Managementul Mediului – Curs 1 1

CAPITOL 1

MANAGEMENTUL MEDIULUI. DEZVOLTARE DURABILĂ.

ECOLOGIE. PROTECŢIA MEDIULUI

Asistăm la o preocupare crescândă a omenirii faţă de problemele tot mai complexe ale
protecţiei mediului. Preocupările sunt justificate de agravarea fenomenelor de poluare având
adeseori tendinţa de globalizare: transformări vizibile ale regimului climatic, deteriorarea
stratului de ozon, despăduriri cu amploare fără precedent, fenomene de deşertificare şi
aridizare, grave eroziuni ale solului si instabilitatea terenurilor, reducerea resurselor naturale,
accentuarea poluării şi antropizării unor importante ecosisteme. În acest context, asistam
adesea la vehicularea unor termeni cum ar fi ecologie, protecţia mediului, dezvoltare durabilă,
managementul calităţii, managementul mediului, în contextul atribuirii unor înţelesuri uneori
eronate.
Se confundă adesea ecologia cu protecţia mediului sau sensurile atribuite termenului
de "dezvoltare durabila" dovedesc o abordare restrictivă. Însuşi termenul de „dezvoltare
durabilă” este contestat fiind preferat cel de dezvoltare sustenabilă sau dezvoltare viabilă.
Este util a preciza de la început ce înseamnă fiecare dintre termenii de mai sus.

1.1 Definiţii

De la început trebuie diferenţiaţi clar termenii de ecologie, respectiv protecţia

mediului.
Ecologia este o ştiinţă biologică de sinteză ce studiază prin excelenţă conexiunile ce
apar între organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotic
şi biotic), precum şi structura, funcţia si productivitatea sistemelor biologice si supra-
individuale (populaţii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme). (1)
De subliniat faptul că, dacă ecologia este o ştiinţă, protecţia mediului este mai degrabă
un concept care trebuie sa se regăsească în fiecare domeniu de activitate (industrială, agricolă,
comercială, de transport).
În sensul dat de legea mediului, protecţia mediului este ansamblul acţiunilor de
ocrotire şi îmbunătăţire a mediului înconjurător, de protejare şi gospodărire a resurselor
naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si eşantioanele reprezentative ale
ecosistemelor naturale. (2)
Îmbinarea şi corelarea aspectelor economice si de protecţie a mediului cu cele sociale,
culturale, tradiţionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinată cu dezvoltarea unor
mecanisme de producţie similare mecanismelor ce domină ciclurile naturale urmate de
resursele naturale regenerabile (cicluri închise) conduc la un model de dezvoltare durabilă.
Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care corespunde necesităţilor prezentului,
fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
Managementul Mediului – Curs 1 2

Conceptul a fost promovat şi a reprezentat rezultatul activităţii "Comisiei Brundtland"

numita astfel după numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley Brundtland, ulterior
devenită şi Prim Ministru al Norvegiei. (3)
Sensul de "durabil " care aparent este contrar "dezvoltării" trebuie interpretat ca o
dezvoltare raţională facută astfel încât să poată fi menţinută pe timp îndelungat, chiar
permanent, continuu, deci durabil.
Conceptul de "dezvoltare durabilă" este strâns legat de utilizarea durabilă a resurselor
naturale regenerabile. Aşa cum ciclurile apei sau vegetaţiei (ambele reprezentând resurse
regenerabile) sunt permanente cu păstrarea şi conservarea cantitativă, la fel modelul de
dezvoltare durabilă încearcă să transpună ciclurile închise naturale în cadrul unor activităţi
umane, inclusiv în utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile.
Prin utilizare durabilă se înţelege folosirea resurselor regenerabile într-un mod şi o
rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menţionând potenţialul lor in
acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.
Desigur că realizarea acestor obiective nu este posibilă fără promovarea unui
management de mediu adecvat, componenta integrată în managementul general al unei
organizaţii.
Managementul este ştiinţa organizării şi conducerii întreprinderii, după unii autori. (4).
După alţii managementul este activitatea sau arta de a conduce.
O definiţie mai completă ar fi:

Managementul este ansamblul activităţilor de organizare şi conducere în scopul

adoptării deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice (relaţiile
economice la nivelul fiecărei întreprinderi).

Pentru ca în definiţiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de "ecosistem" este

bine sa o definim:
Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcătuit dintr-o
componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop) formând
un ansamblu integrat, in permanenta interacţiune. (1)
Totalitatea ecosistemelor formează biosfera.
Biosfera mai poate fi definită ca totalitatea ecosistemelor si a vieţuitoarelor din
geosferele care conţin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera reprezintă
componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta
gazoasă).
Managementul Mediului – Curs 1 3

1.2. Cadrul instituţional specific protecţiei şi conservării mediului

Pentru a putea vorbi despre managementul mediului în cunoştinţă de cauză trebuie să

cunoaştem principalele organisme cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului cu rol de a
elabora politici, strategii, reglementări, organisme de care trebuie să ţină seama toate unităţile
economice cu impact asupra mediului.

1.2.1. Instituţii semnificative la nivel global

O serie de organisme din domeniul protecţiei mediului sunt constituite pe lângă

Organizaţia Naţiunilor Unite.
Un organism important îl constituie:
 Comisia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD).
Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare
(UNCED). Comisia are rolul de a urmări progresele înregistrate pe plan mondial privind
transpunerea în practică a obiectivelor "Agendei 21".
"Agenda 21" este un document strategic sintetizând principalele obiective in diverse
domenii ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. "Agenda 21" a fost
adoptata de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala Mediul si
Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie fiecare tara
participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea (Romania a prezentat
si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind economia si mediul realizate dupa
Conferinta "Omul si Mediul " de la Stockholm din 1972.
La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume:
• Declaratia sefilor de state si guverne participante
• Semnarea conventiei cadru a ONU privind prevenirea modificarilor climatice.
• Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii
• Adoptarea unui document referitor la despaduriri
Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21, chiar daca dupa
unele pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei
pana in anul 2000-2005 ).
CNUDD se reuneste in fiecare an la New York la nivel de ministri ai economiei,
mediului, finantelor, etc. Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de
fiecare tara. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii si al
evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. Datele analizate indica progrese modeste in
ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21.
Managementul Mediului – Curs 1 4
Managementul Mediului – Curs 1 5
Managementul Mediului – Curs 1 6

Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP sau
PNUE in franceza). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta mondiala "Omul
si mediul" din 1972. UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu
menite sa vina in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. Nu intamplator sediul acestuia se afla in
Africa, la Nairobi, capitala Kenyei. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul african.
Printre proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea promovarii
legislatiei de mediu, protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii, crearea unui sistem
mondial de supraveghere a mediului, promovarea unor moduri de productie ecologica, etc.
O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea
corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia mediului in
bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Din pacate acest
organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care dispune sunt
insuficiente.
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului, totusi el acorda o
prioritate aspectelor de mediu in contextul unor actvitati economice. Un important program
PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994 privind controlul
poluarii si al riscului industrial, in judetul Bacau. Cu aceasta ocazie, printre alte elemente
Agentia de Protectie a Mediului Bacau a fost dotata cu un laborator mobil modern pentru
controlul poluarii. PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania, el reprezentand si
interesele UNEP si ale fondului mondial de mediu in Romania.
 Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI)
Se implica si ea in sustinerea unor proiecte de mediu. Organizatia este interesata in
facilitarea transferului de tehnologie, crearea unor centre regionale care sa faciliteze
transferul de tehnologii, etc.. In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte
de transfer tehnologic in cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel, in
Romania a finantat crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a
Protocolului de la Montreal privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon. Totodata,
ONUDI a finantat proiecte de introducere in Romania a unor tehnologii alternative fata de cele
actuale (care utilizeaza cloroflorcarbonii ce contribuie la deteriorarea stratului de ozon). Astfel
de proiecte s-au derulat la "Arctic" Gaiesti, "Tehnofrig" Cluj, "Bicapa" Tarnaveni, etc.
 Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.
Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice
permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul
obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective.
 Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si este
constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor fonduri
nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de preocupare a
GEF. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai diferitelor tari din
lume.
In afara oarganismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale
care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante
organizatii neguvernamentale internationale.
Managementul Mediului – Curs 1 7

Un astfel de exemplu este

 Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are menirea
de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii biologice.
Printre membrii UICN se numara si tara noastra prin implicarea in mod deosebit a unor
specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din Bucuresti.

1.2.2. Instituţii europene in domeniul protecţiei mediului

La nivel european se disting urmatoarele organisme importante:
• Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in
domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila (DGXI).
Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ,,guvern" european, DGXI reprezinta un adevarat
,,minister" al mediului european. Alaturi de DGXI este implicata in promovarea proiectelor de
asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului (PHARE, LIFE, etc.) si Directia
Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii.
• Agenţia Europeană de Mediu de la Copenhaga.
Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul
mediului intre tarile U.E. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Si tarile asociate
printre care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga, dar pentru tarile asociate
diversele actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile membre U.E.. Una
dintre actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei, asa cum aminteam mai sus este
realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea mediului. In acest context s-au
realizat rapoartele privind starea mediului in Europa componenta importanta a procesului
"media pentru Europa". Sub aceasta denumire se deruleaza actiunile decise de ministrii
mediului din Europa, care se intalnesc periodic pentru a analiza si a decide asupra masurilor ce
trebuiesc intreprinse in continuare. Bazele acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in anul
1991. Ulterior au avut loc reuniuni ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna (1993), Sofia
(1995) si Arhus (1998). Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua reuniuni in 1990
la Bergen (Norvegia) si Dublin (Irlanda). Rapoartele europene privind starea mediului au
menirea evidentiereii dinamicii calitatii mediului european. S-a pus la punct o retea
internationala informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul de
Cercetari si Ingineria Mediului Bucuresti.
• Consiliul Europei.
Alaturi de Comisia Uniunii Europene, Consiliul Europei are atributii in domeniul
mediului legate strict de conservarea naturii, ariile protejate, biodiversitate,organizarea retelei
Europene de arii protejate, etc. Sub egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul European al
Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara zonelor protejate.
Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie inclusiv cu sprijinul
mass-mediei, sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era legata de natura, de spatii
largi (silvicultori, gospodarii apelor,agricultori etc).
• Comisia Economica pentru Europa (CEE). Acest organism a carui preocupari initiale
erau de natura economica s-a orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de
mediu prin Comisia pentru Politica de Mediu. CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile
legate de procesul "Mediul pentru Europa", corelarea actiunilor legate de promovarea unor
Conventii internationale (Conventia privind accesul populatiei la informatia de mediu). Pe
langa Comisie functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente
Managementul Mediului – Curs 1 8

Industriale. Acest secretariat asigura coordonarea actiunilor de ajutoare derulate de diverse

state pe baza de voluntariat. Totodata secretariatul asigura mobilizarea potentialilor voluntari
in cazul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.
Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la
Budapesta (REC). Acesta este un organism neguvernamental, creat cu participarea SUA,
Japoniei, Comisiei U.E si a Ungariei. Principiile care stau la baza activitatii acestei organizatii
sunt cuprinse in "Carta REC" semnata si de Romania.REC sprijina si finanteaza programe de
mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din tarile asociate la UE. Si ONG-urile
din Romania participa la proiecte finantate de REC. De altfel REC are o reprezentanta si la
Bucuresti. In ultimul timp conducerea REC a luat masura de a se consulta mai intens cu
guvernele din tarile membre. De altfel, in Consiliul REC a fost reprezentata si Romania,o
perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte, prin autorul acestei carti.

I.2.3. Cadrul instituţional în domeniul protecţiei mediului în România

Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in protectia
mediului in România. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989. Inainte de
1989 erau bine reglementate, dispunand si de un cadru institutional adecvat activitatile de
gospodarire a apelor si a padurilor. La nivel central activitatea de gospodarire a apelor era
condusa de Consiliul National al Apelor iar cea de gospodarire a padurilor de catre Ministerul
Silviculturii. In domeniul protectiei mediului nu a existat un minister. Activitatea era
coordonata de Consiliul National pentru Protectia Mediului, care reunea in rindurile sale
specialisti in domeniu, fara insa a avea o activitate permanenta. Existau numai doi, trei
specialisti cu activitate permanenta in cadrul fostului Consilului National al Apelor care gira si
unele aspecte de protectia mediului. Pentru prima oara s-a format un departament al mediului
in decembrie 1989 dupa crearea Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator
(MAPMI) prin reunirea Ministerului Silviculturii, Consiliului National al Apelor si crearea unui
nou departament, cel al mediului inconjurator. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul
Mediului in perioada iunie 1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului (MAPPM) incepand cu noiembrie 1992. Concomitent s-au dezvoltat si o serie de
organisme in teritoriu sau la nivelul altor institutii care sa reflecte corespunzator noua
activitate. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din ele.
• Parlamentul României.
La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la
nivelul unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senatul Romaniei. In
Camera Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu sunt analizate de
catre Comisia pentru Administratie Locala, Ecologie si Amenajarea Teritoriului iar in Senat de
Comisia pentru Sanatate, Ecologie si Sport. Cele doua comisii analizeaza si activeaza toate
proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise Parlamentului inainte ca acestea
sa fie dezbatute in plen.
• Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului are rolul de a reglementa si
controla toate activitatile cu impact asupra mediului. In fig.1 se prezinta structura M.A.P.P.M.
Unii se pot intreba ce cauta mentionarea aparte a apelor si padurilor in denumirea
ministerului ? Apa si padurea sunt factori de mediu si ar trebui sa se regaseasca in denumirea
Managementul Mediului – Curs 1 9

generica de Protectie a Mediului. In realitate atat apa cat si padurea pe langa calitatea de
factori de mediu au si calitatea de resurse, care trebuie gestionate asa cum sunt gestionate si
resursele minerale (carbunele, petrolul, gazul metan, etc.). Ca resurse, apele si padurile sunt
gospodarite si sunt aducatoare de venituri. Departamentul protectiei mediului are sarcina de
a controla modul in care sunt respectate legile mediului de catre toate institutiile inclusiv de
catre gospodarii apelor si padurilor.
• Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (C.N.C.A.N.). Aceasta
comisie are ca sarcina principala reglementarea si controlarea activitatilor nucleare, incepand
de la aparatura de labaorator care utilizeaza surse radioactive, pana la Centrala Nucleara de
la Cernavoda.
In ultima perioada comisia a preluat si activitatea de monitorizare a radioactivitatii
mediului. Este discutabila aceasta masura care a condus la divizarea sistemului de
monitorizare integrata a factorilor de mediu preconizat de legea mediului. S-au creat astfel
doua institutii la nivel central, implicate in administrarea mediului, M.A.P.P.M.si C.N.C.A.N. In
conditiile in care pe de o parte se doreste optimizarea numarului de ministere, pe de alta
parte numarul ministerelor este sporit prin separare C.N.C.A.N. din M.A.P.P.M. in cadrul caruia
era integrat pana de curand.
• Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Comisia recent infiintata are ca scop
corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica, sociala si de mediu,
promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si oferirea unui cadru adecvat
pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale "Agendei 21" adoptata la Rio. In acelasi
timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de corespondent national al Comisiei ONU
pentru Dezvoltare Durabila, fiind una din sarcinile preconizate de Conferinta Mondiala de la
Rio.
Pe langa institutiile prezentate mai sus, in cadrul diverselor ministere exista
compartimente specializate in domeniul protectiei mediului. De altfel in acceptiunea actuala
problemele de protectie a mediului trebuie sa fie rezolvate in fiecare domeniu de activitate,
prin intelegerea importantei solutionarii problemelor de mediu si nu ca urmare a conflictului
cu autoritatile de mediu. Astfel de compartimente specializate in domeniul mediului exista si
la nivelul autoritatilor locale (primarii, consilii judetene, municipale, orasenesti, etc.).
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului are o serie de organisme
descentralizate in teritoriu. Pentru reglementarea si controlul activitatilor cu impact asupra
mediului in teritoriu exista 42 de Agentii pentru Protectia Mediului (APM) in fiecare judet al
tarii si in municipiul Bucuresti
• Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii de mediu,
controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile economice si
monitorizeaza calitatea factorilor de mediu. In afara APM-urilor, Ministerul Mediului mai are
in subordine Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (A.R.B.D.D.) cu sediul in Tulcea.
A.R.B.D.D. administreaza din punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui
program special de management o suprafata de cca 600.000 ha incluzand Delta Dunarii,
sistemul lagunar Razim-Sinoe, Dunarea pana la Cotul Pisicii si zona costiera pana la izobata de
20 m. Atat APM-urile cat si A.R.B.D.D.sunt institutii publice finantate de la bugetul de stat.
• Compania Nationala Apele Române (C.N.A.R.) are sarcina de a administra unitar din
punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape curgatoare si lacuri) cat si cele
subterane. Limita de administrare a C.N.A.R. se opreste la portile localitatilor. In acest sens nu
trebuie confundat C.N.A.R cu regiile Generale de Apa si Canal din cadrul localitatilor, care
Managementul Mediului – Curs 1 10

cumpara apa de la C.N.A.R si apoi se ocupa cu tratarea, distribuirea si epurarea apei in cadrul
localitatilor. Pretul apei brute cumparate de la C.N.A.R se justifica prin cheltuielile C.N.A.R
pentru amenajarea cursurilor de apa in vederea asigurarii constantei debitelor (prin
regularizari adeseori costisitoare) pe intreg timpul anului. In teritoriu C.N.A.R are filiale
organizate pe bazine hidrografice. Instrumentul de conducere este Schema Cadru de
Amenajare a bazinului hidrografic care asigura corelarea intre toti utilizatorii de apa din bazin
(industrie, transporturi, energie, utilizatori orasenesti si industriali de apa, agricultura, etc.).
Pentru a asigura integrarea cu autoritatile locale la nivelul judetelor exista Sectii sau
Exploatari de Gospodarire a Apelor. Aceasta corelare cu autoritatile locale este deosebit de
importanta in special in organizarea activitatilor de aparare impotriva inundatiilor si a
fenomenelor meteorologice periculoase.
• Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA). Coordonarea activitatilor de gospodarire a
padurilor la nivel national este asigurat de ROMSILVA. Intreaga activitate de gospodarire a
padurilor are la baza amenajamentele silvice elaborate pentru intreaga tara. In teritoriu
Romsilva are in fiecare judet Directii Silvice si Ocoale Silvice. In prezent se preconizeaza
reducerea numarului de Directii Silvice prin comasarea celor care gestioneaza suprafete mai
reduse de padure. Totodata autoritatile silvice gestioneaza si fondul cinegetic in limitele
suprafetelor silvice precum si flora specifica ecosistemelor forestiere.

1.3. Politicile si strategiile de mediu ca instrumente de management la nivel naţional si local

1.3.1. Politici de mediu în România

Prin politica de mediu intelegem in general obiectivele si prioritatile stabilite de

conducerea statului pentru exercitarea puterii si conducerea societatii respectiv a activitatii
publice. Fiecare guvern isi prezinta politica in cadrul programului de guvernare pentru fiecare
domeniu important de activitate. De exemplu in programul de guvernare pentru perioada
1998 -2000 la Capitolul II "Politici de restructurare a economiei" la subcapitolul 5 se afla
cuprinse obiectivele politicii Guvernului in domeniul utilizarii capitalului natural (5). Principalul
obiectiv in domeniul utilizarii capitalului natural consta in reevaluarea infrastructurii acestuia.
In acest scop va fi sprijinit procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile
disponibile si evitarea supra-exploatarii acestora.
Pentru a atinge aceste obiective principalele masuri sunt :
 internalizarea graduala in costurile de productie, a cheltuielilor aferente diminuarii
si compensarii efectelor distructive asupra mediului inconjurator;
 utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru
construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;
 alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu si intarirea
capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii inregistrate in armonizarea
legislatiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene, in special in domeniul apei,
aerului si administrarii deseurilor;
 dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor neguvernamentale;
 facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.
Managementul Mediului – Curs 1 11

I.3.2. Strategia protectiei mediului in Romania

Prin strategie se intelege arta coordonarii actiunilor si a stabilirii sarcinilor

fundamentale pentru atingerea scopului sau a obiectivelor politice.
In Romania au fost elaborate mai multe strategii dupa 1989 vizand protectia mediului
incepand cu "Tezele in domeniu Protectiei mediului "(6) (1990), Strategia protectiei mediului
elaborata cu sprijinul Bancii Mondiale (7) (1992), sau "Strategia protectiei mediului in
Romania" (8) elaborata in 1995. Aceasta din urma a fost si editata in conditii grafice deosebite.
Ea ramane pana in prezent lucrarea cea mai coerenta si sistematica elaborata in exclusivitate
cu ajutorul specialistilor romani din Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului, din alte
institutii de specialitate, a Agentiilor pentru Protectia Mediului sub coordonarea Ministerului
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Strategia cuprinde trei parti importante. O prima parte
se refera la starea mediului in Romania ( de unde plecam si ce probleme exista).
A doua parte cuprinde obiectivele prioritare pe termen scurt, mediu si lung, precum si
caile si mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective. Prioritatile au fost corelate cu cele
europene, decurgand din Programul de Actiune pentru Mediu in Europa Centrala si de Rasarit
(9), Planul Strategic de Actiune pentru bazinul Dunarii (10), Strategia protectiei calitatii apelor
Marii Negre (11), alte prioritati nationale, decurgand din Conventiile Internationale la care
Romania a aderat. Ultima parte cuprinde o prezentare schematica a Programului National de
Actiune in domeniul Protectiei Mediului (PNAPM) (12), document important prezentat in
paragraful urmator.

I.3.3. Programul National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului

La cea de a doua reuniune a ministrilor mediului din Europa de la Lucerna (1993) s-a
adoptat Planul de Actiune in domeniul Mediului pentru Europa Centrala si de Rasarit. O
sarcina stabilita cu aceasta ocazie a fost aceea ca pentru fiecare tara in tranzitie sa se
elaboreze un Program National de Actiune corelat cu cel european. Daca in Strategia Protectiei
Mediului sunt cuprinse obiective generale si cai de atingere a acestora, in PNAPM au fost
detaliate aceste obiective prin programe de investitie concrete. In acest sens au fost selectate
104 proiecte pe termen scurt si 196 proiecte pe termen mediu din peste 1200 propuneri
avansate de APM-uri, autoritatile locale si ministere. Selectia s-a facut pe baza unei scheme
logice si a analizei cost beneficiu. Actiunea a fost sustinuta de guvernul danez care a acordat
asistenta stiintifica si financiara specialistilor din I.C.I.M.-Bucuresti, unde de altfel se afla si
secretariatul permanent al PNAPM. . Programul se actualizeaza in permanenta. In prezent lista
de proiecte prioritare este unica (nu mai exista proiecte pe termen scurt si mediu) cuprinzand
117 proiecte prioritare. Selectia si actualizarea proiectelor este decisa de o Comisie
Interministeriala condusa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
In fiecare judet al tarii Agentiile Teritoriale pentru Protectia Mediului au elaborat
Strategii locale de mediu care au armonizat prioritatile la nivel de judet cu cele la nivel
national.
In judetul Bacau a fost realizat si un "Plan Local de Actiune in domeniul Mediului". In
elaborarea acestui Plan Local de Actiune s-a beneficiat de sprijin din partea specialistilor
Managementul Mediului – Curs 1 12

olandezi de la Agentia pentru Protectia Mediului din Roterdam. Planul a avut si caracter de
pilot pentru alte judete. In prezent si in judetul Piatra Neamt se elaboreaza un astfel de Plan
de Actiune in domeniul Mediului.

I.4. Cadrul Legislativ in domeniul Mediului

1.4.1. Legislatia interna in domeniul mediului

Toate institutiile si organizatiile implicate in protectia mediului trebuie sa respecte

cadrul legal existent la un moment dat. Cadrul legal este reprezentat printr-o serie de
reglementari cu prevederi in domeniul mediului, incepand cu Constitutia Romaniei, Legea
Cadru privind Protectia Mediului in Romania (L137/1995), legile specifice, sectoriale, hotararile
de guvern, ordinele Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, regulamente,
instructiuni si proceduri de aplicare.
Dupa Constitutia tarii, legea protectiei mediului este cea mai importanta lege in
domeniu. Ea este o lege cadru si stabileste principiile si obligatiile generale in domeniu.
Totodata in Legea Protectiei Mediului se apreciaza necesitatea promovarii urmatoarelor 17
legi sectoriale:
1) legea gospodaririi apelor si a ecosistemelor acvatice (Legea Apelor);
2) gospodarirea fondului forestier (Codul Silvic);
3) desfasurarea activitatilor nucleare si asigurarea securitatii surselor de radiatii
inclusiv raspunderea civila pentru daune nucleare (Legea desfasurarii in siguranta
a activitatilor nucleare);
4) regimul pesticidelor (Legea privind producerea, utilizarea si comercializarea
substantelor fitosanitare);
5) gospodarirea lucrarilor de imbunatatiri funciare (Legea imbunatatirilor funciare);
6) protectia fondului cinegetic si de vanatoare (Legea fondului cinegetic);
7) ocrotirea albinelor si protectia florei melifere (Legea agriculturii);
8) regimul substantelor si al deseurilor periculoase (proiect);
9) gospodarirea deseurilor menajere, industriale si agricole (proiect);
10) piscicultura si pescuitul (proiect);
11) protectia atmosferei (proiect);
12) ariile protejate si monumentele naturii (proiect);
13) raspunderea pentru prejudiciile aduse mediului;
14) protectia litoralului si a zonelor costiere;
15) regimul privind asigurarea radioprotectiei;
16) gospodarirea si conservarea pajistilor;
17) gospodarirea obiectivelor de interes speologic, geologic si paleontologic.
Primele sapte legi inclusiv legea cadru privind protectia mediului sunt deja in vigoare.
Celelalte se afla in faze mai mult sau mai putin avansate de promovare. Desigur ca exista un
numar important de alte reglementari mai vechi sau mai noi, aflate in vigoare. In cele de mai
Managementul Mediului – Curs 1 13

sus s-au prezentat pe scurt legile cele mai importante. Studierea detaliata a acestora face
obiectul unui numar important de lucrari. Printre acestea amintim "Dreptul mediului
inconjurator" (l3) autor profesor Daniela Marinescu

1.4.2. Legislatia internationala a mediului

Cunoscuta adesea si ca "Legea internationala a mediului" aceasta reprezinta

totalitatea conventiilor si acordurilor internationale in domeniul protectiei mediului.
Romania este parte la un numar important de astfel de conventii. Printre acestea le
vom aminti numai pe cele mai importante:
Conventia cadru a Natiunilor Unite privind prevenirea modificarilor climatice. Aceasta
a fost semnata de sefii de state si guverne la Rio de Janeiro in 1992 si ratificata de Romania in
1994;
Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Conservarea Biodiversitatii, semnata la Rio
de Janeiro in 1992 de catre sefii de state si guverne si ratificata de Romania in 1994;
Conventia de la Bassel privind transportul transfrontalier al deseurilor toxice. Romania
s-a confruntat cu nenumarate probleme de introducere frauduloasa in tara a deseurilor toxice
de care apoi s-a debarasat cu mare greutate;
Conventia de la Geneva privind poluarea transfrontiera a aerului la mare distanta.
Conventia este insotita de o serie de protocoale privind controlul emisiilor de bioxid de sulf
sau oxizi de azot, etc., la care Romania inca nu a aderat.
Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon. Romania a ratificat aceasta
conventie in 1993. Ea este completata prin Protocolul de la Montreal si amendamentul de la
Londra, ratificate de Romania. Protocolul se refera la controlul substantelor care distrug
stratul de ozon (cu precadere cloroflorcarbonii). Un al treilea document (amendamentul de la
Copenhaga) nu a fost ratificat de Romania. El se refera la o substanta mai putin semnificativa
pentru Romania (bromura de metil) folosita cu precadere in agricultura.
Conventia de la Berna privind protectia florei si faunei salbatice si a habitatelor
acestora.
Conventia CITES^_ privind prevenirea comertului ilegal cu specii de flora si fauna
periclitata. In acest sens exista o lista pe care sunt incluse speciile periclitate.Tarile pot insa sa
faca exceptarea in functie de situatiile concrete existente. De exemplu Romania a solicitat
exceptarea ursului, lupului si a rasului.
Conventia de la Bonn± privind protectia pasarilor migratoare a fost ratificata de
Romania in 1997.
Conventia de la Ramsarx privind protectia zonelor umede ca habitat al pasarilor
calatoare. Conventia prezinta o importanta deosebita pentru zona rezervatiei biosferei Delta
Dunarii. De altfel rezervatia biosferei Delta Dunarii se afla sub incidenta conventiei de la
Ramsar, cat si a altor doua conventii UNESCO - Omul si biosfera, respectiv Conventia privind
protectia patrimoniului natural universal.
Managementul Mediului – Curs 1 14

Conventia de la Bucuresti^ privind protectia Marii Negre. Conventia a fost semnata de

cele sase tari riverane la Bucuresti in 1992. Desi a fost ratificata de tarile riverane, punerea ei
in aplicare este ingreunata de problemele economice cu care se confrunta tarile din regiune.
Secretariatul Permanent al Conventiei a fost stabilit la Istambul, dar se intampina dificultati in
demararea activitatilor acestuia si datorita unor diferente de opinii privind regulamentul de
organizare si functionare al acestuia.
Conventia privind managementul durabil al apelor Dunarii a fost semnata de 11 tari
riverane Dunarii, inclusiv de Comisia Uniunii Europene si a fost ratificata de suficiente tari
pentru a intra in vigoare. Secretariatul permanent al conventiei a fost stabilit la Viena, iar
activitatea este condusa de un Comitet Interimar. S-a creat astfel un instrument eficace pentru
managementul bazinului Dunarii.. Extrem de utila este si experienta castigata in cadrul
Programului de Mediu pentru Dunare. In prezent activitatile acestuia din urma sunt preluate
treptat de Conventie.

1.5. Concluzii

În prezentul capitol s-a făcut o scurta trecere in revista a unor notiuni legate de
ecologie, protectia mediului, dezvoltare durabila, management. Totodata s-au prezentat pe
scurt institutiile si organismele internationale si nationale implicate in protectia mediului,
exemple de instrumente de management utilizate de acestea (politici, strategii, programe de
actiune), precum si aspecte legate de cadrul legislativ national si international in domeniul
mediului. In acest fel s-a dorit o familiarizare a cititorului cu unele dintre aspectele necesar a fi
cunoscute pentru a putea aprofunda in cunostinta de cauza elementele specifice
managementului mediului, ce vor fi detaliate in capitolele urmatoare, elemente comune unui
numar mare de organizatii care pot diferi extrem de mult una de alta.