Nume și prenume student: Chirvase George Alexandru

Aplicația nr. 1

Etică și bioetică

Se dau următoarele cazuri practice:

1. Reclamanții sunt zece resortisanți bulgari, dintre care nouă sunt sau au fost bolnavi
de cancer în fază terminală. Patru dintre ei au decedat după introducerea cererii: rudele
acestora au continuat procedura în numele lor. După ce au urmat diferite tratamente
convenționale, reclamanții au fost informați de o clinică privată, Centrul Medical de Medicină
Integrativă OOD, de existența unui produs experimental împotriva cancerului (MBVax Coley
Fluid). Acesta nu a fost autorizat oficial în nicio țară, dar, în anumite state, putea să fie
administrat pacienților pentru „uz compasional”. Reclamanții au introdus o acțiune împotriva
autorității responsabile pentru controlul calității, siguranței și eficacității medicamentelor,
susținând că MBVax Coley Fluid era un produs experimental, care nu fusese încă autorizat și
nici măcar nu fusese testat clinic în vreo țară. Prin urmare, acesta nu putea fi autorizat în
Bulgaria în temeiul legislației în vigoare, deoarece aceasta nu prevedea utilizarea de
medicamente neautorizate și care nu au făcut obiectul unor studii clinice. În plus, spre
deosebire de situația din alte țări europene, în Bulgaria era imposibilă utilizarea compasională
a unor produse neautorizate. În cele din urmă, dreptul Uniunii Europene nu impunea nicio
obligație privind armonizarea în acest domeniu. Unii reclamanți au contestat această decizie la
Ministerul Sănătății, dar niciunul din ei nu a introdus o acțiune în justiție. Reclamanții s-au
plâns de faptul că refuzul autorităților bulgare de a le permite să utilizeze produsul
experimental împotriva cancerului a constituit o încălcare a drepturilor acestora, respectiv
dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică.

2. Reclamanta, care suferea de cancer ovarian, a procedat la o fertilizare in vitro

(denumită în continuare „FIV”) împreună cu partenerul ei de la acel moment, înainte de
îndepărtarea ovarelor sale. Astfel, au fost creați și conservați șase embrioni. După separarea
cuplului, fostul partener al acesteia a menționat că nu mai este de acord cu utilizarea
embrionilor, deoarece nu dorește să fie tatăl genetic al copilului reclamantei. Prin urmare,
legislația națională impunea distrugerea embrionilor. Reclamanta s-a plâns de faptul că
dreptul intern îi permitea fostului său partener să își retragă consimțământul privind
conservarea și utilizarea de către aceasta a embrionilor pe care i-au creat împreună, ceea ce o
împiedica să aibă vreodată un copil cu care să aibă o legătură de filiație biologică.

1
 Cerințe:

1. Identificați și prezentați, pentru fiecare din cele două cazuri, câte o soluție care să
aibă ca fundament respectarea principiilor de etică. Fiecare soluție va fi argumentată în
maximum 15 rânduri. Punctaj 0,5x2= 1p.

2. Arătați care ar fi procedura de urmat, în cazul în care o studentă de la Drept ar fi

șantajată de către un coleg, cu divulgarea faptului că la testarea de la Cursul de Etică și
integritate academică a fost ajutată în soluționarea lucrării. Punctaj 0,5p.

3. Se acordă 0,5p pentru corectitudine în exprimare, utilizare termeni juridici și

gramatică plus ortografie fără erori.

Mult succes!

Rezolvare

1.

TEXTUL I:

Soluția în acest caz poate fi privită din două perspective. Prima perspectiva este cea legală ,
care susține, prin reglementări la nivel național și internațional ,că un medicament
experimental care nu a trecut prin toate fazele de testare, nu poate fi admis pacienților. Astfel
decizia oficialităților bulgare este una etică apărându-și cetățenii de posibilele riscuri care
privesc folosirea unui astfel de medicament. Pe de altă parte ,există și perspectiva morală ,
care în acest caz s-ar traduce prin faptul că cetățenii ,având în vedere că se aflau într-o stare
terminala de cancer așadar una precară , ar fi fost potriviți să își încerce ultima variantă chiar
daca aceasta nu le-ar fi asigurat șanse de supraviețuire optime. Medicamentul ,având în vedere
faptul că era atribuit unei boli care domină de secole întregi fără vreun leac eficient , putea fi
folosit în scop stiințific pe pacienți , desigur aceștia fiind înștiințați cu privire la riscuri , cu
acordul lor și sub înscris autentic în baza unei cereri care să ateste voița lor. Mai mult de atât
faptul că cetățenii sunt resortisanți promova abstracția de legea națională bulgară aflată în
vigoare deoarece integritatea lor nu depind în totalitate de statul în care se află. Așadar ultima
perspectivă ar fi fost o soluție ideală pentru o astfel de situație.

TEXTUL II:

În situația de față, se prezintă un cuplu care înainte de separare au început procesul de

fertilizare în vitro , dar din diferite motive aceștia s-au despărțit. Să presupunem că partenerii
sunt căsătoriți. Din momentul în care o căsătorie este dezlegată în urma unui divorț , iar actul

2
de căsătorie declarat nul de instanță , obligațiile reciproce dintre foștii soți nu mai există, decât
în situația unui copil deja născut sau unor materii de creanțe ,așadar fiecare individ decide
pentru el în baza capacității de exercițiu și a bunei credințe.
Din punct de vedere etic și de egalitate, procesul de creare în vitro ar trebui să fie oprit din
mai multe motive. Primul argument ar fi faptul că viitorul copil ce avea să se nască nu va avea
prezența paterna în viața lui , doar în situația în care reclamanta și-ar găsi un partener, astfel
copilul ar avea de suferit la nivel psihologic. Un al doilea motiv ar fi obligația soțului de a
plăti o pensie alimentară unui subiect ce nu mai are legatură cu viața acestuia .
Astfel distrugerea embrionilor și anularea procesului în vitro reprezintă o variantă etica de
rezolvare a acestei situații, mama tot timpul va dispune de posibilitatea de a găsi un donator
de material genetic.

2.

Situația de față este una obișnuită în rândul relaționării între elevii din diferite categorii fie
ele specifice liceului , facultății ori al unui mediu care dispune de o evaluare. În contextul
prezent , făcând apel la ordinul 135/2018 se consideră fraudare de examen varianta copierii de
la un alt coleg sau orice ajutor survenit din căi externe altele decât cea a candidatului la
examen. Făcând apel și la codul de etică a unei instituții de învățământ, este interzisă
fraudarea și desigur ascunderea acesteia în situația cunoștiinței de cauza.
În pricina de față există totusi și infracțiunea de șantaj. Colegul care este conștient că
respectiva colega a fraudat exmenul folosindu-se de această informație pentru a-ți însuși
diferite bunuri în folos propriu.
Având în vedere faptul că un șantaj poate duce la prejudicii mult mai mari dacă acesta este
săvârșit pentru o perioadă mai lungă , inclusiv ideea constrângerii morale a victimei ce poate
determina o altă împrejurare infracțională , cea mai buna variantă , respectând bunele
moravuri și moralitatea , ar fi ca victima ( pe de o parte a șantajului , inculpata pe de o parte a
fraudei) să-și recunoască fapta de fraudă asupra unui membru al personalului unității de
învățământ unde a susținut examenul , iar astfel aceasta s-ar elibera de șantaj indiferent dacă
sancțiunile pentru fraudă se vor răsfrange asupra ei.