20/10/2014

STRUCTURI METALICE
PENTRU CONSTRUCŢII CU
DESCHIDERE MARE

Bogdan ŞTEFĂNESCU

Aspecte organizatorice
Se recomandă luarea de notiţe, simpla citire a diapozitivelor nefiind
suficientă la examen. Se recomandă insistent ca fiecare
student să-şi citească notiţele şi notele de curs înainte de examen,
pentru a-şi clarifica cel puţin următoarele aspecte:
Modul de lucru al fiecărei soluţii tehnice prezentate (stare de
eforturi şi deformaţii etc.)
Domeniul în care utilizarea acesteia este avantajoasă/dezavantajoasă
în raport cu alte soluţii pentru aceeaşi problemă
Prezenţa la cel puţin 50% din orele de curs este condiţie
pentru prezentarea la examen. Nota obţinută la cele două
prezentări de structuri reprezintă 20% din nota finală.
Examenul este cu cursurile pe masă. Fiecare student va lucra doar
cu documentele sale, nu este permis schimbul de informaţii
(verbal sau în scris) între studenţi în timpul examenului.
Timpul pentru examen va fi astfel ales încât să fie suficient pentru
un student bun care a citit atent notiţele şi notele de curs înainte de
examen.
O parte dintre subiecte vor solicita şi realizarea de desene
inginereşti (la scară, păstrând proporţiile).

1
 20/10/2014

Surse bibliografice
Irvine H. M., Cable Structures, MIT Press Series in
Structural Mechanics, 1981
Peter Gössel, Gabriele Leuthäuser – Architecture in the
Twentieth Century, Taschen, 2001
N. Subramanian – Principles of Space Structures, Ed.
Wheeler Publishing, 1999
Janusz Rebialak – Shaping of Space Structures, Oficyna
Wydawnicza Politechniki Wroclawskiej, Wroclaw, 2005
John Chilton – Space Grid Structures, Architectural Press,
2000

Structuri metalice pentru construcţii cu

deschidere mare
Esenţa ingineriei de Problema 1
construcţii: Forţă verticală
Cum să transferăm, cât
mai simplu şi mai sigur,
la terenul bun de
fundare, toate forţele F punctul A F
care acţionează asupra
unei construcţii,
păstrând deformaţiile şi N=F
deplasările în domenii h h
acceptabile, definite în
norme de proiectare.

2
 20/10/2014

Structuri metalice pentru construcţii cu

deschidere mare

Problema 2 – Forţă orizontală

punctul A
H H H
C
T

V
h h h
M

Structuri metalice pentru construcţii cu

deschidere mare

Problema 3 – Forţă oblică

F punctul A F F F F
H H H H H
C
T

3
 20/10/2014

Generalităţi

Soluţii statice pentru acoperirea unei deschideri:

Încovoiere Compresiune Întindere

M V
C
V
M
T

Generalităţi

Încovoiere Compresiune Întindere

GRINDA ARCUL CABLUL
PLACA BOLTA MEMBRANA
CUPOLA

4
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare
Principala destinaţie – clădiri cu destinaţie religioasă
(temple, biserici etc.).
În absenţa unor materiale cu rezistenţe mari la
întindere, soluţiile structurale sunt din domeniul
cupolelor şi al bolţilor.
Câteva exemple importante:

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Panteonul, Roma (126)

5
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Hagia Sofia, Istanbul (532 – 537)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

6
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

San Pietro, Vatican (1506 – 1626)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

7
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

St. Paul’s Cathedral, Londra (1675 – 1710)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

8
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Superdome, New Orleans (1971 – 1975)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

9
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Structuri din lemn

Material mult mai uşor decât piatra → greutate proprie mai
redusă
Comportare bună întindere/compresiune
Limitare (naturală) privind lungimea elementelor
Degradare în timp
Câteva exemple

10
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Todai-ji, Nara, Japonia (1709)

Complexul iniţial (751?), distrus de cutremur, conţinea două
pagode de 100m (?) – locul 2, după piramide
57 × 50m
Cea mai mare construcţie din lemn din lume

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

11
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Parlamentul britanic, Westminster Hall (sec.XI)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

12
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Metalul în construcţii
Informaţii despre poduri suspendate în China înainte de
Hristos; anul 65, în Yunnan, pod suspendat pe lanţuri din fier
În evul mediu şi în perioada renaşterii – fierul pentru tiranţii
bolţilor oţelul; – cantităţi mici şi scump
Sec. XV – producerea fontei
Pod de fontă peste Severn la Coalbrookdale, 30m deschidere
1784 – obţinerea oţelului prin pudlare (1300 – 1400°C) (sub
formă de pastă; temperatura prea mică pentru stare lichidă)
După 1800 oţelul pudlat se poate îndoi şi înnădi la cald → se
pot realiza bare lungi, cu rezistenţă bună la întindere
1830 – nituirea la cald
Câteva exemple de structuri metalice vechi:

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Palm House, Royal Botanical Gardens, Kew, Surrey (UK)

(1844 – 1848)

13
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Crystal Palace, Hyde Park, Londra (Marea Expoziţie) (1851)

– lemn, fontă şi sticlă

14
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Crystal Palace, Penge, lângă Londra (1854 – 1856)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Liverpool Lime Street railway station, (UK) (1849) – 47m

15
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

London Waterloo International railway station, (UK) (1994)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

16
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Piaţă acoperită, Berlin (1865 – 1868)

17
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Halele Pieţei Centrale, Paris (1854 – 1857)

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Gara principală, Leipzig (1908 – 1916)

18
 20/10/2014

Soluţii clasice pentru acoperişuri cu deschidere

mare

Bursa, Amsterdam (1896 – 1903)

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

De ce avem (încă) nevoie de acoperişuri cu deschidere mare

(se păstrează nevoia de spaţii mari?)?
destinaţii cultural-sportive (stadioane, săli de sport, săli de
concerte)
spaţii pentru expoziţii
destinaţii religioase mai puţin
Scădere a cererii de astfel de structuri faţă de anii ’60 – ’70,
când a existat un entuziasm în acest domeniu

19
 20/10/2014

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Soluţii “moderne” pentru structuri cu deschidere mare:

structuri reticulare
structuri tensionate
structuri pe cabluri
structuri din membrane
Obs. Nici definiţiile acestor categorii şi nici delimitările dintre
ele nu sunt foarte precise.

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Structură reticulară – o structură alcătuită din multe bare

asemănătoare, aşezate în reţea de obicei pe o suprafaţă,
plană sau curbă, în unul sau mai multe straturi, prinse la
noduri articulat sau încastrat. O astfel de structură poate
prelua forţe care acţionează la noduri în orice direcţie.
O tendinţă actuală: utilizarea unor elemente flexibile (cabluri) în
structurile reticulare → structuri spaţiale (termen mai
general).
Deployable structures (structuri expandabile):
acoperişuri mobile, pliabile etc.
antene pentru sateliţi

20
 20/10/2014

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Montréal Biosphère,
fost Pavilion
American la Expo
’67, proiectant R.
Buckminster
Fuller; pe Île
Sainte-Hélène,
Montreal, Quebec

Structură reticulară

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Olympiastadion
München

Structură pe
cabluri

21
 20/10/2014

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Nottingham HMRC Amenity Building

Structură din membrane

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Muzeul Luvru Piramida, 1989, arhitect I.M. Pei

Structură
spaţială

22
 20/10/2014

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Soluţii “moderne” pentru acoperişuri cu

deschidere mare

Qizhong Forest Sports City Arena, Qizhong, China

Structură
expandabilă
8 minute

23
 20/10/2014

Structuri spaţiale – surse de informare

University of Surrey, Guildford, UK – Space Structures

Research Centre
International Journal of Space Structures
Cambridge University, Department of Engineering
International Association of Space and Shell Structures
Caltech – California Institute of Technology

Structuri spaţiale – câteva persoane cu realizări

în domeniu

Prof. Sergio Pellegrino, California Institute of Technology,

USA
Prof. John Chilton, Nottingham Trent University, UK
Prof. René Motro, Université Montpellier 2, France
Prof. Gerard Parke, University of Surrey, UK
Prof. Tibor Tarnai, Budapest University of Technology and
Economics, Hungary

24
 20/10/2014

Structuri spaţiale - istoric

ing. August Föppl, Leipzig, “Theorie des Fachwerks” (Teoria

structurilor zăbrelite) – 1880 şi “Das Fachwerk im Raume”
(Structuri spaţiale cu zăbrele) – 1892

Structuri spaţiale - istoric

Structuri spaţiale care nu sunt pentru acoperişuri – turnul Eiffel

(1889), podul Firth of Forth (1852 – 1890)

25
 20/10/2014

Structuri spaţiale - istoric

Johan Wilhelm Schwedler –

cupolă mono-strat pentru
gazometre
Cea mai mare – Viena, 63m
deschidere (1874)

Structuri spaţiale - istoric

Alexander Graham Bell – prima decadă a sec.XX – structuri

spaţiale (reticulare) pentru aparate de zbor

26
 20/10/2014

Structuri spaţiale - istoric

Richard Buckminster Fuller (1895 – 1983) – cupole geodezice

Structuri spaţiale – criterii de clasificare

geometria suprafeţei de bază
numărul de straturi
tipul de partiţie

27
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de geometria suprafeţei de bază

plană – reţea planară (nu pot fi mono-strat)

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de geometria suprafeţei de bază

plană
cu simplă curbură – cilindrice

28
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de geometria suprafeţei de bază

plană
cu simplă curbură
cu dublă curbură
cupole (sferice,
eliptice etc.)

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de geometria suprafeţei de bază

plană
cu simplă curbură
cu dublă curbură
cupole
paraboloid hiperbolic

29
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de geometria suprafeţei de bază

plană
cu simplă curbură
cu dublă curbură
cupole
paraboloid hiperbolic
hiperboloid cu o pânză

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de geometria suprafeţei de bază

plană
cu simplă curbură
cu dublă curbură
cupole
paraboloid hiperbolic
hiperboloid cu o pânză
alte forme
Pavilion pentru provincia
Noord-Holland (apr. 2002)

30
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de

numărul de straturi

reţele mono-strat

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de

numărul de straturi

reţele mono-strat
reţele bi-strat

31
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de

numărul de straturi

reţele mono-strat
reţele bi-strat
reţele multi-strat
(în general, tri-strat)

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

Partiţie (a structurilor spaţiale) – modul de umplere a unui

contur pe o suprafaţă folosind (în general) un număr redus
de tipuri de poligoane de acelaşi tip sau a unui volum,
utilizând un număr redus de tipuri de poliedre identice
Poligon regulat – un poligon care are toate laturile egale şi
toate unghiurile egale. Triunghiul este singurul poligon
nedeformabil.
Poliedru regulat – un poliedru care are toate laturile egale,
toate feţele sunt poligoane regulate şi toate unghiurile diedre
dintre feţe sunt egale.

32
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

Structurile spaţiale din bare rigide (cu excepţia celor

expandabile) trebuie să respecte condiţia de stabilitate
(cunoscută şi ca ecuaţia lui Maxwell sau principiul lui Föppl):
b = 2n – (leg≥3) pe suprafaţă
b = 3n – (leg≥6) în spaţiu
unde:
b – numărul de bare
n – numărul de noduri
leg = numărul de legături (reazeme) exterioare

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

Poliedre regulate

tetraedru cub (hexaedru) octaedru dodecaedru icosaedru

4 noduri 8 noduri 6 noduri 20 noduri 12 noduri
4 feţe 6 feţe 8 feţe 12 feţe 20 feţe

33
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

stabil instabil stabil instabil stabil

stabil stabil instabil stabil instabil

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

reţele pe două direcţii

34
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

reţele pe două direcţii

reţele pe trei direcţii

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie

de tipul de partiţie

reţele pe două direcţii

reţele pe trei direcţii
reţele pe patru direcţii

35
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de tipul

de partiţie – exemple reţele bi-strat

modul – piramidă pătrată

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de tipul de

partiţie – exemple reţele bi-strat

modul – piramidă pătrată

36
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de tipul

de partiţie – exemple reţele bi-strat

modul – tetraedru

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de tipul

de partiţie – exemple reţele bi-strat

modul – piramidă hexagonală

37
 20/10/2014

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de tipul

de partiţie – exemple reţele bi-strat

modul – piramidă hexagonală

Structuri spaţiale – clasificare în funcţie de tipul

de partiţie – exemple reţele bi-strat

modul – tetraedru (reţea Wabayashi)

38
 20/10/2014

Structuri spaţiale – materiale

oţel
γ = 77,0 ÷ 78,5 kN m 3 (EN 1991 − 1 − 1, tab. A.4)
E = 210000 N mm 2 (EN 1993 − 1 − 1, 3.2.6(1) )
= 81000 N mm 2 (EN 1993 − 1 − 1, 3.2.6(1) )
E
G=
2(1 + ν )
ν = 0,3 (EN 1993 − 1 − 1, 3.2.6(1) )
α = 12 × 10−6 K ( pentru T ≤ 100°C) (EN 1993 − 1 − 1, 3.2.6(1) )

Structuri spaţiale – materiale

oţel
aliaje de aluminiu
γ = 27,0 kN m3 (EN 1991 − 1 − 1, tab. A.4 )
E = 70000 N mm 2 (EN 1999 − 1 − 1, 3.2.5(1) )
G = 27000 N mm 2 (EN 1999 − 1 − 1, 3.2.5(1) )
ν = 0,3 (EN 1999 − 1 − 1, 3.2.5(1) )
α = 23 × 10−6 °C (EN 1999 − 1 − 1, 3.2.5(1) )

39
 20/10/2014

Structuri spaţiale – materiale

oţel
aliaje de aluminiu
lemn γ = 3,5 ÷ 10,8 kN m3 (EN 1991 − 1 − 1, tab. A.3)
beton armat γ = 10,0 ÷ 25,0 kN m3 (EN 1991 − 1 − 1, tab. A.1)
materiale plastice
polimeri armaţi cu fibre (sticlă, carbon) (ex. GRP –
poliester armat cu fibră de sticlă)
bambus (“Space Structures 4”, Thomas Telford,
pag. 573 – 581)

Structuri spaţiale – avantaje şi

dezavantaje

Pot acoperi suprafeţe mari fără a necesita reazeme

intermediare şi, în general, reprezintă soluţii estetice
Mare flexibilitate în organizarea spaţiului şi în amplasarea
reazemelor
În general, soluţii eficiente pentru deschideri mari
Masă proprie redusă → comportare bună la acţiuni
seismice
Au o bună rigiditate şi rezistenţă → pot prelua forţe pe
orice direcţie (în special reţelele bi-strat) şi permit o mare
flexibiltate în amplasarea reazemelor
Rigiditate foarte bună → deplasări mici în exploatare,
mai ales în cazul antenelor parabolice etc.

40
 20/10/2014

Structuri spaţiale – avantaje şi

dezavantaje

Au o rezervă internă care permite preluarea unor

supraîncărcări (în special reţelele bi-strat)
Chiar în cazul unor avarii severe (în special reţelele bi-strat),
nu cedează rapid (incendii, explozii, cutremure etc.) –
robusteţe, redundanţă
Permit industrializarea execuţiei şi a montajului şi
utilizarea forţei de muncă semi-calificate
În general, nu necesită schele şi eşafodaje complicate
Componente mici şi modulare → manevrare, transport şi
montaj uşoare
Permit amplasarea uşoară a instalaţiilor (HVAC)
Permit realizarea unor structuri demontabile

Structuri spaţiale – avantaje şi

dezavantaje

Numărul mare şi costul mai mare al detaliilor de nod în

comparaţie cu o structură metalică clasică
Pentru deschideri mai mici decât 20 – 30 m. rezultă în
general mai scumpe decât structurile clasice.
În cazul asamblării la sol a unor subansambluri mari, pot
necesita mijloace de ridicare mai puternice, implicit mai
scumpe
Pot prezenta pericolul de colaps progresiv

41