexelor:  „Homosexuala excelează caută  să explice tulburările  personalităţii
HIPNOZĂ,  stare  nu  prea bine  defi- examineze  inteligenţa,  funcţio- în a da ceea ce ea nu are, anume, relevând prezente printr-o condiţionare infantilă, ci
narea  creierului  sau a  organismului sfidarea  castrării  feminine, ea îşi  atribuie să  înţeleagă  dificultăţile  nevrotice  prin
nită, apropiată de un somn parţial, structura caracterială a subiectului. Dintre
în mod imaginar penisul" (A. Hesnard).
provocată  în  mod  artificial  prin în totalitatea lor. lucrările  sale  traduse  în  limba  franceză,
fixarea  atenţiei  asupra  unui  obiect Psihologia formei* (Gestaltpsychohgie') HORMON,  substanţă chimică com- cităm: Direcţii noi în psihanaliza (1939),
strălucitor  şi  prin  sugestie,  stare este cea mai cunoscută dintre aceste teorii. plexă care, secretată direct în curen- [trad. în limba română 1995 — notatrad.];

148
HOSPITALISM

Personalitatea  nevroticii  a  epocii  noastre terea lor fizică este încetinită, nivelul inte-


(1937), |trad. în limba română  1995  —  nota lectual  descreşte,  limbajul  rămâne  rudi-
trad.];  Conflictele  noastre  interioaie  (1945). mentar, se instalea/.ă tulburări caracteriale
(anxietate, apoi o stare de indiferentă), iar
HOSPITALISM,  ansamblu  de  tul- rezistenţa  la  boală  scade.  Daunele  pro-
burări  grave,  psihologice  şi  corpo- vocate  de  hospitalism  sunt  cu  atât  mai
rale,  generate  la  sugari de o  şedere
prelungită  în  mediul  spitalicesc.
în  pofida  îngrijirilor  excelente  pe  care
le primesc, copiii mici despărţiţi de mamele
mari cu cât separarea survine mai precoce
şi este de o durată mai lungă. Ele pot totuşi
să dispară (cel puţin în  parte) o dată cu
revenirea  copilului  lângă  mama  sa  sau
I
lor nu ajung să se dezvolte normal:  creş- lângă un substitut adecvat al  acesteia.

IATROGENIE,  ansamblu  de  tul- constituie  astfel un  tip  de  referinţă
burări  neprevăzute  generate  de îmbogăţit zi de zi i care îi serveşte drept
acţiunea  medicală. model.
Se ştie încă din Antichitate că practica
medicinei comportă întotdeauna un risc IDEE  FIXĂ, idee permanentă,  preo-
pentru  pacient:  de  exemplu, talidomida cupantă,  obsedantă,  care  rezistă
(tranchilizant)  prescrisă  femeilor gravide, analizei  intelectuale  şi  de  care
anestezicele sau chiar aspirina administrate subiectul  nu  poate  scăpa.
copiilor în caz de gripă sau varicelă. Pentru Se întâlneşte în numeroase stări psihice
a se detecta mai bine efectele nedorite ale anormale, cum sunt nevroza obsesională',
medicamentelor,  în  majoritatea  ţărilor gelozia  sau  melancolia.
industriale s-a dezvoltat o nouă disciplina
medicală şi  farmaceutică:  Farmacovigi- IDEI  DE  PERSECUŢIE,  convin-
lenţa. Informaţiile recoltate din diferite ţări gere  a  unui  subiect  care  se  crede
sunt centralizate şi prelucrate de Organi- expus  relei-voinţe  a  anturajului
zaţia Mondială a Sănătăţii. Dacă o anchetă său.
demonstrează că accidentele  sunt impu- Uneori el se plânge că suferă prejudicii
tabile  unui  medicament  nou  sau  vechi, fizice  (se  urmăreşte  ca  el  să  moară  de
acesta este retras din  farmacii  (bismutul, foame), materiale (se urmăreşte acapararea
de exemplu).-> FARMACOVIGILENŢĂ. averii  sale) sau morale (se răspândesc pe
seama lui zvonuri neîntemeiate). Alteori
IDEAL  DE  EU,  model care se speră se  plânge  că  se  află  sub  dominaţia  unei
să  fie  egalat. influenţe  străine:  nu  mai este  stăpân  pe
Formarea personalităţii corespunde unui actele  sale, pe  vorbele  sau  pe  gândurile
proces  lent  de  socializare  început  în sale. Ideile de persecuţie se întâlnesc în
copilăria mică. Copilul îşi construieşte Eul diferite afecţiuni mentale, cum sunt demenţa
prin  jocul  identificărilor  cu  persoanele senilă,  melancolia, paranoia  sau  delirul
iubite şi admirate din anturajul său. El îşi haiucinator cronic.

151
JUCARE  DE  ROLURI

suferinţa,  culpabilitatea,  moartea  —,  el peutică  în  care  se  recurge  la j o c u r i
este unul dintre marii  filosofi  existenţialişti (de îndemânare, de competiţie etc.)
ai epocii noastre. După el, relaţiile umane p e n t r u  a  se  favoriza  resocializarea
trebuie  concepute  ca  forme  ale  unei bolnavilor  m i n t a l i .  (Sinonim:  ludo-
„bătălii  erotice"  care  oscilează  neîncetat terapie).
între dragoste şi ură. Ca reacţie împotriva Scopul este  acela de  a-1  scoate  pe bol-
curentului organicist, introduce psihologia nav din trândăvia şi  izolarea sa.  Loisirurile
comprehensivă  şi  fenomenologia  în  psi- dirijate  au  o  mare  importanţă în  spitalele
hiatrie, îi datorăm o  Psihopatologie gene- psihiatrice; dificultatea constă, în general,
rală  (1913),  care  examinează  bolnavul în  antrenarea iniţială a bolnavilor.
„în  totalitatea  vie  a  personalităţii  sale",
precum şi  multe alte lucrări. J O N E S  (Ernest),  n e u r o l o g  şi  psi-
h a n a l i s t  englez  (Rhosfelyn,  azi
JOC,  a c t i v i t a t e  fizică  sau  mentală Gowerton,  Ţara  Galilor,  1879  -
JAMES  (William),  filosof  a m e r i c a n fără  f i n a l i t a t e  utilă,  c ă r e i a  i  te Londra,  1958).
pe T.  Ribot.  Regăsim  la el  ideile acestuia
(New York,  1842  -  Chocorua,  New dedici  din  simplă  plăcere. După studii de medicină la Universitatea
(psihologia  trebuie  să  se  limiteze  la
Hampshire,  1910. observaţie şi  la experimentare), pe care le Pentru copil totul este joc: la început de din  Londra, face  cunoştinţă cu  S.  Freud,
Fondator, împreună cu C.S. Peirce, al dezvoltă  pe  linia propriei  lui  originalităţi. tot el  se joacă cu corpul  său. Mai târziu îi a cărui operă o admira. Numit profesor la
şcolii  pragmatice,  publică  Pragmatismul Opera  lui  P.  Janet  gravitează  în  jurul face  plăcere  să  reproducă  elemente  din Universitatea  din  Toronto,  a  introdus
(1907),  în  care  afirmă  că  adevărul  este noţiunilor de  forţă  şi  de  tensiune  psiho- mediul  său  (lătratatul  câinelui...)  La 4-5 psihanaliza în Canada şi în Statele Unite.
logică. „Forţa psihologică" (sau forţa ten- ani îşi imită anturajul (pe mamă, pe medic A  fost,  timp  de  22  de  ani,  preşedintele
domeniul psihologiei, acest medic ajuns la dinţelor)  corespunde  potenţialului  ener- etc). După jocurile cu roluri, în care iden- Asociaţiei  Internaţionale  de  Psihanaliză.
psihologie  prin  intermediul  psihofizio- getic  al  unei  persoane,  iar  „tensiunea tificarea  ocupă  locul  esenţial,  urmează Opera sa cuprinde studii clinice şi teoretice
logiei consideră că faptele psihice nu sunt psihologică"  utilizării  care  îi  este  dată. jocurile ai reguli (între 5  şi 7 ani), datorită (Tratat teoretic şi practic de psihanaliză,
decât  conştientizarea  tulburărilor  fizio- Forţa psihologică şi tensiunea psihologică cărora copilul  trăieşte necesitatea conven- trad.  fr.  1925)  şi  eseuri  de  psihanaliză
logice  (Principii de psihologie, 1890). îi pot  fi  modificate  prin  oboseală,  emoţii, ţiilor.  Dispreţuit  altădată,  jocul  a  fost aplicată la religie (Psihologia religiei), la
datorăm  o  critică a teoriei efortului  a  lui intoxicaţii  etc.  Dacă  forţa  unei  tendinţe reabilitat de psihologia contemporană şi de artă,  la  literatură  (Hamlet şi  Oedip, trad.
Mâine de Biran (1880) şi o serie de eseuri scade,  tensiunea  se  menţine  cu  greu  şi şcoala  activă.  Introducerea  jocului  în fr.  1967) etc.  A  publicat mai  multe  studii
asupra  experienţei  religioase.  Ideile  lui subiectul  nu  trece de  stadiul  dorinţei  sau activităţile didactice îi  dau  şcolarului  mic despre Freud (Viaţa şi opera lui S. Freud,
James  se  regăsesc, aplicate  la  pedagogie, al  reveriei.  Când  forţa  este  puternică  şi motivaţia  de  care  are  nevoie.  în  multe trad.  fr.  1958-1969).
la J. Dewey, pentru care educaţia trebuie tensiunea  slabă,  rezultă  agitaţia.  Dintre grădiniţe  de  copii,  ca  şi  în  unele  şcoli
să tindă să-1  adapteze pe  individ la lumea numeroasele  lucrări  ale  lui Janet, cităm: primare, se utilizează elementele sonore şi JUCARE  DE  ROLURI, tehnică de
înconjurătoare. Automatismul psihologic  (1889);  De  kt cromatice  ale  materialului  Montessori grup,  d e s t i n a t ă  î n v ă ţ ă m â n t u l u i  şi
angoasă  la  extaz  (1926-1928);  Forţa şi  îndeosebi  jocurile  educative  ale  lui formării  participanţilor.
JANET  (Pierre),  psiholog  francez psihologică  şi  slăbiciunea  psihologică O.  Decroly.  în  domeniul  psihologiei  se Derivată din psihcxJrama' lui J.L. Moreno,
(Paris,  1859  - i d . ,  1947). (1932). foloseşte jocul  ca  mijloc de  investigaţie  şi această  metodă  ia  în  general  forma  unei
Fost elev al Şcolii Normale Superioare, de  tratament, în  special  la copii  (mario- improvizaţii  teatrale  pe  o  temă  dată.
agregat de  filosofie  (1882), doctor în  litere nete,  modelaj),  dar  şi  la  adolescenţi  şi Studenţi  în  medicină,  de  exemplu,  se
JASPERS  (KarI),  filosof şi  psihiatru
(1889)  şi  doctor  în  medicină  (1893), adulţi. întreabă cum să-i anunţe pe părinţi că noul
g e r m a n  (Oldenburg,  1 8 8 3  -  Basci,
P. Janet a condus laboratorul de psihologie lor născut este anormal. Unul dintre parti-
de  la  Salpetriere  şi  a  profesat la  Sorbona Aplicând reflecţia la drama omului şi  Ia JOCOTERAPIE,  t e r a p e u t i c ă  folo- cipanţi va juca rolul de mamoş, iar ceilalţi
şi la College de France (1895J, înlocuindu-1 polii principali ai acesteia — comunicarea, s i t ă  in  m e d i c i n a  p s i h i a t r i c ă ,  tera- doi  rolul  tatălui  şi  al  mamei.  Monitorul

171
JUCĂRIE

serveşte de ghid şi eventual poate interveni 1875  -  Kiissnacht,  în  apropiere  de


în  joc.  Răsturnări  de  roluri  (medicul Zurich,  1961).
devine tatăl, şi  viceversa) permit aprofun- Studii de medicină la Universitatea din
darea cunoaşterii acestor situaţii. Poate fi Basel, pe care le-a completat, în  1902, la
pus  în  joc  totul, de  la  tensiunile  psiho- Paris,  cu  P.  Janet.  La  Zurich  a  fost
logice  care  apar  în  cuplu  sau  în  între- asistentul lui E. Bleuler, apoi medic-şef al

K
prindere  până  la  problemele  socioeco- clinicii de psihiatrie a universităţii. Con-
nomice ale Lumii a treia. Jucărea de roluri vertit în scurt timp la teoriile psihanalitice
dezvăluie aspecte  nebănuite ale realităţii, ale  lui  S.  Freud.în  1907 a devenit disci-
mai bine decât orice discurs. polul şi prietenul acestuia. Fiu de pastor,
însă căruia îi repugna aspectul materialist
JUCĂRIE,  obiect  folosit  de  copii al  ideilor freudiene, după o colaborare de
pentru  a  se amuza. cinci  ani  s-a  separat  de  magistrul  său,
Jucăriile  sunt  suporturi  ale  dezvoltării fondând  o  nouă  şcoală,  de  „psihologie
intelectuale şi motorii a copiilor şi auxiliari analitică". Până în  1946 a ocupat catedra
ai  părinţilor.  Aceştia  sunt  conştienţi  de de  psihologie  medicală  la  Basel,  apoi  a KERSCHENSTEINER  (Georg), ratori, a cercetat 11 230 persoane (16 392
acest lucru  şi, în Franţa, consacră anual fondat la Zurich, în  1948, Institutul Jung, pedagog german  (Munchen,  1854- convorbiri),  de  pe  întregul  teritoriu  al
13  miliarde  de  franci, în  medie, pentru pe care 1-a condus până la moarte. id.,  1932). Statelor Unite, eşantion reprezentativ pentru
cumpărarea de jucării (R. ReVolle,  1988). Şi-a  dezvoltat  în  numeroase  lucrări După ce a fost, rând pe rând, învăţător, populaţia  americană.  Rezultatele cerce-
Dar cele mai bune jucării nu sunt nici cele ideile, dintre care cea mai importantă pare profesor  de  matematică  şi  de  ştiinţe tărilor  lor  au  fost  publicate  sub  forma
mai  sofisticate şi  nici  cele mai luxoase. a fi aceea a inconştietului colectiv, bază naturale  şi  consilier  şcolar  la  Munchen a două  rapoarte, unul  asupra comporta-
a imaginaţiei, comun tuturor popoarelor (1895),  a  devenit  profesor  onorific  la mentului sexual al bărbatului (1948), altul
universitatea din acest oraş, unde a predat asupra comportamentului sexual al femeii
JUDECATĂ,  apreciere  a  unui de-a lungul timpurilor şi care se manifestă (1953).  Cercetările  au  scos  în  evidenţă
cursuri  despre educaţie.  Preocuparea  sa
raport  între diferite idei;  concluzie în religii, mituri şi în doctrinele ezoterice. faptul că practicile  sexuale  ale  bărbatului
Pentru a verifica această concepţie funda- este utilizarea intereselor practice ale ele-
a unui raţionament. şi femeii sunt extrem de variate şi că ceea
vilor  în  instruirea  acestora  şi  legarea
Judecata  nu  se  poate  exercita  fără  un metală, Jung a întrepris o vastă anchetă. strânsă a învăţământului teoretic de exer- ce  era  blamat  sus  şi  tare  era  în  realitate
minimum de inteligenţă şi de cunoştinţe, Făcând o  serie  de  călătorii  de  studiu, a ciţiile  concrete.  Principalele  sale  scrieri practică curentă -> PARAFILIE.
dar nu se reduce la acestea: un cap „bine cercetat  religiile  primitive  şi  orientale, sunt Die Entwicklung der zeichnerischen
burduşit" nu este întotdeauna capabil de precum  şi  alchimia. Această  imensă cer- Begabung (Dezvoltarea  talentului  la  desen, KLEIN  (Melanie),  psihanalistă  en-
judecată; o tulburare afectivă este de ajuns cetare i-a confirmat autorului credinţa că 1905), Begriffder Arbeitsschule, ediţia a gleză  de  origine  austriacă  (Viena,
ca  să-1  facă  să  formuleze  judecăţi  false. există  un  fond  comun  universal, produ- 10-a, 1953), Theorie der Bildung (Teoria 1882-Londra,  1960).
Gelozia sau paranoia, de exemplu, duc la cător  de  arhetipuri,  de  imagini  şi  sim- educaţiei, 1926). Cercetările  sale,  axate  pe  conflictele
idei aberante. boluri, independente de timp şi de spaţiu.
Dintre lucrările traduse în limba franceză, precoce care apar în relaţia mamă-copil,
cităm  L'homme  a  la  decouverte  de  son K I N E Z Ă  > ClNEZA. o  determină  să  distingă  două  momente
JUNG  (Cari  Gustav),  psiholog  şi ânie (1943), Typcs psychologiques (1921), în primul an de viaţă, caracterizat fiecare
psihiatru elveţian  (KesswU,  Turgovia, Ma vie (1962). KINSEY  (Alfred  Charles),  biolog printr-o „relaţie cu obiectul" specială (adică
american  (Hoboken,  New  Jersey, un mod de a sesiza „obiectul" şi de a se
1894-Bloomington, Indiana,  1956). situa în raport cu acesta).
Profesor  de  zoologie  la  Universitatea Primul  dintre  aceste  momente,  zis
din Indiana, în  1942 a fost însărcinat să „poziţie  schizoparanoidă",  acoperă  pri-
efectueze  o  anchetă  asupra  sexualităţii mele trei sau patru luni din viaţa copilului.
americanilor. Cu echipele sale de colabo- în  această  perioadă,  sugarul  stabileşte

173
IATERALITATE

l 1986), că principiul de unitate a arată că lapsu nţa opo-


lui Lacan, „ţesută toată din confuz ziţiei a două ître care

vată". Dintre operele sale, cităm Scrieri Starea  fiziologică  poate  favoriza  lapsu-


(1966) şi Etica psihanalizei (1986). surile, diminuând controlul de sine, dar nu
le creează. ->• ACT RATAT; UITARE.
LAGACHE  (Daniel),  psihanalist
francez  (Paris,  1903-id.,  1972). LATERALITATE,  dominanţă  func-
Agregt  de  filosofic  (1928)  şi  doctor în ţională  a  unei  laturi  a  corpului
medicină (1934), este numit profesor de uman asupra celeilalte, dominanţă
psihologie mai întâi la Facultatea de Litere care  se  manifestă  în  special  în
preferinţa  de  a  se  servi  în  mod
din  Strasbourg  (1937),  apoi  la  Sorbona
electiv  de  un  ochi  sau  de  unul
(1947). Pentru acest practician al psihana-
dintre braţe  pentru a executa  ope-
lizei psihologia nu poate fi decât „clinică", raţii  care cer o  oarecare precizie.
LABILITATE,  termen  preluat  din LACAN  (Jacques  Mărie),  medic  şi iar obiectul ei studiul conduitelor* indivi-
Au  fost  avansate  mai  multe  ipoteze
chimie pentru a caracteriza o com- psihanalist  francez  (Paris,  1901  - duale, examinate într-o conjunctură socio-
explicative pentru  acest fenomen:  anato-
ponentă  instabilă  a  personalităţii, id.,  1981). afectiva şi culturală determinată. Lagache
mică, bazată pe faptul  că emisfera cere-
în  special  atenţia  şi  afectivitatea Concepe inconştientul ca pe o reţea de a  fost  acela  care  a  introdus  la  Sorbona
brală stângă ar fi mai bine irigată de sânge;
„semnificanţi" în care fiecare element este psihanaliza, unde a predat-o, dându-i o sociologică, bazată pe o valorizare socială
atunci  când  acestea  sunt  foarte
asociat  cu  altele;  aceste  combinaţii  de specificitate  personologică  legitimă  şi a dreptei; ba chiar şi psihanalitică. Dar nici
nestatornice.
semnificanţi  ascultă  de  legi  precise  şi remarcabilă. Principalele sale lucrări sunt una dintre aceste explicaţii nu este cu totul
Labilitatea afectivă, numită şi variabi- Gelozia  erotică  (1947,  2  volume)  şi
constituie categorii şi subansambluri. Dat satisfăcătoare. De fapt nu există o deose-
litate a dispoziţiei, este succesiunea rapidă Unitatea psihologiei (1949). bire semnificativă între constituţiile anato-
fiind  faptul  că obiectul  psihanalizei este
sau chiar coexistenţa, sub influenţa unor inconştientul, trebuie — spune el — să-I mice  ale  dreptacilor  şi  stângacilor,  ei
factori exteriori  sau  a ideaţiei  interne, a aducem, practic şi teoretic, la locul său de LALAŢIUNE  - GÂNGURIT. găsindu-se  în  aceleaşi  proporţii  la  toate
unor sentimente diferite şi adesea contra- origine, câmpul limbajului, studiindu-1 aşa rasele.  Mai  mult,  studiile  referitoare  la
dictorii, în domeniu] intelectului ea este cum  studiem  limbajul,  în  lumina  ling- LAPSUS,  eroare  comisă în vorbire lateralitate au arătat că, la acelaşi individ,
corolarul mobilităţii atenţiei  şi al fugii de sau  în  scris. dominaţia laterală poate  să difere  de  la
visticii. Copilul suportă limbajul şi cultura
înlocuirea unui cuvânt cu altul se poate ochi la mână sau la picior. Se pot întâlni,
idei. Aproape că s-ar putea califica labili- societăţii  căreia  îi  aparţine  fără  altă
explica  prin  oboseală,  excitaţie  sau  o de exemplu, subiecţi  stângaci în ceea ce
tatea afectivă drept  „mobilitate  a afecti- alternativă decât de a le accepta sau de a priveşte  ochiul  şi  dreptaci  în  ceea  ce
tulburare a atenţiei. Cu toate acestea, după
vităţii" sau „fugă de sentimente". Se observă deveni  alienat.  în  aceste  condiţii, fiinţa priveşte mâna. în această chestiune este
Freud, această explicaţie ar fi insuficientă
mai ales la copii şi la adulţii atinşi de exci- autentică  nu  este  niciodată  de  găsit  în deoarece nu ne explică forma pe care o ia greu  să  se  discearnă  partea  care  revine
taţie maniacală. în copilărie, ca şi în cazul discursul  şi  conduita  persoanei,  şi  se lapsusul.  Cum  să-ţi  explici  extrem  de factorului educaţional de cea care ţine de
ascunde întotdeauna sub masca acesteia. frecventul lapsus care constă în a exprima cel  fiziologic. Indivizii deficitar lateralizaţi
maniei, afectivitatea şi ideaţia sunt super-
Niciodată însă nu eşti sigur că l-ai înţeles exact contrariul a ceea ce intenţionai să dovedesc dificultăţi serioase în coordonarea
ficiale, o stare afectivă succedându-i alteia
pe acest autor. într-adevăr, în limbajul său spui? „Declar şedinţa închisă!" spune un mişcărilor, în  organizarea  activităţii  lor
cu o rapiditate uluitoare. Cu toate că i se ermetic, ba chiar autistic, termenii ezo- tempo-spaţiale şi, îndeosebi atunci când
preşedinte de cameră în timp ce el de fapt
aseamănă, ambivalenţa" patologică se dis- terici  şi  neologismele  abundă,  unul  şi deschide acea şedinţă; „soţul meu poate sunt  şcolari, în  utilizarea limbajului  ver-
tinge de labilitatea afectivă prin caracterul acelaşi cuvânt putând căpăta semnificaţii mânca tot ce vreau" spune o femeie auto- bal  şi  învăţarea  scrisului.  -*  DlSLEXIE;
ei nemotivat şi incomprehesibil. multiple. Este de crezut, spune F. Roustang ritară (în loc de „tot ce vrea"). Psihanaliza STÂNGĂCIE.

176 177
LIMFATIC LURIA

persoană de către celălalt sau  la eliberarea LOCKE  (John),  filosof  e n g l e z b u n ă v o i e ,  î n  t i m p u l  disponibil  î n de stimuli (şi nu la alţii), care declanşează


de  tensiuni  interioare  prin  injurie  (când (Wrington,  S o m e r s e t s h i r e ,  1632  - afara  orelor  de  m u n c ă  şi  obligaţiilor comportamente determinate. Ghidrinul,de
agresiunea  directă este  imposibilă), ca  şi O a t e s ,  Essex,  1704). sociale,  s p r e  a  se  distra,  a  se  odihni exemplu, peşte de apă dulce, reacţionează
prin  confesiune  sau  psihanaliză.  în  sfârşit, Originar dintr-o  familie  burgheză excesiv sau  a  se  i n s t r u i . prin agresivitate în prezenţa unui peşte sau
limbajul  completează  celelalte  surse  de puritană,  face  studii  de  medicină  la Forma  loisirurilor  (s-ar  putea  adopta a unei  momeli  cu  pântecele roşu.  Dintre
cunoştinţe,  anticipând  experienţa  per- Oxford, apoi  la Montpellicr şi  se  ataşează mai degrabă grafia loazir—loazirun — nota numeroasele  lucrări  ale  lui  K.  Lorenz,
sonală, pe care o provoacă şi o călăuzeşte. de  casa  contelui  de  Shaftesbury,  pe  care trad.) variază cu vârsta şi cu mediul socio- cităm:  Agresiunea,  o  istorie  naturală  a
El constituie, în acelaşi timp, instrumentul îl  urmează  în  exilul  său  în  Olanda cultural.  Maşinismul  industrial, dezuma- aşa-zisului  rău  (1963);  Evoluţie  şi  modi-
esenţial  al  gândirii  şi  baza  vieţii  sociale. (1683-1689).  La  întoarcerea  în  Anglia, nizând munca (sarcini parcelare), l-a privat ficarea  comportamentului:  înnăscutul şi
după revoluţia din  1688, publică mai multe pe  individ  de  bucuria creaţiei.  Loisirurile dobânditul  (1965);  Bazele  etologici
LIMFATIC,  în  t e o r i a  celor  p a t r u lucrări  filosofice  şi  un  tratat  despre  edu- permit  să  se  restabilească  echilibrul, dân- (1984);  Omul în pericol (1985). împreună
t e m p e r a m e n t e  a  lui  H i p p o c r a t e , caţie  (Câteva idei asupra educaţiei,  1693), du-i  omului ocazia de  a realiza acea parte cu  N. Tinbergen  şi  K. von  Frisch, obţine
subiect  la  care  limfa  (sau  „flegma") în  cure  condamnă  sistemul  tradiţional, din  el  însuşi  pe  care  viaţa  profesională în  1973  Premiul  Nobel  pentru  medicină.
p r e d o m i n ă  s a u  s e  p r e s p u n e  c ă bazat  pe  verbiaj  şi  pe  studiul  cuvintelor, 0  lasă  nesatisfăcută.  O  dată  cu  progresul -•  IMPREGNAŢIE.
predomină. fără  obiecte.  Locke  este  un  precursor  al
automatizării, timpul consacrat loisirurilor
După această clasificare, „limfaticul"  ar şcolii  active",  ale  cărei  idei  generoase  nu
devine tot mai important. Cheltuielile care L.S.D.,  halucinogen puternic extras
avea tenul  livid, ar fi încet în mişcări, rece s-a  reuşit  încă  sa  fie  generalizate.
1 se alocă cresc în mod proporţional. După din  alcaloizii  u n e i  ciuperci  p a r a z i t e
şi metodic. datele  I.N.S.E.E., francezii, care în  1960 a  secarei,  „corn-de-secară".
LOEB  (Jakob),  fiziolog  american  de
Actualmente  termenul  se  utilizează rezervau  5,6%  din  bugetul  lor  loisirurilor, O  picătură  pe  o  bucăţică de  zahăr este
origine  g e r m a n ă  (Mayen,  Renania,
pentru  a  desemna  o  persoană  astenică* în anul 2(XX) le vor consacra  10%. în  1987, suficientă ca  să  provoace  transformări  ale
1 8 5 9 - H a m i l t o n ,  Bermude,  1924).
lipsită  de  energie,  pasivă  şi  molâie,  ale totalul cheltuielilor pentru  loisiruri-cultură stării  mentale:  percepţiile  vizuale  şi  audi-
A  studiat, din  1890, comportamentele
cărei  reacţii  afective  şi  activitate  generală s-a ridicat la 232  miliarde, adică 4 IX)0 de tive  se  modifică,  gândirea  se  dezorgani-
de  orientare  ale  animalelor  sub  influenţa
sunt  sub cele  normale. franci de persoana. -• DELINCVENTĂ; JOC. zează,  inhibiţiile  dispar,  timpul  pare  să
unei  surse  de  excitaţie  externe  (lumină,
căldură),  pe  care  le-a asimilat cu  tropiv încremenească.  L.S.D.  (sau  lisergamida)
LIMITAREA NAŞTERILOR •  R E G L E -
mele  plantelor.  A  studiat, de  asemenea, LORENZ  (Konrad),  e t o l o g i s t  aus- nu determină dependenţă fizică, dar supra-
MENTAREA  NAŞTERILOR. sensibilitatea diferenţială  şi  memoria  aso- t r i a c  (Viena,  1 9 0 3  -  Altenberg, dozarea şi produsele asociate (amfetamine*)
ciativă. Dintre lucrările sale, cităm:  Fizio- Austria,  1989). pot  să  producă  tulburări  mentale  irever-
LOBOTOMIE sau LEUCOTOMIE, logia comparată a creierului şi psihologia După ce a predat psihologia animală la sibile,  iar  la  femeile  gravide  poate  cauza
operaţie  chirurgicală  care  c o n s t ă  în comparată (1900); Concepţia mecanică a Universitatea  din  Viena  şi  a  condus malformaţii ale fătului. în Franţa, numărul
s e c ţ i o n a r e a  f a s c i c u l e l o r  d e  fibre vieţii  (1912);  Organismul  studiat  ca  un departamentul  de  psihologie  al  Univer- utilizatorilor  acestui  drog  a  atins  cifra
nervoase  intracerebrale  c a r e  u n e s c întreg  (\9\6). sităţii  din  K6nigsberg,este  numit director maximă în  1982 (3 067  persoane  interpe-
b a z a  c r e i e r u l u i  ( t a l a m u s ,  h i p o t a - al  Institutului  de  studiere  comparativă  a late); de atunci încoace este într-o regulată
lamus)  cu  s c o a r ţ a  cerebrală. comportamentului  (Altenberg). Studiază descreştere  (86  de  interpelări  în  1987,
LOGOREE, pălăvrăgeală dbilă.
Propusă de  E.  Moniz (1935)  şi  pusă  la Se  observă,  într-o  formă  minoră,  la animalele în natură sau în condiţii cât mai potrivit  statisticilor  oficiale).
punct  de  W.J.  Freeman  şi  J.W.  Watts unele persoane  frivole şi  la unii  flecari  care apropiate  posibil  de  acelea  din  mediul
(1942),  această  tehnică  a  fost  frecvent îşi maschează sărăcia de idei  sub un val de natural. A putut astfel să demonstreze rolul LUDOTERAPIE  -  JOCOTERAPIE.
utilizată,  până  în  anii  1960,  în  tratarea cuvinte  „goale".  în  domeniul  patologiei, social  al  anumitor  stimuli  specifici  sau
tulburărilor mentale (psihastenie, obsesie, logoreea  se  observă  mai  ales  în  stările  de „declanşatori",  cum  sunt  o  atitudine,  o LURIA (Aleksandr Romanovici),:
agitaţie cronică etc). Practic ea nu are nici exaltare  maniacă. culoare  sau  un  miros, şi  a elaborat teoria şi  psiholog  rus  (Kazan,  1902  -
un  efect  curativ, ci  suprimă  latura  neplă- „mecanismului  declanşator  înnăscut". Moscova,  1977).
cută  a  anumitor  simptome.  Azi  metoda LOISIRURI,  a c t i v i t ă ţ i  cărora  indi- Conform  şcolii  obiectiviste,  fiecare  specie Experienţa  sa, dobândită  la  căpătâiul
este abandonată. -> NEUROCHIRURGIE. vidul  li  se  c o n s a c r ă  a b s o l u t  de animală este sensibilă la un anumit număr celor cu  leziuni  ale creierului, l-a dus la

182
MALIŢIOZITATE

a-şi  utiliza  mecanismele  organice asociată  cu  logoree,  euforie  şi MARINESCU  (Gheorghe).  medic permiţândii-le mânuitorilor (pacienţi) să-şi
de  apărare  contra  unei  agresiuni turbulenţă. român  (Bucureşti,  1863  -  id., exprime liber sentimentele şi să-şi exterio-
din  exterior  (traumatism,  toxiin- Glumind  întruna,  sărind  de  la  una  la 1938),  fondator al  şcolii  româneşti rizeze conflictele. Psihoterapeutul pune la
fecţie  etc.)  sau  de  a-şi  rezolva alta, agitându-se zgomotos, râzând din te de  neurologie. dispoziţia copiilor şi  adulţilor numeroase
conflictele  psihologice. miri  ce, maniacul  pare  fericit că trăieşte Fiu al unei văduve sărace, a făcut stu- personaje:  jandarmul  şi  hoţul,  diavolul,
După mediul căruia îi aparţine, bolnavul pentru  a se da în spectacol. Apetitul  său diile secundare, ca bursier, la Seminarul zâna cea bună, animale etc. şi  le cere să
recunoaşte  mai  mult  sau  mai  puţin  uşor alimentar  şi  sexual  este  exagerat, forţa sa Central din Bucureşti. în loc de parohie, născocească o  întâmplare.  în jocul  dra-
realitatea  stării  sale  (ţăranii  şi „cadrele", fizică pare inepuizabilă. Această stare ar fi însă, a ales Facultatea de Medicină, apoi, matic  ies  la  iveală  problemele  afective,
percepând  maladia  ca  pe  o  slăbiciune, de  origine  constituţională,  dar  poate  fi cu  sprijinul  lui  Victor  Babeş,  şi-a  com- tensiunile se reduc, se produce o descă-
provocată  şi  de  factori  afectivi  (doliu), pletat pregătirea medicală la Paris, unde
adevărul). Dacă maladia este acceptată de intoxicaţii  (alcool,  cocaină...),  infecţii s-a afirmat ca  histolog  şi  neurolog  şi  şi-a zarea ducând adesea la vindecarea tulbu-
subiect, pe plan psihologic se produce un (encefalite).  Excitaţia  maniacală necesită susţinut teza de doctorat. în  1897 a pre- rărilor caracteriale.
fel  de  regresiune:  interesul  se deplasează izolarea într-un centru  spitalicesc specia- zentat, la Congresul internaţional de medi-
de  la  lumea exterioară  la corpul  propriu lizat  şi  o  chimioterapie  (neuroleptice). cină de la Moscova, raportul Pathologie M.A.S.  •->•  CASĂ  DE  AJUTORARE  SPE-
cure, deodată, devine prevalent; bolnavul de  la  ccllule  nerveuse.  în  1909  a  publicat CIALIZATĂ.
După  cum  vedem,  mania  nu  are  nimic
la  Paris  monografia  La  cellule nerveu.se,
se comportă ca un copil care depinde de de-a  face  cu  bizareriile  şi  micile capricii
2 volume, prefaţată elogios de Ramon y MASOCHISM,  perversiune  sexuală
anturajul  său, manifestând egocentrism şi, (limbaj  preţios,  calambururi...)  care,  în Cajal. Opera sa în domeniul neurologiei caracterizată  prin  plăcerea erotică
uneori, tiranie. Maladia poate să satisfacă vorbirea  curentă,  sunt  taxate  cu  acest este imensă. Cităm câteva lucrări în care extrasă  din  suferinţă.
unele persoane, care găsesc în ea avantaje se intersectează şi psihologia: Des amusies Masochistul gustă cu voluptate durerea
apreciabile  (degajare  de  responsabilităţi). (1905);  Despre  limbagiu  şi  afazii  (1905); fizică sau morală, o caută, o provoacă sau
Nu rareori pot fi văzuţi nevrotici care îşi MARIJUANA  sau  MARIHUANA, Nevroza  traumatică  şi  accidentele  muncii şi-o  aplică  (autoflagelări);  el  creează  în
întrerup tratamentul de îndată ce înţeleg drog preparat din frunzele şi  florile (1907);  Studii  asupra  audiţiunii  colorate întregime  situaţii în  care să fie dominat,
că,  vindecându-se, vor pierde  beneficiile unei varietăţi de cânepă înrudită cu (1911);  Natura  şi  tratamentul  paraliziei umilit, torturat. Comportamentul său poate
stării de boală*. cânepa  indiană.  Tocat  mărunt, generale  şi  tabesuiui  (1914);  Autoscopie, fi  interpretat  ca  un  mijloc  de  a  obţine
acest  amestec  se  fumează  ca automatism  şi  somnambulism  (1915); iertarea din partea unui Supraeu (conştiinţă
tutunul. Neurologia  pe  câmpul  de  război  (1915); morală) de o severitate excepţională, de a
MALIŢIOZITATE,  propensiune de
Consumată  sub  formă  de  ţigarete Un  caz  de  somn  isteric  (1915);  Problema neutraliza,  printr-un  sacrificiu  prealabil,
a  face  rău.
(„joints"), marijuana este săracă în canna- bătrâneţii şi a morţii naturale (1924);  Viaţa angoasa  legată de  plăcerea sexuală  inter-
Unele persoane au o plăcere răutăcioasă şi  opera  lui  Charcot  (1925);  Spiritism  şi
binol  (mai puţin de  1%), care este prin- zisă. Automutilarea, toxicomania, jocul la
de a stârni  intrigi, de a răspândi zvonuri cipiul  activ  toxic  al  Cannabis  indica". metapsihism  (1926);  Bătrâneţe  şi  reînti-
răuvoitoare la adresa semenilor. La copii, Ea  ar  cauza  o  stare  de  destindere  şi  ar „ruleta rusească", incapacitatea de a da un
nerire  (1929);  Temperamentele  după  doc-
maliţiozitatea se exercită mai ales asupra facilita  comunicarea  între  persoane.  în sens  satisfăcător  vieţii  şi  conduitele  de
trina  şcolii  italiene (1932);  Un  caz remar-
animalelor şi  camarazilor mai  slabi, care ceea  ce  priveşte  toxicitatea  marijuanei, eşec (ale celor despre care se spune că nu
cabil  de  amnezie  retrogradă  înfăţişându-se
sunt chinuiţi  fizic şi  moral; uneori  drept opiniile  sunt  divergente.  în  Franţa,  în au nici măcar „un dram de noroc") sunt
sub  aspectul  unei  desdoiri  a  personalităţii
ţintă este  luat un adult, căruia i  se  aduc 1980, G. Nahas semnala daunele cannabis- comportamente masochiste.
(1933);  Lourdes  şi  Maglavit (1936).
acuzaţii odioase. Această formă de perver- ului  (haşiş  şi  marijuana)  asupra organis-
siune  agresivă  este  adesea  cauzată  de mului,  pe  când  C.  Olievenstein  avea MASTERS  (William  Howell),  sexolog
MARIONETE,  păpuşi  puse  în  miş- american (Cleveland,  Ohio,  1915).
tulburări  ale  dezvoltării  afective. tendinţa să le minimalizeze. Marijuana nu care  cu  mâna  (mânuitorul  fiind Specialist in ginecologie şi în obstretică,
determină dependenţă fizică, dar utilizarea ascuns)  sau  prin  sfori. fondează în  1952  Reproductive  Biology
MANIE,  stare  de  excitaţie  psiho- ei  poate  fi  portiţa de  intrare  pentru  alte Marionetele sunt utilizate nu numai spre Research Foundation, unde studiază meca-
motorie  şi  de  exaltare  psihică. toxicomanii, mult mai periculoase. a-i amuza pe copii, ci şi în psihoterapie, nismele hormonale ale concepţiei. Doi ani

187
MĂSURA MEDICINA  PSIHOSOMATICA

utilizată  de  spovedania  religioasă  şi  de puţin  inconştient.  Mecanisme  de  acest  fel MEDICINĂ PSIHOSOMATICĂ,  psihic. Un violent şoc afectiv sau o ten-
sunt,  de  exemplu,  grimasele  şcolarului m e d i c i n ă  t o t a l ă ,  c a r e  se  o c u p ă  siune  emoţională  persistentă  au  aceleaşi
interlocutor, ea nu  are  acelaşi  sens. care  îşi  imită învăţătorul:  identificându-se c o n c o m i t e n t  de  suflet  şi  de  corp.  efecte  somatice  ca o îndelungată expunere
cu acesta din urmă, el dedramatizează situ- Acest  nume  a  fost  dat  de  către  la  frig:  ulcer  gastro-duodenal,  hipertrofia
MĂSURĂ,  mijloc  de  c o m p a r a r e  şi aţia  şi  îşi  stăpâneşte  anxietatea.  Există  un J.  L.  Halliday  (1943)  mişcării  moderne  glandelor  suprarenale  etc.  în  aceste  con-
d e  a p r e c i e r e . mare  număr  de  mecanisme  susceptibile care tinde să reînnoiască concepţiile despre  diţii  se  înţelege  că decepţiile  sentimentale,
Unul din scopurile  ştiinţei este  acela de de  a  „proteja"  Eul"  împotriva  exigenţelor boală elaborate de R. Virchow şi L. Pasteur.  solitudinea  afectivă,  grijile  sau  eşecurile
a  supune  faptele  examinate  unui  studiu instinctelor, reducând tensiunile, dar nu au Fără  să  conteste  mecanismele  fizice, chi-  profesionale, care  sunt  tot  atâtea  trauma-
cantitativ.  Aplicând  măsurarea  la  senzaţii, toate  aceeaşi  valoare  adaptativă.  Refularea mice şi fiziologice, pe care  vrea să  le depă-  tisme  psihologice,  pot  fi  responsabile  de
G.  T,  Fcchner  a  creat  psihofizica*,  iar va avea drept funcţie  reprimarea unei  ten- şească, medicina psihosomatică, bazându-se  boli  organice.  Dar  dacă  toţi  indivizii  răs-
A.  Binet,  dorind  să  măsoare  inteligenţa dinţe  periculoase  (agresivitatea,  sexuali- pe  solidaritatea  strânsă  care  guvernează  pund  pe  plan  somatic  la  emoţii,  reacţiile
şcolarilor,  stă  la  originea  psihometriei'. tatea),  respingând-o  în  afara  câmpului toate  funcţiile organismului, se  străduieşte  lor  nu  au  însă  aceeaşi  intensitate.  Tocmai
Metoda  experimentală,  testele,  statistica conştiinţei; sublimarea, dimpotrivă, va tran- să înţeleagă realitatea umană trăită, afecti-  cei  care  îşi  exteriorizează  mai  puţin  sen-
au  permis  psihologiei  să  facă  progrese sforma  impulsia în  activitate  apreciată  din vitatca  şi  rolul  ei  în determinismul nume-  timentele  sunt  cei  la  care  răspunsurile
considerabile. punct  de  vedere  social  (agresivitatea  devine roaselor tulburări  funcţionale  sau organice,  neurovegetative  şi  endocrine  ating  înalte
spirit al competiţiei  sportive, de exemplu). Ca  urmare  a  observaţiilor  făcute  de  cote  perturbatoare.  Se  pare  că  există  o
MEAD  (Margaret), etnolog american Au  fost  descrise  şi  alte  procedee  de  apă- l.P.  Pavlov  şi  S.  Freud, adepţii  medianei  predispoziţie  constituţională  la  acest  mod
( P h i l a d e l p h i a ,  1 9 0 1  -  New  York. rare:  fantazarea, negarea  realităţii,  identi- psihosomatice  nu  mai  consideră  boala ca  de  reacţie, în  unele  cazuri  accentuată  de
1978). ficarea cu  agresorul, retracţia  Eului, raţio- pe  un  accident  fortuit, ci  ca  pp  un eveni-  experienţe  anterioare:  carenţă afectivă pre-
A  studiat  societăţile  primitive  (Manus, nalizarea, regresiunea, formaţia reacţională, ment  care  se  înscrie  într-un  ansamblu  coce,  traumatism  psihic  etc.  S-a  observat,
Samoa, Balinais) şi a contribuit la avântul psihoorganic  şi  într-un  contiiwum spatio-  de  exemplu,  că  majoritatea  subiecţilor
antropologiei  culturale, introducând  con- temporal bine definit, lată un exemplu: un  astmatici  sau  alergici  au  fost  în  mod
introiecţia, autoagresarea, transformarea în
cepte  moderne  luate  din  psihanaliză  şi
contrariu. copil  prezintă  neliniştitoare  pusee  febrile,  obiectiv  frustraţi  de  dragostea  maternă  în
psihologie.  A  demonstrat,  în  special,  că
Nu  există  factor  infecţios  şi  antibioticele  copilărie,  ceea  ce,  după  F.  Alexander
învăţarea  socială  nu  arc  efect  decât  în
MEDIATOR  CHIMIC,  substanţă sunt  inoperante.  Accesele  de  febră  sunt  şi  T.  M.  French.  determină  următoarele
contextul  cultural  în  care  se  efectuează  şi
chimică  eliberată  de  t e r m i n a ţ i i l e ciclice;  ele  apar  sâmbătă  dimineaţa  şi  reacţii: disperare  şi furie  -• respingerea de
că anumite  „crize" psihologice  sunt  strâns
nervoase  la  t r e c e r e a  influxului durează  48  de  ore,  atâta  timp  cât  absen-  către  anturaj  -*  insecuritate  profundă  şi
legate  de  statutul  social,  că  ele  nu  există
în  unele  culturi  primitive.  Dintre  nume- nervos,  c a r e  asigură  „ c o m a n d a " tează  tatăl.  Examenul  psihologic  arată că  tendinţa  de  a-şi  inhiba  manifestările  exte-
roasele  sale  lucrări,  cităm:  Moravuri  şi u n u i  n e u r o n  la  un  organ  sau acest  copil,  hipersensibil  şi  intuitiv,  se  rioare  ale emoţiilor  ->  accentuarea reac-
sexualitate  în  Oceania  (1963);  Unul  şi „ t r a n s m i t e r e a "  mesajului  de  la  un teme  de  disocierea  familiei  sale.  Reacţia  ţiilor  neurovegetative,  dezordini  funcţio-
celălalt sex: rolurile bărbatului şi femeii în neuron  la  altul. aceasta  nu  este  extraordinară.  Ştim  că  nale  şi  leziuni.  După aceşti  autori, criza de
societate (1966);  Antropologia  ca  ştiinţă Există numeroşi mediatori chimici, mulţi organismul  răspunde  în  totalitatea  sa  la  astm  ar  corespunde  unui  acces  de  plâns
umanistă  (1971);  O  educaţie  în  Noua dintre  ei  încă  neidentificaţi.  Cei  mai emoţii:  furia, de  exemplu,  se  însoţeşte de  inhibat, hipertensiunea  arterială  ar cores-
Guinee (1973). cunoscuţi sunt: 1) acetilcolina, care poate roşirea  feţei,  de  tremur,  de  accelerarea  punde  unei  furii  reţinute,  ulcerul  gastric
exercita fie  un efect excitator, la nivelul bătăilor  inimii.  Dacă  astfel  de  dezordini  unui  conflict  permanent  între  dorinţa  de
MECANISME DE APĂRARE, me- muşchilor şi creierului, fie un efect inhibitor funcţionale  se  reproduc  frecvent,  se  a  lupta  şi  fugă.
canisme  psihologice  de  care  dis- asupra  viscerelor;  2)  aminele  biogene: produc  leziuni  organice,  care  fixează  Toate  aparatele  organismului  pot  fi
pune  persoana  spre  a  diminua catecolaminele  (adrenalina,  dopamina, primele simptome.  implicate  în  maladiile  psihosomatice:
angoasa  generată  de  conflicte noradrenalina), serotonina  şi  histamina; Lucrările  lui  H.  Selye'  arată  că  orga-  sistemul  digestiv  (ulcer,  colită), endocrin
interioare. 3) acizii aminaţi, cum este acidul glutamic; nismul  reacţionează  mobilizându-şi  toate  (hipertiroidie,diabet),genitourinar (impb-
în viaţa cotidiană aceste mecanisme de 4) polipeptidele, cum sunt endorfinele* sau mecanismele  de  apărare  atunci  când  este  tentă,  enurezie),  cardiovascular  (infarct
apărare  funcţionează  mai  mult  sau  mai substanţa P. -» SINAPSĂ. ameninţat  de  un  agent  fizic,  chimic  sau  miocardic),  respirator (astm, tuberculoză

190 191
MEDIE MEMORIE

pulmonară), piele (eczemă) etc. Dar ..ale- (sfaturi,sprijin  moral,ajutor).  Psihanaliza nivelul  mental  este  afectat  de  condiţiile MEMBRU-FANTOMĂ,  iluzia de a
gerea" organului nu este un simplu ha/ard. este de cele mai multe ori contraindicată. materiale: el este semnificativ  mai  scăzut mai  poseda  membrul  amputat.
Principalii  factori  care  par  să  determine Acest fenomen  ar fi  extrem de  frecvent
localizarea afecţiunilor psihosomatice sunt MEDIE, indice al tendinţei centrale citori, ţărani, negri  şi  indieni  în  Statele pentru că, după unii autori, s-ar întâlni la
fragilitatea  organică  (leziune  discretă, a  unui  ansamblu  statistic. Unite etc.) decât la clasele înstărite. Dacă 85-100%  dintre  cei  care  au  suferit
uneori  total  vindecată),  beneficiul  mai Media aritmetică este catul obţinut prin însă  se  oferă  fiecăruia  condiţii  materiale amputări. Persoanele respective au iluzia
mult  sa»  mai  puţin  inconştient  avut  de împărţirea sumei  valorilor  individuale  la identice, diferenţa  nivelurilor intelectuale de a mai percepe încă membrul lor absent,
subiect  de  pe  urma  bolii  şi  natura  trau- numărul lor. Uşor de calculat, ea se utili- dispare. iar uneori simt că îi doare. Acest sentiment
zează  în  mod  curent.  Este  un  indice  de este  legat de  schema corporală elaborată
matismului  afectiv  declanşator:  violul
măsură  care împarte  ansamblul  în  două MEGALOMANIE,  supraestimare în copilărie şi care rămâne indelebilă.
determină mai  degrabă o  suferinţă gine-
părţi  (partea  de  deasupra  şi  partea  de delirantă  a  propriilor capacităţi.
cologică  (vaginism,  frigiditate...)  decât  o
dedesubtul mediei), una echilibrând-o pe Unii psihopaţi sunt convinşi că deţin o MEMORIE, persistenţă a trecutului.
afecţiune  digestivă  sau  cardiacă. cealaltă şi  permiţând diferenţierea subiec- putere (socială, fizică, sexuală etc.) extra- Toate  fiinţele  vii,  chiar  şi  animalele
Fiecare  stare  de  tensiune  emoţională ţilor  „normali",  adică  a  acelora  care  se ordinară.  Ei  nu  sunt  mai  puţin  decât absolut inferioare, au o memorie. Obser-
determină un proces  neurovegetativ  care apropie  de  această  valoare  teoretică, de monarhi, „stăpâni ai lumii" sau Dumnezeu văm lucrul acesta, de exemplu, atunci când
îi este propriu. în general se confundă răs- subiecţii „anormali", care se îndepărtează şi se comportă în consecinţă: cutare tânără punem într-un acvariu viermi plaţi de pe
punsul psihosomatic cu conversiunea iste- de ea. femeie  care  se  identifică  cu  o  suverană, plajele Bretaniei, unde ei trăiesc. Mişcările
rică*, această conversiune manifestându-se primind vizita soţului ei se simte ultragiată lor de îngropare şi de ieşire din nisip, până
şi ca prin tulburări corporale. .Sunt, totuşi, MEDIU,  spaţiu  de  viaţă  în  care  se de  familiaritatea  lui  şi  îl  pălmuieşte  cu atunci ritmate de maree, persistă timp de
două procese  diferite.  Conversiunea  iste- exercită  influenţele  cosmice,  socio- violenţă. Megalomania se întâlneşte frec- câteva zile şi în noul lor mediu. Memoria
rică  este  plină  de  semnificaţie,  este  vin economice, educative etc. şi în care vent  în  manie,  paralizia  generală  şi  de- fixează  experienţele  trăite,  informaţiile
limbaj  simbolic:  paralizia picioarelor, de se  realizează  schimburile  psiho- menta senilă. receptate şi le restituie.
exemplu, care  nu  se  însoţeşte  de  nici  o afective  între  indivizi. Distingem  o  memorie  imediată,  o
leziune organică, exprimă dorinţa incon- Mediul acţionează în permanenţă asupra MELANCOLIE,  stare  morbidă memorie întârziată, şi alte multe feluri de
ştientă de a nu mai merge. Maladia psiho- fiinţelor umane, de  la fecundare şi  până caracterizată  îndeosebi  de  tristeţe memorie;  există  atâtea  memorii  câte
somatică, în  schimb,  consecinţă  a  unei la  moarte.  Acţiunea  sa  este  deosebit  de şi  pierderea  poftei  de viaţă,  timpul organe senzoriale (memorie vizuală, audi-
tulburări  funcţionale  a sistemului  neuro- importantă în copilărie, deoarece el com- trăit fiind încetinit,  îngheţat,  prin tivă, tactilă...). Unii psihologi, pe urmele
pletează structurile organice de bază, fur- inhibarea  gândirii. lui  P. Janet, preocupaţi  să dea o semni-
vegetativ,  nu  are  semnificaţie,  nu  este
nizând funcţiilor ajunse la maturitate exci- Plictisit,  abătut,  închis  în  durerea  sa ficaţie precisă acestui  concept, consideră
purtătoare de sens cum este conversiunea
tanţi adecvaţi, fără de care ele ar rămâne morală,  bolnavul  rumegă  idei  privind că memoria trebuie să se traducă printr-un
isterică. Căile nervoase utilizate sunt şi ele virtuale  sau  atrofiate.  în  afara  societăţii
diferite:  reacţia  vegetativă  aparţine  siste- lipsa lui de demnitate, idei de culpabilitate act:  conduita povestitorului  (verbalizarea
omeneşti  copilul  se  sălbăticeşte. Numai şi  de  autopuniţiune.  Această  afecţiune autentificând existenţa memoriei).
mului autonom, pe când conversiunea iste- sub influenţa mediului în care trăieşte şi în poate să apară fără o cauză vădită sau ca După  J.  Delay,  este  necesar  să  dis-
rică  pune  în  joc  sistemul  cerebrospinal virtutea  a  ceea ce  îi  aduce  contactul  cu urmare a unei mari nenorociri (moartea tingem trei niveluri ierarhice ale memoriei:
(calea piramidală, calea senzitivă). persoanele din anturajul  său fiinţa umană unei  fiinţe  iubite).  Melancolia  se  înca- cel mai elementar, senzoriomotor, priveşte
Tratamentul  maladiilor psihosomatice devine  un  individ  de  un  tip  determinat; drează  cel  mai  adesea  în  evoluţia  unei exclusiv  senzaţiile  şi  mişcările;  el  este
asociază, la terapeutica uzuală a leziunilor tocmai  în  relaţia  cu  celălalt  se  edifică psihoze maniaco-depresive". Este extrem comun animalului şi omului. Cel mai înalt,
locale,  neurolepticele,  care  diminuează personalitatea sa. de periculoasă, putându-l conduce pe bol- propriu omului care trăieşte în societate,
reacţiile  emoţionale,  şi  psihoterapia. Condiţiile materiale, economice joacă şi nav la acte disperate (sinucidere), prece- se  caracterizează  prin  povestirea  logică:
Aceasta  trebuie  condusă  cu  o  extremă ele un rol important în dezvoltarea afectivă date uneori de  uciderea altor membri ai este  memoria  socială.  între  aceste două
prudenţă, existând riscul unor complicaţii a copilului:  mizeria este sursa inadaptării familiei  (copii, de exemplu, spre a-i  sus- niveluri  se  situează  memoria  autistică,
grave (recidivă, psihoză). Psihoterapia este (80%  dintre  delincvenţii  tineri  aparţin trage unei vieţi de durere). Este amelio- memorie care îşi extrage  materialele din
în  general  de  scurtă durată  şi  gratifiantă mediilor defavorizate economic); chiar şi rabilă prin chimioterapie. senzaţii, din situaţiile trăite, dar care nu

192 193
MENOPAUZĂ METODA  GLOBALA

ascultă  decât  de  legile  inconştientului. semnificativ.  Fixarea amintirilor este  legată apoi Fenomenologia percepţiei (1945). în etc.  Savanţii  studiază, în  laboratoarele  de
Ea  este  aceea  care  furnizează elementele atât  de  persoană  cât  şi  de  materialul  de 1949  predă  la  Sorbona, apoi, în  1952, la psihiatrie  experimentală, puterea haluci-
visului  şi  care,  la  psihopaţi, alimentează memorat.  înţelegerea  elementelor,  inte- College  de  France.  împreună  cu  S.  de nogenă*  a acestui  drog.
delirurile: trecutul  nu  mai este recunoscut grarea  lor  în  stocul  de  amintiri  exis- Beauvoir  şi  J.  P.Sartre,  a  animat  şcoala
ca  atare,  fiind  trăit  ca  prezent.  Memoria tent,  reprezentarea  favorizează  reţinerea. existenţialistă din  Paris. Gândirea sa, influ- MESERIE,  o c u p a ţ i e  profesională
autistică  apare  către  vârsta de  trei  ani. Se Memoria,  însă,  nu  este  niciodată  fidelă. enţată  de  Gcstultpsychologie  şi  de  feno- de  pe  u r m a  căreia  se  o b ţ i n  mijloa-
.ibser menologia lui Husserl, este în permanenţă cele  de  s u b z i s t e n ţ ă .
de prezent, a realului de imaginar. Copilul orientată spre concret şi  spre acţiune (filo- Alegerea unei  meserii depinde din  ce în
ia  visele  drept  realităţi.  Memoria  socială strucţii a inteligenţei. Memoria nu este un sofie  a  conştiinţei  angajată  în  lume  şi  în ce  mai  mult  de  o  orientare  profesională
se  instalează  durabil  doar o  dată  cu  dez- automatism  cerebral,  ci  un  act  al  psihis- corpul  propriu).  A  scris  multe  alte  cărţi, încredinţată  specialiştilor, care  fac eforturi
voltarea  categoriilor  logice. mului, expresia persoanei în întregul ei. dintre  care  cităm  Umanism  şi  tcroure să  descopere  şi  să  măsoare  aptitudinile
Psihologia  genetică*  arată  că  memoria (I947)  şi  Semne  (1960). adolescenţilor. însuşirea unei  meserii  cali-
este  legată  de  maturizarea*  sistemului MENOPAUZĂ,  o p r i r e  definitivă ficate  constituie  un  mijloc  de  protecţie
nervos, ea nefuncţionând ca un  mecanism a  o v u l a ţ i e i  şi  a  m e n s t r u a ţ i e i  la MERS,  forma  cea  mai  o b i ş n u i t ă  a împotriva  inadaptării  sociale.  într-adevăr,
autonom. Memoria este  legată de întregul femeie. locomoţiei  o m u l u i . jumătate  dintre  delincvenţi  nu  au  nici
psihism, atât de percepţii cât şi de afectivi- Menopauza  survine,  de  obicei,  între Mersul depinde de maturizare (copilaşul o  meserie  adevărată,  iar  cele  mai  bune
tate. Dacă le cerem unor copii să deseneze patruzeci  şi  cinci  şi  cincizeci  de  ani.  Ea are  nevoie, în  medie, de 60  de  săptămâni reeducări  sunt  acelea  care  duc  la  o  cali-
din memorie  un om, ohservăm că cei mai aduce  cu  sine  perturbaţii  endocrine  care pentru  a  reuşi  să  me;irgă  singur)  şi  de ficare  profesională.
mici  îl  reduc  pe  acesta  la cea  mai  simplă explică,  în  parte,  nervozitatea  şi  modifi- învăţare (copiii  sălbatici", din jungă, găsiţi
expresie: un cerc (capul), de unde pornesc cările  de  caracter  la  multe  femei.  Vesti- la  Midnapore, care trăiau cu  lupii  şi care, METODA GEMENILOR MARTORI,
două  linii  paralele  (figurând  picioarele). toare  a  bătrâneţii,  menopauza  coincide ca şi ei, mergeau în patru labe cu o iuţeală i n s t r u m e n t  d e  c e r c e t a r e  i m a g i n a t
Mc adesea  cu  decepţii  afective,  cu  plecarea remarcabilă, nu  au  învăţat decât cu  mare de  Arnold  Gesell.
ceea ce  a fost perceput ca esenţial.  Lucră- copiilor la căminele lor, cu dolii. Este deci greutate să meargă omeneşte). Dobândirea Este  vorba  de  observarea  sistematică  a
rile  psihofiziologilor au  arătat că  memoria verosimil  faptul  că  tulburările  caracteriale mersului  reprezintă  o  etapă  foarte  impor unor  gemeni  univitelini  —  care  au  deci
depinde  atât  de  anumite  zone  localizate sunt  determinate  şi  de evenimentele care tantă a dezvoltării  umane. La copil, pro- aceeaşi  constituţie  fizică  —  supuşi  unor
în  enccfal  (sistemul  limbic,  probabil  şi au  loc în  această perioadă. gresele  în  această  direcţie  sunt  legate  de regimuri  diferite.  Alte  metode  gemclare,
grupuri de  neuroni  situate în creierul  mic, acelea ale menţinerii echilibrului. Aşa cum
după  R.  Thompson)  cât  şi  de  ansamblul MENTISM,  s u c c e s i u n e  r a p i d ă  de foarte  just  a  arătat  F.  Engels,  staţiunea separat,  permite  precizarea  influenţelor
creierului.  Nu  există  o  zonă  specifică idei  s a u  d e  i m a g i n i  care  scapă bipedă, dispensând  mâna  de  a  mai  fi  un datorate  eredităţii  şi  mediului  în  dezvol-
pentru memorie: întregul cortex este anga- a t e n ţ i e i  slăbite  a  subiectului,  con- mijloc  de  agăţare,  descătuşează  sensibili- tarea  personalităţii.  Observarea  de  lungă
jat în evocarea amintirilor, despre care nu ş t i e n t  d e  lucrul  a c e s t a  d a r  nereu- tăţile  cunoaşterii, în  timp  ce  mersul  per- durată  arată  că  la  adolescenţă gemenii  se
se  ştie  nici  unde  şi  nici  cum  se  conservă. şind  să  le  controleze. mite descoperirea unui univers dinamic, în diferenţiază tot mai mult unul de altul, dar
Cercetările  privind  fixarea  şi  reţinerea Acest fenomen, resimţit ca neplăcut, are continuă expansiune  (la început limitat  la că după vârsta de 60 de ani ei se aseamănă
amintirilor sunt extrem de numeroase. Ele loc cel  mai  adesea  la  indivizii  anxioşi  sau cameră, se extinde apoi la apartament, la tot mai  mult. Partea care revine factorilor
au permis precizarea anumitor aspecte ale surmenaţi pe plan  intelectual. Adesea este stradă etc.) -> PERIOADĂ SENSIBILĂ. ereditari  nu este  deci  constantă în  cursul
acestei  probleme:  reţinem în primul  rând provocat  de  abuzul  de  tutun  sau  de cafea. vieţii.
• priv antele MESCALINA,  s u b s t a n ţ ă  alcaloidă
primei  îndrăgostiri,  un  eşec  usturător); MERLEAU-PONTY  (Maurice),  filo- extrasă din  peyotl  (cactus  mexican). METODA  GLOBALĂ,  metodă  de
reţinem mai degrabă agreabilul decât deza- sof  f r a n c e z  (Rochefort,  1908  - Mescalina are proprietatea de a provoca î n v ă ţ a r e  a  c i t i t u l u i  i d e o v i z u a l ă  şi
greabilul;  ceea  ce  este  în  acord  cu  con- Paris,  1961). în  mod  trecător  tulburări  ale  percepţiei: analitică,  d a t o r a t ă lui O.  Decroly.
vingerile  noastre;  ceea ce este  important. Fost elev al Şcolii Normale Superioare, timpul trăit pare anormal de lung (minutele Decroly, considerând că învăţarea  tre-
Dimpotrivă, uităm cu  uşurinţă ceea ce  ne agregat  de  filosofie  şi  doctor  în  litere, durează cât  orele), formele  sunt  alterate, buie  să  se  facă prin  diferenţiere progresivă,
este indiferent, prost structurat, prea puţin publică Structura comportamentului (1942), culorile  capătă  o  frumuseţe  nemaivăzută mergând de la ceea ce este înţeles imediat

194 195
MODA

rezultatele  lucrărilor efectuate  pe  această (în  melancolia  stuporoasă)  sau  făcând-o Mixedemul  dobândit în a doua copilărie MOARTE,  încetare  definitivă  a
temă nu sunt edificatoare. neadecvată  (schizofrenicul  poate  povesti sau mai târziu (la menopauză,de exemplu) funcţiilor  vitale  ale  unui  organism.
râzând un eveniment trist). se caracterizează, în esenţă, prin tendinţa Ideca de moarte provoacă, în general,
MIMETISM, asemănare, temporară de obezitate, astenie" şi torpoare intelec- anxietate, căci ea este conştiinţa unui neant
sau permanentă,  cu mediul, pe care MINCIUNĂ,  alterare  conştientă  a tuală. Se tratează prin extrase tiroidiene şi de  neconceput.  Dacă moartea unei  per-
o  iau  unele  animale  sau  vegetale adevărului. tiroxină. „Cretinismul guşat" este o varie- soane este resimţită, de obicei, de către cei
pentru  a  se  proteja  sau  a  asigura Copilul mic, care cu greu face distincţie tate  a  mixedemului  congenital,  datorat apropiaţi, ca o pierdere iremediabilă, pro-
supravieţuirea  speciei. între real  şi  imaginar, alterează adevărul, unei  carenţe  alimentare  în  iod.  Maladia vocând suferinţă, uneori  nevroză şi  chiar
Culoarea pielii cameleonului  se  modi- dar nu minte. Când el fabulează sau înfru- poate  fi prevenită prin procedee de iodi- moartea,  la  unele  popoare  (eschimoşi,
fică o dată cu culoarea suportului  său. în museţează  realitatea,  nu  face  decât  să zare  a  hranei, prin  intermediul  sării  sau indigenii din Insulele Fiji) ea este prilej de
aceste cazuri de homocromie, mimetismul cedeze  unei  tendinţe  normale,  care  nu uleiului. bucurie:  membrii  acestor  societăţi  sunt
merită severitatea educatorilor: copilul îşi convinşi  că  există  o  viaţă  dincolo  de
depinde de percepţia vizuală (el dispare în
transformă trecutul în  sensul  trebuinţelor moarte, mai fericită decât cea de aici.
ca/ul că animalul este orb). Când homo- MNEMOTAXIE,  reacţie  de  orien-
cromia este permanentă (blănurile albe ale sale.  Adevărata minciună apare  la vârsta tare  şi  de  locomoţie  provocată  de încercând să străpungă secretul  morţii,
unor animale polare), spunem că aceasta de şase sau şapte ani, constituind aproape un  agent  excitant,  care  persistă psihiatrii  şi psihologii  se  străduiesc, de  la
este .,statică"; când se datorează unei adap- întotdeauna o conduită de eschivare, în după  stingerea  acestuia. începutul  anilor  1970,  să  culeagă  maxi-
tări momentane (înveşmântarea unor crabi general  destinată să evite o mustrare. La Animalul pare capabil să conserve amin- mum  de  informaţii  de  la  persoane  care
unii subiecţi dezechilibraţi minciuna poate tirea unghiului format de axa corpului său au  trăit în pragul exitusului.  Multe  măr-
cu  alge). îi  spunem  „dinamică".  Mime-
tismul corespunde unui mecanism biolog avea un caracter maliţios (denunţare calom- cu direcţia focarului de excitaţie (ale razelor turii vorbesc de o „lumină celestă", de o
nioasă, abuz de încredere etc.i  •  MITO- „lumină  extraordinară",  de  senzaţia  de
complex, determinat  genetic, pe  care luminoase, dacă stimulul este lumina) şi să
MANIE;  REACŢIE  ELECTRODERMALĂ. plăcere. Pentru R. Siegel aceste  impresii
regăsim  şi  în  lumea  vegetală.  Orhidee utilizeze  această  amintire  pentru  a  se
s-ar  putea explica  prin  eliberarea  masivă
(Ophrys), de exemplu, iau aparenţa unu orienta. în felul acesta se poate explica, de
MITOMANIE,  tendinţă  patologică de endorfine* în momentul în care orga-
insecte şi eliberează o feromonă'  al care exemplu, întoarcerea furnicii la muşuroi.
de a minţi. nismul simte aproape moartea.
miros  este  comparabil  cu  acela  emis  de
Forma  cea  mai  benignă,  prin  conse- MNEMOTEHICĂ,  ansamblu  de
glandele  sexuale  ale  femelei.  Masculul, MODĂ,  ansamblu  de atitudini  şi  de
cinţele sale, este mitomania vanitoasă, dar procedee  destinate  fixării  unor
astfel  atras,  se  aşază pe  floare.  Mergând există  o  formă  malignă  şi  perversă  de uzanţe  pasagere  care  au  curs  la  un
apoi  să  se  aşeze  pe  o  altă orhidee,  va  li amintiri  greu  de  păstrat. moment dat  într-o societate.
mitomanie, care este arma perfidă a celor
încărcat  de  polenul  necesar  fecundării Ea constă, în  general, în  organizarea Moda  guvernează  pe  moment  gustul
acesteia. într-un tot inteligibil a elementelor com- membrilor unui grup social care adoptă un
anonime  şi  de  acuzaţii  neîntemeiate, la
plexe care  nu  sunt structurate. Pentru a anumit stil pentru mobilierul, veşmintele,
care destule persoane apleacă urechea cu
MIMICĂ,  ansamblu  de  modificări reţine,  de  exemplu,  valoarea  lui  pi  (ir) podoabele etc.  lor. Ca şi obiceiul, ea se
complezenţă. Această tendinţă morbidă de
dinamice  ale  fizionomiei,  care  ex- cu  10 zecimale, ne vom aminti de o frază bazează pe imitaţie, spune G. de Tarde,
a altera adevărul ar ţine, după E. Dupre, de
primă  sau  însoţesc  stările  afective în  care  numărul  de  litere  din  fiecare dar  pe  când  obiceiul  înseamnă  imitarea
constituţia  individului.
şi  gândurile. cuvânt indică o cifră: „Oue faime a fiiire formelor trecutului, moda se raportează la
Ea constituie o conduită de comunicare, apprendre ce membre utile aux sages" prezent.
MIXEDEM,  maladie  datorată  unei
un limbaj expresiv care depinde de emoţii (3,1415926535). Mijloacele mnemotehnice De remarcat este faptul că influenţa cea
insuficienţe  tiroidiene.
şi de mediul cultural (chinezii, de exemplu, sunt adesea utile, dar nu trebuie să abuzăm mai mare asupra modei vestimentare o au
Această afecţiune poate fi dobândită sau
scot  limba  spre  a-şi  exprima  surpriza). congenitală. în acest din urmă caz ea se de ele. Memoria' cultivându-se prin exer- femeile  tinere.  Cu  toate  acestea,  majo-
Mimica exprimă mai bine decât cuvintele manifestă după înţărcare, prin indolenţa şi ciţiu,  este  preferabil  să  ne  străduim  să ritatea  femeilor interogate  (75%) declară
intenţia persoanei care vorbeşte. Unele tul- retardarea psihomotorie a copilului, care se memorizăm direct ceea ce dorim să învă- că ele  ţin  pasul  cu  moda  spre  a  se  con-
burări mentale perturbă expresia mimică, îngraşă fără a creşte, pare buhăit şi rămâne ţăm prin repetiţie şi  legând noile cunoş- forma grupului, confirmând  astfel  opinia
exagerând-o (în manie mai ales), sărăcind-o întârziat  pe  plan  intelectual  (idioţie*). tinţe de cele pe care deja le posedăm. lui  H.  Spencer,  care  sublinia  partea  de

198 199
MOTIVAŢIE MUTILARE

tulburărilor  mentale.  Este  vorba  de  o MULŢIME,  grupare  a  unui  mare MURRAY  (Henry  Alexander).  psi-
bine  reglate,  munca  poate  fi  sursă  de
reeducare a persoanei, începând cu rege- număr de oameni într-o masă amorfă. holog  american  (New York,  1893  -
inadaptare. Cel mai adesea ea contribuie
nerarea obişnuinţelor.  Bolnavul este  mai După  concepţiile  lui  G.  de  Tarde Cambridge,  Massachusetts,  1988).
la buna inserţie socială a omului, dându-i
întâi  ţinut în  izolare, stând  la>pat într-o (1843-1904) şi G. Le Bon (1841-1931), o ocupaţie regulată, care îl pune în valoare După studii de istorie la Harvard (1915),
stare de totală inacţiune. Apoi, progresiv, mulţimea nu este decât o masă eterogenă în  raport  cu  semenii  săi  şi  îi  dă  posibi- face  studii  de  fiziologie  şi  obţine  un
este determinat să-şi reia activităţile. Acest de  indivizi, fără un  liant  special, reuniţi litatea să acceadă la autonomia financiară, doctorat în biochimie (1927). Interesat de
tratament,  care  combină  metodele  de întâmplător, ncavând nici legi şi nici obli- în  terapeutica  maladiilor  mentale,  des- psihologia  medicală,  face  un  stagiu  la
antrenament, direcţionarea morală şi expe- gaţii, grupaţi ocaziona] într-un ansamblu puiată de caracterul ei frustram şi  silnic, Ziirich,  unde  ia  parte  la  cercetările  lui
rienţa  realităţii,  s-a  dovedit  eficient  în efemer. Psihosociologii moderni, dimpo- a cucerit, chiar, un loc important (ergo- C. G. Jung. Reîntors în Statele Unite, este
nevrozele  fobice  şi  obsesionale. trivă, disting mai multe tipuri de mulţimi, terapie'). Pentru a o face accesibilă subiec- chemat  să conducă clinica psihologică a
fiecare  cu  caracteristicile  sale  proprii: ţilor handicapaţi fizic sau mental, a căror Universităţii Harvard. îşi orientează cerce-
MOTIVAŢIE,  ansamblu  de  factori unele  sunt organizate  dinainte (miting); integrare într-un mediu normal este impo-
dinamici  care determină  conduita tările spre explorarea personalităţii, pune
altele sunt ocazionale (baluri populare) sau sibilă, munca este  modificată în  ceea ce la punct Thematic' Apperception Test şi
unui  individ. sunt  spontane  (mulţimea  de  gură-cască priveşte tehnica şi ritmul ci. Ceea ce numim participă la reconstituirea Institutului de
Lucrările neurofiziologilor(K.S. Lashley) atrasă de un accident). „muncă protejată" constituie o tranziţie de
şi ale etologilor (K. Loren/, N. Tinbergen) psihanaliză  din  Boston  (1931).  Există  o
Mulţimile sunt capabile de reacţii exce- traducere franceză a cărţii sale Explorarea
au demonstrat că comportamentul depinde sive de entuziasm  sau de  violenţă cărora etapă utilă, dacă nu necesară, între readap-
de modificările interne (neuroendocrine) personalităţii (1938).
nu le scapă nici oamenii cei mai stăpâniţi. tarea profesională a foştilor bolnavi, vinde-
şi de excitanţii externi (mediu) care acţio- Pentru a se explica unanimitatea acestei caţi  dar  încă  imperfect  adaptaţi  la  viaţa
nează asupra creierului. Este posibil să se dinamici s-a invocat contagiunea mentală*, MUSCULAR,  în  clasificarea  lui
socială obişnuită. ->• ATELIER PROTEJAT;
declanşeze comportamentul sexual al pisicii în realitate, individualitatea subiecţilor nu C.  Sigaud, reluată de L.  Mac Auliffe,
CENTRU  DE  AJUTORARE  PRIN  MUNCĂ.
prin injectarea unor mici cantităţi de hor- se  dizolvă  în  mulţime.  Fiecare  posedă tip de constituţie caracterizat de o
moni estrogeni în zona posterioară a hipo- predispoziţii care îi determină conduita. morfologie  de  atlet.
MUNCĂ  LA  BANDA  RULANTĂ,
talamusului. Modificarea organică provo- Aceste tendinţe, cărora li s-a demonstrat Acest  tip  corespunde  mezomorfului'
cată de aceste stimulări creează o stare de mod  de  muncă  în  care  produsul
originea  psihologică  şi  socioeconomică lui  W.  H.  Sheldon  şi  atleticului"  lui
tensiune care determină comportamentul de  fabricat  se  deplasează  într-o
(violenţele colective se înmulţeau în sudul cadenţă determinată şi se opreşte, E. Kretschmer.
animalului. Putem deci considera că moti-
Statelor Unite când, de exemplu, scădea succesiv,  în  faţa  muncitorilor,
vaţia  este  primul  element  cronologic  al MUTILARE,  deteriorare  sau  sec-
preţul  bumbacului), găsesc prilejul  să se însărcinaţi  fiecare  cu  o  operaţie
conduitei: ea este aceea cure nune în mk. ţionare  a  unei  părţi  externe  a
exprime în manifestaţii populare în care bine  definită.
care organismul, persistând până la redu- individul, devenit anonim, este încurajat Unii muncitori preferă munca la banda corpului.
cerea tensiunii. de sentimentul unanimităţii. Se observă la unele popoare cu ocazia
Psihologia clasică  face  distincţie între degajaţi  de  orice  responsabilitate.  Alţii, unor ceremonii religioase (circumcizia sau
motive şi mobiluri, primele fiind cauzele MUNCĂ,  activitate  fizică  sau inte- dimpotrivă, nu suportă nici ritmul pe care excizia clitorisului)  sau ca deznodământ
intelectuale ale actelor noastre, iar celelalte lectuală  cerută  de  societate  sau li-l impune banda, nici munca parcelară pe al unor bătălii (mutilarea organelor geni-
cauzele  afective. Această diferenţiere este care se impune în vederea atingerii care  o  efectuează,  suferind  din  cauza tale, scalpări etc).  Semnificaţia abisală a
însă artificială şi iluzorie. De fapt, la ori- unui scop determinat. relaţiilor  depersonalizate  care  există  la acestor obiceiuri  este, probabil,  aceea  a
ginea conduitelor noastre nu stă numai o Practicată în  mod  liber  şi  cu  plăcere, toate eşaloanele. Munca la banda rulantă unei castrări".
cauză, ci un ansamblu indisociabil de fac- munca  poate  fi  benefică  pentru  perso- tinde să dispară. Cu timpul, munca omului Automutilarea poate fi practicată într-un
tori, conştienţi şi inconştienţi, fiziologici, nalitatea umană. Dar, prin caracterul ei de se  va limita la sarcini  de  comandă şi  de scop utilitar (secţionarea policelui pentru
intelectuali,  afectivi,  sociali,  care  sunt constrângere şi mai ales atunci când maşina reparaţie, care  fac  apel  la  reflecţie  şi  la a scăpa de serviciul militar). O întâlnim şi
într-o interacţiune reciprocă. nu-i cere muncitorului decât automatisme actul decizional. la  unii  psihopaţi,  în  cursul  unui  raptus
în psihoze'şi  nevroze', a imaginat tot  felul  c o n t r a  a n g o a s e i ,  c o n s t â n d  d i n întâi  la Lyme Regis, iar începând din anul proscrise, cum sunt „plan"'  sau „reflecţie",
de tratamente (hidroterapie, sismoterapie  ,  negarea  evidenţei. 1927 în satul  Leiston),pe care îl va anima au  fost  reintroduse,  dând  astfel  naştere
chimioterapie,psihoterapie"...), dar rămâne  Subiectul  transfigurează  faptele  reale, timp de o jumătate de secol, până la moartea unui  behoviorism  subiectiv. în  totală  con-
incapabilă  să  spună  de  ce  cutare  persoană  neplăcute  sau  anxiogene.  refuzând  să  le sa.  Neill  predică  aşa-numitul  self-govern- tradicţie cu  ideile  lui  J.  B.  Watson".
este  nebună. Ba, lucru încă şi  mai  grav, nu  recunoască  şi  substituidii-le  fapte  ima- ment'.  Pedagogia  sa  vizează  să-l  elibe-
este  sigură că  se  poate  face distincţie între  ginare, opuse.  Copilul,  deşi  îşi  păstrează reze  pe  copil  de  povara  represiunii  (care NEOLOGISM,  c u v â n t  n o u  sau
duce la teamă, supunere, pasivitate, ură şi expresie  n o u ă .
La începutul anilor  1970, în Statele  Unite,  a nega existenţa a tot ceea ce îi displace în dispreţ), permiţându-i  să-şi  manifeste pro- Introducerea  în  limbaj  a  unor  cuvinte
L. Rosenhan a organizat următoarea expe-  această realitate.  Un  băieţel, de  exemplu, pria  sa  dorinţă,  spotaneitatea. bucuria  şi neoformate  răspunde  în  mod  firesc  tre-
rientă:  trei  femei  şi  cinci  bărbaţi  (patru  c a r e  (>lle  m l l l t  la  situaţia  sa  de  copil  unic, creativitatea.  Ideile  lui  A.  S.  Neill  sunt buinţei  de  îmbogăţire  a  limbii  (doci-
psiholoai.  un  psihiatru,  un  pediatru,  un  a t u n c i  c a n d  '  se  a n unţă  naşterea  unei  suri- expuse  în  mai  multe  lucrări,  dintre  care mologie  sau  iatrogenie,  de  exemplu)  sau
pictor, o  menajeră)  trebuiau  să încerce  să  ( ) a r c .  răspunde:  ,.Nu-i  adevărat!"  Asa  şi cităm: Copiii liberi din Summerhill (1960); unei  intenţii  deliberate  („frangleză").  în
se  facă  internaţi  într-unui  din  12  spitale  a d u l t u l  n o r m a l  l l n e o r l {u e  d c
£   °  r e a l i t a t e Libertate, nu anarhic (1967). psihopatologie  ea  este  simptomul  unei
psihiatrice  indicate, pur şi  simplu  pe  ba/a  insuportabilă, negând-o.  Schizofrenicul  îşi alterări  a  gândirii,  a  relaţiei  interumane.
declaraţiei  că  auzeau  voci  confuze  Odată  reconstruieşte  un  univers  privat în  care  el NEOBEHAVIORISM,  formă  de Neologismele  apar  frecvent  în  limbajul
internaţi, pseudopacienţii  trebuiau să se  «
aseste
  P l l l c r e a - omnipotenţa, liniştea  pe behaviorism  care,  depăşind  schema deliranţilor  cronici  şi  al  schizofrenicilor.
comporte  normal,  să  fie  disciplinaţi  s,  c a r e  l u m c a  r e a l ă  {  l c  r e f u z i i
' simplistă  stitnul-râspuns  a  behavo-
amabili  si  să susţină că  vocile  dispăruseră. rismului  clasic,  ţ i n e  s e a m a  de  noile NERVOS, în sistemul lui G. Heymans
Toţi  în  afară de'umil  au  fost  internaţi  cu  NEGATIVISM,  r e z i s t e n ţ ă  la  orice fapte  ale  e x p e r i e n ţ e i  şi  de  elemen- şi  E.  Wiersma,  t i p  de  c a r a c t e r
diagnosticul  de  schizofrenie.  Spitalizarea   s o l i c i t a r e
- t e l e  a n u m i t o r  d o c t r i n e  filosofice m a r c a t  de  o  e m o t i v i t a t e  superioară
lor a durat  19 zile, în  medie.  înşelătoria  nu  Subl< ul
f  'fgatlV1St  P ° a t e U  P a S 1 V ' i n e r t ' sau  psihologice. mediei  (E),  o  a g i t a ţ i e c o n t r a r ă acţi-
f

a  fost  nicidecum  descoperită  si  ei  au  fost  r e f u z a n d  S a  d c S C h l d ă  C K h u   S a  v


" - "rbea"că' Către  1930,  sub  influenţa  fizicianului unii  eficiente  (nA)  şi  un ecou  primar
trimişi  la  casele  lor  ca  „schizofrenici  m  Să  S e .  a  i m e n t e z e -  °»  P M t e  h  »ct.v,  reac- P.  W.  Bridgman  şi  a  unor  logicieni  ca al  excitaţiilor  (P).
.  .  c  .  .  tionand  prin  fuga  sau  printr-o  atitudine
stare de renusic  . Pericolul unei asemenea  •  ^^  ^  ^  ..  d e  l a  ^  Q R. Carnap (1891-197») şi  L.  Wittgenstein Trăind momentul  prezent, nervosul este
...cemtud.m  este  extrem, întrucât one.ne  b o l n a y ă  c e r e  Q S  u n  r  c u (1889-1951), s-a dezvoltat  un  behaviorism mereu în căutare de noi experienţe. El este
se  singulanzează  într-un  fel  sau  altul  riscă  ,  s e  a J u c e  h a r u ,  ^  g a  f |  a n m c ă operaţional. Neobehaviorismul subliniază cu  plăcere  excesiv  şi  excentric,  neliniştit,
să fie calificat drept „nebun". -+ NEVROZA;  U  n e g a t i v i s m u |  c a p ă t ă  s e m n i f i c a t i a
importanţa determinantă  a  sistemului  de generos,  chiar  risipitor.  Trebuinţa  de
PSIHOPATIE;  PSIHOZĂ.  u n u i  p r o t e s t  p ] j n  d e  r e v o l t -  c o m r a  u n o r
referinţă  adoptat  de  cercetător  în  rezul- senzaţii  noi  îl  împinge  la o  viaţă  instabilă,
tatele obţinute. C.  L. Huli este una dintre de  vagabond.
frustrări  afective  (simţite  ca  atare, dar  nu
NECROFILIE,  perversiune  sexuală  .  L a  a d o l e s c e n t principalele figuri  ale acestei mişcări. Doc-
î l l t o t d e a u n a  o b i e c t i v  r e a l e )
a  cărei  c a r a c t e r i s t i c ă  e s t e  a t r a c ţ i a  s i  ] a  a d u l t  a c e a s t ă  a t i t u d i n e  c o r c s p u n d c
trina sa, care  insistă asupra necesităţii unei NESTOR  (lacob-Marius),  p s i h o l o g
morbidă  m a n i f e s t a t ă  de  un  subiect  reflIzului  de  a .j  contacta  pe  semeni  şi  de a
metode  ipotetico-deductive  în  psihologie, ş i  p s i h o p e d a g o g  r o m â n  (Focşani,
faţă  de  cadavre.  s e  î n c a d r a  m  realitatea  exterioară;  o  întâl-
se  opune  behaviorismului  molar,  al  cărui 1 9 0 1 - B u c u r e ş t i ,  1989).
Acesta  le  contemplă,  le  palpează  şi  n i m  f r e c vent  în  demenţa  precoce,  unde
principal  reprezentant este E. C. Tolman. Figură  reprezentativă  din  pleiada  de
merge  până  la practicarea coitului  cu  ele.  negativismul este  un  „simptom cardinal". Acesta, influenţat de Gestaltpsychologie", psihologi  formaţi  la  Universitatea  din
Se  pare  că  la  originea  acestei  perversiuni, consideră că studiul comportamentului nu Bucureşti  sub  influenţa  lui  C.  Rădulescu-
mai  cunoscută sub numele de  vampirism.  NEILL  (Alexander  Sutherland),  peda- poate  ignora  factorii proprii  organismului. Motru'. A  pus bazele unei psihologii  şco-
stă vederea corpului  unei rude defuncte, pe 
g o g  b r i t a n i c  (Forfar,  S c o ţ i a ,  1 8 8 3
El  transformă  deci  schema  iniţială  S-R lare, preconizând tratarea în învăţământ a
care  copilul  mic  a  iubit-o  foarte  mult. 
- Aldeburg,  Suffolk,  1973). în S - O - R (stimul - organism - răspuns). fiecărui  şcolar  „conform  structurii  sale
După ce  a  condus  o  şcoală internaţio- în aceeaşi optică, B. F. Skinner a dezvoltat totale".  A  proiectat  pregătirea psihologilor
NEGARE  sau  TĂGĂDUIRE  A  nală în Germania, apoi la Viena, fondează noţiunea  de  condiţionare  operantă".  La şcolari  într-un  centru  special  —  Insti-
REALITĂŢII»  m e c a n i s m  de  apărare  propriul  său  stabiliment, Summerhill (mai începutul  anilor  1960,  concepte  iniţial tutul  de  biotipologie  şi  eugenie  şcolară.
NEVROZA  DE  ABANDON NORMAL

subiectul este în mod dureros con- NEVROZĂ DE CONSTRÂNGERE, NIVEL  MENTAL  sau  NIVEL  INTE-


ştient. interior,  care  opune  forţele  impulsionale sinonim  al  nevrozei  obsesionale. LECTUAL,  grad  de  eficienţă  intelec-
Tulburările  fohice  (agorafobia,  de ale „Sinelui"  instanţelor morale (Supraeu'), în  noua  traducere  franceză  a  scrie- tuală  m ă s u r a t  prin  m e t o d a  testelor.
exemplu),  suirile  anxioase  (panica,  obse- provoacă  angoasa, contra  căreia  subiectul rilor  lui  S.  Freud  (Ouvrcs  completcs, Nivelul  mental  urmează  o  dezvoltare
siile etc), isteria sunt principalele  nevroze. încearcă  să  lupte  mobilizând  anumite 1988), această expresie o înlocuieşte pe aproape  paralelă  cu  creşterea  fizică  şi,  ca
Foarte răspândite, stările nevrotice prezintă mecanisme  de  apărare"  inadecvate. cea  veche,  „nevroză  obsesională",  fiind şi  aceasta, depinde  atât  de  factorii  consti-
unele  caractere  comune:  nevroticul  nu  se 3) Tezele culturaliste (K. Horney") com- mai aproape de sensul expresiei germane tuţionali  cât  şi  de  factorii  socioeconomici
pletează  vederile  lui  Freud, relevând  rolul \Zwangsncurose,  în  limba  germană  — şi  culturali.  Un copil  crescut la ţară, obiş-
simte  în  apele  sale.  îi  lipseşte  încrederea
declanşator  al  presiunilor  sociale  (fami- nota trad.].  • OBSESIE. nuit  să  raţioneze  pornind  de  la  situaţii
în  rolul  său  social;  este  agresiv  faţă  de
liale,  conjugale,  economice).  Se  relevă practice,  nu  are  aceeaşi  formă  de  inteli-
ceilalţi  (ironie...)  sau  faţă  de  sine  însuşi
uneori, la  unii  nevrotici, prezenţa de  tare NEVROZISM,  t e r m e n  folosit  de genţă  ca  un  licean  de  aceeaşi  vârstă  care
(tentativă de  suicid);  prezintă  tulburări  de trăieşte într-un  marc oraş, care  a fost învă-
ereditare  sau  de  reale  dificultăţi  socio- H.  J.  Eysenck  pentru  a  desemna
somn  (insomnie  sau  hipersomnie),  de economice, dar caracteristica  permanentă ţat  să  se  servească de  un  limbaj  bogat  şi  să
anxietatea  şi  instabilitatea  emo-
sexualitate  (frigiditate  sau  impotenţă, găsită  la  toţi  aceşti  subiecţi  nevrotici  este ţională  a  unei  persoane. raţioneze  în  plan abstract.  Amândoi  pot  fi
abstinenţă  sistematică  sau  masturbare)  şi de  ordin  psihologic;  toţi  sunt  lipsiţi  de
pare  a  obosi  exagerat  de  uşor.  Epuizarea maturitate  afectivă;  ei  se  comportă  la în  sine  caracter  patologic.  Ea este  terenul nivelul  lor  mental  este  indispensabil  să-
sa reală este consecinţa eforturilor inconştiente vârsta  adultă  în  mod  infantil,  reacţionând pe care se poate clădi o nevroză, dar aceasta supunem  unor probe  diferite.  Din  aceleaş
pe  care  le  face  de  a  lupta  împotriva inconştient  la sittiaţii  actuale  (profesionale, nu este  ineluctabilă.  Eysenck a pus în evi- motive,  nu este  nimerit  să  luăm  în  consi
impulsiilor  sale  sexuale  şi  agresive.  Toate sexuale, sociale), în  funcţie de criterii pue- denţă  două  trăsături  principale  ale  perso- derarc  rezultatele  şcolare  pentru  a  apreci;
aceste  simptome  nevrotice  sunt,  la  urma rile şi de ataşamente  sau  ură aşa cum  le-au nalităţii:  „extraversiunc"-  introversiune*" inteligenţa  unui  şcolar:  „nivel  şcolar"  ni
trăit  în  copilărie. şi  nevrozism  sau  „stabilitate  -  instabilitate este  sinonim  pentru  „nivel  mental".
emoţională".  Aceste  două  trăsături  fiind
interioare  pe  care  este  incapabil  să  o Nevro/a, care poate fi declasată printr-un
independente  una  de  alta,  acelaşi  individ NORADRENALINĂ MEDIATOR
domine,  clementele  ei  esenţiale  scăpând şoc  emoţional  (bombardament,  moartea
poate  fi, de  exemplu, extravertit  şi  instabil CHIMIC.
conştiinţei  sale.  Noţiunea  de  conflict  este cuiva drag. eşec şcolar), de dificultăţi  mate-
sau  introvertit  şi  stabil.  După  acest  autor,
fundamentală  şi  o  regăsim în  toate  teoriile riale  sau  de  surmenaj,  rareori  este  soco-
factorii  genetici  joacă  un  rol  foarte  mare NORMAL,  c o n f o r m  u n e i  reguli.
explicative  ale  nevrozei  (cu  excepţia tită  de  anturaj  drept  o  veritabilă  maladie.
în  gradul  de  extraversiune  -  introversiune Normalitatea  este  o  noţiune  relativă,
Părinţii  (şi  chiar  unii  medici)  nu  înţeleg
aceleia a  lui  P.  Janet). şi  în  acela  de  nevrozism. variabilă  de  la  un  mediu  sociocultural  la
această  afecţiune  mentală,  care  nu  are
1) Reflexologii,pe urmele lui I. P. Pavlov, altul  şi  în timp:  este ceea ce  se observă cel
cauză  organică  cunoscută;  chiar  şi  bol-
au  creat  nevroze  în  mod  experimental  la NIMFOMANIE,  e x a g e r a r e  a  apeti- mai  adesea  într-o  societate  dată.  la  data
navul  ignoră  cauzele  indispoziţiei  şi
animale,  plasându-le  în  situaţii  conflic- t u l u i  sexual  la  femei. cutare.  într-un  ansamblu  statistic  a  cărui
angoasei  sale.  Terapeutica, esenţiaimente
tuale. După ce au condiţionat un subiect să în  limbajul  popular  se  confundă  adesea dispersie  este  normală  (curbă sub  formă  de
psihologică,  poate  lua  forma  unui  sprijin
reacţioneze  diferit  la  vederea  unui  cerc această  stare  cu  isteria".  Nimfomania pare clopot),  notele  care  se  apropie  de  media
moral,  dar  cele  mai  bune  rezultate  le  dă
(care  era  asociat  cu  o  recompensă)  şi  la uneori  legată  de  o  defectuoasă  funcţionare aritmetică"  sunt  caracteristice  pentru  nor-
psihanaliza.  Nevroza  diferă  prin  natura ei
a sistemului hormonal, dar o întâlnim mai malitate;  dimpotrivă,  acelea  care  se  situ-
vederea  unei  elipse  (descărcare  electrică de  psihoză,  nevroticul  păstrând conştiinţa
ales în crizele de excitaţie psihică (în manie ează  la extremităţile curbei  sunt  anormale,
dureroasă  pentru  animal),  ei  diminuau stării  sale  morbide, pe  când  psihoticul  îşi
îndeosebi).  Ea poate fi cauza angoasei  şi  a în medicină, există tendinţa de a se  asimila
progresiv  diametrul  mare  al  elipsei  până  la clădeşte  o  realitate  imaginară  a  delirului,
obsesiilor  în  cazul  în  care  femeia  luptă omul  normal  individului  perfect  sănătos,
al  face prea puţin  distinct de  cerc.  în  acest pe  care  o  ia drept  adevărata  realitate.
contra dorinţelor ei. individ  care, la  drept  vorbind,  nu  există.
moment, animalul, nemaiştiind ce răspuns
să dea, devenea anxios, se agita  şi  prezenta NEVROZĂ  DE  ABANDON. Sino-
un  întreg  ansamblu  de  tulburări  psiho- n i m u l a b a n d o n i s m u l u i .  --•  ABANDON;
somatice". ABANDONIC.

210
OBSERVAŢIE

OBIŞNUINŢĂ,  fenomen  de  adap- de  a  acţiona  care  apare  după  un


tare  progresivă  a  unei  fiinţe  vii  la efort  important.
anumite condiţii  noi de existenţă. Reacţie normală, oboseala este în acelaşi
Aclimatizarea  unei  plante  tropicale timp semnal de alarmă şi punere în joc a
într-o ţară temperată este un exemplu de

o
mecanismelor de apărare ale organismului.
obişnuinţă artificială. Omul dă dovadă de Oboseala acută (aceea generată de un marş
aceeaşi plasticitate. Termenul obişnuinţă lung, de exemplu) dispare rapid ca urmare
este uneori utilizat şi în sensul de contrac- a odihnei. Dimpotrivă, oboseala cronică,
tare a „toxicomaniei'-. Este de preferat să consecutivă  efortului  zilnic  repetat,  are
se vorbească de o fmmacodependenţă' sau efecte  durabile  care  îi  dau  un  caracter
de dependenţă de droguri. Oricum, ter- patologic. Are  loc o uzură nervoasă care
vocabularul  toxicomaniilor  întrucât  este dureri difuze (în spinare, abdomen), difi-
ambiguu. cultăţi  intelectuale (instabilitatea atenţiei,
OBEZITATE,  exces ponderal. afectivă, individul  se  repede  să mănânce pierderi de memorie), modificări ale som-
Acest  fenomen fizic este  legat de func- de fiecare dată când este frustrat şi în felul OBIŞNUIRE  (HABITUATION), nului şi dispoziţiei (iritabilitate, pesimism,
ţionarea sistemului nervos central, de care acesta devine obez. termen  folosit  de  R.  Dodge  (1923) anxietate, nehotărâre), iar uneori tulburări
depinde echilibrul endocrin. S-a descoperit pentru  a  desemna  fenomenul,  cu psihosomatice"  (ulcer  gastric,  hiperten-
într-adevăr, la baza creierului, un nucleu OBIECT (bun, râu, parţial)  *  KLEIN totul general  şi vital,  al deprinderii siune arterială) sau mentale. Se evaluează
unui organism cu anumite excitaţii la  o  treime  proporţia  muncitorilor  care
al  foamei  şi  s-au  putut  provoca  în  mod (MELANIE).
senzoriale repetate, la care nu mai
artificial obezităţi la animal prin excitarea
OBIECT  TRANZITIONAL,  obiect reacţionează  întrucât şi-au pierdut oboselii. Există şi  oboseli misterioase, ca
acestei zone a hipotalamusului. (în veci- semnificaţia.
nătate şi în sinergie cu el funcţionează un material  care,  pentru  sugar  şi acelea apărute în  1982 în Statele  Unite,
„centru al saţietăţii".) copilul  mic,  are  o valoare specială. Dacă,  de  exemplu,  facem  să  cadă  o care îi afectează în general pe tineri (albi)
Acest obiect (o cârpă, un animal de picătură de apă pe corola unei anemone de din mediile înstărite. Aceştia se simt deo-
Obezitatea cunoaşte multe cauze: ere-
pluş...)  are efectul liniştitor al  unui mare,  aceasta  se  contractează, dar  la  a dată epuizaţi, deprimaţi, incapabili de a
ditate, dezechilibru important între aportul douăzecea excitaţie ea încetează  să mai
substitut  al  mamei;  el  facilitează mai face efort intelectual, prezentând dife-
alimentar  şi  eforturile  făcute  de  individ, tranziţia  de la ataşamentul faţă  de reacţioneze. Obişnuirea corespunde unui
tulburări  psihologice.  Condiţiile  psiho- rite tulburări neurologice. Toate etiologiile
mamă  la  relaţia  cu  alte  elemente nivel elementar de învăţare". posibile au fost luate în considerare (viru-
afective joacă, într-adevăr, un rol cert:  la din mediu.
o populaţie de 141) de subiecţi, G. Touraine suri, bacterii, paraziţi  etc), dar cauzele
Obiectul  tranziţional  apare în general OBLATIVITATE,  conduită  gene- acestei forme de oboseală rămân încă necu-
şi  colaboratorii observă că jumătate este între  patru  şi  douăsprezece  luni,  în roasă,  altruistă  în care  subiectul  se noscute.  Tratamentul  oboselii  este,  mai
compusă  din  copii  nedoriţi  care  au  un momentul în care mama, prinsă de ocu- estompează,  străduindu-se să satis- presus de orice, odihna la aer curat, dar
sentiment acut de insecuritate. Taţii sunt paţiile ei,începe să se îndepărteze puţin de facă  trebuinţele aproapelui  său,  de
în general molâi, iar mamele au suferit în adevăratul remediu este profilactic: organi-
copilul ei. Acest obiect îl ajută pe copil să la care nu aşteaptă nimic în schimb. zarea muncii în aşa fel încât să se suprime
copilărie de sărăcie. Dezacordul conjungal restabilească continuitatea ameninţată de Iubirea  autentică,  dezinteresată,  care microtraumatismele (zgomote inutile, ilu-
este frecvent. Părinţii, confuz conştienţi de separare  şi  să  se  diferenţieze  de  lumea face să se accepte în mod spontan sacri- minat  defectuos)  şi  respectarea  regulilor
nedreptatea pe care o fac copiilor, au o înconjurătoare. Investit atât de libidoul' ficiul de sine, este o raritate; ea arată că s- de igienă.
atitudine exagerat protectoare faţă de ei, îi Eului,  care  orientează  individul  spre  el a atins gradul cel mai înalt de dezvoltare
supraalimentează şi  le interzic exerciţiile însuşi, cât şi de libidoul obiectul, care se afectivă.
fizice, socotite periculoase. După această îndreaptă  spre  fiinţe  şi  lucruri, obiectul OBSERVAŢIE,  metodă  care  are
veritabilă condiţionare", obişnuit să caute tranziţional deschide subiectului accesul la drept  scop  relevarea  unui  număr
jucării şi  la socialitate. OBOSEALĂ,  impresie  de  indispo- oarecare de fapte naturale,  pe baza
în mâncare o compensaţie la insatisfacţia ziţie  şi  de  diminuare  a  capacităţii cărora  va  fi  posibilă  formularea
212
213
OGIVA  LUI  GALTON

OGIVA  LUI  GALTON,  curbă stu- OLIGOFRENIE,  arieraţie  m e n t a l ă . ONANIE,  m a s t u r b a r e . idei  fixe  (pe  tema  geloziei,  de  exemplu),
diată de F.  Galton,  curbă care repre- Oligofrenia,  insuficienţă  a  dezvoltării Termenul  face  aluzie  la  personajul care  pot  constitui  nucleul  unui  veritabil
z i n t ă  r e p a r t i z a r e a  n o t e l o r  l a  t e s t e intelectuale, se opune demenţei", care este biblic  Onan,  care,  obligat  să  se  căsăto- delir' cronic.  -•  DELIR.
în  funcţie  de  ranguri. o  deteriorare,  o  pierdere  patologică  a rească cu  văduva  fratelui  său, a refuzat  să-i
Dacă,  de  exemplu,  rânduim  într-un inteligenţei. dea  acesteia o  posteritate.  Având în  vedere OPENDOOR,  c u v â n t  e n g l e z  c a r e
singur  şir,  în  ordinea  înălţimii,  un  mare Cauzele  oligofreniei  pot  fi  ereditare, această  etimologie,  termenul  onanie  ar î n s e a m n ă  „uşă  d e s c h i s ă " .
număr de recruţi, observăm că între extre- infecţioase,  traumatice,  sau  pot  ţine  de trebui  să  desemneze  mai  degrabă  coitus în  centrele  spitaliceşti  specializate  în
mităţile  şirului,  unde  se  situează  câţiva mediu.  Există  familii  de  oligofreni.  După interruptux  decât  căutarea  de  satisfacţii psihiatrie  numeroase  servicii  sunt  „des-
subiecţi  foarte  scunzi  sau  Toarte  înalţi,  se unii  autori,  dacă  unul  dintre  părinţi  este
autocratice. chise",  adică  bolnavii  pot  ieşi  din  pavi-
găseşte  cea  mai  mare  parte  a  populaţiei. arierat, 46,1%  dintre descendenţii  lor  vor
lion  şi  se  pot  plimba  fără  supraveghere.
fi şi ci arieraţi (C. Brugger); dacă amândoi
Dacă  unim  printr-o  linie  continuă  creş- ONICOFAGIE,  o b i ş n u i n ţ ă  d e  a ş i Trăindu-şi  astfel  libertatea, ei  îşi  regăsesc
părinţii  sunt  atinşi,  atunci  proporţia  de
tetele capetelor tuturor recruţilor, obţinem roade  unghiile. sensul  responsabilităţilor  şi  îşi  încep
copii  oligofreni  urcă  la  90,7%  (Reiter  şi
o  curbă  în  formă  de  ogivă.  Dacă, în  sfâr- Acest tic se întâlneşte nu numai la copiii readaptarea  socială.
Osthoff).  Pot  interveni  şi  alţi  factori  pato-
şit,  divizăm  efectivul  eşantionului'  res- emotivi,  ci  şi  la  adolescenţi  şi  adulţi.
geni:  rubeola  care  survine  la  femeie  în
pectiv  în  fracţiuni egale:  în 4  (cvartile), în Onicofagia  se  raportează  la  o  stare  de OPERAŢIE  CONCRETĂ,  în termi-
primele trei  luni de gestaţie, incompatibili-
10  (decile)  sau  în  100  (centile), obţinem indispoziţie  afectivă  nedefinită  şi  poate  fi nologia  lui  J.  Piaget,  proces  de
tatea sanguină, anoxia*  la  naştere etc.
clase  cărora  le  cunoaştem  valorile  limită interpretată  ca  un  semn  de  anxietate, ca gândire  care  se  referă direct  la rea-
Funcţionarea  mentală  a  subiecţilor
corespunzătoare, fiind  de  ajuns  să  le citim
profund  arieraţi  dovedeşte  o  configuraţie descărcare  psihomotorie  a  unei  tensiuni litatea  tangibilă  şi  nu  la  propoziţii
pe ordonată.  Acest procedeu permite obţi-
particulară  în  care  predomină  intoleranţa puternice. verbale.
la  frustrări  şi  în  special  incapacitatea de  a Operaţiile concrete apar către vârsta de
lonare), datorită căreia este  posibil  să  cla- admite  ca  satisfacerea  unei  dorinţe  să  fie ONIRISM,  activitate  m e n t a l ă  com- 7-8 ani. Spre  12-13 ani fac loc operaţiilor
săm  orice  subiect  care  aparţine  aceleiaşi amânată (ca în psihozele infantile). Copilul parabilă  cu  visul,  caracterizată  prin formale,  datorită  cărora  devine  posibil
populaţii. în psihometrie*  acest sistem este trece  în  acest  caz  prin  furii  violente  sau derularea  de  imagini  şi  scene vizuale, raţionamentul ipotetico-deductiv.-> TEORIA
în  mod  frecvent  utilizat  pentru  etalonarea prin alte reacţii emoţionale -» DEFICIENŢĂ t r ă i t e  de  s u b i e c t  ca  şi  c u m  ar  fi OPERATORIE.
testelor*. INTELECTUALĂ. reale.
Acesta  pare  preocupat,  vrăjit  sau  îngro- OPERAŢIE  FORMALĂ  -  TEORIA
zit de cele ce vede şi  aude. în unele cazuri OPERATORIE.
participă  la  acţiune,  interpelează  perso-
najele  sati  fuge  de  pericole  imaginare, OPINIE, judecată subiectivă,  înte-
nemaipercepând realitatea exterioară decât meiată  pe  o  c u n o a ş t e r e  vagă  a
într-un  mod  foarte  vag.  Studiat  îndeosebi realităţii,  care  reflectă  modul  de  a
de E. Regis, onirismul sau delirul oniric, vedea,  starea de  spirit,  atitudinea
care  survine  în  unele  stări  infecţioase  sau unei  persoane  sau  a  unui  grup  faţă

nrwiiifaiii
toxice  (mai  ales  alcoolism),  dar  şi  ca de o valoare determinată.
urmare  a  unui  violent  şoc  afectiv, furni- Opiniile unui subiect sunt revelatoare în
zează  materialul  de  bază  al  stărilor  deli- privinţa  caracterului  său;  ele  ne  infor-
rante pasagere.  Evoluţia nu este în general mează asupra sistemului de valori cărora
favorabilă.  în  scurt  timp  (câteodată  în le este ataşat, asupra rigidităţii sau flexi-
câteva ore) dispare, pe măsură ce  se  ame- bilităţii atitudinilor sale, asupra aspiraţiilor
liorează  starea  generală  a  bolnavului.  Nu personale.  Ca  şi  atitudinile,  opiniile  se
rareori,  însă,  subiectul  rămâne  cu  unele elaborează în  interacţiunea  socială, sub
Ogiva lui Galton: reprezentarea notelor în funcţie de ranguri

217
ORTOFONIE

secundar şi la cel superior. în conformitate naţional  de  orientare  şcolară  şi  profe


cu decretul din 7 iulie  1971. cu privire la sională (O.N.I.S.E.P.), le stă la dispoziţie
organizarea  de  servicii  însărcinate  cu pentru  ai  ghida în  alegerea  unei  filiere.
informarea şi orientarea, ca şi în confor-
mitate cu decretul din  12 februarie  1973, ORTOFONIE,  ansamblu  de  trata-
referitor  la  procedurile  de  orientare  în mente  destinate  să  corecteze  tul-
învăţământul public, observarea şcolarilor, burările  vocii,  vorbirii,  precum  şi
începută  din  clasa  a  Vi-a,  continuă  pe ale  limbajului  oral  şi  scris.
parcursul a mai mulţi ani (ciclul de obser- Ortofoni.ştii  sunt  abilitaţi  să  trateze
vaţie). Orientarea este asumată de consiliul majoritatea  tulburărilor  de  limbaj,  mai
chisci a V-a şi a Ill-a, care se reuneşte la ales bâlbâială", şi  să asigure demutizarea
finele  trimestrului  al  treilea  şcolar.  Acest copiilor surzi. La adulţi, ei îi reeducă pe
consiliu,  în  clasa  a  Ill-a  (numerotarea afazici şi persoanele atinse de afecţiuni ale
laringelui  sau  de disfuncţii  ale  vorbirii  de
trad.), ca urmare a celor stabilite în con- origine  nervoasă.
siliul  profesorilor,  completează  livretele PAIDOLOGIE  sau  PEDOLOGIE, „tulburarea panică"  (Punic DisorJer) se
ORTOPEDAGOGIE  sau  PEDA- ştiinţă  a  copilului. instalează în stările anxioase (sau  nevroze
şcolare şi emite propuneri de orientare fie
GOGIE  CURATIVĂ,  artă  de  a Această disciplină studiază legile la care anxioase)  care  survin  în  afara  circum-
spre  ciclul scurt (B.E.P. sau C.A.P.), fie corecta  tulburările  pedagogice  ale
stanţelor care implică un risc vital. Ea se
spre o clasă secundară (ciclul lung). Reco- şcolarilor  aflaţi  în  dificultate.
copilului, care  sunt  fundamental  diferite manifestă prin simptome cum sunt teama
mandările consiliului clasei nu sunt obliga- Ortopedagogul este un  reeducator spe- de  acelea  care  guvernează  conduitele de moarte sau de înnebunire, impresia de
torii;  nu  sunt  decât  propuneri,  pe  care cializat  care  a  primit  o  pregătire  psiho-
leşin, senzaţii  de  sufocare, ameţeală  sau
familiile  le pot contesta. logică şi  pedagogică.  Pentru  a-i  readapta vertij, palpitaţii, tremurători ctc. Această
Studenţii pot şi ei găsi în  instituţia de pe  elevii  a  căror  şcolaritate  şi  al  căror PANEL,  eşantion  fix  de  persoane stare nevrotică nu trebuie confundată cu
învăţământ  superior,  în  cadrul  celulei comportament  sunt  perturbate,  el  utili- interogate în mai multe reprize,  în alte sindroame.cum este „sindromul înţăr-
universitare de informare şi orientare, un zează metode speciale, adaptate fiecărui general  în  scopul  de  a  urmări  evo- cării"  consecutiv  suspendării  consumului
consilier  care,  aflat  în  relaţie  cu  Oficiul caz în parte. -> DlSLEXIE. luţia  opiniei  asupra  unui  subiect de  substanţe  toxice:  amfetamine, barbi-
determinat. turice sau cafeina, de exemplu. Trebuie, de
Metoda panelelor este utilizată pentru a asemenea,  diferenţiată  de  alte  maladii
se  verifica  eficacitatea  unei  campanii mentale, cum este despresia majoră.
publicitare sau pentru a se cunoaşte varia-
ţiile în atitudinile şi opiniile* unei populaţii
PARADĂ  sau  PARIADĂ,  compor-
cu privire la un produs, un eveniment sau tament  ritualizat  care  preludiază
un personaj politic. în numeroase ţări, res-acuplarea la  unele animale.
ponsabilii canalelor de radio şi televiziune Parada, sau „dansul nupţial", a fost ob-
dispun de un eşantion permanent de audi- servată atât la insecte, păsări, peşti, cât şi
tori  şi  telespectatori  care  îi  informează
la mamifere. Ea constă dintr-o succesiune
asupra audienţei emisiunilor. de  acte  care  se  defăşoară  într-o  ordine
definită.  Fiecare  secvenţă  provoacă  un
PANICĂ,  spaimă  subită,  în  general răspuns  din  partea  partenerului.  Parada
neîntemeiată  şi  adesea  colectivă. nupţială are drept efect stimularea secre-
în  clasificarea  elaborată  de  American ţiilor  lor  hormonale,  reducerea  agresi-
Psychiatric Association (DSM 11I-R, 1983), vităţii care există frecvent între congeneri

221
PARAPSIHOLOGIE

şi crearea condiţiilor optime pentru o acu- care poate duce la o dezorientare totală în întotdeauna cu sentimentul de a fi obiectul PARAPSIHOLOGIE,  disciplină care


plare  fecunda.  Ea  poate  fi  indusă  expe- spaţiu  şi  în  timp, prin  deteriorarea  inteli- unei  animozităţi  generale;  4)  delirul  de s t u d i a z ă  f e n o m e n e l e  p a r a n o r m a l e
rimental  prin  injectarea  de  hormoni  în genţei  şi  a  simţului  moral,  modificarea relaţie al  senzitivilor sau  paranoia  senzitivă (clarviziune,  telepatie,  telekinezie...)
corpul  animalelor sau. dimpotrivă, poate fi afectivităţii  (în  sensul  unei  sensibilităţi (E.  Kretschmer), în care subiectul, hiper- în numeroase ţări, cercetători  veniţi din
suprimată prin castrare (D. S. Lehrmann). afectate sau, dimpotrivă, al  insensibilităţii); sensibil  şi  vulnerabil, trăieşte o relaţie  difi- orizonturi  diferite  se  străduiesc  să  verifice
> FEROMONÂ. uneori  apare  delirul  (idei  de  grandoare, cilă  cu  lumea  care  îl  zdrobeşte.  Paranoia realitatea  acestor  fenomene  şi  să  le
ipohondrie)  şi  bolnavul  se  îndreaptă  spre senzitivă  se  distinge  de  paranoia  veritabilă explice.  Utilizând  observaţia  „armată",
PARAFILIE,  perversiune"  sexuală. demenţă'  totală.  Pronosticul  paraliziei prin  absenţa  agresivităţii. metoda  statistică  şi  experimentul,  ei  au
Potrivit definiţiei  adoptate de  American generale,  altădată  fatal,  sa  transformat Paranoicii atrag atenţia prin orgoliul  lor încercat  să  introducă  raţionalitatea  în
Phychiatric  Association  (DSM  III,  1989) datorită utilizării  penicilinei  în doze  mari. nemăsurat, prin rigiditate psihică, mefienţă domeniul  iraţionalului.
şi  de  Organizaţia  Mondială  a  Sănătăţii, Un  alt  tip  de  paralizie  se  poate  observa  la generală, hipersensibilitate  şi  gândire  para- După ce a studiat timp de mai mulţi ani
parafilia  se  caracterizează  prin  căutarea persoane  care  nu  prezintă  nici  o  leziune logică  (adică  raţionamentul  lor,  perfect arta prezicerii, F.  Laplantine (1988)  ajunge
regulată  a  plăcerii  sexuale  sau  a  unei nervoasă  (integritate  a  reflexelor).  Este logic, se  întemeiază pe  postulate  false, pe la  concluzia  că  acest  fenomen  este  un
excitaţii  genitale  cu  ajutorul  unui  „obiect" vorba de  o  inhibiţie  funcţională  de  origine erori,  pe  iluzii  dictate  de  o  afectivitate mod de comunicare senzorial, intermitent,
anormală).  Vechii  autori considerau para- involuntar  şi  semieonştient.  care  nu  este
Pentru  a  se  putea  pune  diagnosticul  de cabilă  prin  psihoterapie.  -»  ISTERIE. noia ca pe o psihoză dependentă de cauze nici  explicabil  şi  nici  reproductibil  după
parafilie  este  necesar  ca  plăcerea  sexuală interne. Actualmente se insistă mai degrabă voie. R. Chauvin, pe de altă parte, a extins
să  fie  întotdeauna  subordonată  actului PARAMNEZIE,  iluzie  de  m e m o r i e . pe  rolul  evenimentelor  existenţiale  în la animale experienţele de parapsihologic,
anormal  şi  ca  subiectul  să  fie conştient de Trecutul  şi  prezentul  apar  amestecate, declanşarea  acestor  tulburări  (K.  Jaspers, spre  a  determina  dacă  şoarecii  posedă
caracterul  deviant al  sexualităţii  sale. Prin- realul  şi  imaginarul  se confundă. Subiectul E. Kretschmer, J.  Lacan). Se pare că per- capacitatea  de  a  prevedea  viitorul  (pre-
cipalele  forme  de  parafilie  sunt  fetişismul, întâmpină  dificultăţi  în  a  localiza  în  timp soana incapabilă să suporte o situaţie  trau- cogniţie).  Un  mecanism  automat  trimite
travestismul,  exhibiţionismul,  voieurismul, în  mod exact  o  amintire  sau  crede  a recu- matizantă  regresează  până  la  un  stadiu într-un  mod  cu  totul  aleator  un  curent
sadismul,  masochismul,  pedofilia,  zoofilia. noaşte  o  situaţie, un  loc, un  obiect  sau  o primitiv  al  dezvoltării  afective  (sadic-anal) electric  într-o  parte  sau  alta  a  unei  cuşti;
persoană care  sunt, în  realitate, necunos- şi  utilizează  proiecţia1,  creatoare  de  falsă şoarecele  utilizat  ca  subiect  de  experienţă
PARALIZIE,  d i m i n u a r e  i m p o r - cute.  Această  tulburare  se  întâlneşte  cel realitate, ca pe  un mecanism privilegiat de este  avertizat  prin  aprinderea unui  beculeţ
t a n t ă  sau  abolirea  m o t r i c i t a t i i . mai  adesea în  sindromul  lui  Korsakov'  sau apărare  al  Eului  (propoziţia  „îl  urăsc" că va trece curentul electric, fără a şti în ce
Paralizia  se  datorează  în  general  unei în  epilepsiile  temporale. parte  se  va  produce  şocul;  dacă  el  se  află
devine  „el  mă  urăşte").
atingeri  a  encefalului  (paralizie  centrală), în  „locul  cel  bun",  atunci  nu  va  simţi
a  măduvei  sau  a  unui  nerv  periferic  (para- curentul  electric.  Or, experienţa, repetată
PARANOIA,  p s i h o z ă  c r o n i c ă  a PARANOID,  adjectiv  utilizat  pentru
lizie periferică), dar poate fi şi  consecutivă de  foarte  multe  ori, arată  că  şoarecele  se
c ă r e i  c a r a c t e r i s t i c ă  e s t e  u n  delir a  d e s e m n a  a n u m i t e  s t ă r i  p s i h i c e
unei  suferinţe  musculare  (miopatie,  de găseşte  în  partea  care  nu  primeşte  impul-
s i s t e m a t i z a t ,  a d i c ă  c o e r e n t ,  clar, c a r e  a m i n t e s c  p r i n  u n e l e  a s p e c t e
exemplu)  sau  unei  disfuncţii  a joncţiunii suri  electrice  mult  mai  adesea  decât  pre-
logic,  c u  p u n c t u l  d e  p o r n i r e  într-o de  p a r a n o i a .
neuromusculare (miastenie). vede  calculul  probabilităţilor  (Chauvin,
idee  p r e c i s ă . în  Franţa  se  foloseşte  în  mod  obişnuit
Unele lucruri pe care nu mi le explic,  1976).
între  diversele  varietăţi  de  paralizie, Se  disting  patru  forme  de  delir pentru  a  caracteriza  un  delir  prost  struc-
paralizia  generală progresivă ocupă un  loc paranoiac:  1)  delirul  de  revendicare,  în turat, incoerent, greu de pătruns (formulare Numeroşi  cercetători  (H.  Bender,
deosebit, deoarece ea se caracterizează mai abstractă, neologisme), al cărui tip se întâl- L. T. Bendit, J. B. Rhine, E. Servadio...) au
puţin  prin  deficienţă  motorie  (dificultatea unui  prejudiciu, cere cu înverşunare repa- neşte  în  schizofrenie".  Pentru  americani stabilit  realitatea  percepţiei  extrasenzo-
vorbirii,  tremurai  mâinilor)  cât  prin  tul- raţia, iar uneori  caută să se răzbune  singur (DSM III), „tipul  paranoid" este o formă riale\  fără a şi-o fi explicat. S.  Freud  vedea
burări  mentale.  Cauzată  de  treponema (incendiu,  omor...);  2)  delirul  pasional, de  schizofrenie  dominată  de  una  sau  mai în  telepatie  modul  de  acţiune  arhaic  prin
pallidum  a  sifilisului  (meningoencefalită a  cărui  temă  poate  fi  gelozia  sau  un multe dintre manifestările următoare:  idei care  indivizii  ajung  să  se  înţeleagă  unii  cu
difuză),  această  afecţiune  se  manifestă  pe ideal  mistic,  de  exemplu;  3)  delirul  de delirante de grandoare, gelozie, halucinaţii alţii, mod care a fost împins în arierplan în
plan  psihic  printr-o  amnezie'  progresivă interpretare,  care  se  asociază  aproape pe  tema persecuţiei  sau  a grandorii. cursul  dezvoltării  filogenetice  (adică  în
PENSIONARE

distincţie. Reţinând de la Janct ideea că (deprinderi şi obişnuinţe, voinţă etc.) ar fi (surdomuţi, debili) un învăţământ şi teh- PEDOFILIE,  atracţie erotică mani-


psihologia vine în contact absolut cu totul reductibile  la  un  ansamblu  de  reflexe nici  adecvate.  Luminată  de  progresele festată  de  un  adult  pentru  copii
şi că, prin urmare, în lumea omului (şi nu condiţionate*, dintre care unele s-ar putea psihologiei,  pedagogia  respinge  acum mici.
chiar  transforma  în  reflexe  absolute, unele judecăţi de valoare, cum ar fi lenea Pedofilul,în general un retardat pe plan
valorizat  creator  într-o  suită  de  eseuri ereditare (mai târziu Pavlov a renunţat la sau  „reaua-voinţă".  Azi  copiii  şi  adoles- afectiv, inhibat sau  nevrozat, se simte în
marcate de un profund „esprit de finesse". această ultimă idee). cenţii handicapaţi, cu o deficienţă deter- stare de  inferioritate în  faţa  femeii  adulte
A  studiat în  special  problematica afecti- Opera  lui  I.  P.  Pavlov  a  dus  la  unele minată  (dislexie, arieraţie  afectivă etc), şi  caută  parteneri  sexuali  pe  propria-i
vităţii  şi  structura  personalităţii, arătân- aplicaţii practice, cele mai cunoscute dintre pot beneficia  de  un învăţământ  special". măsură,  anume  copii  care  săi  satisfacă
du-se  mereu  reticent  faţă  de  excesul  de acestea  fiind  terapia  comportamentală*, infantilismul.
-• HANDICAPAT.
„exactitate" necomprehensivă. în Drama naşterea analgezică şi o biotipologie* care
psihologiei (1965) face un impresionant aminteşte  de  vechea  clasificare  hippo- PEDOPSIHIATRIE,  specialitate
PEDEAPSĂ,  măsură  luată  împo-
efort metapsihologie în tentativa de a-i da cratică. Dintre lucrările sale, cităm raportul medicală  care  are  drept  obiect
triva  celui  care  a  comis  o  greşeală depistarea  şi  tratamentul  maladi-
ştiinţei  psihicului  o  „conştiinţă de  sine" la Congresul internaţional de medicină de sau  un  delict.
care să fecundeze direcţii de cercetare mai la Madrid, Psihologia experimentală şi ilor mentale  la  copil  şi  adolescent.
Educatorii  pot  evita  sancţiunile  trau- Pedopsihiatria, ca disciplină autonomă,
conforme cu condiţia umană. A scris, între psihopatologia la animale (1903); Ştiinţele matizante,  care  devalorizează  (umilinţă
altele: Funcţia afectivităţii (1936); Carac- naturii şi ale creierului (1909); Emisferele este  recentă.  în  Franţa  ea  a  apărut,  în
publică)  sau  angoasează  (cabinet  noir); învăţământ, pe certificatul de  studii  spe-
terele afectivităţii (1938); Psihologia per- cerebrale în stare normală şi patologică pe de altă parte, pedeapsa trebuie adap- cializate  de  psihiatrie,  în  1972.  Printre
sonalităţii (voi. I,  1939); Conştiinţă şi (1925); Prelegeri despre activitatea emis- tată  la  fiecare  caz, trebuie  să  fie îndrep- precursorii acestei „ştiinţe-artă" figurează
inconştient (1942); Adevăr şi eroare jm ferelor cerebrale (1927); Un fiziolog răs- tăţită, imediată şi lipsită de patimă, prezen- medici (E. Scguin, T. Simon), psihologi
psihologiei (1943); Psihologie pedagogicăpunde psihologilor (1932); Tipurile gene- (A. Binet) şi pedagogi (J. H. Pestalozzi),
tându-se  ca  o  consecinţă  inevitabilă  a
(1962); Invitaţie la cunoaşterea de sine rale de activitate nervoasă superioară Ia Pedopsihiatria se sprijină în mare  măsură
unui  act de care copilul este responsabil,
(1970); Culmi şi abisuri ale personalităţii animale şi la om (1935). pe lucrările psihanaliştilor (S. şi A. Freud,
în  sfârşit,  trebuie  ştiut  că  unii  subiecţi
(1974); Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea R. A. Spitz).
caută în mod inconştient pedeapsa, fie ca
personalităţii (1982). PEDAGOGIE,  ştiinţă  şi  artă  a
urmare a unui sentiment de culpabilitate,
educaţiei.  Azi  termenul  pedagogie PENSIONARE,  trecere  de  la  viaţa
fie din dorinţa de a atrage atenţia asupra
PAVLOV  (Ivan  Petrovici),  psihofizio nu mai desemnează decât metodele profesională  la  inactivitate,  deter-
lor. Un băieţel de opt ani, cu o inteligenţă
log  rus  (Riazan,  1849  - Leningrad, şi  tehnicile  utilizate  de educatori. minată  de  vârstă.
normală, orfan de ambii părinţi, se scăpa
azi  Sankt-Petersburg,  1936). Practicile pedagogice variază după socie- Foarte  oportună  la  timpul  ei,  această
pe el cu regularitate în clasă; el îşi exprima
După ce şi-a luat doctoratul, s-a orientat tăţi şi ideologia acestora, dar ele ţin seama instituţie  socială le apare astăzi  unora ca
către  cercetările  în  domeniul  circulaţiei şi de progresele ştiinţei. Pedagogia modernă în  felul  acesta  ostilitatea  faţă  de  învă-
fiind  o  eroare  psihologică  şi  fiziologică,
sanguine  şi  digestiei, cercetări  care  i-au nu mai consideră copilul ca pe un adult ţător  şi  de  tutorii  săi,  devenind  la  un
într-adevăr, variaţiile  individuale în pro-
adus în  1904 Premiul Nobel pentru fizio- în miniatură, ci ca pe o fiinţă cu propria moment  dat  personajul  central  al  şcolii, cesul  de  îmbătrânire  şi  în  declinul  for-
logie  şi  medicină.  Studiile  sale  privind sa  individualitate, cu  o  structură  parti- găsind  satisfacţie în  bătăile  primite, care ţelor fizice  şi  mentale  sunt considerabile.
secreţiile gastrice l-au dus la descoperirea culară, supusă unor legi care îi sunt spe- erau  pentru  el  mai  de  preţ  decât  indi- Numeroşi  muncitori  ajunşi  la  limita  de
„reflexului  condiţionat"  (care  se  opune cifice  (a  se  vedea  lucrările  lui  J.  Piaget ferenţa, în aceste cazuri, terapeutica tre- vârstă, dar capabili  încă  să  desfăşoare  o
reflexului  absolut, înnăscut)  şi  a  impor- privind  în  special  evoluţia  intelectuală), buie să constea în suprimarea pedepselor, activitate  satisfăcătoare,  trăiesc  în  mod
tanţei  acestuia  în  psihismul  animal  şi degajând  în  consecinţă  noi  metode  de în  înlocuirea  acestora  printr-o  atitudine dureros noua lor condiţie. Lipsiţi de ocu-
uman. educaţie şi de instruire, adaptate fiecărei afectuoasă, permanentă, a membrilor antu- paţie, ei se simt dezadaptaţi, devalorizaţi,
Pentru  Pavlov  şi  continuatorii  operei vârste, întemeiate pe interesele" copilului, rajului. nemulţumiţi, iar unii prezintă reacţii psiho-
sale  (îndeosebi  V.  M.  Behterev),  feno- în aşa fel încât educaţia să devină funcţi- logice  defavorabile  (tulburări  de  dispo-
menele  psihologice  cele  mai  complexe onală*, aplicând la fiecare caz particular P E D O L O G I E  -  PAIDOLOGIE. ziţie: morocăneală, tristeţe, deprimare...),
PERLABORARE PERSUASIUNE

nu  există  decât  dungi  albe  şi  negre  tarea ei exclusiv  intelectuala  la certitudinea 1933).  Noţiunea  de  perseverenţă  se  ata- PERSONALITATE  DE  BAZĂ,
verticale,  se  joacă  cu  un  baston  ţinut  bazata  pe  experienţa  trăită.  în  acest  sens, şează  unei  valori  morale  (absentă  din n u c l e u  d e  a t i t u d i n i  ş i  d e  s e n t i -
vertical,  dar  nu  cu  acelaşi  baston  când  perlaborarea  se  înrudeşte  cu  abreacţia". obstinaţie,  din  încăpăţânare),  dată  fiind m e n t e  c o m u n e  t u t u r o r  m e m b r i l o r
acesta  îi  este  prezentat  orizontal.  Ade- importanţa raţionamentului  şi  a judecăţii u n e i  s o c i e t ă ţ i .
vărată este şi situaţia inversă.  înregistrările  PERSEVERAŢIE,  repetare  sau care  subtensionează  această  conduită. Trăsăturile  de  caracter depind  în  mod
electrice  efectuate  la  nivelul  celulelor  c o n t i n u a r e  a n o r m a l ă  a  u n e i  acti- strict  de  influenţele  culturale  şi  de  modul
vizuale  ale  creierului  arată  că  acestea nu  v i t ă ţ i  în  t i m p  ce  c a u z a  c a r e  a PERSONALITATE,  element  stabil de  viaţă al  colectivităţii.  După americanii
reacţionează  atunci  când  liniile  expuse  provocat-o  a  d i s p ă r u t . A. Kardiner şi R. Linton, personalitatea de
al  c o n d u i t e i u n e i  persoane;  ceea ce
formează un unghi drept cu acelea cu care  Pentru  psihologi,  persistenţa  exagerată bază  se elaborează în  copilărie, în  mediul
o  caracterizează  şi  o  diferenţiază  de
animalul  se obişnuise.  a  unor  atitudini  sau  acţiuni  ar  fi  manifes- familial  şi  educativ.  învăţarea  este  aceea
o  altă  p e r s o a n ă .
Concluzia  la  care  ajung  cercetătorii  tarea unei inerţii mentale (C. A. Spearman) care condiţionează comportamentul şi per-
Fiecare  individ are  particularităţile  sale
britanici  C.  Blakemore  şi  G. Cooper este  sau  a  unei  lipse  de  fluiditate  în  ideaţie mite  adaptarea  instituţiilor  sociale  care
intelectuale,  afective  şi  conative  (cu  refe- continuă  săi  structureze  şi  să-i  modeleze
că  până  şi  mecanismele  vizuale înnăscute  (R.  B.  Cattell).  Perseveraţia  depinde  de
rire  la  voinţă,  la  temperament),  al  căror pe  indivizi.  Ca  urmare  a legăturilor reci-
trebuie  să  fie  întărite  în  momente  bine  condiţii  înnăscute  şi  de  factori  dobândiţi,
ansamblu  organizat  determină  personali- proce strânse pe care le întreţin, este posi-
determinate  (perioudă  critică)  prin  sti-  La  subiecţii  normali  există  o  dispoziţie
tatea. Fiecare om este totodată asemănător bil  să se înţeleagă conduitele  psihosociale
mulări externe. Măria Montessori numeşte  generală  la perseveraţie, care  se manifestă
cu  ceilalţi  membri  ai  grupului  şi  diferit de ale  persoanelor cu  ajutorul  studierii  institu-
„perioadă  sensibilă"  epoca  de  creştere în  mai  ales  printr-o  anumită  dificultate  în
ei  prin  amprenta  unică  a  trăirilor  sale. ţiilor.  La  fel.  se  poate  prevede  natura  şi
care un copil este pregătit pentru a dobândi  modificarea  deprinderilor,  dar  semnele
Singularitatea  sa, fracţiunea cea  mai  origi- evoluţia  acestora  prin  cunoaşterea  exactă
o anumită funcţie. în mod normal, mediul  cele  mai  nete  de  persistenţă  a unor atitu-
nală a  Eului  său. constituie  esenţa perso- a  personalităţii  de  bază.  Acest  concept
şi  anturajul  îi  oferă  copilului  multiple  dini  Ş'  de  „vascozitate"  a  gândirii  se
nalităţii  sale.  După  unii  autori, aceasta ar tinde însă să  fie înlocuit cu  acela de „per-
ocazii  de  exerciţiu  potrivit  cu  trebuinţele observă în  maladiile  mentale,
fi  determinată  de constituţia fizică, eredi- sonalitate culturală".
sale,  în  momentul  în  care  acestea  se  fac  Psihologii  au  creat  teste  de  perseveraţie
simţite.  Dacă  asemenea  ocazii  lipsesc,  pentru  a  aprecia  în  mod  obiectiv  această tară (E. Kretschmer, W. H. Sheldon),după
posibilitatea dobândirii  naturale a  funcţiei  trăsătură  de  personalitate.  Exemplu:  se alţii de influenţele sociale (E. Guthrie). în P E R S U A S I U N E ,  a c ţ i u n e  exerci-
respective  este  pierdută.  Faptul  acesta  cere  unei  persoane să scrie într-un  interval realitate,  ansamblul  structurat  al  dispo- t a t ă  a s u p r a  cuiva  în  s c o p u l  de  a-1
ar  explica,  în  parte,  cvasiincapacitatea  de  timp  r  litere  mici  a,  apoi,  într-un ziţiilor înnăscute (ereditate, constituţie) şi d e t e r m i n a  să  c r e a d ă  s a u  să  facă
copiilor  sălbatici'  de  a  învăţa  limbajul  interval  de  timp  egal,  să  scrie  litere  mari dobândite (mediu, educaţie  şi  reacţiile la ceva.
uman  şi  de  a  se  comporta  ca  oameni.  A.  pentru  ca  apoi  să  scrie  alternativ  a  şi aceste influenţe) este acela care determină Persuasiunea  este  folosită  zi  de  zi  de
~>  IMPREGNAŢIE; MATURIZARE.  A  într-un  interval  de  timp  2  x  t.  Raportul adaptarea originală a individului la anturajul educatorul  care  sugerează  cu  abilitate  o
numărului  literelor  a  faţă  de  numărul său. Această organizare se elaborează şi se anumită  conduită,  de  medicul  care  îşi
PERLABORARE,  termen  creat  de  literelor -4, comparat cu numărul total de linişteşte  pacientul  sau  de  comerciantul
transformă continuu  sub  influenţa matu-
J. Laplanche şi J.  B. Pontalis (1967)  litere  din  cea de  a treia  secvenţă, este o care  vrea  să  vândă  un  nou  produs.  Unul
rizării biologice  (vârstă, pubertate, meno-
pentru  a  traduce  cuvintele  Dur-  indicaţie a perseveraţiei subiectului testat. din  mijloacele  de  persuasiune  utilizate  în
pauză...) şi a experienţelor personale (con-
charbeiten şi Dwcharbeitung utili- comerţ  este  oferirea  unei  mostre.  Pentru
diţii  socioculturale  şi  afective).  Mai  mult promotor  este  vorba  de  aţi  „apuca  un
zate  de  Freud  şi  care  înseamnă,  PERSEVERENŢĂ,  calitate  a  unei
decât  factorul  biologic, căruia  nu  trebuie deget":  cerând  puţin  (utilizarea  gratuită a
aproximativ,  „elaborare interpre-  persoane  care  rămâne  fermă  şi
să-i  minimalizăm  importanţa,  condiţiile noului produs), el speră să obţină mai mult
taţi vă".  constantă într-o acţiune,  în pofida
psihologice  joacă  un  rol  considerabil  în (creşterea  clientelei  sale).
Perlaborarea este procesul psihic dato-  obstacolelor întâlnite.
elaborarea  personalităţii. Sporul  de  informaţie  nu  este  suficient
rită căruia un subiect reuşeşte să-şi înfrângă  S-a  putut  demonstra  experimental,  la
rezistenţele,  să  admită  anumite  repre-  copii,  că  eşecurile  diminuează  perse- pentru  a-i  convinge  pe  oameni.  Pentru
zentări (idei...) refulate şi să treacă de la  verenţa, pe când succesele şi laudele o fac PERSONALITATE  CULTURALĂ a  convinge  în  mod  eficient,  trebuie  mai
refuzul unei interpretări' sau de la accep-  să  crească în  mod  considerabil  (Fajans, ->•  PERSONALITATE  DE  BAZĂ. întâi să cunoşti starea de spirit, dorinţele,
PHILIPS  6/6
PLASAMENT  FAMILIAL  SPECIALIZAT

PHILIPS  6/6,  m e t o d ă  de  d i s c u ţ i e Biologie şi cunoaştere (1967); Posibilul şi între  care  şi  un  Tratat  medico-filosofic  mai  mari  servicii  în  experimentul  psiho-
în  grupe  mici  (şase  persoane)  c a r e necesarul  (1981). asupra alienării mentale sau maniei (1801).  farmacologic.
l u c r e a z ă  î n  s e c v e n ţ e  d e  ş a s e
minute. PICNIC,  t i p  morfologic  c a r a c t e - PLAN  DALTON,  t e h n i c ă  peda-
PIROMANIE,  t e n d i n ţ ă  morbidă  de
Şedinţa începe cu o expunere de  maxi- r i z a t  d e  p r e d o m i n a r e a  formelor gogică  experimentată  p e n t r u  prima
a  incendia.
mum  30  de  minute, care  trebuie  să  înfă- rotunde. d a t ă  în  1920,  la  Dalton  (Massachu-
Piromanul  este  propulsat de o impulsie
ţişeze  clar  diversele  aspecte  ale  unei Picnicul este planturos, de statură mijlo- s e t t s .  Statele Unite).
irezistibilă.  El  simte  născându-se  şi  cres-
chestiuni.  Asistenţa,  divizată  în  subgrupe cie  şi  are tendinţa către ciclotimie'. Autorul  său,  Miss  H.  Parkhurst,  insti-
când  în  el  o  tensiune  care  nu  poate  dis-
de câte şase persoane, discută apoi timp de tutoare  rurală  impregnată  de  ideile  lui
părea  decât  dacă  dă  foc  la ceva. Trecerea
şase  minute  problema  care  ia  fost  înfă- PICNOMORFIE,  în  tipologia  lui J.  Dewey',  vrea  mai  înainte  de  toate  să
la  act îi  provoacă  o  marc  uşurare, izbuc-
ţişată.  Ideile  fiecărei  subgrupe (întrebări  şi E. Kretschmer, ansamblu al caracte- individualizeze învăţământul. Fiecare şcolar
nirea  flăcării  fiind  trăită  ca  o  nespusă
soluţii  propuse)  sunt  apoi  prezentate  de risticilor  morfologice  ale  picnicului. trebuie  să progreseze în ritmul  său.  Drept
plăcere.  Piromanul  este  un  obsedat  care
către  un  purtător de cuvânt  Ia masa cen- în biotipologia lui W. H. Sheldon cores- urmare,  nu  mai  există  lecţii  magistrale,
trală şi discutate cu conferenţiarul timp de cedează dorinţei de a asista la un incendiu
punde endomorfiei*. cărţi  şcolare  sau  clasamente.  în  locul  lor,
şase minute (sau un număr de minute care (spectacol emoţionant, inconştient legat de
copilul  dispune  de  fişiere  în  care  găseşte
să  fie  multiplul  lui  şase, dar cel  mai  mult simbolismul  sexual  al  flăcării),  profitând indicaţii  pentru  muncă,  informaţii,  refe-
PIERON  (Henri),  psiholog  francez
optsprezece  minute).  în  timpul  acestei de un  colaps al  controlului  său  voluntar. rinţe, exerciţii  pe  care învăţătorul  le con-
(Paris,  1 8 8 1 - i d . ,  1964).
discuţii  pot  avea  loc  schimburi  de  idei  cu I-a succedat lui A. Binet (1912) ca director trolează  în  mod  individual.  Clasele  sunt
persoanele  din  sală,  pentru  clarificarea PITIATISM,  ansamblu  de  tulburări înlocuite  prin  laboratoare  specializate.
al  laboratorului  de  psihologie  experi-
punctelor obscure. fizice  p r o d u s e  de  s u g e s t i e  şi  vin- Şcolarul rămâne în fiecare secţie atâta timp
mentală  de  la  Sorbona  şi  a  fost  numit
decabile  cu  ajutorul  persuasiunii. cât doreşte, cu condiţia ca până la sfârşitul
profesor la Collcge de France (1923), unde
a fost creată pentru el  catedra de  fiziologie Termenul  a  fost  creat  de  J.  Babinski lunii  să fi studiat toate materiile prevăzute
PIAGET  (Jean  William  Fritz),  psi-
a senzaţiilor. Cercetările sale, care tind să (1901), spre  a caracteriza isteria*  zisă „de de  program.  Prin  această  metodă  copilul
holog  e l v e ţ i a n  (Neuchâtel,  1 8 9 6  -
facă  din  psihologie  o  ştiinţă  obiectivă,  se conversie"*.  La unele persoane pitiatismul dobândeşte  simţul  responsabilităţii  şi  al
Collonge-Bellerive,  Elveţia,  1980).
axează în  special  pe  percepţii  şi  pe  meca- poate surveni accidental, ca urmare a unui valorii  sale;  el  se  obişnuieşte  să  lucreze
Pasioiiat  de  ştiinţele  naturale,  acest
nismele  psihofiziologice.  Dintre  lucrările traumatism sau a unei emoţii (paralizie, de singur  şi  trăieşte  satisfacţii  mai  multe.
biolog  a  fost  şi  logician, deosebit de  bine
sale, cităm:ProWe/M Fiziologică a somnului exemplu). •->• ŞCOALA ACTIVĂ.
informat în tot ceea ce priveşte filosofi a şi
psihologia.  Obscrvându-şi  propriii  copii, (1912);  Creierul şi gândirea (1923);  Sen-
zaţia, călăuză a  vieţii (1945);  Problemele PLACEBO,  s u b s t a n ţ ă  inofensivă, PLASAMENT  FAMILIAL  SPECI-
apoi pe elevii din şcolile primare, în jocu-
fundamentale  ale  psihofizicii  (1951);  De l i p s i t ă  d e  o r i c e  p u t e r e  farma- ALIZAT, mod de intervenţie so-
rile lor şi în activităţile provocate, chestio-
la  actinie  la  om  (1958-1959)  şi,  în  cola- cologică,  p r e s c r i s ă  c a  m e d i c a ţ i e cială care tinde să-i uşureze parţial
nându-i, supunându-i unor teste, el observă
borare cu alţi autori, un important  Tratat autentică. pe  părinţi  de  povara  unui  copil
că  dezvoltarea  gândirii  şi  a  limbajului  nu
de psihologie aplicată (1949-1959). Placebo nu  operează decât prin efectul handicapat  (pe care  totuşi  îl  ajută
are loc în mod continuu, ci trece prin stadii
său  psihologic,  dar  eficacitatea  sa  este in  continuare),  prin  încredinţarea
definite.  A  fondat o  nouă disciplină  ştiin-
PINEL  (Philippe),  m e d i c  francez reală.  în  general,  se  poate  afirma  că  o acestuia  unei  asistente  materne
ţifică, epistemologia genetică, vizând  să
(Saint-Andre-d'Alayrac,  Tarn,  1745 treime  dintre  bolnavi  îi  simt  efectul acceptate.
explice cunoaşterea  în  mod evolutiv.  Din
opera  sa,  cităm:  Limbajul  şi gândirea  la - P a r i s ,  1826). benefic.  Explicaţia efectului  placebo  stă în îngrijirile de care are nevoie un infirm
copil (1923); Reprezentarea lumii la copil Influenţat de ideile umanitare ale epocii sugestie, pe de o parte,în condiţionare", pe constituie o sarcină pe care puţine persoane
(1926); Naşterea inteligenţei (1936); Intro- sale,  a  fost  primul  care  i-a  tratat  pe de  altă parte  (P.  Kissel  şi  D.  Barrucand, sunt în  stare  să  şi-o asume.  Majoritatea
ducere în epistemologia genetică (1950); „nebuni"  ca pe  nişte  bolnavi, substituind 1964). în terapeutică se utilizează placebo părinţilor  doresc  plasarea  copilului  lor
înţelepciunea  şi iluziile filosofiei(1965); brutalităţilor un  regim  de  bunătate com- pentru  a  se  evita  folosirea  unor  doze  exa- handicapat' într-un institut medico-peda-
prehensivă. A publicat numeroase lucrări, gerate de medicamente, dar el aduce cele gogic, dar aceste stabilimente sunt rare şi
PLĂCERE
PREFERENDUM

este util să se recurgă la alte structuri  de La animalele superioare (şobolani şi alte psihologie  la  Universitatea  Bucureşti. la altul (grad de acuitate senzorială, vârstă,


ajutorare.  Plasamentele  familiale  specia- Membru  al  Asociaţiei  psihologilor  de sănătate, interes faţă de probă...), precum
mamifere),  J.  Olds  şi  colaboratorii  săi
lizate sunt uneori organizate în ra/.a unui limbă franceză, în anii  1963-1964 a ţinut şi în raport cu natura şi intensitatea sen-
(1954) au descoperit existenţa unor „centri
stabiliment care le asigură gestiunea admi- un curs la Universitatea din Paris. A stu- zaţiilor studiate.
ai  plăcerii", localizaţi  la  baza creierului
nistrativă,  fără  a  se  amesteca  în  funcţi- diat îndeosebi  sensibilitatea, bazele fizio-
(hipotalamus şi septum). Excitarea acestor Sensibilitatea noastră funcţionează când
onarea lor. O asistentă socială îi vizitează logice ale temperamentelor umane, onto- ca un aparat de precizie, când ca un aparat
cu regularitate pe părinţii-tutori. O familie zone, prin intermediul unor microelectrozi
implantaţi  în encefal, produce un  afect* geneza proceselor cognitive, trăsăturile de grosier: în timp ce pot distinge o greutate
nu poate primi decât un singur copil han- personalitate, propunând un nou model al de KM) g faţă de una de 110 g, îmi este cu
dicapat, fiind ajutată de o echipă compusă plăcut. Dacă îl învăţăm pe un şobolan să-şi
administreze plăcerea apăsând pe o pedală, sistemului  psihic  uman.  Dintre  scrierile totul  imposibil  de  a percepe  o diferenţă
din medici (psihiatru, pediatru, reeducator), sale, cităm: Tipurile de activitate nervoasă între 1 kg şi 1010 g. în schimb, diferenţiez
un  psiholog,  un  educator  şi  un  kinezi- se constată că el o face într-o cadenţă din
ce în ce mai rapidă, de mii de ori pe oră, superioară la om (1961); Personalitatea şi 1000 g de  1100 g (diferenţă =  100 g). în
terapeut. Părinţii copilului handicapat sunt cunoaşterea ei (1969); Introducere în psi- cele două cazuri în care este perceptibilă
primiţi la dispensar. Ei îl pot lua pe copil până la epuizarea totală. „Centrii plăcerii",
numiţi  ulterior  sistem  recompensator al hologia militară (1970); Dicţionar de psi- o diferenţă, raportul este constant (10/100
acasă de două ori pe lună, în  wcek-end. hologie (1978).
creierului, produc endorfine*. Plăcerea ia =  100/1000=  1/10), ceea ce se enunţă în
Pentru  ca părinţii-tutori  să  aibă  o  zi  de
naştere  prin  activarea  acestui  sistem  de Legea  lui  Weber:  pragul  diferenţial  este
odihnă pe săptămână, o a doua educatoare POZIŢIE  DEPRESIVĂ  -  KLEIN proporţional  cu  intensitatea  iniţială  a
se ocupă de toţi copiii din sector, pe care către  un  agent  fizic  (senzaţie),  chimic
(drog) sau psihic (succes). (MELANIE). stimulului.  Precizia  sensibilităţii  noastre
îi  primeşte  alternativ, în  grupe  mici, de
depinde  de  mărimile  pe  care  le  are  de
maximum 5-6 copii. POZIŢIE  PARANOIDĂ  -+  KLEIN estimat.
POLITZER  (Georges), filosof şi psi-
(MELANIE)
holog francez originar din România
PLĂCERE,  emoţie  legată  de  o (Oradea,  1903 -Suresnes,  1942). PRAGMATISM,  teorie  care  ia
senzaţie  agreabilă  sau  de  satis- POZIŢIE  SCIZOPARANOIDĂ  •
A criticat la fel de violent introspecţia, valoarea  practică  drept  dovadă  de
facerea  unei  tendinţe. KLEIN  (MELANIE)
adevăr.
behaviorismul şi psihologia experimentală.
Depinzând de starea subiectului, plăcerea Mai favorabil psihanalizei, respinge totuşi W. James' spunea: „Este adevărat ceea
este  instabilă;  ea  nu  rezistă  saţietăţii  şi PRAG,  intensitate  pe  care  trebuie
ipoteza inconştientului. Propune o psiho- să  o  atingă  un  stimul  pentru  a  fi ce reuşeşte". Fără a vrea să justifice opor-
dispare  o  dată  cu  rezolvarea  tensiunii tunismul, el susţinea că o idee este adevă-
logie concretă, al cărei obiect ar fi „drama perceput  sau  pentru  a  provoca  o
generate de trebuinţă. Ca şi durerea, are rată  dacă  permite  să  se  realizeze  ceva
umană", omul în totalitatea sa, cu moti- reacţie  a  organismului.
drept efect orientarea activităţii individului valabil  şi  dacă procură  satisfacţie.
vaţiile sale biologice, sociale şi economice. Numim prag absolut excitaţia minimală
pe calea adaptării: copilul scuipă o sub-
stanţă amară, dar nu şi o prăjitură; amintirea Arestat  pentru  activităţile  sale  în  Rezis- capabilă să producă o senzaţie (începând
tenţă, este împuşcat de germani în ziua de de la ce distanţă aude o persoană tic-tacul PRECONŞTIENT,  în  prima  teorie
pe care o păstrează îi călăuzeşte mai târziu
23 mai  1942. Dintre scrierile sale, cităm unui ceas care se apropie de urechea sa?) freudiană,  unul  din  sistemele  care
conduita.  Plăcerea  este  inseparabilă  de
Critica fundamentelor psihologiei (1928). şi prag diferenţial cantitatea minimă cu constituie aparatul psihic*.
dorinţă, aşa cum durerea este inseparabilă
care trebuie să facem să varieze stimulul Preconştientul  regrupează  ansamblul
de reacţia de aversiune. Căutarea plăcerii
POPESCU-NEVEANU  (Paul),  psi- iniţial în aşa fel încât subiectul să sesizeze proceselor psihice latente, dar disponibile,
şi  fuga  de  durere,  caracteristice  pentru
holog  român  (Huşi,  jud.  Vaslui, o modificare o senzaţiei: între  15 şi 16 g, adică apte de a deveni conştiente (amin-
comportamentul  fiinţelor vii, se  observă
1926 - Bucureşti,  1994). 15 şi 17 g, 15 şi 18 g nu percep nici o dife- tirile, de exemplu). Un sistem de cenzură
chiar şi la animalele inferioare, cum sunt
Absolvent al Facultăţii de Psihologie şi renţă,  aceasta  nedevenind  perceptibilă reglează  trecerea  de  la  preconştient  la
dafniile  sau  paramecii;  acestea  sunt  în
Pedagogie  a  Universităţii  din  Bucureşti decât de la 20 g încolo. Valorile pragurilor conştientă.
căutarea anumitor surse de excitaţie (taxii'
(1949), obţine doctoratul în psihologie la absolute şi diferenţiale sunt rezultate statis-
pozitive), sunt respinse de altele (patii')
Universitatea din Leningrad. Din 1953 a tice;  ele corespund  mediei  unui  anumit PREFERENDUM, valoare optimală
sau „îşi aleg preferendum-ui lor".
fost conferenţiar, iar din  1969 profesor de număr de măsurări, variind de la un individ de excitaţie,  datorată unui agent
PSIHOLOGIE  CLINICA PSIHOLOGIE GENETICA

Pe  de  o  parte,  durata  vieţii  majorităţii şi  semnificaţie  profundă  vrea  să  le  dega- (vârstă, sex, talie, greutate, culoarea pielii, PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ,
animalelor  fiind  mai  scurtă  decât  aceea  a jeze.  Pornind  de  la  studiul  de  caz  apro- a părului...) şi mentale (inteligenţă, aptitu- r a m u r ă  a  psihologiei  c a r e  s u p u n e
omului,  este  posibil  să  se  întreprindă fundat,  psihologia  clinică  speră  să  ajungă dini, caracter...). Obiectul psihologiei dife- e x p e r i m e n t ă r i i  faptele  c u n o s c u t e
cercetări pe termen lung. Experimentând, la  o  generalizare  ştiinţifică  valabilă. renţiale  este cunoaşterea acestor diferenţe. prin  observaţie,  spre  a  le  verifica  şi
de exemplu, pe  douăzeci  de  generaţii  de Scopul  său  nu  este  numai  speculativ,  ci a  le  stabili  legile.
şobolani (în cazul  omului  ar fi  fost nevoie PSIHOLOGIE  COMPARATĂ,  ra- îndeosebi  practic,  iar câmpul  de  aplicare Dându-le unor subiecţi  să înveţe o  listă
de 6(X) de ani!), s-a putut  studia  influenţa m u r ă  a  psihologiei  c a r e  c a u t ă  să înglobează  atât  orientarea  şcolară  şi  pro- de silabe lipsite de sens, H. Ebbinghaus" a
fesională  cât  şi  criminologia.  Psihologia
eredităţii  asupra aptitudinii  de  a  parcurge s c o a t ă  î n  e v i d e n ţ ă  similitudinile demonstrat  existenţa  unui  număr  de  legi
diferenţială caută  să cunoască aptitudinile
un labirint. Pe de altă parte, dat fiind faptul sau  diferenţele  psihologice,  punând privind  memoria  şi  învăţarea.  Tot  aşa,
unui  individ,  să  înţeleagă  personalitatea
că  se  pot  controla  mai  bine  condiţiile  de în paralel  omul şi animalul,  oamenii urmărind  o  singură  variabilă  (prezenţa
sa  în  funcţie  de  bagajul  său  ereditar şi  de
viaţă  şi  starea  fiziologică  a  animalelor sau  grupurile  u m a n e ,  în  funcţie  de influenţele  suferite  în  mediu  (educaţie,
mamei),  R.  Spitz*  a  descoperit  ravagiile
decât  acelea  ale  omului,  sunt  realizabile rase,  medii culturale,  niveluri socio- cultură...)  în  acest  scop utilizează în  spe-
carenţei  afective  precoce.
unele experienţe; este posibil.de exemplu, economice,  vârste  e t c . cial  metodele  psihometrice  (testele).
Aproape  toate  faptele  psihice  sunt  sus-
să  se  măsoare  forţa  tendinţelor  (foame, Experienţa  lui  W.  N.  Kellog, care  şi-a ceptibile de studiere ştiinţifică.  Dar psiho-
sete...)  prin  metoda  privaţiunilor, greu  de crescut  fiul  împreună  cu  un  pui  de  cim- logia experimentală se  izbeşte de obstacole
panzeu  de  aceeaşi  vârstă,  cercetările  lui PSIHOLOGIE  DINAMICĂ,  ramură de ordin moral  (nu  se  poate experimenta
aplicat la fiinţa umană.  Psihologia animală a  psihologiei  care  studiază  forţele
constituie  un  domeniu  în  care  se  elabo- O.  Klineberg  în  rândurile  copiilor  de e x e r c i t a t e  a s u p r a  fiinţei  u m a n e
liber asupra omului). Pentru a depăşi aceste
indieni  din  rezervaţii  şi  ale  copiilor  albi obstacole,  psihologia  experimentală  face
rează noi  metode care fac apel la tehnicile şi  c o n s e c i n ţ e l e  lor  în  organizarea
care  frecventau  aceleaşi  şcoli,  acelea  ale apel la psihologia animală. Utilizând şoareci
cele mai moderne. personalităţii.
lui  A.  Gesell  privind  gemenii,  toate albi, C.  J.  Warden  a  studiat forţa  tendin-
Examinează omul în câmpul său psiho- ţelor' (tendinţa maternă este mai puternică
studiile  care  pun  în  joc  un  grup  sau  un
PSIHOLOGIE  CLINICĂ,  m e t o d ă logic, acţionând şi reacţionând, supus ten-
subiect  martor  intră  în  cadrul  psihologiei decât setea, care este mai  puternică decât
specifică  de  î n ţ e l e g e r e  a  condui- siunilor interioare şi exterioare, în reţeaua
comparate. foamea  etc).  Psihologia  experimentală
telor  u m a n e ,  c a r e  u r m ă r e ş t e  s ă sa  de  relaţii  umane.  Face  apel  la  datele
caută  să  degaje  legile  generale  la  care  se
d e t e r m i n e  s i m u l t a n  ceea  c e  e s t e psihologiei  sociale'  şi  ale  psihanalizei
PSIHOLOGIE  CONCRETĂ,  psiho- supune  orice  individ,  spre  a  scoate  mai
tipic  şi  ceea  ce  este  individual  la un logie  în  raport  cu  realitatea. pentru a înţelege comportamentele şi moti-
bine în relief ceea ce este  singular, ireduc-
subiect,  considerat  ca  o  fiinţă  care vaţiile  indivizilor  (adesea  inconştiente).
în  1929, G.  Politzer*,  fondatorul  unei tibil, diferenţiindu-1  de ceilalţi.
-•  LEVIN  (KURT).
t r ă i e ş t e  o  situaţie  definită. „Reviste de psihologie concretă", a atacat
Străduindu-se  să  înţeleagă  sensul  con- psihologia  ştiinţifică  axată  pe  studierea PSIHOLOGIE  GENETICĂ,  s t u d i u
PSIHOLOGIE  ECONOMICĂ,  dis-
duitelor,  ea  analizează  conflictele  per- omului în laborator, independent de con- al  dezvoltării  m e n t a l e  a  copilului.
ciplină  c a r e  a r e  ca  obiect  s t u d i u l
soanei  (sau grupului) şi încercările  sale de diţiile sale de viaţă. Ostil  acestei  forme  de Această  ramură  a  psihologiei  descrie
conduitelor  u m a n e  în sectoarele  de
a  le  rezolva.  Psihologia  clinică  utilizează cercetare  artificială,  el  preconizează  o transformarea  copilului  în  adult, progre-
producţie,  distribuţie  şi  c o n s u m al
datele  furnizate  de  ancheta socială (măr- abordare diferită a fiinţei umane, bazată pe sele  sale, stadiile prin care  trece, căutând
resurselor.
turii  recoltate  din  anturajul  subiectului), comprehensiunea comportamentelor, exa- să  înţeleagă  semnificaţia  lor  funcţională.
Există aproape întotdeauna o diferenţă
tehnici experimentale (teste de inteligenţă, minate în raport cu întregul „dramei" indi- între  trebuinţele  şi  dorinţele  omului  şi A.  Gesell  în  Statele  Unite,  J.  Piaget  în
de  caracter  etc.),  observarea  comporta- viduale. posibilităţile de a şi  le satisface. Psihologia Elveţia, H. Wallon în Franţa au fost teore-
mentului,  convorbirea  de  Ia  om  la  om, economică studiază comportamentele indi- ticienii  acestei  psihologii  caie  se  bazează
datele  biotipologiei  şi  acelea  ale  psiha- PSIHOLOGIE  DIFERENŢIALĂ, viduale (motivaţii, decizii de cumpărare...) pe  noţiunile-cheie  de  maturizare*  şi  de
nalizei, căutând să integreze toate elemen- s t u d i u  c o m p a r a t i v  al  diferenţelor şi  de  grup.  Una  din  metodele  sale  este învăţare'.  Psihologia  genetică  înglobează
tele  obţinute  într-o  reprezentare  de  an- individuale. sondajul de opinie, practicat cu regularitate epistemologia genetică, al  cărei  obiect  se
samblu suficient de coerentă privind com- Fiinţele  umane  se  difereţiază  unele pentru  a  se  aprecia  aşteptările  cumpă- limitează  la  geneza  categoriilor  esenţiale
portamentul subiectului, ale cărui motivaţii de  altele  prin  caracteristicile  lor  fizice rătorilor. ale gândirii. -> PSIHOLOGIA COPILULUI.

248
PSIHOMETRIE PSIHOTERAPIE  INSTITUŢIONALA

important pentru om nu este de a-şi satis- calitative, nemăsurabile, a căror însem- PSIHOTERAPIE,  apucare  metodică Metodele folosite în psihoterapie trebuie


face  trebuinţele,  ci  de  a  trăi  „cum  se nătate nu trebuie subestimată. a  unor  tehnici  psihologice  deter- să fie adecvate cazurilor individuale:  unii
cuvine", adică coform  legilor înscrise în minate,  pentru  restabilirea  echi- necesită încurajări, alţii o reeducare sau o
fiinţa  sa.  în  această  optică,  psihologul PSIHOPATIE,  stare  mentală  pato- librului  afectiv  al  unei  persoane. psihanaliză. înainte de a întreprinde un
devine un mediatqr datorită căruia omul se logică. Câmpul  psihoterapiei  este  extrem  de tratament de acest gen este deci necesară
poate cunoaşte mai bine cât şi un educator într-un sens mai restrâns, acest termen vast, începând cu tulburările caracteriale şi cunoaşterea exactă a fiecărui bolnav. Cele
care îi  deschide drumul realizării de sine. se  aplică  mai  ales deviaţiilor caracteriale nevroze şi terminând cu afecţiunile psiho- mai  bune  rezultate  se  obţin  cu  subiecţii
(afectivitate, voinţă), care determină con- somatice şi chiar psihozele. Toate meto- care doresc să se vindece, care cooperează
duite  antisociale,  fără  culpabilitate  apa- liber la tratament şi care sunt suficient de
PSIHOMETRIE,  ansamblu  de  me- dele  psihoterapeutice  (susţinerea  mora-
rentă. Psihopaţii nu se clasează nici printre inteligenţi  ca  să  înţeleagă  mecanismele
tode  şi  de  tehnici  care  permit psihotici (realmente alienaţi) şi nici printre lului, sugestie, reeducare, psihanaliză etc).
măsurarea  fenomenelor  psihice. care  se  bazează  pe  comunicarea  dintre psihologice analizate şi care nu trag de pe
nevrotici  (care  sunt  conştienţi  de tulbu-
în sensul său cel mai larg, acest termen psihoterapeut şi bolnav, urmăresc scopuri urma  maladiei  lor beneficii' prea  impor-
rările lor). Ei sunt indivizi instabili, impul-
înglobează toate cercetările senzorimetrice sivi  şi dificili, al căror comportament face identice, adică împlinirea personalităţii şi tante. La copii psihoterapiile se bazează în
(praguri senzoriale, timp de reacţie...), dar să  sufere  mai  ales  anturajul  lor.  Inadap- o mai bună integrare socială a subiectului. esenţă  pe  tehnicile  expresive,  cum  sunt
este  folosit  de  obicei,  într-un  sens  mai taţi  social,  ei  au  adesea  de-a  face  cu După modurile lor de acţiune, se disting desenul, modelajul, marionetele.  ->• ANA-
restrâns, pentru a desemna ansamblul tes- justiţia.  După  lucrările  lui  S.  Glueck  şi trei  mari categorii de psihoterapii:  acelea LIZĂ  TRANZACŢIONALĂ;  AVERSIUNE;  J O C O -

telor cognitive şi, în general, toate testele W. H. Sheldon, ci se recrutează îndeosebi bazate  pe  sugestie  (persuasiune,  direc- TERAPIE;  PSIHODRAMĂ;  STRIGĂT  PRIMAL;
care  servesc  la aprecierea aptitudinilor şi diii  rândurile  subiecţilor  de  tip  atletic. ţionare morală); acelea bazate pe catharsis TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. [Se poate
a  nivelurilor  de  dezvoltare  (maturitatea Noţiunea  de  psihopatie,  datorată  Iui (retrăirea, sub efectul hipnozei sau al sub-
citi  G.  Ionescu,  Psihoterapie  (1990)  —
socială, de exemplu). K. Schncider (1923), se înrudeşte cu aceea nota trad.]
narcozei, a sentimentelor refulate); acelea
Introducerea măsurării în psihologie a de „personalitate antisocială" a america-
nilor (DSM I1I-R, 1989). care  îi  permit  pacientului  să-şi  modifice
determinat mari progrese în această disci- PSIHOTERAPIE  INSTITUŢIO-
personalitatea prin analiza conflictelor sale
plină. Dar utilizarea rezultatelor cifrice nu NALĂ, în sensul cel mai larg, efect
profunde, care  integrează în conştiinţa sa terapeutic exercitat de o instituţie
este lipsită de pericole. Un număr nu are PSIHOPATOLOGIE  -  PSIHOLOGIE
afecte  inconştiente  şi  îi  modifică  meca- asupra  bolnavilor  care  sunt  trataţi
decât o valoare indicativă; nu este decât un PATOLOGICĂ.
nismele de apărare". Tipul acestor psiho-
element al diagosticului pe care psihologul aici. întT'Un sens restrâns, ansamblu
PSIHOTEHNICĂ,  ansamblu  de terapii abisale este psihanaliza, rezervată de  tehnici  psihosociologice  folosite
îl are de formulat. El infirmă sau confirmă
tehnici  de  psihologie  experimen- unor cazuri deosebite. pentru  ameliorarea  raporturilor
o ipoteză şi trebuie întotdeauna raportat la
alte observaţii şi la istoria individului exa- tală aplicate  problemelor umane. Psihoterapia se bazează pe încrederea interpersonale din cadrul unui spital
minat. Dacă un Q.I. de  130 exprimă, fără Psihotehnica este utilizată mai ales în bolnavului  în  tratament  şi  în  persoana în  scopul  de  a  face  din  această
nici o îndoială, o inteligenţă superioară, un industrie, comerţ şi armată. Ea îşi propune, terapeutului, pe relaţia de comprehensiune instituţie un instrument realmente
Q.I. de 70 nu indică întotdeauna existenţa în  esenţă,  să  definească  condiţiile  de reciprocă  care  se  stabileşte  între  ei  şi terapeutic.
unei deficienţe intelectuale. Acest rezultat muncă  cele  mai  favorabile,  adaptarea datorită căreia pacientul îşi poate exprima Centru de îngrijire, ca şi loc de viaţă, spi-
poate  fi  datorat  anxietăţii, unei  inhibiţii omului la munca sa şi să-1 ajute pe om să liber problemele, fără  teama  de  a  fi  rău talul psihiatric face eforturi, de la începutul
nevrotice, opoziţiei subiectului sau absenţei se integreze în grupul profesional. Instru- judecat, descătuşându-şi  (pe  plan  verbal) anilor  1950 încoace, de  a ameliora con-
mentele  sale  privilegiate  sunt testele.  în impulsiile şi repunând în discuţie imaginea
sale de interes pentru probele propuse. diţiile de existenţă ale bolnavilor şi relaţiile
armată, ca şi în industrie, psihotehnica a
Important este deci ca psihologul să nu pe care şi-o face despre el însuşi. în relaţia umane din interiorul său. în acest scop au
permis reducerea considerabilă (cu circa o
se cantoneze într-un rol de tehnician de treime) a duratei învăţării şi a numărului interumană astfel  creată, subiectul învaţă fost  create  aici  ateliere  de  ergoterapie',
laborator, destinat să furnizeze măsurători de accidente. Termenul de psihotehnica să-şi modifice atitudinile faţă de propria-i cluburi  de  arte  plastice,  de  teatru,  de
exacte, ci să fie capabil  să le interpreteze tinde să fie înlocuit prin acela de psiho- persoană şi faţă de lumea exterioară, adap- muzică, de sport, yoga etc, la gestionarea
în mod corect, în funcţie de observaţiile logie  aplicată. tându-se mai bine la realitate. cărora,  în  măsura  posibilităţilor,  sunt
PSIHOTERAPIE  ÎN  GRUP
PUBLICITATE

asociaţi  bolnavii.  O  atare  viaţă  socială PSIHOTIC,  subiect  a f e c t a t  de de  a l t e r n a n ţ a  fazelor  m a n i a c e  şi Pubertatea  care,  în  climatul  nostru,
necesită întâlniri  şi  schimburi, fie  şi  numai psihoză*. melancolice. debutează între  12 şi  14 ani, poate fi pre-
spre  a  împărţi  responsabilităţile  şi  a  reduce Psihoza  maniaco-depresivă  este  mai coce  (rareori)  sau  întârziată  (circa  12%
inevitabilele  tensiuni.  La  reuniunile  perio- PSIHOTROP,  s u b s t a n ţ ă  n a t u r a l ă dintre  subiecţi). încetinirea ritmului evo-
puţin  frecventă  la  bărbaţi  decât  la  femei
dice,  la  care  participă  pensionarii,  perso- sau sintetică  a  cărei  acţiune  asupra lutiv  la un copil normal  —  care, de altfel,
(şapte  bărbaţi  la  zece  femei);  ea  pare
nalul  de  îngrijire  şi  chiar  personalul  admi- s i s t e m u l u i  nervos  c e n t r a l  e s t e va deveni un adult normal  — este în gene-
legată de tipul „picnic"" (H. Luxemburger)
nistrativ,  sunt  dezbătute  dificultăţile  apă- capabilă  să  modifice  a c t i v i t a t e a ral  neglijată de  părinţi.  Cu  toate  acestea,
şi  se  transmite  genetic.  într-adevăr,  pe
rute.  Asemenea  discuţii, conduse  de  prac- m e n t a l ă  şi  conduita  u n u i  individ. ea poate  să  aibă  repercusiuni  psihologice
când psihoza  maniaco-depresivă  afectează
ticieni  experimentaţi  şi  prudenţi,  sfârşesc Se  disting  trei  grupe  de  psihotrope: relativ  importante:  şcolarii prezintă adesea
circa  1% din populaţia generală, în unele
prin  a  transforma  climatul  instituţiei:  atitu- scdutivele (neuroleptice', tranchilizante*, un deficit specific de aptitudini  intelectuale
familii  frecvenţa  sa  variază  între  9%  şi
dinile  autoritare,  agresive  şi  inhibitoare hipnotice),  stimulentele (antidepresive...) (inaptitudine de a raţiona abstract), care
18%. Se pare (dar lucrul acesta rămâne de
sunt  progresiv  abandonate  în  folosul  con- şi perturbatori psihici (halucinogene, stu- atrag după ele eşecuri  şi, în consecinţă, o
demonstrat) că o genă purtată de cromo-
duitelor  mai  democratice  şi  mai  destinse. pefiante,  substanţe  exaltante,  cum  sunt deteriorare  a  aplicaţiei  şcolare  şi  senti-
zomul  11 joacă un rol predispozant în apa-
eterul  şi alcoolul). mente de inferioritate; ei păstrează atitu-
riţia acestei  maladii  („Nature", 26 febru-
PSIHOTERAPIE  ÎN  GRUP,  me- dini puerile şi o personalitate imatură.
arie  1987). Cu toate acestea, în declanşarea
t o d ă  de  t r a t a m e n t  colectiv  al  tul- PSIHOZĂ,  maladie  m e n t a l ă  gravă, Pubertatea  este  o  criză  psihobiologică
acestor  tulburări  un  rol  cert  au  factorii asociată  adesea  cu  dificultăţi  si  tulburări
burărilor  fizice  sau  m e n t a l e  d a t o -
c a r a c t e r i z a t ă  prin  p i e r d e r e a  con- psihosociali, şocurile emoţionale*.
r a t e  unui  conflict  intrapsihic.
t a c t u l u i  cu  realul  şi  alterarea  fun-
Ideea  de  a  regrupa  pacienţi  pentru  a nilă"' descrisă de M. Debesse). Psihosocio-
ciară a legăturii  i n t e r u m a n e ,  cauză PSITACISM,  repetare  mecanică de
discuta împreună  problemele  lor datează logii (M. Mead) au arătat că aceste tulbu-
de  inadaptare  socială  a  subiectului. expresii  şi  de  fraze  cuprinzătoare.
de la începutul anilor  1930 (i. L. Moreno, rări provin din  situaţia  ambiguă  a  adoles-
Contrar nevroticului, care este conştient Iniţial  formă  de  învăţământ  în  care centului în  societatea noastră;  nici copil,
1932).  Ea se bazează, în esenţă, pe două
de  dificultăţile  sale  personale, psihoticul elevul  nu  avea  decât  să  repete  „papaga- nici  adult,  el  nu  are  un  statut  precis  şi
observaţii:  când  se  reunesc  mai  multe
îşi ignoră tulburările: izolându-se de lumea liceşte"  frazele pe care trebuia să le reţină, rămâne  nesigur  în  ceea  ce  priveşte  rolul
persoane, ele se influenţează reciproc; este
mai  uşor  să  vezi  şi  să înţelegi  problemele exterioară, el îşi creează un univers privat în  psihopatologie  termenul  este  utilizat său;  dacă  îşi  afirmă  independenţa,  se
altuia  decât  pe  ale  tale.  Există  multiple pe care îl fasonează după plac şi în care el pentru a caracteriza comportamentul unui loveşte  de  adulţi,  iar  dacă  refuză  să-şi
forme  de  psihoterapii  colective,  cele este atotputernic. subiect  care  repetă  o  expresie  fără  a  se asume  responsabilităţi  sociale  sau  profe-
principale  fiind  discuţia  liberă  (partici- Există mai  multe categorii  de  psihoze: îngriji  de  semnificaţia  acesteia.  Această sionale, de asemenea nu le dă satisfacţie.
panţii  exprimă  în  mod  spontan  ceea  ce schizofrenia*, psihoza  maniaco-depresivă", tulburare  se întâlneşte  destul  de  frecvent
simt  şt  gândesc)  şi  psihodrama*. delirurile  (paranoia*,  psihoza  halucina- la deficienţii intelectual.  -»  ECOLALIE. PUBLICITATE,  a n s a m b l u  de  teh-
Pentru  unii  autori,  cum  este  P.  Joshi torie cronică, parafrenia). Activitatea deli- nici  folosite  de  o  î n t r e p r i n d e r e
rantă  —  care  se manifestă, în  atitudini  şi comercială  p e n t r u  a-şi  c o n s t i t u i  o
(1975), psihoterapia în  grup ar răspunde PUBERTATE,  ansamblu  de  trans-
conduite,  prin  pierderea  simţului  auto- clientelă  şi  a  favoriza  difuzarea  a
formei  noi pe care o  ia maladia mentală, formări  p s i h o o r g a n i c e  legate  de
critic, deviaţii  ale judecăţii  logice, modul diverse  mărfuri.
mai mult comportamentală decât trăită pe m a t u r i z a r e a  sexuală  şi  c a r e  traduc
plan interior, mai mult socială şi mai puţin de  gândire  dereal  —  exprimă  profunda O  dată  cu  dezvoltarea  psihologiei
t r e c e r e a  de  la  copilărie  la  adoles-
individuală. Intenţia majoră a psihoterapiei alienare a persoanei  şi constituie caracte- maselor şi  a mijloacelor de difuzare (presă,
cenţă.
ristica cea mai tipică a psihozelor. Acestea afişe,  radio,  televiziune),  publicitatea  a
în grup ar fi o mai  bună conştientizare de Pubertatea se manifestă mai ales printr-o luat un avânt considerabil. întreprinderile
către  individ a contextului  social  ambiant sunt  relativ  frecvente  (1%  din  populaţia împlinire a corpului, dezvoltarea caracte- industriale  şi  comerciale îi consacră circa
(J. C. Sager şi H. S. Kaplan, 1972). urbană). relor sexuale secundare (pilozitate pubiană 5%  din  cifra  lor  de  afaceri  (în  1987,  în
şi  axilară,  modificarea  vocii),  apariţia Franţa, aproape  39  miliarde de  franci  au
PSIHOTERAPIE  NONDIRECTIVĂ  PSIHOZĂ  MANIACO-DEPRESIVĂ, primelor menstruaţii la fete şi a spermato- fost  cheltuiţi  pentru  publicitate  |sursă:
-» ROGERS (CARL).  a f e c ţ i u n e  m e n t a l ă  c a r a c t e r i z a t ă zoizilor în  lichidul  seminal  la băieţi. S.E.C.O.D.I.P.]). Publicitatea se sprijină
RĂSUNET

inversează,  trecând de la activitate diferenţele psihologice sunt  legate de dife- RAŢIONAMENT,operaţie  a  gân- Alfred Binct, pentru ca în anii  1890-1893


la  pasivitate,  ori  invers. renţele  de  rasă,  că  negrul  are  mai  ales dirii  care  constă  într-o  înlănţuire să studieze sub îndrumarea lui W. VVundt,
în  felul  acesta  dorinţa  de  a  face  rău calităţi  senzoriale, albul  aptitudini  inte- logică  de  raporturi  (adică  de jude- la  Lcipzig,  unde  a  obţinut  doctoratul
(sadism) se poate transforma în dorinţa de lectuale  etc.  Astăzi  e  fapt  demonstrat căţi), ducând la o concluzie. (1893).  Din  1897  şi  până în  1940  a  fost
a suferi  (masochism), dorinţa de a vedea (O. Klincberg. F. Brown etc.) că superio- Calitatea  raţionamentului  depinde  de cadru didactic  —  din  1904, profesor defi-
(voierism) în trebuinţa de a fi văzut (exhi- ritatea relativă a unora asupra altora de- premisele sale. Şcolarul de 7-8  ani  spune nitiv  la Universitatea din  Bucureşti, unde
biţionism) etc. Anna Freud citează cazul pinde csenţialmente de condiţiile socio- că  untdelemnul  pluteşte  pe  apă  pentru în  19(X) a inaugurat cursul de psihologie.
unui băieţel căruia îi era teamă de castrare. culturale şi economice. că este „gras", pentru ca apoi, abandonând A creat o selectă şcoală de psihologie, care
în crizele sale de angoasă el  manifesta un Mai mult decât rasa, mediul şi climatul această însuşire  inaplicabilă  altor obiecte a pus accentul pe experiment şi pe psiho-
elan războinic, îmbrăca o uniformă de sol- social  sunt acelea care explică diferenţele (lemn, plută...), să spună că este „uşor". metrie. în opoziţie cu speculaţia sa meta-
dat şi punea mâna pe armele din panoplia de  aptitudini  constatate  între  indivizi. Raţionamentul său este întemeiat pe obser- fizică,  în  psihologie  a  cultivat  metodele
sa  de copil:  anxietatea  sa  se ranversa  în Klincberg a demonstrat, de exemplu, că varea realităţii. Mai târziu, spre  11-12 ani, obiective, năzuind să clădească o „ştiinţă
nivelul  intelectual  al  negrilor  americani el este capabil  să raţioneze  abstract şi  să exactă. în înţelesul  pe care îl  au  şi  fizica,
este  mai  ridicat în  nordul decât în sudul facă apel la noţiunea de densitate (raportul chimia, biologia". Al său Curs de psiho-
RAPTUS,  manifestare  bruscă  şi dintre greutate şi volum), care deja este o logie (1923) s-a impus ca un model de
Statelor Unite şi că la oamenii de culoare
irezistibilă  care  îl  împinge  pe  su- judecată. Progresele raţionamentului tinde sinteză magistrală a rezultatelor cercetării
veniţi  să se stabilească în nord acest nivel
biect  la  o  acţiune  cu  consecinţe socializare  şi  de  diminuarea egocentris- în  domeniu,  discriptivul  confluând  cu
creşte  pe  durata  şederii  lor  în  această
uneori  tragice:  fugă,  sinucidere, mului" infantil.  Aceste progrese le putem regularitate  în  explicativ.  Deşi  adversar
regiune. Ameliorarea intelectuală se pro-
omor. aprecia în mod obiectiv cu ajutorul testelor al  fuziunii  psihologie-fizologie,  nu  poate
duce în  mod regulat  atunci  când  nivelul
Se  observă cel  mai  adesea în epilepsie (analogie: „Un cuţit şi o bucată de sticlă evita definirea conştiinţei  „ca funcţiune a
economic şi educativ creşte.
(escapadă,  furie),  alcoolism  cronic  şi sunt amândouă...'.'"; similitudine: „Prin ce scoarţei cerebrale", ba chiar caută să-i des
melancolie (suicid). Raptusul se asociază se aseamănă berea şi vinul?"). Se disting. cifreze  si  mecanismul.  Dintre  scrierile
cu o obnubilare mai  mult sau  mai  puţin RAŢIONALIZARE,  justificare  a
totală a conştiinţei. unei  conduite  ale  cărei  motive
deducţia, care este trecerea de la general cităm:  Problemele  psihologiei  (1898);
autentice  sunt  ignorate.
la particular („Toţi oamenii sunt muritori, Despre sullet (1899); Puterea sufletească
R.A.S.  -•  AJUTOARE  SPECIALIZATE. Un  subiect  în  stare  de  hipnoză,  care
deci eu sunt muritor"), şi inducţia, care (1908); Sufletul neamului nostru, calităţi
primeşte  ordinul de a săvârşi o anumită
este  extrapolarea  la  generalitate  a  unui bune şi defecte (1910).
RASĂ,  varietate  de  specie  umană acţiune după trezire, execută acel act fără
caz particular.
ai  cărei  membri  se  disting  prin a-i cunoaşte motivul real. Dacă i se cere RĂSUNET,  repercusiune  a  unui
caractere fizice de origine genetică. să-şi explice comportamentul, el invocă tot RĂDULESCU-MOTRU  (Constantin), eveniment  asupra  psihismului  unui
Specialiştii reuniţi de UNESCO (1950- felul de motive. Necunoscând forţele care filosof,  psiholog şi om politic român individ.
1951)  pentru  a  elabora  o  „Declaraţie îl animă, el este obligat să-şi justifice con- (Butoieşti, jud.  Mehedinţi,  1868  - Unele persoane reacţionează prompt la
asupra rasei" nu au recunoscut decât trei duita  printr-o  cauză  logică,  lată  un Bucureşti,  1957). un fapt sau la o situaţie emoţionantă, ca
mari grupe de fiinţe umane: grupa cauca- exemplu: un băiat, îndrăgostit de institu- Licenţa  şi-a  luat-o  la  Bucureşti, cu  o după aceea să nu se mai gândească la cele
zoidă  (albă),  grupa  negroidă  şi  grupa toarea lui, îi  fură o batistă.  Interogat, el teză  filosofico-psihologică  (Realitatea întâmplate. Altele, dimpotrivă, aparent indi-
mongoloidă.  După  aceşti  savanţi,  toate răspunde că a avut nevoie de o batistă şi empirică şi condiţiiwile cunoştinţei, 1889),ferente şi  impasibile pe moment, nu uită
subgrupele sunt arbitrare şi nu există decât că nu a îndrăznit să o ceară, pe când în iar  la  Paris  a  frecventat  cursurile  lui nimic şi îşi „coc" răspunsul. în primul caz
în  spiritul clasificatorului.  Nu există rasă realitate căuta să posede un obiect care să J. M. Charcot, la Salpetriere, şi pe ale lui spunem că efectul  produs  de  eveniment
pură, iar mitul nazist al superiorităţii aria- simbolizeze persoana iubită. Inteligenţa sa Theodule Ribot, la College de France. A este „primar", iar în al doilea caz un efect
nului germanic faţă de ceilalţi oameni era a reorganizat într-un mod acceptabil rapor- lucrat efectiv  în laboratorul de psihologie „secundar". Modul de a reacţiona la eveni-
o  impostură.  Multă  vreme  s-a crezut că turile dintre elementele inconştiente. experimentală  condus  de  H.  Beaunis  şi mente (răsunet) este, în caracterologia lui
RĂZBOI
RECEPTOR

G.  Heymans şi  E. Wiersma, una din  cele Die  Atombombe  und  dic  Zukunfl  des REACŢIE  ELECTRODERMALĂ, favorizată  prin  plasarea  în  cămine  şi  în
trei  dispoziţii  caracteriale  fundamentale Menschen  (1957)  —  nota  trad.l ateliere  protejate".
f e n o m e n  c o m p l e x  legat  d e  activi-
(celelalte  două  fiind  emotivitatea  şi O  reeducare,  operă  de  durată,  nu  se
t a t e a  s i s t e m u l u i  n e r v o s  s i m p a t i c ,
activitatea). RĂZBOI  PSIHOLOGIC  •  PSIHO- c a r e  s e  m a n i f e s t ă  printr-o  variere termină  o  dată  cu  ieşirea  subiectului  din
LOGIE  MILITARĂ. a  r e z i s t e n ţ e i  e l e c t r i c e  a  pielii  ca stabiliment.  Pentru  a  fi  eficace  ea  trebuie
RĂZBOI,  luptă armată între  popoare continuată  mult  timp  după  aceea,  până
u r m a r e  a  u n e i  e x c i t a ţ i i  senzoriale
( i n t e r n a ţ i o n a l )  s a u  î n t r e  p a r t i d e RÂS,  fenomen  esenţialmente  u m a n când  structurile  nou  dobândite  par  sufi-
sau  a  u n e i  e m o ţ i i ,  susceptibile
(război  civil). care,  în  general,  exprimă  buna  dis- cient de statornice pentru a îndreptăţi retra-
să  p r o v o a c e  a c t i v i t a t e a  glandelor
Cauzele  războaielor  ar  fi,  după  teoria poziţie  şi  veselia. sudoripare. gerea  reeducatorilor.  Majoritatea  eşec-
freudiană, de origine individuală: în  fiecare Poate  fi  cauzat  şi  de  unele  stimulări urilor  înregistrate  în  acest  domeniu  sunt
Primele  studii  referitoare  la  acest feno-
din noi  ar exista o agresivitate  latentă care fizice  (gâdilat), de  bucuria  de  a  se  simţi imputabile  unei  acţiuni  educative  sau  psi-
men  datează  de  la  sfârşitul  secolului
şi-ar găsi în război un debuşeu  socialmente superior  celorlalţi  (T.  Hobbes)  sau  prin hoterapeutice întrerupte prematur.
al  XlX-lea  (R.  Vigouroux,  C.  Ferre,
perceperea unei  situaţii  comice, necuviin- J.  Tarchanoff).  în  1909,  lucrarea  germa-
cientă întrucât războiul,deşi extrem de răs- cioase  (A.  Schopenhauer).  Râsul,  care nului O. Veraguth  asupra „reflexului  psiho- RECEPTOR,  element  senzorial  sus-
pândit, nu este universal: există popoare care include  un  element  agresiv  -  el  e  făcut galvanic"  suscită  numeroase  cercetări. ceptibil  de  a  fi  activat  de  un  s t i m u l
nu s-au războit niciodată (L. T. Hobhouse). spre  a  umili, spune  H.  Bergson  —, are  o în  1963,  V.  Bloch  arată  că  există  diverse i n t e r n  sau  e x t e r n  care  g u v e r n e a z ă
Pe de altă parte, la acelea care îl  practică funcţie  cathartică, dcscătuşantă:  indienii răspunsuri electrodermale, legate nu numai conduita  globală  a  fiinţei  vii.
a putut fi explicat prin alte mobiluri, cum Crows  din  America  pedepsesc  prin  râs de  funcţionarea  sistemului  nervos  sim- Principalii receptori sunt: retina (conuri
sunt jocul, goana  după  prestigiu  (indienii infracţiunile grave  la codul  moral.  Ei  nu-i paticei  şi  de  aceea  a formaţiei  reticulate şi  bastonaşe)  —  vezi  schema de  la p.  262;
Plaines), trebuinţele religioase (procurarea spun  nimic  vinovatului,  dar  iau  în  râs (parte a trunchiului cerebral care se întinde membrului  cohlcară  (audiţie),  conţinând
de  victime  sacrificiale)  sau  economice delictul în adunarea de seară, unde fiecare de  la  bulb  la  diencefal)  şi  a  cortexului. circa 25 (KM) de celule ciliate ale lui Corti;
(procurarea de sclavi, acapararea bunurilor se amuză pe socoteala lui. Datorită râsului, Reacţiile  electrodermale  diferă  consi- pielea, unde găsim 1 2(X) (KK) puncte sensi-
vecinului). agresivitatea  se  poate  exprima  liber,  fără derabil  de  la  o  persoană  la  alta,  iar  la bile la durere, 700 (KM) puncte sensibile la
în  societatea  noastră  războiul  are  la consecinţe dramatice.  în  anumite  situaţii acelaşi  subiect  diferă  de  la  un  moment presiune, 250 ()(K)  puncte  sensibile  la  frig
bază  îndeosebi  factori  economici.  Când râsul este o formaţie reacţională împotriva la altul. şi  numai  30 000  puncte  sensibile  la cald,
condiţiile de viaţă sunt proaste, iar propa- angoasei. repartizate  în  mod  neregulat, potrivit  cu
ganda  guvernanţilor determină o  naţiune READAPTARE,  r e v e n i r e  progre- regiunile  corpului;  pupilele gustative ale
să  considere  un  alt  popor ca  fiind  cauza REACŢIE,  r ă s p u n s  la  un  stimul. sivă  la  un  m o d  de  viaţă  n o r m a l . limbii  (există  aici  patru  feluri  de  celule,
principală  a  frustrărilor  suferite,  agresi- Reacţia  poate  fi  reflexă  (ochiul  meu Metodele  de  readaptare  sunt  psiholo- sensibile  la  acru,  amar,  sărat  şi  dulce);
vitatea  se  polarizează  asupra  acestuia,  iar lăcrimează  dacă  este  iritat  de  un  fir  de gice  şi  pedagogice.  Este  posibil  să-i  redai celulele  nervoase  ciliate  ale  mucoasei
riscurile  de  conflict  cresc  în  mod praf) sau voluntară (apăs pe un buton când individului  sentimentul  valorii  sale  perso- nazale. Toţi aceşti receptori sunt reuniţi în
periculos.  Cu  toate  acestea, războiul  nu percep un semnal convenit). în primul caz, nale dacă îi  dai  mijloacele  de  satisfacere  a gmpa exteroceptorilor', deoarece ei  infor-
este  niciodată  declanşat  de  popoare,  ci ea  corespunde  unei  adaptări  a  organis- cerinţelor  sociale.  în  acest  scop,  şcolarul mează organismul asupra mediului exterior.
întotdeauna  de  şefii  de  stat,  care  îl mului,  care  restabileşte  echilibrul  com- dislexic,  inteligent,  însă  handicapat  de  o în grupa  interoceptorilor"  sunt  cuprinşi
consideră  uneori  necesar  spre  a  evita promis, eliminând agentul vătămător; în al lateralitate* defectuoasă, va fi plasat într-o visceroceptorii" şi proprioceptorii*. Primii
doilea  caz  este  un  răspuns  convenţional. clasă de adaptare unde educatorul se poate ne  informează  asupra  stării  viscerelor,
pericolele  unei  distrugeri  totale  sunt  atât Toate conduitele umane au fost reduse de ocupa de fiecare caz în parte; la fel, tânărul ceilalţi  asupra  poziţiei  capului  (canalele
de mari încât asistăm la o solidaritate de o către  behaviorişti  şi  reflexologi  (1.  P. delincvent, după o  perioadă de  observare, semicirculare  din  urechea internă), ca  şi
esenţă nouă între naţiuni, decise să facă tot Pavlov)  la reacţii (emoţionale, învăţate...) va face obiectul  unei reeducări în internat, asupra posturii şi mişcărilor corpului (recep-
ce  este  posibil  spre  a  împiedica  o  confla- mai mult sau mai puţin complexe, studiate unde va învăţa o meserie. Cât despre bol- torii sensibilităţii kinestezice sunt situaţi în
graţie  funestă.  |Se  poate  citi  Karl Jaspers, de ei ca atare. navii  mentali,  reinserţia  lor  socială  este articulaţii, tendoane şi fusurile musculare).

261
REFLEX  PSIHOGALVANIC RELAŢII  UMANE

REFLEX  PSIHOGALVANIC  • populaţia atingea 1 miliard şi 2(X) milioane binefacerile acesteia depăşind simpla regle- există  între  subiect  şi  un  „obiect"
REACŢIE  ELECTRODERMALA. în  1994, medicii  de  ţară  organizează în mentare a naşterilor. într-adevăr, contra- care  îi  este  exterior.
mod regulat şedinţe educative şi de propa- cepţia  este  cea  mai  bună  profilaxie  a în primele două luni de viaţă, noul-năs-
REFULARE,  mecanism psihologic gandă în care expun avantajele unei creş- avortului  şi, prin  supravegherea medicală cut este într-o stare pur narcisică; el reac-
inconştient de apărare* al Eului, prin teri  demografice  planificate  şi  diversele la a cărei instaurare contribuie, ea permite ţionează la excitaţiile  interne  şi externe,
care sentimentele, amintirile şi im- procedee anticoncepţionale. Ei distribuie depistarea precoce a cancerelor genitale şi trăieşte plăcerea şi  insatisfacţia, dar încă
pulsiile  neplăcute  sau  în  dezacord în  mod  gratuit  „pilule",  fixează  sterileţi nu  s-a  diferenţiat  de  lumea  exterioară.
a bolilor venerice. în sfârşit, ea favorizează Apoi, între trei şi  şase  luni, un „obiect"
cu persoana socială sunt menţinute (mai  bine de 40 milioane  de  chinezi  au armonia  sexuală  a cuplurilor  şi  permite vag se detaşează de ansamblu:  mama sau
în afara  câmpului conştiinţei. recurs  la  această  metodă  contraceptivă) perechii  conjugale  să  trăiască  din  plin orice altă persoană care se ocupă în mod
Ceea ce Eul  refuză, este recunoaşterea sau inele de cauciuc. bucuria dragostei. regulat  de  sugar,  care  devine  distribui-
acestor  virtualităţi, realizarea  lor  verbală; în Franţa, o dată cu legea din 4 decem- toarea de plăcere (hrană, îngrijiri...) şi cu
într-adevăr, atâta timp cât emoţia deza- brie  1974,  produsele  anticoncepţionale REGRESIE,  adoptare mai mult sau care  copilul  stabileşte  prima  sa  relaţie
greabilă nu este exprimată în cuvinte, ea sunt larg difuzate în public şi orice femeie mai puţin durabilă a unor atitudini obiectală. în luna a opta, aceasta este atât
rămâne confuză şi  surghiunită în  incon- poate,  dacă  doreşte,  să-şi  aleagă  liber şi  comportamente  caracteristice de personalizată încât prezenţa unei per-
ştient.  Dar  prin  aceasta  ea  nu-şi  pierde anticoncepţionalele care îi  convin. Cele unui  nivel  de  vârstă  anterior. soane străine în locul mamei declanşează
potenţialul dinamic. Dorinţa refulată cău- mai  multe  preferă  contraceptivele  orale Acest termen nu implică întoarcerea la o  veritabilă  angoasă  la  copil.  Primele
tând să se exprime şi să se manifeste într-un („pilule"), a căror eficacitate este cvasi- o conduită din trecut, ci o stare de insu- relaţii  obiectale  au  o  importanţă  funda-
fel  sau  altul  (vise,  lapsus,  simptome...), absolută.  Multe  utilizează  dispozitive ficientă maturizare. Regresia nu înseamnă mentală  în  organizarea  şi  dezvoltarea
obligă Eul la eforturi continue. intrauterine („sterileţi"), al căror procent că  reapare  un  comportament  observat personalităţii.
Omul  normal  este  capabil  să  reziste de eşec nu este decât  1-3%; multe altele anterior în istoria subiectului, ci faptul că
asalturilor elementului  refulat,  fără  a  se se servesc de obturatori feminini, cum sunt acesta  se  comportă  ca  un  individ  mai RELAŢII  UMANE,  raporturi  inter
epuiza  şi  fără a resimţi  vreo  daună deo- diafragma  sau  capa  cervicală  (care  se tânăr.  Această  regresie  către  un  stadiu personale în interiorul  unui  grup.
sebită,  pe  când  nevrozatul,  dimpotrivă, adaptează direct pe colul uterului). anterior  al  dezvoltării  se  observă  cu Luarea în considerare a calităţii relaţiilor
cheltuindu-şi întreaga energie în această regularitate în cazul unei frustrări  impuse umane  în  cadrul  unei  colectivităţi  de
în 1985, Organizaţia Mondială a Sănătăţii de realitate. Exemplu: un copil, separat la muncă  datează  de  la  marile  crize  eco-
luptă, devine steril în viaţa activă. Noţi- (O.M.S.) şi-a dat acordul pentru difuzarea
un  moment  dat  de  mama  sa,  nu  mai nomice (1929) şi mai ales din anii celui de
unea de refulare ocupă un loc central în mondială a unui contraceptiv a cărui efica-
mănâncă  singur  şi  nu  acceptă  decât al  doilea  război  mondial.  Azi  şefii  din
înţelegerea nevrozelor, iar unul din scopurile citate durează 4-5 ani. Este vorba de mici alimente  semilichide.  Enurezia*  sau industrie acordă o atenţie deosebită gestio-
psihanalizei este reducerea acestui  proces capsule de progesteron care, implantate reapariţia  „limbajului  de  bebeluş",  care nării resurselor umane şi împărtăşesc ideea
psihologic, pentru a face să apară în câmpul subcutanat pe braţ, eliberează 30 micro- adesea coincid cu naşterea unui frăţior sau că investiţia în capitalul uman este funda-
conştiinţei tendinţele refulate. grame de hormon pe zi, având drept efect a unei surioare, sunt conduite regresive. La mentală. Extensiunea, uneori gigantică, a
blocarea ovulaţiei. De atunci încoace s-a adultul  incapabil  să-şi  rezolve  conflictele unor întreprinderi are drept consecinţă o
REGLEMENTAREA NAŞTERILOR experimentat şi un vaccin „antigraviditate", intră  în  joc  uneori  acelaşi  mecanism, mai mare distanţă socială între salariaţi şi
sau  CONTRACEPŢIE,  acţiune  des- ale cărui rezultate, publicate în 1988, sunt constituind o fugă de realitate şi o alienare patroni; muncitorul îndeplineşte o sarcină
tinată  evitării  temporare  a  pro- promiţătoare. a persoanei, ca în cazul acelui bărbat de 25 parcelară pe care nu reuşeşte să o raporteze
creaţiei. în pofida tuturor acestor progrese tehnice de ani, deţinut pentru escrocherie, care se la ansamblu, se simte frustrat, „alienat" şi
în ţările lumii a treia, unde expansiunea şi a unei legislaţii favorabile, contracepţia transformă în  sugar plângăreţ, mereu  la are  tendinţa  de  a  se  dezinteresa  de
demografică  este  mai  rapidă  decât  pot medicală  nu  este  total  admisă  şi  multe pat.enuretic şi encopretic şi hrănindu-se întreprinderea la care lucrează. Este deci
suporta statele, reglementarea  naşterilor femei se comportă de parcă le-ar fi necu- exclusiv cu  lapte. necesar,  pentru  menţinerea  unui  climat
este o necesitate imperioasă şi urgentă. în noscută. O mai bună informare a publi- social favorabil în interiorul colectivului de
Brazilia, în India sau în China ea a devenit cului va permite fără îndoială extinderea RELAŢIE OBIECT ALA s muncă,  să  se  răspundă  trebuinţelor
o  problemă  naţională.  în  China,  unde contracepţiei la cât mai multe dintre ele, psihologice  ale  salariaţilor,  să fie  întărit
ŢIE  CU  OBIECTUL,  raport  care
RETICENTA REVOLTA

copiii sunt declaraţi iresponsabili) şi să fii RETRACŢIE  A  EULUI, mecanism o  injustiţie  (reală  sau  imaginară) deosebită  la reverie, dar şi  de  condiţiile
liber pe acţiunile tale (nu eşti responsabil de apărare care constă în a renunţa suferită. exterioare: monotonia unei sarcini sau a
de un act săvârşit în condiţiile ameninţării la orice activitate care poate aduce La copil  este  vorba, în  general, de  o unei excitaţii (zgomotul uniform  al unei
fizice  sau  ale constrângerii  morale).  Cu neplăcere. revendicare  afectivă  (consecutivă  naşterii maşini, de exemplu), absenţa de stimuli a
toate  acestea,  legile  sociale  sau  morale Un'i subiecţi hipersensibili au tendinţa unui  nou  frăţior  sau  a unei  surioare  sau ambianţei  favorizează dezvoltarea reveriei.
consideră că eşti responsabil nu numai de de a se închide în ei înşişi (introversiune*), plasării sale într-un stabiliment), care se Ea constituie adesea un mod de apărare a
actele pe care  le-ai dorit şi  le-ai  realizat de a trăi marginal, de a-şi  limita relaţiile manifestă printr-o ostilitate mai mult sau Eului  împotriva  plictiselii  şi  frustrărilor
tu  însuţi  şi  de  cele  săvârşite  fără  vrere cu  semenii, de aşi  reduce  activităţile la mai  puţin  făţişă  la adresa anturajului  sau vieţii cotidiene.
(accident rutier, de exemplu), ci şi de cele domeniile în care ei excelează sau de a se printr-o conduită regresivă: subiectul bom-
pe care nu le-ai voit şi nici nu le-ai săvârşit, cantona  în  rolul  de  spectator.  Această băne, se cramponează de adulţi, reîncepe REVISTA  DE  PSIHOLOGIE,  publi-
dar a căror evitare depindea de tine:  un conduită îi pune la adăpost de suferinţă, să-şi ude patul. • caţie a Academiei  Române.
prefect  a  fost  revocat, în  1964, în  urma dar le interzice împlinirea personalităţii. La adulţi, revendicarea exprimă adesea Primul număr datează din 1955; revista
evadării unui prizonier din infirmeria spe- dorinţa  inconştientă  de  a  masca o  defi- — care apare trimestrial  — a ajuns astăzi
cială  care  depindea  de  autoritatea  sa. RETROGRESIE,  reapariţia  com- cienţă; ea corespunde unui mecanism de la tomul 42. Publică rezultatele cercetărilor
în China, în  1987, ministrul pădurilor a portamentului  caracteristic  unei supracompensare a unui sentiment de infe- în domeniu pe plan naţional, precum şi studii
fost făcut responsabil  de  incendiul  care a epoci  revolute  din  istoria  unui rioritate şi traduce insatisfacţia profundă a de sinteză,analize critice,recenzii, cronici
devastat mii de hectare, inclusiv cinci sate. individ. individului în mediul social. Generată de ale evenimentelor din viaţa ştiinţifică naţio-
A  fi  responsabil este a-ţi ţine un  angaja- Sub influenţa unor traumatisme, condui- un eşec minuscul sau de o frustrare minimă, nală şi internaţională (congrese, conferinţe,
ment moral; în general, aceasta înseamnă tele învăţate de curând dispar, în timp ce conduita  revendicativă  avansează  într-o simpozioane etc). (Adresa redacţiei: Casa
a respecta contractul social pe care orice reapar deprinderi vechi. Pentru K. Lewin', manieră cvasiobsesională, mergând chiar Academiei Române, Bucureşti, Calea 13
om 1-a încheiat, în mod implicit, venind retrogresia se deosebeşte  de regresie". Septembrie nr.  13, sector 5.)
împotriva  intereselor persoanei.  Reven-
pe lume. dicarea,  care  se  dezvoltă  de  obicei  la
REŢEA DE AJUTOARE SPECIA- subiecţii suspicioşi, care au un Supraeu* REVOLTĂ,  rebeliune  contra  auto-
LIZATE (R.A.S.) -> AJUTOARE SPE-
RETICENŢĂ,  atitudine  a  unei  per- CIALIZATE. rigid, constituie adesea un simptom impor- rităţii.
soane  care  ezită  să-şi  exprime  clar tant al paranoiei. Revolta exprimă, în general, nemulţu-
gândul. mirea unui individ sau a unui grup, osti-
REUŞITĂ,  succes.
Efect al atitudinii rezervate, al jenei sau REVERIE,  stare  de detaşare faţă de litatea sa faţă de o soartă nedreaptă, faţă
Reuşita,  ca  şi  eşecul,  este  o  noţiune
neîncrederii, reticenţa se observă atât la realitate,  intermediară între gân- de un mediu agresiv, ba chiar pur si simplu
esenţialmente subiectivă, care nu depinde
subiecţi absolut normali  (timizi) cât şi  la direa  în  stare  de  veghe  şi  vis. inconprehensiv sau indiferent. Revolta este
de nivelul absolut de realizare a unui act,
cei cu manifestări patologice. O întâlnim Subiectul, distras din lumea exterioară, reacţia normală la frustrare.
ci  se  situează  mai  degrabă  în  raport  cu
în cursul  convorbirilor clinice, pacienţii despre care nu mai are decât o conştiinţă Revolta socială este provocată mai puţin
anumite norme şi îndeosebi cu nivelul de
(şi chiar şi familiile lor) trecând sub tăcere vagă, se lasă antrenat de un flux de ima- de condiţiile economice defavorabile cât de
aspiraţie  al  fiecărui  individ.  Reuşita este
în mod sistematic fapte  semnificative:  o gini şi idei care ascultă mai mult de moti- un sentiment de insatisfacţie psihologică
întâlnim şi în curele psihanalitice, atunci simţită  ca  atare  atunci  când  realizarea
depăşeşte  sau  cel  puţin  atinge  linia  de vaţiile  afective  decât  de  logică.  Reveria datorat, după H. H. Hyman (1942), unei po-
când  subiecţii  rezistă  mai  mult  sau  mai apare ca un fenomen normal la pubertate, ziţii determinate a individului (sau grupului)
puţin conştient acţiunii terapeutului. Ea ţintă,  adică  speranţa  subiectului.  Senti-
mentul  de  satisfacţie trăit de o persoană când ea are semnificaţia unei anticipări a faţă de  statutul  său. Psihanaliştii  explică
constituie o reacţie de opoziţie din partea realităţii viitoare. această atitudine prin deplasarea în dome-
unor  bolnavi  psihic  indiferenţi  (schizo- este  singurul  criteriu  cu  adevărat valabil
Adesea reveria constituie, atât la copii niul  social  a  unui  conflict  intrafamilial:
frenici) sau neîncrezători (deliranţi, para- revoltă contra ordinii stabilite ar fi expresia
cât şi  la adulţi, un simptom  nevrotic, o
noici), care refuză să vorbească de expe- actuală a răzvrătirii (de origine oedipiană)
rienţele lor patologice. REVENDICARE,  comportament  al fugă de realitate. Ea depinde de constituţie,
celui care pretinde reparaţie pentru subiecţii  schizoizi  având  o  propensiune a copilului contra autorităţii părinţilor.
RORSCHACH ROUSSEAU

a ş t e p t a t ă  de  la  o  p e r s o a n ă  al  c ă r e i imaginaţie: ele pot descrie structura perso- Creativitatea (1972); Creativitatea generală „totul este bun ieşind din mâinile Creato-


s t a t u t  îl  c u n o a ş t e m . nalităţii,  în  1918,  construieşte  planşele şi specifică (1981). rului, totul degenerează în mâinile omului1'
Fiecare  individ  trebuie  să-şi  asume  mai testului  său, iar în  1921  publică  lucrarea şi  că educaţia  trebuie  să  se  întemeieze  pe
multe  roluri, variabile în  funcţie de  vârsta Psihodiagnostic.  Numai  după  zece  ani  de ROUSSEAU  (Jean-Jacques), scriitor calităţile  naturale  ale  copilului,  dar  că
sa (copil, adolescent, adult, bătrân), de sex, la moartea sa acest test a început să se răs- şi  filosof elveţian de limba franceză nimic  nu  trebuie făcut în pripă:  pedagogia
de  persoanele  cu  care  se  află (un  copil  se pândească.  Azi  el  este  utilizat  în întreaga (Geneva, 1712-Ermenonville, 1778). trebuie să fie funcţională* şi  să se adapteze
comportă diferit,  după  cum  este  în  com- lume  şi  face  obiectul  unui  număr  consi- Orfan de mamă de la naştere, rău cres- la  fiecare  vârstă  a copilăriei.  Există, spune
pania camarazilor  săi,a  mamei  sau  a  pro- derabil  de cercetări  şi  adaptări. cut de către un tată capricios şi  instabil, el, un timp pentru fiecare achiziţie. Opera
fesorului)  şi  de  situaţie  (acasă,  la  muncă, după o tinereţe  aventuroasă şi  de  vaga- sa  filosofică  Contractul  social  sau  Prin-
la biserică...). Aceste roluri pot să genereze ROSENZWEIG  (Saul)  psiholog ame- bondaj, în  cursul  căreia trăieşte în toate cipiul dreptului politic (1762)  a exercitat
conflicte  psihice  atunci  când  sunt  contra- rican  (Boston,  Statele Unite,  1907). mediile, J. J. Rousseau cunoaşte gloria cu o influenţă determinantă asup