Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o

țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la
vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru al Consiliului
Europei și al Comunității Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un
punct de trecere din occident spre orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un
stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniu cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul
stat ce a adoptat creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301).
Republica modernă Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene
ca o biserică națională, cu toate că Republica modernă Armenia a separat biserica de stat.
Armenia este membră în mai mult de 40 de organizații internaționale, inclusiv în Organizația
Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică de Dezvoltare, Comunitatea Statelor
Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de Cooperare Economică la
Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare și participă la
Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2014, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțele
internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității
Economice Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia
este clasificată ca o țară cu o dezvoltare umană medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul
de sărăcie internațional de 1,15 dolari SUA pe zi.

Cuprins
1 Originea numelui
2 Istorie
2.1 Evenimente recente
3 Politica
3.1 Relații externe
3.2 Drepturile omului
3.3 Armata
4 Diviziuni administrative
5 Geografia
6 Economia
7 Demografia
7.1 Grupuri etnice
7.2 Limbi
7.3 Religie
8 Transport
8.1 Trenurile
8.2 Transportul în comun și taxiurile
8.3 Transport aerian
9 Cultură
9.1 Muzica și dansul
9.2 Turism
9.2.1 Erevan
9.2.2 Lacul Sevan
9.2.3 Muntele Aragaț
9.2.4 Mănăstirea Astvatsatsin
9.2.5 Cetatea Dvin
9.3 Patrimoniul mondial UNESCO
10 Mass-media
11 Sport
12 Organizații internaționale
13 Vezi și
14 Referințe
15 Legături externe
Originea numelui
Numele original al țării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi
Hayastan, sub influența limbii persane, constând din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul
persan '-ostan' (provincie). Conform explicației legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe și
strămoșul poporului armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine,
începând cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune
ai cărui membri se numeau Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la
Armenak sau Aram (strănepotul lui Haik și un alt conducător al poporului său).

Istorie

Armenia B.C.95-66

Cilician Armenia
În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.
La jumătatea secolului I î.e.n. Armenia a devenit pentru o scurtă durată un imperiu regional cu
o cultură bogată, de orientare elenistică și care se întindea de la Marea Neagră la Marea
Caspică și de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întâmpla în timpul domniei lui Tigranes
cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitând de o slăbire temporară a Regatului Parților pe
care îl înfrânge. Este la rândul său înfrânt de Roma, al cărei rege clientelar va deveni, împreună
cu urmașii săi Artașizi.

Situația geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale și continente a

îndemnat la invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perși, Macedonia, romani,
iar mai târziu de către arabi, turci și mongoli.

În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religia sa de stat,
cu doisprezece ani înainte de acordarea toleranței creștinilor Imperiului Roman de către
Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse
comunități păgâne până la sosirea creștinismului, însă ei au acceptat creștinismul după un flux
de misionari.

După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe,
mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman și Persia
Safavidă și-au împărțit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acești beligeranți au dus și la scăderea
numerică a populației băștinașe armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populații de
religie islamică.

În 1813 și 1828, Armenia modernă (care consta [necesită citare] din regiunile Erivan și Karabakh
din Persia) a fost temporar încorporată în Imperiul Rus. După scurta sa existență ca o republică
independentă după Revoluția rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 și 1936 ea
a existat ca Republica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia și
Azerbaidjan), și din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.

În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au
murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească într-un
"marș al morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis
ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau
înecați în Eufrat și Marea Neagră. Guvernul turc refuză și astăzi să recunoască clasificarea acelor
masacre drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de
origine ebraică Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și
Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile turce continuă negarea deceselor și
investesc milioane de dolari anual pentru a susține această istorie alternativă, declarând că
decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile și foametea, ambele părți
suferind pierderi de vieți. Numărul de armeni omorâți este estimat la circa 1 500 000, iar aceste
evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu multe alte țări cer
recunoașterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există de asemenea numeroase țări
aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.