Tehnologii Noi

TEHNOLOGII NOI IN ARHITECTURA AN 5
C1
Dye Sensitized Solar Cells (DSC) –O alternativă mai ieftină şi ecologică a panourilor fotovoltaice tradeţionale dar cu o
durată de viaţă mai scurtă (6 ani)
Beta Ray, arh. Andre Broessel,Are capacitatea de a concentra razele solare astfel încât măreşte capacitatea panoului PV
de 4 ori. La diametrul de 1m, poate produce până la 1,1 kW/zi., Are capacitatea de a concentra razele solare astfel încât
măreşte capacitatea panoului PV de 4 ori. Poate funcţiona chiar la lumina Lunii...
Phototropia, 2012 19 studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat în patru echipe cu materiale “inteligente”
făcute de ei – polimeri electroactivi, foiţe electro-luminescente, bioplastic şi panouri solare sensibilizate cu pigmenţi
naturali. Totul a durat 4 săptămâni.
Resinance, 2013. Studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat cu obiecte în formă de tetraedru, goale, vopsite
cu vopsele termocromice. Prin senzori de atingere, circuitele erau comandate de controlere Arduino atfel încât să
ventileze sau să încălzească interioarele corpurilor, schimbându-le culoarea
Reef, 2009. Rob Ley – Urbana and J Stein – Radical Craft. O instalaţie cinetică care se bazează pe rolul emergent al
tehnologiei materialelor în regândirea spaţiilor publice. Expus la Storefront for Art and Architecture, New York
Pavilionul V60 Pure Tension, Volvo 2013. Synthesis by Design + Architecture. Are rolul de a încărca bateria maşinii
electrice. Poate fi uşor asamblat şi dezasamblat şi încape în port-bagaj. Funcţionează cu 252 de panouri fotovoltaice
prinse pe o membrană elastică. Produce 450 W în condiţii optime.
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii contemporane
Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii
Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme
Tehnologii speciale - megastructuri
Tehnologii speciale - casa inteligentă. BMS
Materiale vechi, tehnologii noi

Materiale speciale: materiale "inteligente”(smart), nano-materiale, bio-materiale transmaterialitate. Materiale care se
curăţă singure şi materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii
De ce tehnologii noi in arhitectura?

Santa Maria del Fiore 1436,Brunelleschi -44m deschidere
Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii contemporane

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri solare pe acoperiş sau termoizolarea cu
polistiren a casei.Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.Procentul este în cre
ştere. La acest procent se adaugă încă 15% emisii rezultate din transportul persoanelor între clădiri. Astfel oraşele lumii
emit 70-80% din totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.
Calculul impactului ecologic pe care îl are clădirea nu se rezumă doar la calculul transferului energetic (înspre – negativ,
sau dinspre – pozitiv). Calculul include şi poziţia în oraş a clădirii, dacă este rezolvat accesul cu mijloace de transport sau
pietonal sau singura modalitate de acces este cea auto. Consumul energetic pentru producerea materialelor de construc
ţie este şi el luat în calcul. În finecontează pentru un impact realmente pozitiv dacă noua clădire înlocuieşte una
anterioară cu probleme de sustenabilitate sau pur şi simplu ocupă un teren anterior natural.
Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente
Arhitectura vernaculară este expresia unor căutări de secole sau chiar milenii.Ca atare este adaptată de-a lungul
generaţiilor la contextul său, fie construit, de mediu natural, cultural, istoric etc. Într-un cuvânt este sustenabilă.
Recent s-au descoperit tehnologii dintre cele mai interesante în arhitectura vernaculară:
- acoperişul ranversat pentru colectarea apelor pluviale
- acoperiş înierbat şi termoizolare cu turbă şi pământ natural
- faţade şi acoperişuri care asigură ventilarea naturală
- turnul de vânt, care ventilează natural şi menţine constantă temperatura la interior în ciuda temperaturii exterioare
ridicate
- construirea pe piloţi pentru a evita contactul direct cu solul
- folosirea materialelor biodegradabile, naturale care au o amprentă ecologică redusă (lemn, pământ – ars sau nears,
piatră etc)
- folosirea materialelor locale
Ex. Casă cu acoperiş ranversat, Casamance, Senegal
Casă pe piloţi, Stærnes Stabbur, Norvegia
Tongkonan, cultura Toraja
Arhitectura lui Glen Murcutt, panouri de faţadă care se deschid, inspirate de arhitectura locală, Australia şi Noua
Zeelandă
Principiul turnului de vânt, folosit încă de către vechii mesopotamieni
Zero Carbon BRE House, Watford, Anglia – aplicaţie a turnului de vânt
Case cu acoperiş înierbat, Keldur, Islanda
Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Burj al Arab, Dubai, WKK Architects, 1999
Burj Khalifa, Dubai, SOM, 828 m
Shanghai Tower, Gensler, 632 m
Petronas Towers, Cesar Pelli, 452 m
Sears (Willis) Tower, Fazlur Rahman Khan, 442 (507) m
Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Podul Millau, Norman Foster, 343 m înălţime structurală, 270 m platform 6 x 340 m deschidere, 2460 m lungime totală,
cost 400 milioane de Euro,3 ani
Podul Agigea, 200 m deschidere, 360 m lungime totală, cost 50 milioane de Euro, 5 ani de vreo 70 de ori mai mic ca
volum – de 10 ori mai scump la mc
Podul Akashi Kaikyō, Satoshi Kashima, 1990 m deschidere
Korean Superlink – Geoga Bridge – 8 km lungime
Tehnologii speciale - megastructuri.

Aeroportul internaţional Kansai ocupă o insulă artificiala
Aeroportul internaţional Hong Kong ocupă o insulă artificială
Aeroportul internaţional Shanghai Pudong – al cincelea ca flux de pasageri
Eden Project Cornwall, N. Grimshaw, 2001
Beijing National Stadium, 2008, Herzog & De Meuron
Beijing National Aquatics Center, 2007, PTW Architects & Arup
Materiale vechi, tehnologii noi.

Tall Wood, Michael Green, proiect pentru un zgârie-nor din lemn, Vancouver
Michael Charters, proiect de zgârie-nor din lemn pentru concursul eVolo, 2013
C.F. Møller, turn din lemn cu panouri solare, proiect câștigător la concursul HBC, Stockholm
Sticlă structurală, Gerom SA, Buzău
4 de tipuri de beton aditivat, doar câteva dintre zecile de mixturi noi
ecosmart – 80% cenușă vulcanică în loc de ciment
faswell – 85% rumeguș în loc de ciment
featherpanel – similipiatră, 75% spumă structurală
beton translucid – 92,5% beton, 7,5%polimeri
Materiale speciale: materiale "inteligente" (smart), nano-materiale, bio-materiale, transmaterialitate. Materiale care
se curăţă singure şi materiale care se refac singure (self-healing). Tehnologii constructive din materiale reciclabile.
- cu schimbarea proprietăților – a formei – materiale cu expansiune termică (TEM)
– termobiemtale (TB)
– aliaje cu memoria formei (SMA)
– polimeri electroactivi (EAP)
– materiale termocromice și termotropice (TCși TT)
– materiale electrocromice și electrotropice (EC și ET)
– materiale fotoadezive
- cu schimb de energie – materiale fotoluminescente – fluorescență
– fosforescență
– materiale electroluminescente – diode emiț. de lumină(LED)
– mat. electroluminescente(EL)
– diode organice emițătoare de lumină (OLED)
– generatoare de electricitate – celule solare cu pigmenți (DSC)
– generatoare termoelectrice
– polimeri și ceramice piezoelectrice (PEP și PEC)
– materiale careși schimbă starea - gaz-lichid-solid (PCM)
- cu schimb de materie – care absorb apă
– materiale absorbante minerale(MAb, MAd)
– polimeri absorbanți, superabsorbanți(AP, SAP)
Nanomateriale – materiale inteligente pot fi folosite pentru o serie de aplicații, printre care soft-robotics, o ramură nouă
a roboticii care nu e bazată pe mișcare tip motor și transmisie mecanică ci pe inspirația din natură(mușchi, tendoane etc)
-materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un nivel cuprins între 1 nm și 100 nm
(extrem de mici)
-fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin invisibile (se pot observa doar cu
ajutorul microscopului electronic)
Ex. frunza de lotus și efectul de autocurățire
Aerogelul – cel mai ușor solid, are capacități de termo și fonoizolare excepționale
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

De la Opera din Sidney (1959-1973) și primele tentative ale celor de la SOM și Michael Hopkins până la formele lui Gehry
și parametrismul declarat al lui Patrick Shumacher, calculatorul și-a făcut treptat loc în designul de arhitectură.
Formele pe care calculatorul le-a făcut posibile au îmbogățit fără îndoială capacitatea de expresie a arhitecților.
Calculatorul a permis de asemenea testarea prin simulare a multor probleme tehnice de efort structural, rezistență la
vânt, seisme, studii de însorire și chiar calcul termotehnic. Problema nu mai este ce poate face calculatorul ci cum putem
noi controla și folosi deplin acest proces. Deși aplicațiile CAD în arhitectură nu mai pot fi contestate de nimeni, folosind
parametrismul în urbanism cu exclusivitate poate fi o direcție simplistă, superficială,
care nu ia în calcul complexitatea extraordinară a orașelor actuale.
Ex. Simularea ricoșeului unei particule – Port Authority Bus Terminal, New York, arh. Greg Lynn
Picătura – Pavilionul BMW de la Expo IAA 1999, Frankfurt, arh. Bernard Franken & ABB Architekten
Arhitectura fractalilor, Arhitekton, Malevich, 1976
Fish Sculpture, Barcelona, Frank Gehry, 1999. Pentru realizarea formei s-a folosit platform CATIA pentru proiectarea
fuselajelor de avion
Pavlos Fereos et al, Urban Reef, Design Research Lab (DRL), AA, Londra, 2009
Zaha Hadid, masterplan pentru un cartier nou în Istanbul, 2010 – urbanism parametric
Există în final doar patru posibile atitudini faţă de calculator pe care le au firmele mari de arhitectură la ora actuală:
- respingere totală – tot mai puţine firme pot să stea competitive fără a accepta în vreun fel sau altul această tehnologie
de reprezentare
- preluarea ca unealtăde desen şi atât – Gehry a introdus calculatorul în firmă doar pentru a reuşi să dialogheze cu
constructorii. Desenele sale erau şi sunt şi acum redactate manual cu ajutorul geometriei descriptive
- folosirea lui pentru a simplifica întregul demers – SOM a fost dintre primele firme care au investit în platforme CAD dar
nu pentru că aveau o arhitectură prea complexă, precum Gehry, ci pentru că au sesizat că le va fi şi mai uşor să calculeze
şi redacteze întreaga documentaţie cu calculatorul
- idolatrizarea lui şi aşteptarea ca formele să decurgă din însuşi workflow-ul cu calculatorul – Zaha Hadid studio şi în
special Patrik Schumacher consideră că parametrismul poate rezolva toate problemele arhitecturii contemporane,
atingând aceeaşi amploare ca mişcarea modernistă de la începutul secolului trecut. Rămâne însă de văzut dacă nu îi
conferă prea multă importanţă calculatorului în detrimentul celui care crează.
Biomimetismul în arhitectură are mai multe paliere:

- copierea formei naturale
- copierea proceselor naurale
- copierea sistemelor natural
Ex. Quadracci Pavilion,Milwaukee Art Museum,2001, Santiago Calatrava
Eastgate Centre, Harare, Zimbabwe, 1996, arh. Mick Pearce
Sahara Forest Project, prototip realizat în Qatar în 2012, arh. Michael Pawlyn
Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Istoric vorbind, inginerii au fost cei care au deschis drumul către o nouă tehnologie constructivă şi chiar estetică prin
descoperirile şi prin creativitatea lor. Le Corbusier, în manifestul modernist care preamărea puritatea maşinii, nu face
decât să le recunoască inginerilor meritul de a nu fi orbiţi de trecut şi de a avea suficientă deschidere de orizont pentru a
propune ceva nou. Într-adevăr, deşi Crystal Palace a fost indubitabil un moment de cotitură în arhitectura vremii, puţini
contemporani l-au văzut mai mult decât o simplă curiozitate.
Ex. Crystal Palace, Great Exhibition of 1851, Joseph Paxton – inaugurat de regina Victoria
Iron Bridge, Severn, 1779, primul pod amplu din fontă care imita îmbinările din lemn
Richard Buckminster Fuller, promotor al tehnologiei domului geodezic în arhitectură
Jean Nouvel – inovaţie în sistemul mecanic de reglare a luminii naturale la Institut du Monde Arabe, Paris
Jean Nouvel – dublă faţadă la Tore Agbar, Barcelona
Steven Holl – dublă faţadă placată cu tablă de cupru la Sarphaatisraat Offices, Amsterdam
tabla de titan la Disney Concert Hall, Los Angeles, Frank Gehry
Faţada acoperită cu peliculă de nano-materiale care permit autocurăţirea, Bis. Jubileului,Roma, Richard Meier
Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

Este imposibil de prevăzut viitorul tehnologiei pe termen mediu și lung, după cum este imposibil de prevăzut cum vor
arăta orașele noastre peste 20-30 de ani.Ce se poate prevede cu adevărat este faptul că orașele vor continua să crească,
în special în țările în curs de dezvoltare.
Cea de-a treia revoluție industrială a început deja după unii și este marcată de liberalizarea producției. Astăzi oricine
poate să-și creeze cu mijloace infime o imprimantă 3D sau un CNC, să găsească proiecte onlineși să înceapă producerea
pe cont propriu a casei sale. În lumea a treia se toarnă mai mult beton în dezvoltări neautorizate decât în toate
proiectele autorizate ale întregii lumi.Totodată, prin prisma imperativității situației precare a mediului, începem să ne
uităm tot mai mult la ecosistemele naturale pentru a găsi soluții de a trăi sustenabil, deși eforturile acestea nu au
anvergura pe care o au în continuare construcțiile energofage tradiționale.
C2
1. Considerente ecologice
Atmosfera Pământului este un înveliş subţire, concentrat la 50 km de sol. Componenţa ei s-a schimbat în ultima vreme,
nivelul de CO2 a ajuns cu 50% mai mare decât pe vremea lui Cezar. Numărul de miliarde de tone de carbon emise anual
în atmosferă din diverse activităţi, notabil aproape 50% din cauza arderii cărbunelui. În condiţiile actuale, această
cantitate se va dubla în următorii 50 de ani...
Distribuţia CO2 în Emisfera Nordică subliniază rolul direct pe care îl are omul în emisia gazelor de seră (populaţia globului
e concentrată în această emisferă).
Curenţii calzi de apă (precum Gulf Stream) sunt responsabili pentru păstrarea climei actuale a Europei de exemplu. Acest
echilibru este însă destul de fragil. Ultima micro-era glaciară de cca. 1000 de ani în Europa a fost cauzată de topirea
gheţarilor din America de Nord.
Raportat la dimensiunea Pământului, atât cantitatea de apă cât şi volumul total al atmosferei sunt foarte reduse ca atare
efectul activităţii umane are un impact mai mare decât am crede.
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe care îl are omenirea, foarte puţin
s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
2. Principii de sustenabilitate a clădirilor

Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri solare pe acoperiş sau termoizolarea cu
polistiren a casei.
Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.
Procentul este în creştere. La acest procent se adaugă încă 15% emisii rezultate din transportul persoanelor între clădiri.
Astfel oraşele lumii emit 70-80% din totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfurişi industrie.
Fenomenul de Urban Heat Island, Baltimore. Temperatura este cu până la 10o C mai mare în oraş decât afară.
Ce este o clădire “verde”?

• foloseşte eficient energia, apa şi celelalte resurse
• protejează sănătatea ocupanţilor şi îmbunătăţeşte eficienţa angajaţilor
• reduce pierderile, deşeurile, poluarea şi degradarea mediului
• gândeşte deşeurile şi gunoiul ca pe o materie primă, nu ca pe o pierdere
De exemplu: - apa menajeră se poate recicla şl folosi pentru irigaţii ca apă “gri”
- deşeurile menajere pot fi transformate în îngrăşăminte şi biogaz
- cartonul, sticla, metalul pot fi reciclate
- apa pluvială, în loc să fie amestecată cu cea menajeră, este o resursă de apă pentru spălat, irigat şi instalaţii
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură

A. Tehnologii de generare a energiei
B. Tehnologii de retenţie a energiei
C. Materiale “verzi”
A. Tehnologii de generare a energiei

a. bioenergie
b. energie solară
c. energie eoliană
d. energie geotermală
e. hidro-energie
f. energie albastră
g. energie electrochimică
h. sisteme hibride
3. Tehnologii sustenabile în arhitectură - energia
a. BIOENERGIE – energie regenerabilă rezultată din arderea “biomasei”. Se consideră bioenergie energia rezultată din
arderea resturilor de cherestea (aşchii şi rumeguş), deşeurilor animale, biogazului, etanolului, gunoiului etc.
Pentru a fi cu adevărat regenerabil, este esenţial ca procesul să fie bazat pe un circuit închis al carbonului. Astfel
carbonul din atmosferă este înglobat în plante prin fotosinteză. Substanţele organice, prin ardere completă sunt
descompuse în energie şi CO2, ceea ce relansează carbonul în atmosferă, închizând ciclul.Petrolul şi gazul de sondă,
combustibili fosili (fosil fuels), nu se consideră bio-combustibili întrucât procesul de înglobare a carbonului s-a petrecut
cu multe milioane de ani în urmă. Astfel, arderea lor aduce un plus net de gaze de seră şi nu este ca atare regenerabilă.
a. BIOENERGIE – tipuri de combustibili bioenergetici:
- combustibili solizi: - din silvicultură - peleţi, aşchii, rumeguş, mangal
- din agricultură - paie, coji, coceni, bagasă (reziduu detrestie de zahăr)
- altele - resturi din construcţii, reziduuri menajere
- combustibili lichizi: - bioetanol (trestie zahăr), biodiesel (rapiţă, ulei depalmier)
- combustibili gazoşi: - biogaz
- biopropan
- gaz sintetic (amestec de hidrogen cu CO2şi CO
- gaz natural sintetic (bio – SNG)
Avantaje: extras direct din biomasă, energie regenerabilă, refolosirea deşeurilor organice, circuitul închis al carbonului în
natură
Dezavantaje: capacitate energetică redusă (comparativ cu petrolul şi ceilalţi combustibili fosili), potenţial poluator cu
gaze de seră - CO2
b. ENERGIA SOLARĂ - folosirea energiei soarelui. Pământul şi atmosfera absorb 70% din energia solară, restul fiind
reflectat.Feluri în care se poate folosi energia solară:
- efectul de seră (căldura solară este captată în interiorul unui spaţiu)
- energie solară termică(fie încălzind apa ca agent termic, fie folosind-o în turbine electirce)
- energie solară electrică(fotovoltaică)
b. ENERGIA SOLARĂ
Energia solară convertită direct în energie electrică (procedeul fotovoltaic) est cea mai avansată
şi momentan se cunosc trei metode:
- folosirea panourilor monocristaline de siliciu (single crystalline photovoltaic–SCPV). Prima generaţie de panouri
fotovoltaice este cea mai eficientă la ora actuală (converte şte între 12 şi 15 % din energia solară incident
ă)dar este scumpă ca producţie. Se degradează lent (0,25 - 0,50% pe an)
- folosirea panourilor policristaline de siliciu (polycrystalline photovoltaic–PCPV). Costurile de producţie sunt mai scăzute
dar şi rata de conversie este mai mică (10-11%). Degradarea şi montarea sunt identice.
- folosirea panourilor cu film (thin film). Tehnologie fotovoltaică de generaţia a doua, cu cost redus şi eficienţă redusă (5-
7%). Se realizează prin acoperirea sticlei sau foliei cu un strat subţire de siliciu. Acest aspect permite însă flexibilitatea
panoului şi chiar transparenţă (au apărut prototipuri de geamuri fotovoltaice)
ENERGIA SOLARĂ
Avantaje: energie gratuită şi complet regenerabilă. Total lipsită de poluare.Posibilitatea amplasării oriunde este lumină
naturală, fără o reţea prestabilită.
Dezavantaje: cost iniţial ridicat (încă, deşi în scădere). Capacitate fluctuantă (în funcţie de condiţiile meteo). Necesită
suprafaţă mare pentru panouri. Energie ridicată pentru producţie (în cazul panourilor de prima generaţie).
c. ENERGIE EOLIANĂ – transformarea energiei preluată din vânt în energie electrică. Are capacitate de doar 2% faţă de
energia solară totală.
Există trei tipuri de instalaţii eoliene astăzi:
- instalaţii cu ax orizontal (marea majoritate a centralelor eoliene au 3 pale)
- instalaţii cu ax vertical (turbine cu pale în spirală) – rar întâlnite însă - mari
- platforme rotative amplificate de vânt (wind amplified rotor platform –WARP) – centrale eoliene de ultimă generaţie
care folosesc turbine suprapuse pentru a creşte efectul vântului. Dimensiunea mai mică înseamă mantenanţă mai u
şoară. Astăzi acest tip e considerat de viitor.
Avantaje: energie curată, constantă, regenerabilă, ajutăla relansarea economiei locale.
Dezavantaje: probleme cu accesibilitatea, dependent de zona în care sunt vânturi.
d. ENERGIE GEOTERMALĂ – folosirea energiei termice din apa geotermală pentru încălzirea sau răcirea clădirii. Se
estimează că puţurile geotermale pot scădea consumul pe încălzire cu 30-70% şi consumul pe ventilare cu aer
condiţionat cu 20-50%.
Există trei tipuri de instalaţii geotermale astăzi:
- centrală geotermală cu abur uscat (DSGP)aburul se ridică singur – cele mai dese
- centrală geotermală cu abur fulger (FSGP)apa cu săruri trebuie captată
- centrală geotermală cu ciclu binar (BCGP)se foloseşte un lichid cu punct de fierbere mai redus. Pentru puţuri cu apă cu
temperatură mai joasă.
d. ENERGIE GEOTERMALĂ
Avantaje: energie curată, constantă, flexibilă, ajută la relansarea economiei locale.
Dezavantaje: scumpă, neregenerabilă, probleme cu accesibilitatea, dependent de zona în care există apă geotermală
relativ la adâcimi mici, poate cauza eroziune a solului şi colmatarea pompelor cu elemente toxice din apa din sol.
e. HIDRO-ENERGIA. Se pretează mai rar la consumatorii casnici din cauza instala

ţiilor de mare anvergură (chiarşi la microcentrale). Necesită de multe ori un baraj pentru acumularea energiei apei
şi turbine care o transformă în energie electrică. Recent s-au descoperit probleme ecologice din interferenţa
cu ecosistemele râurilor (împiedicarea aluviunilor, a migraţiei faunei etc).
Există însăşi centrale mobile care se pot amplasa temporar pentru a alimenta cu curent case individuale. Impactul
ecologic al acestora din urmăreste infim dar şi randamentul este unul redus.
Avantaje: energie curată, constantă, infinită, flexibilă, ajută la relansarea economiei locale.
Dezavantaje: poate cauza probleme ecologice.
f. ENERGIA ALBASTRĂ (osmotică sau energia gradientului de salinitate) – este energia rezultată din diferența de
concentra ție de sare între apa de mare și apa dulce. Există două metode practice de a obţine energie osmotică
electrodializa inversă (EDI)şi osmoza întârziată de presiune (OÎP).Funcţionează pe principiul egalizării presiunii între apa
sărată şi apa dulce printr-o membrană. Aplicabilitate – la vărsarea râurilor în mare. Momentan există prototipuri de
astfel de centrale în Olanda (EDI) şi Norvegia (OÎP).Prima uzină osmotică cu o putere instalată de 4 kW a fost deschisă
de Statkraft la 24 noiembrie 2009, în Tofte, Norvegia.
Avantaje: energie curată, constantă, flexibilă, regenerabilă.
Dezavantaje: rezultă apă salmastră (apă cu salinitate redusă). Costuri ridicate momentan.
g. ENERGIA ELECTROCHIMICĂ (fuel cell energy) - este produsă pe sistemul unei baterii, cu un combustibil extern care se
adaugă treptat şi un agent oxidant, într-o soluţie de electrolit. Un exemplu simplu este ardereahidrogenului:
2H2 + O2 = 2H2O. Deşi principiul este cel al unei baterii, reacţia electorchimică nu înmagazinează energie electrică ci o
produce treptat.
h. ENERGIA HIBRIDĂ - care combină două sau mai multe procedee pentru a menţine fluxul de curent constant. Similar
principiului maşinii hibride.
B. Tehnologii de retenţie a energiei
a. sisteme de termoizolare
b. sisteme de încălzire/răcire sustenabile
c. sisteme de ventilare
d. sisteme de tratare a apeişi deşeurilor menajere
a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii locuin
ţelor sunt cauzate de pierderile prin punţi termice. Sistemele de izolare ecologice sunt:
- izolaţia cu materiale organice,
- izolaţia cu panouri rigide,
- izolaţia pe bază de sticlă,
- izolaţia cu mixturi lemn-ciment,
- izolaţia cu fibre natural şi
- izolaţiile cu bariere radiante
- acoperișurile înierbate
- pereții cu stocare de căldură
a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile înclzirii sau răcirii locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin
punţi termice.Izolaţiile cu materiale organice, cum ar fi spuma organică pe bază de boabe de soia, sunt sigure pentru
mediu şi bioregenerabile. Spuma creşte în volum de cca. 100 de ori, înmagazinează mult aer şi astfel are indici termo
şi fonoizolatori excelenţi. Este ignifugată şi nu este afectată de umezeală şi mucegai. Cel mai important este că nu con
ţine componente organice volatile, clorofluorcarburi şi hidroclorofluorcarburi d unătoare pentru om.
Trebuie însă să fie pusă în operă corect (în straturi succesive subţiri) altfel pot apărea probleme de infiltraţie, miros
şi chiar sănătate a utilizatorilor.Izolaţiile cu panourile rigide, cum ar fi fibra de sticlă sau lemn, vata mineral
ă,polistiren expandat şi extrudat, poli-iso-cianurat, perlit, gips etc. sunt cel mai des întâlnite. Se lucrează mult mai u
şor cu eleşi pot fi acoperite cu tencuială decorativă fără astereală. Cele mai multe sunt rigide şi ignifugate şi nu con
ţin substanţe nocive pentru utilizatori.
a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii locuinţelor sunt cauzate de pierderile prin
punţi termice.Izolaţiile pe bază de fibră de sticlă sunt ieftine, non combustibile şi rezistente în timp, inclusiv la umezeal
ă.Izolaţiile cu mixtură de lemn ciment preiau calităţile ambelor materiale. Astfel sunt rigide, se pot turna sau pot fi
prefabricate şi asamblate prin clipsare. Pe lângă fibră lemnoasă, cimentul poate primi aditivare cu granule de polistiren
sau alte materiale similare pentru a-i spori capacitatea termoizolantă. Deși autoportnat,sistemul este folosit cu
preferință pentru clădirile joase. pe lângă capacitatea termoizolantă, panourile sunt și bune fonoizolatoare
și au o durată lungă de existență.
punţi termice.Izolaţiile pe bază de fibre naturale sunt:
- de proveniență vegetală – din semințe de cânepă, bumbac, kapok
– din frunze de sisal (agave)și abacă (un tip de bananier)
– din fibre lemnoase (tratate împotriva umezelii)
– din celuloză (80% hârtie reciclată)
- de proveniență animală – lână de oaie, alpaca sau capră angora (mohair)
– din secreții cum ar fi coconul viermilor de mătase
- vata minerală – cu proprietăți similare vatei de sticlă dar fără a fi periculoasă la inhalat, se folosește în special la
izolarea coșurilor de fum din cauza proprietăților sale ignifuge
a) SISTEME DE TERMOIZOLARE. Până la 40% din costurile încălzirii sau răcirii locuin ţelor sunt cauzate de pierderile prin
punţi termice.Izolaţiile cu bariere radiante funcționează pe principiul reflectării energiei calorice excesive. Prin contrast
față de termoizolațiile tradiționale care înmagazinează intern căldura, cele radiante o reflectă înainte de a intra
și sunt astfel mai eficiente.
punţi termice.Pereții cu stocare de căldură sunt sisteme de încălzire direct care folosesc până la 70% din energia solar
ă pentru a încălzi aerul din camera respectivă. Se dispun pe latura sudică, sunt masivi și acoperiți cu tencuială închis
ă la culoare (pentru a capta maximum de energie solară). Pentru a captura energia,ei sunt separa ți de exterior printr-un
strat de sticlă fumurie care nu permite pierderea căldurii înspre mediul exteror.
b) SISTEME DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE. În medie, 34% din energia consumată înclădiri este folosită pentru înc
ălzire iar 11% pentru răcire (în total 45%). Câtevatipuri de centrale termice:
- cuptoare cu aer - ard gaz natural, propan, biomasă, petrol sau electricitate
- boilere - același principiu dar agentul termic este apa, nu aerul cald
- pompe de căldură - extrag căldura din aer, apă sau alte lichide. Pompele care preiau aer din exterior sunt folosite la
răcire iar cele care preiau energie geotermală, la încălzire. Agentul termic poate fi apa sau aerul.
- radiatoare electrice - încălzesc direct o cameră sau un element masiv
- sisteme radiante în pereți – pe același principiu dar distribuite ca tuburi sau fire prin elementele structurale.
Distribuie căldura (fire) sau aerul rece (tuburi),răcind sau încălzind pereții
c) SISTEME DE VENTILARE. Esențiale pentru controlul climatic interior și pentru sănătatea utilizatorilor pentru că elimină
patogenii, umezeala excesivă, praful și mirosurile neplăcute. Sunt două principale sisteme:
- ventilarea naturală – de preferat pentru că economisește energie (până la 11%). În special în climatele toride este de
preferat ventilarea naturală prin aerisire (deschiderea geamurilor) pe timpul nopții când aerul atinge temperaturi
optime. Există două tipuri de ventilare naturală,
- cea pe principiul curenților orizontali (vânturi) care pot angrena aerul din interior și
- cea pe principiul densității diferite a aerului rece/cald, pe verticală,
în cadrul clădirii în mod optim, clădirile ar trebui să fie orientate corespunzător față de vânturile dominante, să aibe
suficiente ferestre mobile, să fie pe cât posibil deschise în plan (cu puține compartimentări).
- ventilarea artificială – câteodată este imposibilă de rezolvat ventilarea naturală (la bucătării de restaurante, săli de
operații, camere curate în centre de cercetare unde praful e interzis, grupuri sanitare sau spații speciale din muzee, de
exemplu). În aceste situații ventilarea mecanică se face prin schimbul forțat al aerului pe principiul unui circuit cu aerul
din exterior care este filtrat. Problema tot mai accentuată este curățirea acestor filtre de bacterii și al ți patogeni.
d) SISTEME DE TRATARE A APEI ȘI DEȘEURILOR MENAJERE.
Tratarea Apei. O clădire sustenabilă își pune problema minimizării consumului de apă. Irigarea gazonului este mai
eficientă dacă se face pe timpul nopții și scade evaporarea. Scăderea consumului de apă se realizează prin economisirea
apei și asigurarea etanșeizării instala ției dar și prin reciclarea apei. Apa „gri”, de exemplu,rezultată de la duș, spălatul
vaselor și hainelor constituie 75% din totalul apei menajere. Dacă nu este amestecată cu apa de la WC, ea poate fi
refolosită mai ușor pentru operarea vasului de WC sau pentru irigare. Apa „neagră” poate și ea fi tratată mai u
șor pentru recuperarea materiei organice (compost)și chiar a biogazului. Folosirea WC-urilor de tip compost (care
folosesc 0,5 l apă o dată) sau pisoarurilor uscate poate salva cca. 100 000 l de apă pe an/vas. Folosirea rezervoarelor
suficient de mari și descompunerii aerobice poate duce la reducerea în volum a deșeurilor cu până la 95%
și transformarea după 5 ani în sol vegetal.
Avantaje: reducere considerabilă a consumului de apă, ajută la reîncărcarea pânzei freatice, scade cantitatea de ap
ă care merge la stațiile de epurare urbane,refolosește materia organică reziduală ca îngrășământ și biogaz.
Dezavantaje: cost inițial ridicat (pompe și filtre), mantenanță destul de scumpă.
d) SISTEME DE TRATARE A APEI ȘI DEȘEURILOR MENAJERE.
Tratarea Deșeurilor. Concepte legate de problema deșeurilor:
- impactul minim prin reducerea consumului, reutilizare și reciclare (a ce nu poatefi reutilizat) – cei 3R
- implicarea producătorului în gestionarea deșeurilor (taxa verde)
- principiul poluatorul plătește – cei 3P
Metode de gestionare a deșeurilor: 1. separarea (unele pot fi refolosite, altele se pot descompune natural sau retopi, pu
ține sunt cu adevărat de nefolosit).Suedia are peste 100% rata de reciclare, importând gunoi din țările vecine. Doar 1%
din deșeuri ajunge la rampa de gunoi, restul este reciclat.
d) SISTEME DE TRATARE A APEI ȘI DE ȘEURILOR MENAJERE.
Tratarea Deșeurilor. Metode de gestionare a deșeurilor:
2. descompunerea naturală: multe deșeuri organice se descompun aerob cu rezultarea compostului și a biogazului
în ceea ce privește materialele non-biodegradabile și cartonul, ele sunt și mai folositoare în urma reciclarii. Materialele
rezultate din demolări pot și ele fi reutilizate în procesul de construire a noii clădiri, până la 95% din deșeurile din
construcții pot fi utilizate ca agregate în beton, balast compactat etc.
3. Incinerarea – ca ultimă metodă de a reduce volumul ocupat de deșeurile non-biodegradabile, incinerarea este
și o sursă de energie deși are un factor poluant ridicat și poate emite chimicale toxice în atmosferă.
a. materiale naturale
b. biopolimeri
c. bioplastic
d. materiale composite
a. materiale naturale
- lemn (diverse esențe) natur sau sub formă de placaj, PAL, MDF,OSB
- bambus (crește cel mai rapid) natur
- lemne de foc folosite ca material de constr.
- baloți de paie
- pleavă de orez (coji) – 20% siliciu și 30% lignină – bun izolator, rezistă la umez.
- chirpici
- turbăși iarbă
- pământ bătut zid cu lemne de foc turbă
b. biopolimeri – extra și din substanțele vegetale și animale

- celuloza – cea mai întâlnită polizaharidă
- amidonul – folosit ca adeziv în plăcile de PAL și gips-carton
- lignină – a doua componentă principală a șesutului vegetal dup celuloz
ă. Folosită ca emulsificator, adeziv și sechestrant(capturează particule fine nedorite din atmosferă)
- poliesteri naturali – pelicule, forme turnate și produse foarte elastice
- proteine - gelatina (agent de îngroșare)
- caseina (din lapte) – adezivi și pelicule
- proteina de soia – adeziv puternic pentru placaje din lemn
c. bioplastic– rezultat din procesarea biopolimerilor. Biodegradabil și regenerabil. Tipuri de bioplastic:
- bioplastic pe bază de celuloză - din procesarea pulpei de lemn, se folosește la ambalarea vidată a hranei de exemplu
- bioplastic pe bază de amidon - absorbant de umiditate
- acid polilactic (PLA) - produs din cartof, amidon de porumb, zahăr sau grâu. Similar cu PET doar biodegradabil
și nu e nociv
- polihidroxialcanoat (PHA) - poliester din fermentația naturală a zahăruluiși lipidelor. Puternic și stabil la ultraviolete
Și mirosuri dar inflexibil. Costuri mai ridicate de producție
- poli3hidroxibutirat (PHB) - poliester din fermenta ția glucozei și sfeclei de zahăr. Poate înlocui polipropilena, fiind la fel
de maleabil dar nontoxic și biodegradabil. Este însă de 5 ori mai scump decât aceasta ca producție. Printre puținele
bioplasticuri complet rezistente la apă.
- poliamida 11 (PA 11) este un bioplastic foarte performant, folositîn industria auto la tuburi pentru lichid de frână
ș.a. din cauza rezisten ței sale termice, chimice și fizice ridicate
d. materiale compozite – prin alăturarea a dou materiale cu calități diferite, unliant

și o armătură (similar b.a.). În funcție de liant se cunosc:
- biocompozite (din combinarea materialelor vii) - mai ieftine, non-toxice, biodegradabile și necesită energie redusă
pentru creere.Folosite ca substitut de lemn pentru podele, acoperiș, tâplării
- compozite ceramice - rezistente la effort și temperaturi extremedar casante. Folosite în industria aeronautică
și apărare.
- compozite pe bază de polimeri - combină flexibilitatea polimerilorcu puterea structurală a fibrelor de carbon sau sticlă
cu care sunt armate. Foarte rezistente în timp, rezistență redusă la tempe-raturi ridicate și dilatare puternic
ă. Folosite la țevi și rezervoare.
- compozite metalice - aliaje care preiau flexibilitatea și rezistența mecanică a metalelor. Folosite în construc
ţii ca material structurale de mare precizie şi pentru eforturi ridicate. Relativ scumpe iar tehnologia e încă în stadiu de
prototip
- compozite pe bază de fibră de carbon. Fibra de carbon este extrem de uşoară
şi rezistentă (cu până la 10 ori faţă de oţel) dar scumpă. Folosită în construcţii ca armătură în zone seismice
4. Certificări ale clădirilor verzi

În ultima vreme tendinţa de recunoaştere a eforturilor pentru a construe sustenabil din partea statelor care au ratificat
convenţia de la Kyoto a dus la apariţia mai multor sisteme de certificare a clădirilor “verzi”.
Primul, LEED = Leadership in Energy and Environmental Design este iniţiat de Green Building Council, SUA şi are mai
multe grade: certified, silver,gold şi platinum
BREEAM = Building Research Establishment Environmental Assessment Method, cea mai veche certificare a clădirilor
sustenabile încă din 1990, din Marea Britanie.
De ce efectele construcţiei de clădiri sustenabile sunt
totuşi prea puţin sesizabile?
Deşi se discută deja din anii ’70 despre problema ecologică, despre impactul negativ pe
care îl are omenirea, foarte puţin s-a făcut în acest sens până acum. De ce?
• Pentru că cifrele nu sunt prezentate corect de multe ori pentru a nu alarma
• Pentru că perspectiva morală în care este prezentată planeta ca suferind e greşită
• Pentru că nu era rentabil
• Pentru că ponderea clădirilor ecologice este încă redusă
• Pentru că nu se ia în calcul întreaga imagine: o clădire are un impact pozitiv când construcţia, operarea ei şi transportul
de persoane şi mărfuri către şi dinspre ea sunt sustenabile, nu doar consumul direct de energie
Certificarea LEED și BREEAM au niște limitări în sensul în care nu iau în calcul decât
clădirea propriu-zisă pentru a-i stabili impactul ecologic.
Chiar lângă casă este o parcare. Toţi utilizatorii trebuie să se deplaseze cu maşina zeci de km pentru a cumpăra aproape
orice, de la alimente la haine şi servicii. Vizitatorii vin de asemnea cu maşina...Bryn Davidson propune un nou sistem de
evaluare a impactului clădirii, care o privește ca pe o componentă a unui sistem, nu izolată
Chiar dacă o clădire ar avea un consum de energie aproape nul, amplasamentul ei în oraş este foarte important.
Chiar dacă o clădire ar avea un consum de energie aproape nul, amplasamentul ei în oraş este foarte important. Astfel
dacă ea este în zona centrală sau accesibilă cu mijloace de transport în comun, ea are o amprentă de carbon mai redusă
iar dacă nu, atunci toţi membrii familiei trebuie să conducă autoturisme şi amprenta ei creşte considerabil
a. Amplasamentul
Chiar dacă o clădire ar avea un consum de energie aproape nul, amplasamentul ei în oraş este foarte important.
Astfel dacă ea este în zona centrală sau accesibilă cu mijloace de transport în comun, ea are o amprentă de
carbon mai redusă iar dacă nu, atunci toţi membrii familiei trebuie să conducă autoturisme şi amprenta ei creşte
considerabil
b. Ce înlocuieşte clădirea mea cea nouă?
Dacă această clădire înlocuieşte un areal în prealabil natural atunci impactul ei este poate negativ pe când dacă
ar fi înlocuit o altă clădire mai puţin sustenabilă, atunci impactul ei ar fi fost net pozitiv. Totul este relativ.
Clădirile existente pot fi mai sustenabile sau mai puțin sustenabile. Cele ce se apropie de 0 emisie de carbon
sunt destul de rare. Cele care au un impact net pozitiv sunt însă și mai rare
Clădirile cu impact pozitiv asupra mediului răspund la toate aceste trei întrebări. Practic doar aşa se poate
reduce emisia de gaze de seră cum ar trebui.
Bullit Centre Seattle, o clădire de birouri neracordată la canalizare
Bullit Centre Seattle înlocuiește o casă vecheși nesustenabilă
Bullit Centre Seattle înlocuiește o casă vecheși nesustenabilă
Sustenabilitatea în arhitectură nu înseamnă doar dispunerea unor panouri solare pe acoperiş sau termoizolarea
cu polistiren a casei.Clădirile sunt responsabile pentru cca. 40% din emisia de gaze de seră a lumii.Procentul este
în creştere. La acest procent se adaugă încă 25% emisii rezultate din transportul persoanelor între clădiri. Astfel
oraşele lumii emit 70-80% din totalul de gaze de seră, incluzând şi parţial transportul de mărfuri şi industrie.
Calculul impactului ecologic pe care îl are clădirea nu se rezumă doar la calculul transferului energetic (înspre –
negativ, sau dinspre – pozitiv). Calculul include şi modalitate de acces este cea auto
• poziţia în oraş a clădirii,
• dacă este rezolvat accesul cu mijloace de transport sau pietonal sau singura
• consumul energetic pentru producerea şi livrarea materialelor de construcţie
• dacă noua clădire înlocuieşte una anterioară cu probleme de sustenabilitate sau pur şi simplu ocupă un teren anterior
natural.
Living Building Challenge (LBC), Jason McLennan o certificare mai riguroasă decât LEED și BREEAM
Spre deosebire de LEED şi BREEAM, LBC certifică clădirile după cum se comportă în realitate,testat după un an de la
luarea în folosinţă, nu pe baza simulărilor.
Living Building Challenge (LBC), Jason McLennan o certificare mai riguroasă decât LEED și BREEAM
Omega Centre for Sustainable Life – un centru de epurare a apei
Hawaii P.A.L. – certificat LEED Platinum şi LBC
Hawaii Preparatory Academy Lab – o şcoală care promovează energiile alternativen şi educarea în aceste tehnologii a
elevilor de liceu
certificat LEED Silver (pavilionul de intrare)şi Platinum (sera) respectiv LBC
Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh
Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh – 1915
certificat LEED Silver (pavilionul de intrare) şi Platinum (sera) respectiv LBC
Phipps Conservatory and Botanical Garden, Pittsburgh – astăzi
Mission Zero House, Ann Arbor, restaurarea unei case din 1901certificat LEED Platinum şi LBC
University of Queensland GlobLas Palmas, Rotterdam - Benthem Crouwel Architectsal Change Institute, Hassellcertificat
LEED Platinum şi LBC
Las Palmas, Rotterdam - Benthem Crouwel Architects. certificat LEED Platinum şi LBC
C3
Reinterpretări ale vernacularului prin prisma tehnologiilor recente
Ce este arhitectura vernaculară?
Arhitectura vernaculară se referă la o practică de construire informală,bazată pe metode tradiţionale, evoluate în timp,
adaptate la nevoile utilizatorilor şi materialele locale, de obicei de către meşteri locali şi fără aportul unui arhitect.
Vernacular vine de la verna - sclav de casă în limba latină şi de la
vernacullus - domestic, nativ, indigen
Arhitectura vernaculară NU se rezumă la arhitectura populară sau rurală (există destule situaţii de arhitectură
vernaculară urbană). Arhitectura tradiţională se suprapune parţial peste termenul de arhitectură vernaculară dar include
şi aspecte ale arhitecturii culte.
Ce este arhitectura sustenabilă?
Arhitectura sustenabilă este arhitectura care caută să reducă impactul negativ asupra mediului pe care îl au clădirile în
ceea ce priveşte consumul energetic, folosirea materialelor de construcţie şi a spaţiului pentru construcţii. toate regăsite
în arhitectura vernaculară.
Ca principii pentru realizarea acestui deziderat se urmăreşte
Ca principii pentru realizarea acestui deziderat se urmăreşte eficienţa prin:
• folosirea eficientă a energiei, apei şi celorlalte resurse
• protejarea sănătăţii ocupanţilor şi îmbunătăţirea eficienţei angajaţilor
• reducerea pierderilor, deşeurilor, poluării şi degradării mediului
• gândirea reziduurilor organice şi gunoiului ca materii prime, nu ca deşeuri
Arhitectura vernaculară se referă la o practică de construire informală, bazată pe metode tradiţionale, evoluate în timp,
adaptate la nevoile utilizatorilor şi materialele locale, de obicei de către meşteri locali şi fără aportul unui arhitect.
Răspunsurile sustenabile ale arhitecturii vernaculare:
• răspunsuri bioclimatice adecvate, colectarea apei, evacuarea apei excesive
• sisteme de ventilare naturală, de adaptare la climă
• materiale locale, naturale, reciclate de multe ori, biodegradabile
• folosirea compostului, societate bazată pe cicluri închise nu pe consum
Opusul tradiţiei nu este modernitatea sau inovaţia ci inutilitatea sau gestul gratuit.În acest sens, lecţiile arhitecturii
vernaculare pentru arhitectura sustenabilă contemporană nu sunt neapărat formale (formele fiind dictate de context,
inclusiv istoric, cultural şi tehnologic) dar obligatoriu principiale.
Cum ar spune Köllő Miklós: nu fă ce făcea bunicul, fă ce ar fi făcut bunicul dacă ar fi trăit în vremurile noastre.
Ventilarea mecanică la 20 m de malul mării este un exemplu de răspuns disproporţionat d.p.d.v. enegetic faţă de nevoia
de confort termic. Un răspuns adecvat ar fi folosirea brizei pentru răcorirea interiorului. Vernacularul oferă din plin astfel
de soluţii ieftine - low-tech.
1. Respectarea naturii, adaptarea la climă
Formă aerodinamică, palozza in Obreiro, Lugo
Bordei oltenesc, Castranova, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti
Case ventilate prin curenți ascendenți de aer, Gaudix, Spania
Zero Carbon BRE House, Watford, Anglia – aplicaţie a turnului de vânt
2. Așezarea propice pe teren
Tongkonan, cultura Toraja Casă pe piloţi,
Stærnes Stabbur, Norvegia
Santorini, fostă insulă a marinarilor - așezare în coasta muntelui pentru a diminua impactul vântului
Case troglodite, Tunisia, protecție împotriva vântului și căldurii
3. Reducerea poluării și a pierderii materialelor

Reciclarea gunoiului casnic în compost - îngrășământ natural
Refolosirea unei pietre de moară pentru ulei de măsline, Bossana Vecchia, Liguria
Spolia - practica refolosirii pietrei romane în Evul Mediu la palatul venețian, Parikia, Insula Paros
Spolia - practica refolosirii pietrei romane în Evul Mediu la biserica Densuș
Biserica abandonată Târnăvița - urmează să fie folosită ca materie primă sau chiar lemn de foc
Biserica abandonată Bidiu 1898
4. Contribuția la sănătatea utilizatorilor
Așezarea abandonată a lui Henry Ford din zona Amazonului, lipsa de adaptare la condițiile climatice a favorizat
îmbolnăvirea angajaților
Casele indigenilor sunt din frunze și permit ventilarea natural
Arhitectura lui Glen Murcutt, panouri de faţadă care se deschid, inspirate de arhitectura locală, Australia şi Noua
Zeelandă
5. Protecția împotriva cataclismelor
Mizuya - camera apei în unele zone din Japonia, folosite ca depozit și refugiu în caz de inundație. Adaptarea
arhitecturii vernaculare – creșterea fundației de piatră cu 1,3 m după inundația din 1896
Așezarea străzilor permite evacuarea rapidă a ploilor excesive, Kayakoy(Lebessos), Turcia
Arhitectura vernaculară rezistă uneori mai bine decât cea din beton la cutremure
6. Protecția peisajului cultural
Agricultura terasată, America de Sud. Protecția împotriva erAgricultura terasată, Cinque Terre, Italia, patrimoniu
UNESCOoziunii solului și producția locală de hrană
Peisaj cultural-industrial, tăurile de la Roșia Montană
7. Transferul tehnologiei constructive
Moscheea din Djenne, Mali, sec XIII - reonstr. în 1907
Desert Courtyard House, Arizona, Wendell Burnette Architects – 2013
Nk’Mip Desert Cultural Centre in British Columbia – 2006
Casă din pământ, Peter Vetsch – Dietikon, Elveția
Casă acoperită cu stuf, Entreehuis, Olanda, Bureau B+B
Casă și piscină acoperită cu stuf, Anglia
Parasolare din stuf, Yusuhara Marche Hotel, Japonia
Pod indigen din bambus, Filipine
Pod din bambus, Green School, Bali, Elora Hardy
Green School, Bali, Elora Hardy, arhitectură din bambus
Wind and Water Bar, Vietnam, Vo Trong Nghia, arhitectură din bambus
Sală de sport, Panyaden, Tailanda, 24H Architecture, arh. din bambus
8. Promovarea creativităţii şi soluţiilor innovative
Bordei, Castranova, Oltenia
Fereastră şi gargui din lemn în formă de crocodil, cultura Dogon, Mali
Toguna - adunarea bărbaţilor, cultura Dogon, Mali
Colibe şi grânare Kirdi, Douala, Kamerun
Grânar Toposa, Sudanul de Sud
Casă Minankab11. Promovarea autonomiei au, Indonezia
11. Promovarea autonomiei
Construcţia în regim propriu - o şcoală în regiunea New Delhi
Construcţia în regim propriu - Kaedi Regional Hospital, Mauretania
Autonomie energetică - case cu acoperis înierbat, Keldur, Islanda
13. Optimizarea efortului constructive
Santorini, lipsa materialului lemnos - bolţi din zidărie în loc de şarpante
Soe Ker Tie House, Tailanda - folosirea bambusului ca material
O comunitate din Filipine ajută la mutarea unei case
14. Prelungirea vieţii clădirii
Heddal Stave Church, Norvegia, sec. XIII
15. Salvarea resurselor naturale: colectarea apei
Casă cu acoperiş ranversat, Casamance, Senegal
C4
1. Empire State Building - arh. Shreve, Lamb and Harmon
- Cea mai înaltă clădire din lume între 1931 şi 1970 - 432 m în vârf şi 373 m ultimul nivel,
102.
- Baza are 130 pe 57 m. În total Au 200 000 mp şi 73 de lifturi
- Prima clădire din lume cu peste 100 de etaje
- Peste 50 000 t de oţel şi 4 500 t de piatră pentru placaj (calcar)
- A fost construită integral în doar 410 zile după un proiect făcut în 14 zile
- Sistem de stâlpi metalici foarte deşi şi placare cu piatră - greutate şi densitate mare
- Prevăzută cu sistem de ancorare în vârf pentru Zeppelin-uri
- Iniţial nu a fost profitabilă până prin 1950. Mai mult se încasa din bilete decât din chirie -
- supranumită Empty State Building
- Vechea clădire a Hotelului Waldorf- Astoria, anterioară pe amplasamentul Empire State
Building între1893-1929.
- Clădirea avea 13 etaje şi 1300 de camere - cel mai mare hotel din lume la acea oră
- Primul hotel cu lumină electrică şi băi private pentru elita New York-ului
- A fost demolată în 3 luni
- Lupta pentru supremaţia verticală cu Chrystler Building a dus ESB de la 40 la 60 si apoi
80 de etaje. În final inginerii au calculat că pot adăuga încă 10 etaje şi un vârf. Nominal
are 102 etaje deşi între 86 şi 102 nu sunt planşee
2. World Trade Center - The Twin Towers
- Structura tub în tub permite flexibilitate şi consum mai redus de material
- planul liber este mai apreciat de către utilizatori
- ferestrele înguste (46 cm între stâlpi) au fost însă criticate pentru obstrucţionarea vederii
- gemenii au fost criticaţi şi pentru forma simplistă şi pentru că înlocuiau o porţiune de
ţesut istoric mai apropiat de scara umană
3. John Hancock Tower, Boston - arh. Henry Cobb
- La John Hancock Tower, Boston, faţada este din sticlă, planul este
pralelogram
- Structura are doar un tub interior ceea ce implică probleme, cum ar fi rezistenţă redusă la efort
orizontal - vânt şi cutremure.
- De exemplu, la etajele de sus se simte tangajul întregii clădiri la vânt cu până la 30 cm, ceea ce dă
multora senzaţia de rău de înălţime.
- Pentru a-l combate s-a instalat un sistem de amortizare tip damper (tampon)
- Multe ferestre au căzut de pe faţada clădirii John Hancock la vânturi reduse, ceea ce a implicat
schimbarea tuturor panourilor de sticlă - cost 7 mil $
4. Willis (Sears) Tower - arh. Fazlur Rahman Khan, SOM
- Cea mai înaltă clădire din lume între 1973 şi 1998 - 442 m clădirea şi 527 m la vârful
antenelor montate ulterior.
- Sistem structural - mănunchi de tuburi (9), suprafaţa max. 69x69 m 104 lifturi, 16 duble, 2222
trepte, 25 000 vizitatori/zi
- Peste 50 000 mile de cablu, 25 000 mile ţevi, 80 mile cablu de lift, 796 lavoare 155 000
corpuri de iluminat, 16 000 ferestre.
- Construită în 3 ani şijumătate13 etaje tehnice, 10 000 de angajaţi, 100 femei de servici, 100
agenţi de securitate şi 25 de ingineri
- Iniţial nu era plănuit să fie cea mai înaltă din lume dar a depăşit WTC, în construcţieîn 1968, Sears avea 7000 de
angajaţi în mai multe locaţii. Au făcut o estimare asupra spaţiului de care au nevoie - 350 000 mp până în 30 de
ani.
- Din cauza sistemului constructiv, etajele de jos erau mai mari - reţinute de Sears, cele de sus date în chirie.
- Probleme funcţionale - cubicule fără lumină jos, lipsă relaţii între angajaţi etc. După 16 ani Sears a plecat - a
rămas doar pentru închiriat
- Structural, grinzile planşeelor îşi schimbă orientarea din 5 în 5 etaje cu 90º
- Etajele tehnice folosite pentru contravântuiri
- Faţada din sticlă şi aluminiu închis, iniţial vroiau granit italian - mai ieftin.
-Săpături la 15 m adâncime. Înainte s-a turnat un zid de sprijin de beton pe contur
- Din cauza înălţimii, de la 15 m s-au mai săpat 110 chesoane, late de 2-3 m până la stratul de piatră
Ulterior s-a dispus un radier general
- Aducerea stâlpilor metalici a implicat aşezarea la 45º pe camioane. Fiecare tronson avea 9x5 m. Pe zi se
montau până la 100 astfel detronsoane
- Prinderea se făcea prin sudură
5. Petronas Towers - arh. Cesar Pelli
- Cea mai înaltă clădire din lume între 1998 şi 2004 - 452 m la vârf. Cele mai înalte
clădiri geemene în contiuare
- Sistem structural - beton armat, 16 stâlpi
- Construcţie - mai puţin de 7 ani. Cost 1,6 miliarde de dolari
- Cele mai adânci fundaţii din lume (104 piloţi de 60-115 m lungime), cea mai înaltă
pasarelă din lume (170 m) - teren foarte prost şi zonă seismică 88 etaje, 40 de lifturi
fiecare, cele mai rapide din lume, 33 000 de ferestre
- Plan inspirat din motive geometrice islamice
- Construit în medie 1 etaj la 4zile
- Nevoie de beton mai performant pentru a nu rămâne fără spaţiu interior.
- Din cauza furtului din beton, a trebuit refăcut un etaj integral
- În timpul construcţiei, unul dintre turnuri s-a înclinat şi a trebuit cofrat intenţionat
strâmb pentru a corija devierea
- Pasarela are şi rol de evacuare, scăzând numărul scărilor lajumătate.
- Problemele structurale rezultate din turnurile care se mişcă independent au fost rezolvate prin dispunerea unor
picioare telescopice care preiau mişcările.
- Ridicarea pasarelei de 565 t, prefabricate în Korea, se face pe bucăţi şi se asamblează la înălţime, pe furtună.
Computerul a fost lovit de trăznet. Tot procesul a durat 3 zile
- Fleşele turnurilor nu erau iniţial planificate dar au fost introduse din motive estetice și așa a ajuns mai amre decât
sears tower
6.Burj Al Arab- arh. Tom Wright, WKK Architects
- Înălţime 321 m în vârf, 197 m la ultimul etaj.
- 56 de etaje - al treilea hotel din lume ca h
- 70 000 m3 beton şi peste 9000 t oţel.
- A costat peste 1,5 mld $
- Un helipad la 206 m
- Un atrium central de 180 m
- Un perete tip pânză din fibră de sticlă şi teflon, lung tot de 180 m
- Consumă curent cât un oraş de 9000 locuitori. 5000 km de cabluri electrice, 50 000
de becuri
- 202 apartamente de lux cu suprafeţe între 169 mp şi 708 mp
- Cel mai scump se închiriază cu 24 000 $ pe noapte
- Restaurantul Al Muntaha în consolă de 27 metri la 200 m deasupra apei
- Restaurantul Al Mahara are un acvariu de 990 000 l cu pereţi de acril groşi
de 18 cm
- Problema - grinzile cu zăbrele se dilată la diferenţa de peste 14º C în fiecare zi cu cca
5 cm.
- Soluţia a venit de la arhitect: o articulaţie flexibilă
- Ridicarea pânzei marchează închiderea atriumului. Pentru a instala finisajele
interioare (foiţă de aur, lemn sculptat, mătase) era nevoie de o temperatură
constantă în atrium. AC a trebuit să scadă maxim 1ºC pe zi pentru a nu se
crea condens la interior. A durat 6 luni.
- Restaurantul Al Muntaha stă în consolă de 27 m. Totul stă pe 10 grinzi radiale cu profil metalic de 1,6
m înălţime. Rezistă la vânturi de până la 160 km/h
Faza 1: construit pe o insulă artificială, la 200m de ţărm. Apare problema furtunilor, arhitectul vrea o insulă mai
zveltă, soluţia - o serie de “stabilopozi” - fagure care permite disiparea valurilor, ca un burete.
Faza 2: Se excavează şi se betonează apoi din interior, ca o cuvă
Faza 3: Fundarea, o problemă, la 180 m adâncime încă solul nu e bun de fundare. Soluţia - skin friction - 250 piloţi
săpaţi până la 40m fiecare.
Faza 4: Sistemul constructiv se bazează pe un exoschelet, cu grinzi metalice diagonale aparente care evident
trebuie să fie zvelte. Fiecare grindă prefabricată are 165t şi 85m lungime- mai mare ca un airbus A380 şi mai
grea ca 20 de autobuze
7.Shanghai World Financial Center - Kohn Pedersen Fox

- Înălţime 492 m în vârf. Cea mai înaltă platformă de vizitare din lume 2008, 101 de
etaje
- 260 000 m3 beton şi peste 65 000 t oţel.
- A costat peste 600 milioane $
- Un sistem de fundare pe 2000 de piloţi a câte 18 m lungime
- Din cauza crizei financiare din Asia, 1999, lucrările s-au oprit. În 5 ani intenţia era de
a fi şi mai înalt decât Taipei
- 101. Precauţii au fost luate şi pentru evacuarea în caz de atac terorist
- Soluţia la ambele probleme - modularea clădirii cu etaje intermediare de siguranţă
din 12 în 12 niveluri
- Împingerile enorme din vânt au fost rezolvate prin realizarea unui gol - forma
distinctivă de deschizător de sticle
- Dispunerea celor 8 etaje de rigidizare a făcut structura mai eficientă şi uşoară. Ele
sunt legate pe lateral de lifturi speciale de evacuare, ferite de structura din beton - cea
mai sigură clădire din lume
- Iniţial golul pentru vânt trebuia să fie circular, făcând trecerea simbolică de la pătrat
(om) la cerc (cer, soare, lună). Avea şi similitudini ca aspect cu porţile tradiţionale
chineze
- Chiar chinezii s-au opus însă acestei forme, investitorul fiind japonez iar simbolul fiind prea aproape de steagul
Japoniei cu tristă amintire pentru chinezi după Cel De-al Doilea Război Mondial
- Soluţia un gol trapezoidal, marcat de prezenţa în partea de jos a celei mai înalte punţi de observare pentru turişti
din lume, de unde şi forma actuală de deschizător de sticle
8. Burj Khalifa - Adrian Smith, SOM
- Cea mai înaltă clădire din lume din 2010, are 828 m şi 211 etaje (cu fleşa)
- Cost estimat la 1,6 mld $
- Cea mai înaltă punte de observare (et. 148 - până în 2015),club de noapte
(et.144) şi restaurant (et.120).
- 309 000 mp suprafaţă utilă desfăşurată
- Liftul cu cel mai lung traseu - 506 m
- cel mai lung traseu de pompare a betonului 606 m. Betonul era cu gheaţă
să nu facă priză prematur
- 57 lifturi, 8 scări rulante
- Forma în plan este de trident, urmăreşte luminarea naturală a spaţiilor şi
stabilitatea structurală
- Sistem mănunchi de tuburi cu 27 de retrageri succesive care urmăresc o
disiparea vântului. Din același motiv, orientarea dupăvânturi (care ajung si la 240
km/h) și rotunjirea muchiilor
- Fundaţii tip piloţi la adâncime de 50 m şi radier general
- Chiar şi aşa, clădirea s-a tasat (programat) cu 8 cm
- Ritmul de construcţie - 1 etaj/ săptămână (în total 6 ani)
- Are 5 generatoare electrice de câte 26 t cât pentru un oraş de 20 000 locuitori
(36 MW). Trebuiau să fie 22 t dar sunt mai grele cu 4 t ceea ce a constituit unrisc.
- S-au folosit macarale cangur de 120 t fiecare care glisau pe verticală pe măsură ce se ridica construcţia
- Pereţii cortină au sticlă specială cu argint la exterior şi titan la interior pentru reflexia UV şi IR, altfel
temperatura interioară ar fi ajuns la fierbere în soarele din Dubai. S-au folosit 24 000 de panouri şi o
fabrică special construită pentru şantier
- Cele mai înalte terase în aer liber, până la 550 m, impun senzori de vânt care nu permit accesul decât
în condiţii optime, parapet plin de sticlă şi pergole pentru disiparea vântului descendent
- Fleşa are 136 m şi 350 t şi a trebuit să fie asamblată sus şi ridicată cu cricuri hidraulice (niciun elicopter
sau macara nu o puteau ridica)
9.Pearl River Tower, Guangzhou - arh. Gordon Gill, SOM
- 09 m înălțime, 71 de etaje
- 29 lifturi
- construită în 4 ani, 2006-2010
- interesantă pentru încercarea de adaptare la principiile sustenabile
- 69% din energia utilizată este regenerabilă
- forma mai puțin atrăgătoare, de scaun de mașină, are justificare enegetică. Este folosită ca un
ecran pentru vânt și are 4 fante pentru 4 turbine verticale devânt
folosește de asemenea panouri fotovoltaice și sisteme cu radiatoare cu apă rece în tavan, nu cu
aer condiționat - previne boli (SARS)
- ar fi avut 50 de microturbine pe gaz la subsol care ar fi generat și restul de energie, iar
surplusul ar fi fost vândut companiei de electricitate dar aceasta nu a acceptat să preia surplusul
de curent pe bani așa că s-a renunțat
- fundația a necesitat 30 m săpături, la 10 m au găsit granit. Soluția - dinamitare

- structura - 4 megacoloane pe colțuri, 12 stâlpi mai mici în rest
- curbura dublă a fațadei a trebuit verificată prin triangulație, folosindu-se reperele din jur
- s-au folosit pompe de beton cu capacitate de 30 mc/h și 180 m înălțime
- cea mai mare fațadă dublă de sticlă din lume - blochează mai bine de 75% din energia solară excesivă.
În Europa se folosea invers
- ventilarea mecanică aduce aerul prin pardoseală, nu din tavan
- 6000 de panouri (80 000 mp) de sticlă rezistentă la UV
- golurile din fațade cresc viteza la turbine cu 2,5 ori și scad pericolul din vânt cu 33%
- pe lângă fotovoltaice și turbine, liftul regenerează curent, când coboară plin sau urcă gol
10.Shanghai Tower - Gensler

- A doua clădire din lume ca înălțime - 632 m, 128 etaje supraterane, 5subterane
- Cost 2,3 mld $
- Cea mai înaltă punte de observare din lume la 561 m (et. 121)
- Cele mai rapide lifturi din lume (20 m/s)
- Cel mai mare amortizor din lume
- 108 lifturi, 5 lobbiuri pentru schimb
- Forma este un cilindru din 9 segmente, înfășurat într-o fațadă spiralată
- Rolul formei - atriumurile verticale permit circularea naturală a aerului - reduc
consumul energetic. Totodată reduc impactul vântului cu 25% - o structură mai ușoară și
mai ieftină cu 25%
- Alte elemente sustenabile - turbinele de vânt din vârf, reciclarea apei menajere și din
ploi, puțuri geotermale
11. Leadenhall Building (The Cheese Grater) - arh. Roger Stirk Harbour & Partners
- 48 etaje, 225 m înălțime
- 84 000 mp arie utilă desfășurată
- A costat 286 mil. £
- Nu este deosebit de sustenabilă
- Singurul aspect inovator este prefabricarea ei
- Din considerentele sitului, totul trebuia adus gata fabricat și montat foarte
repede
- Toate cele de până acum aveau un nucleu central de b.a. Nu se putea construi aici
pentru că situl este integral ocupat de construcție
- În loc de nucleu, are un exoschelet metalic
- Forma a fost dictată de retragerile succesive impuse de vecinătatea St.Paul’s
- Elementele construite la 300 km distanță, în Nordul Angliei
- A fost ridicată în doar 26 luni
- Toată structura are 11 000 de părți. S-a simulat construirea ei pe calculator de 37
de ori anterior construirii
- Planșeele de b.a. prefabricat de 3x4 m erau instalate câte 1 la 10 min.
- Macaraua italienească a avut un defect din prima zi - 18 ore întârziere
- Pentru a obtura cât mai puțin St. Paul’s, clădirea a trebuit retrasă aproape la 50%. Din acest motiv a trebuit
mprită la maxim suprafața utilă. Soluția - corpul din spate, de pe Nord, conține toate anexele.
- Și acestea au fost prefabricate în Irlanda de Nord și aduse cu bacul și tirul. Conțin deja de acolo toate țevile și
prizele de aer necesare.
- Din cauza asimetriei, clădirea s-a tasat diferit și a deviat de la verticală...

Mențiuni speciale:
- Mecca Royal Clock Tower Hotel 2012, 601 m
One World Trade Center 2014, 541 m
- Taipei 101, 2004, 508 m
International Commerce Centre, Hong Kong, 2010, 484 m
Zifeng Tower, Nanjing, 2010, 450 m
- KK100, Shenzen, 2010, 442m
Guangzhou International Finance Center, 2011, 439 m
432 Park Avenue, New York, 2015, 426m
Jin Mao Tower, Shanghai, 1999, 421 m
Structuri cu deschideri extreme
1. Podul Anghel Saligny, Cernavodă, 1895, 4088 m

◦ Construit timp de 5 ani, între 1890 şi 1895
◦ Cel mai lung pod din Europa şi al doilea ca lungime din lume
◦ Înălţimea sub punte de 30 m
◦ Lăţimea deschiderii celei mai mari de 190 m
◦ Podul peste Dunăre are 1662 m iar peste braţul Borcea are 970 m. Între cele două exista un viaduct de 1455
m peste Insula Brăilei, în total 4088 m.
◦ Iniţial numit Podul Regele Carol I. Este flancat la intrare de două statui a doi dorobanţi.
◦ Podul a funcţionat continuu până în 1986 când s-a dat în folosinţă viaductul rutier şi noul pod feroviar. În
2013, noul pod urma să intre în reparaţii şi trenurile urmau să îşi reia traseul pe vechiul pod Anghel Saligny,
aflat în stare mai bună
◦ romanii au deviat Dunărea câțiva km pentru a putea construi în chesoane fără riscul de a fi inundați.
2. Øresundsbron, Danemarca și Suedia,-Strâmtoarea Oresund desparte Copenhaga de Malmoo 2000, 7

◦ Podul face legătura între Danemarca şi Suedia, respectiv între Copenhaga şi Malmo, care devin astfel prima
metropolă multinaţională
◦ Copenhaga avea nevoie de zone rezidenţiale mai ieftine iar Malmo de locuri de muncă
◦ O primă problemă - un pod prea înalt era pericol aviatic, unul prea jos nu permitea trecerea vapoarelor -
soluţia un pod +
un tunel
◦ Altă problemă - cum termini un pod şi începi un tunel în mijlocul mării? Soluţia o insulă artificială
◦ Insula Peberholm are 4 km lungime iar podul are aproape 8 km. Tunelul are încă 4 km până pe insula
Amager unde este aeroportul Copenhagăi
◦ Podul este un pod combinat - parţial hobanat, parţial grindă, cu o înălţime maximă a căii de rulare de 57 m şi
o deschidere maximă de 490 m
- Înălţimea celor 4 piloni este de 204 m. Cei patru piloni sunt separaţi pentru a nu fi afectaţi simultan în cazul
unui accident aviatic
- Alte propuneri pentru poduri suspendate au fost respinse pentru că, deşi au cea mai mare deschidere
posibilă, podurile suspendate sunt prea flexibile pentru un pod rutier + cale ferată. Calea de rulare s-ar fi
încovoiat sub greutatea trenului. Concluzia - cel mai bun şi ieftin este un pod hobanat. Puntea are două niveluri
- unul rutier şi unul feroviar.
- Primul pas - construcţia insulei artificiale Peberholm, lungă de 4 km. Pentru aceasta s-au adus 1,8 mil. tone
de piatră din Suedia pentru a forma perimetrul viitoarei insule. Peste 16 barje au adus fiecare peste 18 000 t
de piatră pe zi. Conturul era verificat prin GPS. Apoi a trebuit umplut cu pietriş de pe fundul mării.
- Pasul următor - dragarea. S-au dragat în medie 11,5 mil. m3 de pământ, nisip şi pietriş de pe fundul mării.
- Dragarea avea ca scop şi săparea tunelului de 4 km. Dar solul era alcătuit aici din calcar de Copenhaga,
foarte dur, şi a trebuit adusă cea mai mare freză flotantă din lume - The Caster. Cei 60 de dinţi ai ei (vezi în
imagine) au fiecare 20 kg. S-au uzat peste 5200 de dinţi în total. Piatra şi apa erau apoi supte şi trimise printr-o
conductă până pe insulă.
- Prima fază a construcţiei - segmentele de tunel care vor fi aşezate pe fundul mării. Ele au 178 m lungime, 38
m lăţime şi 8,5 m înălţime. Au goluri pentru cale ferata, maşini şi ieşire de urgenţă. În total cântăresc 55 000 t
bucata şi nu pot fi ridicate cu nicio aparatură din lume...aşa că au fost etanşeizate şi au plutit până la locul
predestinat, fiind apoi cu grijă scufundate la locul lor cu o precizie de 1 cm. După ce s-au aşezat pe fundul
mării au fost lestate cu pietre şi beton. Totul a mers bine până la tronsonul al 13-lea denumit 12A din
superstiţie. Acesta s-a scufundat prematur pentru că a cedat o uşă metalică de 3 t.
- după repoziţionarea secţiunii de tunel la locul potrivit, lucrul putea începe la pod - ultima şi cea mai
complicată etapă a construcţiei.
- Primul aspect - fundaţiile celor patru picioare care au fost turnate pe sol, la fel cu secţiunile de tunel. Ele
cântăreau mai puţin, “doar” 18 000 t faţă de 55 000 t şi aveau o suprafaţă de 1500 mp. Problema era că au 22
m înălţime şi, ca atare, nu pot pluti, în strâmtoare apa fiind de 7,5 m adâncime. Aşa că au trebuit ridicate...un
catamaran a fost construit din alăturarea a două barje enorme şi între ele plutea fundaţia
- Odată scufundată fundaţia, se putea trece la ridicarea pilonilor. Pe tot parcursul construcţiei, unul dintre piloni
era mai înalt decât celălalt cu 12 m pentru a putea macaralele să opereze în acelaşi timp.Deşi par plini, au în
interior atât scări cât şi un mic lift de vizitare pentru întreţinere.
- Ultima etapă - ridicarea şi fixarea segmentelor orizontale care alăcutiesc puntea podului. Acestea 23 m lăţime
şi 140 m lungime, având jos loc pentru viitorul tren şi sus pentru autovehicule.
3. Podul Golden Gate, San Francisco SUA, 1937, 1280 m deschidere

• Construit timp de 5 ani, între 1934 şi 1937
• Cel mai lung pod suspendat din lume până în 1964, 2737 m
• Înălţimea sub punte de 67 m
• Înălţimea pilonilor de 230 m
• Lăţimea punţii de 27 m
• 1,2 milioane de buloane
• Proiectat de Charles Alton Ellis după ideile lui Leon Moisseif deşi creditat a fost Joseph Strauss care şi-a
atribuit ilicit toate meritele
• Arhitect - Irwing Morrow
• 110 000 de maşini îl trec zilnic
• pentru prima oară s-au folosit măsuri de protecția muncii
4. Podul Tacoma Narrows (Galloping Gertie)

◦ Al treilea pod suspendat ca lungime la finalizare - 853 m deschidere
◦ Leon Moisseiff a propus înlocuirea punţii din grinzi cu zăbrele iniţiale cu una cu inimă plină, mai ieftină
◦ Din cauza suprafeţei pline, vântul a împins podul până la rezonanţă - a căzut în noiembrie 1940 la un
vânt mediu de doar 65 kmh
5. Podul Akashi Kaikyo, Japonia, 1998, 1991 m deschidere

◦ Cel mai lung pod suspendat din lume, cu o deschidere de 1991 m şi o lungime totală de 3911 m între ancore
◦ Înălţimea pilonilor de 283 m
◦ Proiectat să reziste la vânturi de 286 kmh şi cutremure de 8,5 pe scara Richter
◦ Fiecare cablu are diametrul de 1,12 m şi 36 830 de fire de oţel cu o lungime de 300 000 km în total (8 km).
Cântăresc 25 000 t fiecare.
 Podul Akashi are toate elementele cât mai ușoare cu putință, bazându-se pe principiile de la
Ironbridge. Grinzile sunt zăbrelite, stâlpii sunt și ei ranforsați cu contravântuiri și sunt tubulari (goi pe
dinăuntru). Cu toate acestea podul are peste 250 000 t de oțel.
 Akashi are exact același principiu casi la podul menai. Folosește însă cabluri în loc de lanțuri.
Cablurile sunt ancorate în fundații care au 230 000 mc de beton fiecare.Peste aceste fundații sunt
montate niște cutii metalice în care cablul se desface în firele constituente pentru a mări suprafața de
contact cu ancora și a evita astfel smulgerea.Apoi întreaga structură metalică este acoperită cu beton
armat pentru rigidizare.În final întreaga ancoră este acoperită cu beton armat, realizând un bloc
compact de beton care are o înălțime de peste 50 m.Se lasă totuși o cavitate interioară pentru a
permite accesul de vizitare la fire. Sub pământ, fundațiile merg până la 60 m adâncime.
 În mod similar, la Akashi se duce un fir de ghidaj care apoi va trage după el primul mănunchi de 120
de fire. Dar cum să întinzi un fir de ghidaj la aproape 2km?Soluția, cu un elicopter.Fiecare cablu are 25
000 t și are suficiente fire să înconjoare Pământul de 7 ori.
 La Akashi Kaikyo deja tehnologia de săpare nu mai necesita muncitori în chesoane dar aceastea sunt
în continuare folosite ca cofraje pierdute pentru fundații. Un astfel de cheson are 70 m înălțime și 80 m
diametru.
 Nu poate fi ridicat dar plutește, având pereți dubli. Pentru a se scufunda sunt lăsați să intre 250 000
mc de apă între acești pereți.
 La Akashi, același sistem de cutie deschisă s-a folosit aproape identic ca si la Narrows tacoma
,după 30 de ani. Dar de aici, provocările acestui pod sunt unice.
 Deschiderea este cu 50% mai mare, taifun-urile japoneze sunt dintre cele mai violente, până la
250 kmh, iar cutremurele sunt la ordinea zilei
 a trebuit pentru aceasta să se dispună o grindă principală pe mijloc, pe sub puntea de sus care
să devieze și să reziste vântului. Un grilaj permite vântului să iasă pe deasupra.
1-material nou
 Iron Bridge peste Severn, Shropshire, Anglia, 1779 – deshidere 30 m, primul pod din fier
-30 m deschidere este prea mult pentru un pod cu arc din zidărie - este prea greu, așa că a trebuit să
găsească un alt material - fierul.
- Podul are 1700 părți din fontă, cinci arce legate între ele, deschidere semicirculară de 30 m și doar 380 t -
mult mai ușor decât din piatră. Îmbinările sunt însă la fel cu îmbinările din lemn, nu buloane cum se foloseau
deja în producția motoarelor cu aburi ți locomotivelor
2-inovatia structurala
 Podul Menai, Țara Galilor, 1826 are o deschidere de 177 m
- primul pod suspendat
- Deși se putea realiza un pod arcuit din metal, schelăria ar fi oprit traficul pe râu așa că a trebuit inventat
altceva. Inginerul Thomas Thalford a plecat de la podurile imporvizate cu frânghii. Doar că acestea erau
flexibile și rudimentare așa că inovația a apărut în designul rigid al punții
- ancorarea s-a făcut la 18 m adâncime în piatră pe ambele maluri din cauza eforturilor enorme.Lanțurile
folosite erau similare lanțurilor de transmisie de la biciclete, mai rigide și se foloseau buloane pentru fixarea lor.
3.lanțuri mai puternice

 Niagara Falls Bridge, 1848, 250 m deschidere
- Un cablu are o rezistență cu până la 33 % mai mare la întindere decât o bară. Următoarea inovație a fost
folosirea cablurilor în loc de lanțuri la podurile suspendate
- Dar la așa o deschidere trebuie un cablu făcut din 3500 de fire, care cântărește peste 900 t și este prea greu
să fie transportat. Soluția - un scripete care aducea mănunchiuri de câte 30 de fire o dată și legarea lor
împreună la sfârșit.
- În total 4 cabluri de câte 3500 de fire au fost legate împreună, practică care dăinuie până astăzi.
4 - Construcția sub apă

 podul Brooklyn, 1883, peste East River, 468 m deschidere
- O nouă invenție. Pentru că râul are o lățime de 600 m, pe vremea aceea nu se putea face un pod cu o
singură deschidere așa de mare așa că a trebuit ca picioarele podului să fie dispuse în albia râului și construite
sub apă.
- Dar albia râului este plină de aluviuni care trebuie îndepărtate până la solul bun de fundare și are o adâncime
de 24 m.
- Soluția - săpatul în chesoane.
- Chesoanele închise sunt pe principiul unor cutii fără fund cu aer sub presiune. Imersate la adâncime ele oferă
o suprafață de săpat. Presiunea este cea care ține apa afară. Accesul se face prin ecluze. Problema este
pericolul sindromului de decompresie.Mulți muncitori au murit la construcția Podului Brooklyn din aceastp
cauză.
- Picioarele Podului Brooklyn sunt din piatră și îi dau acestuia aspectul pitoresc specific, neogotic. Dar ele
merg la 486 m deschidere, nu și la 1280. Proporția dintre înălțimea piloanelor și lungimea podului trebuie
păstrată.
5 - Piloane mai înalte

 Golden Gate Bridge
- Pentru Golden Gate a fost nevoie de o tehnologie diferită. Dacă ar fi fost să reia picioarele din piatră ele ar fi
fost dizgrațioase așa că din nou s-a făcut apel la metal.
- Picioarele Podului Golden Gate sunt tuburi din oțel care conțin câte legate între ele în 5 locuri. Fiecare tub
are la rândul lui 15 tuburi interioare. Aspectul este unul elansat. Inițial podul trebuia vopsit în dungi galbene și
negre pentru a fi vizibil din golf dar, din fericire s-a optat pentru culoarea roșie specifică.
- Peste 1,2 milioane de nituri sunt astfel instalate. Turnurile au 227 m înălțime
- Dar Podul Akashi are o deschidere cu 50% mai mare (1991 m) iar turnurile sale sunt și mai înalte - 300
m.Fiecare picior are 30 de secțiuni care au o structură de fagure de miere
6 - Impingerile din vant
 Narrows bridge, Tacoma , 1298 m deschidere
- Am văzut deja exemplul de la Tacoma. La deschideri foarte mari, vântul poate împinge din lateral puntea.
Pentru a rezista există două metode: fie un profil aerodinamic care să devieze în siguranță vântul, fie o
rigidizare cu zăbrele care să permită trecerea vântului dar și să îi opună suficientă rezistență.
- are o deschidere puțin mai mare decât Golden gate dar o punte dublă, pentru trafic rutier pe două niveluri,
rezolvată cu o structură de grinzi zăbrelite.
- Are o încărcare cu 70% mai mare decât Golden Gate, cel mai mare și greu în1964
7 - Cutremurul
 Podul Akas
- Pentru cutremur trebuie însă un design și mai adaptat. Împingerile laterale sunt transmise direct prin fundație
iar puntea flexibilă este cea mai afectată de mișcare. Podul Akashi are o serie de inovații proprii care au fost
ulterior preluate de alte poduri suspendate mai târziu.
- Turnurile sunt din oțel flexibil. Ele au fiecare câte 20 de amortizoare hidraulice sub formă de pendul dare
acționează în contra-mișcare cu unda cutremurului.Pentru a le testa japonezii au inventat o metodă inedită: au
urcat 100 de oameni în vârful turnului și i-au rugat să se miște la unison.
- Dar în 1995, cutremurul din Kobe de 6,9 pe scara Richter a testat podul din plin. Picioarele erau în mare
ridicate dar încă nu se întinseseră cablurile. 100 000 de clădiri au fost distruse dar podul a rezistat. În schimb
fundul mării a fost deviat astfel că lungimea podului a crescut cu mai mult de 1m.
- Construcția a mai durat aproape 3 ani dar după întinderea cablurilor, ridicarea secțiunilor orizontale a fost
mult mai simplă. Podul a fost regândit să aibă 1m lungime în plus, în rest toate calculele s-au dovedit a fi bine
făcute.
6. Podul Millau, Franța, arh. Norman Foster, 2004, H = 343 m

◦ Cel mai înalt pod din lume, cu H=438 m cel mai înalt turn
◦ 6 deschideri de 340 m, 2460 m lungime totală
◦ Proiectat să reziste la vânturi de 140 kmh
◦ A costat 478 mil. Euro
◦ Picioarele cântăresc 200 000 t de beton și au 16 000 t de armătură
◦ Puntea cântărește 50 000 t
◦ Trafic zilnic de 50 000 de mașini.
◦ Problemele la care a trebuit să răspundă proiectanții - alunecări de teren, vânturi de 140 kmh și furtuni.
Terenul e calcaros și găunos. Aici se produce brânza de Rocquefort din cauza bacteriilor din aceste peșteri.
Acestea au însă efectul de a măcina terenul.
◦ Pe lângă cofrarea și ridicarea pilonilor, au trebuit efectuate lucrări de consolidare a versanților adiacenți. În
urma unei alunecări de teren, pilonul 1 a fost înconjurat de bolovani.
◦ Dar de ce s-a construit aici cel mai înalt pod din lume dacă terenul este așa de prost? Millau era unul dintre
cele mai groaznice ambuteiaje din toată Franța, cu așteptări de până la 5 ore.
 Ideea unui pod hobanat aici a fost realizată de către Michel Virlogeux de multă vreme dar nu
se găsise o firmă de proiectare care să preia ideea și să-i dea formă.
 Tot el a fost autorul Podului Normandie - cel mai lung pod hobanat din lume la vremea
respectivă - 2 143 m și 856 m deschidere peste Sena
◦ Millau are însă pilonii de 4 ori mai înalți iar puntea este suspendată la 270 m, aproape cât turnul Eiffel. Mai
mult, podurile hobanate au de obicei doar două turnuri şi ancore - sunt rigide. Aici ele sunt legate între ele -
puntea e supusă la efort suplimentar.
◦ Soluția - construcția unor piloane provizorii din metal.
◦ Odată puntea terminată, a apărut a doua problemă - din cauza înălțimii, împingerea punții ar fi riscat pur și
simplu răsturnarea pilonilor, la fel ca această masă cu picioarele nesigure.
Soluția - împingerea ar trebui să fie direct de pe masă - în cazul Millau de pe picioarele podului
◦ Un sistem de pane hidraulice care să treacă pur și simplu puntea pe deasupra piloanelor s-a instalat - câte 4
pane pe fiecare pilon și toate trăgând sincron.
◦ Cu puntea la locul ei, singurul aspect care mai era de rezolvat era montarea celor 4 stâlpi verticali peste
piloni (doar primii 2 au fost premontați pentru glisare).
◦ Stâlpii metalici cântăresc fiecare 700 t și au o înălțime de 90 m. De ei sunt atașate cablurile care fixează
puntea
◦ Cablurile susțin puntea care are 50 000 t, echivalentul a 50 avioane Jumbo Jet cu motoarele la maxim. Testul
final s-a făcut cu 28 de tiruri pline cu piatră (încă 900t) iar puntea s-a deformat cu doar 20 cm sub greutatea
lor.
◦ Stâlpii metalici și piloanele lui Foster dau impresia că sunt un singur element. Zveltețea podului este dublată
de dinamismul imprimat de profilul său curb în plan orizontal, care se opune grațios vânturilor dominante.
7. Podul Rio-Antirrio 2004, 2880 m, deschidere 560 m

◦ Cea mai lungă punte fără sprijin fix din lume - 2880 m
◦ Înălţimea piloanelor de 164 m (2) şi 141 m (2)
◦ 3 deschideri de 560 m
◦ A costat între 630 şi 839 mil. Euro
◦ Picioarele cântăresc 200 000 t de beton și au 16 000 t de armătură
◦ Puntea cântărește 50 000 t
◦ Trafic zilnic de 11 000 de mașini.
◦ Problemele la care a trebuit să răspundă proiectanții - zonă seismică - Golful Corint este o falie care se
lăţeşte cu 30 mm/an. Adâncime mare - 65m, sol nămolos, mişcător, foarte prost de fundare. Vânturi puternice
de 140 kmh. Practic podul este un mecanism plutitor, adaptabil la toate aceste condiţii.
◦ Podul este hobanat, are patru piloane principale piramidale cu câte 4 picioare şi 368 de cabluri de care
atârnă puntea.
Este singura rezolvare viabilă pentru un astfel de pod:
• un pod grindă nu ar avea sprijin pe fundul golfului
• un pod arcuit ar fi prea lung (de 4 ori prea lung)
• un pod suspendat ar fi prea scump şi flexibil
◦ Prima fază a fost turnarea fundaţiilor - cele mai mari din lume, cu o suprafaţă cât 1,5 terenuri de fotbal
fiecare. Studiul geo a căutat rocă stabilă şi nu a găsit nici la adâncimea de 500 m.Pentru stabilizarea solului
nămolos au trebuit bătute sute de ţevi de oţel de câte 30 m lungime şi 2 m diametru fiecare sub fiecare viitor
picior de pod.
◦ Pentru stabilizarea solului nămolos au trebuit bătute sute de ţevi de oţel de câte 30 m lungime şi 2 m
diametru fiecare sub fiecare viitor picior de pod. Aceste ţevi se bat de obicei printr- un tub de ghidaj cu un
ciocan pneumatic enorm, pe o barjă suport.Barja se sprijină de fundul apei pe nişte picioare telescopice pentru
a avea stabilitate. Aici nu s-a putut deci s- au folosit 4 ancore enorme de câte 680 t fiecare şi lanţuri.
◦ Odată solul stabilizat, se folosesc de tubul de ghidaj pentru a turna un strat egal de pietriş de 3 m grosime.
Sonarul arată grosimea cu precizie de .5 cm.Peste acest strat suport, picioarele vor sta pur şi simplu
gravitaţional, ceea ce le va permite să oscileze în caz de cutremur cu până la 1 m fără a periclita puntea.
◦ Fundaţiile stâlpilor sunt cele mai mari din lume. Au diametrul de 120 m. Armăturile cântăresc 1800 t iar
betonul turnat ocupă 20 000 mc.Tălpile au 16 m înălţime şi sunt goale pe dinăuntru. Chiar şi aşa cântăresc 63
000 t şi nu pot fi mutate decât prin plutire.Pentru remorcarea lor a fost adus cel mai mare spărgător de gheaţă
din Norvergia, cu 25 000 cp
Odată dusă în larg, peste talpă începe să se construiască piciorul. Pe măsură ce acesta se ridică, devine mai
greu şi se scufundă mai mult. Practic doar partea superioară rămâne întotdeauna deasupra apei
◦ În final, sub propria greutate, pilonul ajunge să sprijine pe fundul mării. El trebuie însă să fie scufundat exact
deasupra patului de pietriş.
Din cauză că s-a rupt un cablu, primul pilon a fost scufundat cu o eroare de 30 cm. Nu pare mult dar eroarea
maximă admisă era de doar 10 cm. Ridicarea pilonului şi relocarea lui ar fi fost o enormă bătaie de cap aşa că
s-a preferat pur şi simplu mutarea întregului pod cu 30 cm.
◦ În total, piciorul podului are 160 m deasupra şi 70 m dedesubtul mării, deci 230m înălţime totală. El are cinci
părţi:
◦ talpa fundaţiei, turnată pe sol, de 16 m înălţime
◦ fusul conic al piciorului care are 90 m din care 54 sub apă
◦ capitelul care are 16 m şi constituie baza piramidei cu latura 40 m
◦ cele patru picioare care se îmbină într-un punct la 120 m deasupra apei
◦ şi capul metalic de 40 m în care ajung toate cablurile care ţin puntea
◦ Capitelul este cel mai fragil şi, în caz de cutremur se poate rupe primul. Pentru a evita asta acest capitel are
mult mai multă armătură decât toate celelalte părţi - aşa de multă încât nu s-a putut turna betonul fără să fie
vibrat.
◦ Etapa următoare după capitel - cele patru picioare înclinate care alcătuiesc piramida.
Într-unul din piloane va fi în lift pentru vizitare. Ele sunt foarte rigide odată ridicate dar vulnerabile pe timpul
construcţiei, până când se întâlnesc în vârf.
Pentru aceasta, constructorii le-au legat între ele temporar cu câte 16 grinzi orizontale metalice. Această
precauţie s-a dovedit a fi binevenită întrucât pe 14 august 2003 un cutremur de 6,2 pe scara Richter a lovit
zona. Picioarele neterminate au rezistat fără probleme însă din cauza eşafodajului temporar.
◦ Ultima etapă din construcţia piloanelor a constat din realizarea capului metalic care conţine capetele tuturor
celor 368 de cabluri de care sunt suspendate segmentele punţii.Odată acesta realizat, ridicarea segmentelor şi
fixarea lor pe rând a fost o simplă formalitate (chiar dacă fiecare cântărea 275 tone şi era mai mare decât un
teren de tenis) şi a mers destul de repede.
◦ O ultimă înovaţie este prezenţa unor manşoane pe fiecare cablu care să permită legarea lor între ele pentru a
reduce vibraţiile. Cablurile au şi o cămaşă spiralată, care permite scurgerea şicanată a apei de ploaie din
acelaşi motiv.
8. Podul Lupu, Shanghai, 2003 cel mai lung pod arcuit

◦ Cel mai lung pod arcuit din lume, cu deschiderea de 550 m, 3900 m lungime
◦ A costat 302 mil. $
◦ Arcele cântăresc 9600 t şi au 64 de segmente iar puntea cca. 7000 t
◦ Are şase benzi pentru traficul auto.
◦ Podul Lupu vroia să fie diferit de celelalte trei poduri hobanate din Shaghai. Tradiţia constructivă a podurilor
arcuite de peste 1500 de ani a fost un al doilea motiv pentru care s-a optat pentru acest sistem mai costisitor.
Cele două arcuri sunt înclinate înspre interior.
 Anterior Podului Lupu, New River Gorge Bridge a deţinut recordul pentru cel mai lung pod
arcuit timp de aproape 30 de ani.
◦ Spre deosebire de acesta, Lupu este un pod arcuit cu tiranţi, ceea ce implică 16 cabluri care preiau împingeri
laterale totale de 22 000 t. 4 cabluri trec pe sub punte iar 4 trec deasupra, fiind accesibile pentru monitorizare
◦ Construcţia nu putea opri traficul naval pe râu aşa că a trebuit ca podul să fie suspendat de două
piloane provizorii de 120 m, ca un pod hobanat.
Fiecare segment de arc era adus cu barja şi sudat la locul lui. Apoi era legat cu cabluri de piloane până la
închiderea arcului.
Podul a fost lovit de taifun când era mai vulnerabil dar a scăpat fără pagube majore.
◦ Ultima parte a construcţiei, puntea, a fost realtiv uşor de realizat. Cele 15 segmente de 415 tone au fost uşor
transportate la locul lor folosindu-se barje.
9. Podul Runyang, Yangtze, 2005, al treilea ca lungime din lume

◦ Al treilea pod suspendat ca deschidere din lume cu 1490 m (actualmente al şaselea). Lungime totală de 3040
m
◦ Picioarele au fiecare 215 m înălţime
◦ A costat 700 mil. $
◦ Are şase benzi pentru traficul auto.
Podul din Nord are:
◦ O deschidere de 406 m, lung. totală de 2250 m
◦ Picioarele au fiecare 150 m înălţime
◦ Podul leagă oraşele Yangzhou şi Zhenjiang. O trecere directă între ele nu se putea face pentru că se
construise de pe ambele maluri până la râu. Soluţia - două poduri în aval.
◦ Podul din Nord nu ridică probleme speciale, având o deschidere maximă de doar 406 m. Podul din Sud, însă,
trebuie să aibe ambele picioare pe uscat, pentru a evita riscul unei coliziuni dintre un vapor şi acesta - are o
deschidere de 1490 m şi 2 turnuri de 218 m înălţime.
◦ Odată proiectul stabilit, primul aspect a fost fundarea picioarelor podului. Solul nămolos este foarte prost
pentru fundare pe malul lui Yangtze, aşa că fiecare picior stă pe 32 de piloţi din metal, ca pe nişte picioroange.
◦ Săpăturile la această adâncime necesitau pe deasupra ziduri de sprijin înainte de a începe. Pe malul nordic
au avut cea mai mare maşină de săpat cu discuri din lume dar nu exista decât una singură aşa că pe malul
sudic au trebuit să facă altceva.
◦ Soluţia - să îngheţe solul. Au construit o uzină care circula apă sărată (care îngheaţă mai greu) prin ţevi, la -
20ºC cu rolul de a îngheţa apa din pânza freatică şi de a o ţine la distanţă de săpătură.
◦ În ambele fundaţii, la fiecare 4 m trebuiau turnate grinzi de susţinere - a rezultat o structură ca o parcare
supraterană cu 10 niveluri şi 280 000 mc volum, care a fost în final umplută integral cu beton. Doar fundaţia
ancorei era astfel completă, cu câteva săptâmâni înaintea inundaţiilor musonice.
Megastructuri
1. Aeroportul Kansai, Japonia

2. Portul Yangshan, Shanghai
3. Marina Bay Sands, Singapore
4. Aeroportul Hong Kong
5. Berlin Hauptbahnhof
6. Mumbai International Airport
7. London Aquatic Stadium
8. Beijing National Stadium (Bird’s Nest)
1. Aeroportul Kansai, Japonia, 1994, arh. Renzo Piano
• insula 1 are 530 ha, 4km lungime și 1,2 km lățime

• 300 000 pasageri/săptămână - 23 mil. /an, 10 000 bagaje/zi
• aeroportul are 300 000 mp arie desfășurată, o lungime de 1,6 km
• a costat 15 mld $ inițial, a necesitat 10 000 de muncitori și 1 mil. de ore de muncă
• Sky Gate Bridge - cel mai lung pod cu grindă zăbrelită etajat (doubledecker) din lume - 3750 m
• Insula are un zid perimetral din piatră de 11 km
• 80 de barje au fost folosite pentru a aduce 180 mil. mc de pământ, echivalentul a 70 de piramide a lui
Keops
• în 5 ani s-a scufundat cu 8 m, de 8 ori mai repede decât era calculat
• În primă etapă s-a turnat nisip pentru a stabiliza fundul mării alcătuit din argile contractile. Nisipul s-a
injectat între straturile de argilă pentru a absorbi excesul de apă, abia apoi a fost turnat solul dragat din jur. Cu
toate acestea nu se putea prezice viteza cu care insula se va scufunda și după 5 ani situația era destul de
precară. Din fericire rata scufundării a scăzut în ultimii ani.
• Terminalul trebuie să răspundă acestei probleme a scufundării asumate a insulei și a făcut-o prin diverse
strategii
• Structura lui este cât se poate de ușoară, fiind eliminate planșeele intermediare acolo unde s-a putut și prin
desfășurarea pe orizontală
• Cum scufundarea este însă inevitabilă, clădirea are un al doilea set de măsuri astfel - elementele verticale
sunt telescopice
◦ instalațiile sunt prinse de planșeul subsolului, nu pe sol
◦ scările și scările rulante au prevăzută posibilitatea extinderii cu câteva trepte
• Holul comunică pe mai multe niveluri, devenind un atrium pe toată înălțimea clădirii. Are 88 de scări rulante
și 92 de lfituri
• Structura ușoară trebuie însă să fie și aerodinamică pentru a răspunde problemelor legate de taifun
(vânturi peste 200 km/h)
• Frecvent structura este ”reglată” prin ridicarea pe cricuri hidraulice și introducerea unor plăci metalice sub
talpa stâlpilor care devin astfel mai înalți.
• Nivelul subsolului crește iar pereții despărțitori aici sunt dublii și glisează pe verticală
• Frecvent structura este ”reglată” prin ridicarea pe cricuri hidraulice și introducerea unor plăci metalice sub
talpa stâlpilor care devin astfel mai înalți.
• Nivelul subsolului crește iar pereții despărțitori aici sunt dublii și glisează pe verticală (un set este
suspendat de planșeul parterului).
• Toate instalațiile sunt suspendate de planșeul de sub parter
• Scările spre subsol sunt mai lungi decât par, pe măsură ce clădirea se scufundă, ele ies din pardoseală
• Din fericire pista nu ridică probleme, scufundându-se în mod egal pe toată lungimea ei. În 10 ani a fost un
singur incident aviatic minor.
• Ansamblul consumă curent în valoare de 37 000 $ pe lună
• Pe insulă sunt de asemenea rezervoare de cherosen pentru 7 zile care se alimentează prin conducte de
pe continent
• Tot din probleme de transport până pe continent, insula are propria stație de reciclare, comprimare și
incinerare a deșeurilor care produce o bună parte a energiei necesare funcționării terminalului
• În fine aeroportul are și un ”hotel” pentru animale de companie pe care pasagerii aeroportului îl pot folosi
când pleacă mai multe zile de acasă și nu au cu cine lăsa animalele
• Aeroportul a crescut și mai mult în ultima vreme, adăugându-i-se o a doua insulă, mai mare decât prima,
cu 250 mil. mc de pământ, având o nouă pistă și un terminal cargo
• Desigur problemele unei a doua insule artificiale sunt și mai mari (adâncimea mai mare înseamnă risc mai
ridicat de scufundare, chiar și pentru insula inițială)
2. Portul Yangshan, Shanghai, în curând cel mai mare din lume

• unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din lume, 18 mld $, pe o insulă artificală (care unește
două insulițe existente) la 30 km de coastă
• insula este încă în construcție, în final va avea 20 km lungime și 50 de dane dintre cele mai mari (pentru
50 de vapoare de cca. 400 m lungime - clasa Postpanamax)
• este legată de continent prin al doilea pod ca lungime din lume de 32,5 km
• unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din lume
• pe o insulă artificală (care unește două insulițe existente) la 30 km de coastă
• insula este încă în construcție, în final va avea 20 km lungime și 50 de dane dintre cele mai mari
• Portul Shanghai este pe râul Hungpu, tributar lui Yangtze
• râul are 400 m lățime din care navigabili sunt doar 200-300 m la o adâncime de 7m. Deasupra sunt cele
patru poduri la 48 m deasupra apei ceea ce nu permite celor mai mari vapoare să intre. Navigarea se face cu
piloți asistenți care cunosc apele
• În primă fază s-a stabilit un port la Waigaoqiao, pe o insulă în mijlocul estuarului lui Yangtze
• Adâncimea aici este de 12 m dar tot nu este destul pentru cele mai mari vapoare așa că un nou port a
trebuit să fie deschis, în largul mării
Pentru construcție s-a folosit The Sea Dragon (produsă în Olanda), cea mai puternică dragă din lume cu o
capacitate de 12 888 mc (4 bazine olimpice). Poate excava atâta într-o oră de pe fundul mării.
• Cele trei porturi ale Shanghai-ului - pe malul râului Hungpu, pe insula Waigaoqiao și pe insula artificială
Yangshan (de la Yangtze + Shanghai)
• noua insulă are 10 kmp în faza actuală și 3 mld. mc de sol adus
• Capacitatea actuală de 25 mil. de containere/an
• Are 13 macarale STS 40 - cele mai mari, 50 m înălțime, capabile să descarce două containere de 12 m
odată. Până la 50 de containere descărcate într-o oră
• Cele mai mari nave de marfă - 400 m lungime, 40 m lățime și 15 m adâncime, pot căra până la 3000 de
containere. Încărcarea/descărcarea trebuie să se finalizeze în doar 3 zile. Pentru depozitare, pentru a nu se
încurca containerele, poziția fiecăruia este planificată în prealabil.
• Podul a fost construit pe piloți metalici înfipți în malul aflat la 15 m adâncime.Forma sinuoasă este dată
pentru ca vapoarele care trec pe sub acesta să poată naviga paralel cu curenții. Deschiderea cea mai mare
este de 420 m.
• Forma sinuoasă este dată pentru ca vapoarele care trec pe sub acesta să poată naviga paralel cu curenții.
Deschiderea cea mai mare este de 420 m.
3. Marina Bay Sands, Singapore, 2010, arh. Moshe Safdie
• Complexul conține 3 zgârie nori de 57 de etaje, un skypark cât un portavion, cu o lungime de 340 m, un
centru de artă și cel mai scump cazino din lume. Supranumit Las Vegas Sands.
• Toate construcțiile au fost organizate în paralel din cauza timpului foarte scurt (2 ani). Au fost folosiți 16500
de muncitori în paralel. Costul total a fost de 8 mld. $.
• Sistemul structural al celor 3 zgârie-nori impune un atrium comun iar jumătate din clădire este înclinată
spre interior, ceea ce pune mari probleme structurale. Pentru a fi construite, etajele au trebuit să fie sprijinite
temporar pe enorme grinzi metalice.De asemenea, în pereții exteriori erau dispuși tiranți care să păstreze
forma lor curbă.Deși și ei erau inițial provizorii, tirnații au rămas pentru rigidizare și după finalizarea
construcției. Odată cele două corpuri întâlnite, grinzile suport au putut și scoase iar sprijinul s-a realizat printr-o
grindă metalică la partea lor superioară care cuprindea etrajele 23-27
• Pentru a complica și mai mult lucrurile, în interiorul atriumului a trebuit suspendată o imensă sculptură din
bare de metal care imita un nor. Aceasta are câteva zeci de tone și a trebuit ridicată pe rând în 8 segmente.
• Centrul de Artă a fost construit deasupra apei, pe un cheson deschis din tablă corugată. În timp ce se
construia acest cheson a venit criza din 2008 iar proiectul a continuat prin intervenția personală a lui Sheldon
Adleson care a girat cu averea sa personală.Eliminarea apei din cheson a ridicat presiunea exterioară iar
etanșeizarea s-a efectuat cu scafandri timp de mai multe săptămâni.Forma extravagantă a Centrului de Artă
se vrea a fi un simbol pentru Singapore la fel cum Opera din Sidney este pentru orașul său. Dimensiunea și
proximitatea față de cele trei hoteluri îi dăunează însă ca impact.
Per total complexul, așa cum spera arhitectul, este o compoziție în întregul său dar dominanta acestuia este
neobișnuitul skypark care se întinde la înălțimea de 200 m pe o lungime de 340 m.La această lungime, puntea
funcționeayă ca un pod și are aceleași principii constructive - are reazeme flexibile care permit dilatarea la
căldură.
• Puntea a fost prefabricată la sol în 14 elemente care au fost apoi ridicate cu 6 macarale folosite tot la
construcția de poduri.
Elementele au fost asamblate în prealabil la sol pentru verificare și apoi ridicate pe rând. Macaraua glisa și ea
înspre vârf.
• Consola are în total 70 m.Ridicarea ultimului segment în vârful punții. Calculele permit prezența a
maximum 3900 de oameni pe punte dar maxim 900 pe consolă.S-au făcut calcule pentru cele mai multe piese
muzicale pentru fi siguri că nu este pericolul de a se intra în rezonanță când toți dansează în același ritm.
4. Aeroportul Hong Kong, cel mai mare din lume ca dimensiu terminalului de pasageri la deschiderea sa în
1998. Fo & Partner Architects
• Vechiul aeroport Kai Tak din Hong Kong se afla în mijlocul orașului. Lipsa spațiului a permis construirea
clădirilor înalte în imediata lui proximitate, ceea ce era un pericol și un factor de poluare fonică pentru locatari.
• Lipsa spațiului de construcție a impus o soluție extremă, construirea unei insule artificiale la 35 km de
Hong Kong, legată de acesta printr-o serie de tuneluri, poduri și autostrăzi suspendate.
În mod normal un proiect de asemenea anvergură (a costat 20 mld. $, 10 mil ore muncă) ar trebui să se
desfășoare pe 10-20 ani. Din cauza restrocedării Hong Kong-ului către China în 1997 a trebuit să fie finalizat în
doar 7 ani.
• Prima porțiune este un tunel pe sub intrarea în portul Victoria, ale cărui segmente au fost prefabricate și
scufundate pe fundul golfului. Apoi a urmat un pod suspendat și, în final o autostradă de-a lungul coastei
insulei.
Prima porțiune este un tunel pe sub intrarea în portul Victoria, ale cărui segmente au fost prefabricate și
scufundate pe fundul golfului. Apoi a urmat un pod suspendat și, în final o autostradă de-a lungul coastei
insulei.Fiecare segment cântărește 32 000 t. Procedeul a fost apoi preluat la Øresund.
Podul este unul dintre cele mai lungi poduri suspendate cu punte dublă (doubledecker) din lume și are șase
benzi de trafic rutier și două căi ferate. În continuarea acestuia s-a construit un pod hobanat cu o deschidere
mai mică.
• Autostrada a trebuit săpată în munte. Cu materialul excavat s-a lățit culoarul astfel încât să aibă 6 benzi de
trafic și 2 căi ferate. În total s-au dislocuit 23 mil. tone de piatră.
• Ultima etapă a fost aducerea metroului la aeroport și, pentru aceasta s-a făcut o gară intermodală tot pe
teren artificial creat în portul Victoria în apropiere de Central Station pentru a aduna pasagerii din Hong Kong
În tot acest timp s-a construit insula artificială, prelundu-se lecțiile învățate deja de japonezi la Kansai. Aici solul
nămolos are doar 12 m adâncime și a fost excavat integral anterior începerii umpluturii cu nisip și apoi pietriș.
Prima etapă a fost fundarea dar, deși terenul era bun de fundare, acesta era plin de apă iar soluția cea mai
simplă a fost un aeroport fără subsol, sprijinit pe piloți metalici de 20 t înfipți la 20 m adâncime în stratul natural
de piatră.
Întregul acoperiș al terminalului este modulat în elemente prefabricate cu structură tridimensională metalică de
boltă cilindrică, ceea ce a făcut asamblarea mai rapidă decât la alte aeroporturi similare.
În final terminalul de pasageri a fost cel mai mare din lume la ora inaugurării lui, având 570 000 mp suprafață
desfășurată înainte de a fi depășit de Terminalul 3 al aeroportului Dubai care are o suprafață triplă. Are în total
20 km de bandă rotativă pentru bagaje.
Terminalul cargo are și actualmente cel mai mare trafic de marfă din lume și este complet automatizat. Cu
toate acestea, la nici un an de la inaugurare, sistemul computerizat s-a defectat, trebuind să fie resetat.
5. Berlin Hauptbahnhof, 2006, arh. Meinhard von Gerkan
• Fosta clădire a Gării Centrale din Berlin 1876. A fost avariată după Cel de-al Doilea Război Mondial și
demolată complet în 1958.
• Actuala clădire este cea mai mare gară din Europa la ora actuală, are 7 niveluri supraterane și 180 000 mp
suprafață desfășurată. A costat 4 mld €.
• Are cel mai mare acoperiș din sticlă de 330 m lungime. 11 000 de panouri de câte 100 kg fiecare. Este
flancată de clădiri de birouri cu 14 etaje și care comunică prin două ”poduri” de câte 4 etaje care îi dau
aspectul specific.
• Acoperișul de sticlă are 16 m înălțime, 60 m lățime și 330 m lungime deși inițial trebuia să fie cu 100 m mai
lung.
• Spațiul pentru construcție era și zona era centrală, fiind pe amplasamentul fostei gări. Principala problemă
în construcție a fost pânza freatică foarte ridicată, însă. Pentru rezolvarea acestei probleme a trebuit dispus un
radier general și ziduri perimetrale de sprijin.Când a fost pompată apa afară, presiunea externă a crescut iar
fundul cuvei a trebuit ancorat pentru a nu fi împins de apă
• Presiunea apei 20 t/mp. Soluția - piloți la 30 m adâncime.
• După terminarea lucrărilor de fundare și terasamente, șinele s-au testat cu trenuri lestate cu beton. În mod
normal un tren cântărește în jur de 800 t la care s-au adăugat peste 40 t de lest pe fiecare vagon în parte.
• Lucrările au durat cu cinci ani mai mult decât era inițial preconizat și au costat cu miliarde de euro în plus.
Gara a fost finalizată în etape astfel că acoperișul de sticlă al peroanelor a fost gata mult înaintea birourilor
laterale. O principală problemă aici a fost siguranța în construcții așa că s-a optat pentru o soluție inedită:
construirea podurilor pe verticală și rabaterea lor.
maginea dorită de arhitectul von Gerkan era a unui tub de sticlă fără a se vedea structura. La subsol el dorea
aducerea luminii naturale pentru a crea un spațiu cu ”carismă”. Din cauza întârzierilor și costurilor depășite,
antreprenorul a luat decizia unilaterală de a rezolva mult mai simplist plafonul subsolului ceea ce, cumulat cu
reducerea cu 100 m a acoperișului de sticlă,
l-a determinat pe arhitect să-l dea în judecată pentru nerespectarea proiectului inițial și prejudiciu de imagine.
6. Mumbai International Airport, 2014, arh. SOM
◦ Mumbai este al doilea oraș ca mărime din India 21 mil. locuitori și cel mai bogat
◦ Cel mai dens oraș din lume 21 000 loc/km - la un intravilan de 3 ori cât
Clujul are o pop. de 40 ori
mai mare
Aterizarea pe aeroport printre favele, două lumi în contrast
Proiectul Terminalului 2 urmărește eficiența maximă spațială
Un terminal fără probleme de context ar avea cca. 60 de porți pe o deschidere de 1 milă. La Mumbai acest
lucru este imposibil, deschiderea maximă fiind de 600 m. Pentru a rezolva această problemă, cei de la SOM
au venit cu o formă în X care să mărească perimetrul exterior și să rezolve același număr de 60 de porți.
Forma actuală este gata doar parțial, o parte a terminalului vechi (semicircular) nu a fost demolată iar design-ul
original nu a fost dus la bun sfârșit din cauza faptului că râul din apropiere ar trebui acoperit, unele favele ar
trebui îndepărtate dar principalul motiv este că terminalul deja are capacitatea de pasageri mai mare decât a
pistelor intersectate.
• Actualmente, aeroportul are o capacitate de 45 mil. pasageri sau 36 000 de zboruri pe an.
• Terminalul a costat 2 mld. $, a angajat 12 000 de muncitori pentru construcție. Acoperișul are 15 000 t iar
cei 80 de stâlpi pe care reazemă au câte 40 m înălțime
• Sistemul constructiv este relativ simplu - un acoperiș orizontal sprijinit pe stâlpi. Doar dimensiunile sunt
impresionante.Doar dimensiunile sunt impresionante. Pentru a evita pădurea de stâlpi, arhitecții au recurs la
un artificiu pentru a mări deschiderea dintre ei la 50 m - poziționarea unui capitel metalic.
• Astfel pe fiecare din cei 80 de stâlpi sprijină o greutate de 200 tone. Capitelurile sunt niște forme pătrate
din grinzi de 4 m înălțime care sunt articulate în vârfuri între ele și permit astfel rigidizarea pe orizontală a
planșeului. Deasupra fiecărui stâlp este un luminator care permite accesul luminii naturale.
• Astfel pe fiecare din cei 80 de stâlpi sprijină o greutate de 200 tone. Capitelurile sunt niște forme pătrate
din grinzi de 4 m înălțime care sunt articulate în vârfuri între ele și permit astfel rigidizarea pe orizontală a
planșeului.
• Forma de pâlnie perforată vizibilă din interior este pur decorativă.
• Principala problemă este lipsa spaţiului de manevră. Apoi a apărut o problemă unică - păstrarea statuii lui
Chhatrapati Shivaji pentru adulaţie pe tot timpul lucrărilor. Practic nu este loc de macarale ample pentru a
ridica aceste capiteluri.
Soluţia - o cale ferată suspendată şi glisarea lor pe deasupra.
• Statuia lui Chhatrapati Shivaji este ocrotită acum în interiorul terminalului. Ea nu a fost mişcată pe tot
timpul construcţiei şi a avut o zonă de protecţie de 700 mp în jurul său.
• În primă fază s-au construit elementele căii de rulare metalice, ancorată de vârfurile celor 80 de stâlpi.
Capitelurile (albe) sunt ridicate în bucăţi şi asamblate la
înălţime, apoi glisate pe acest eşafodaj de grinzi metalice (roşii) până la poziţia finală deasupra fiecărui stâlp.
Apoi grinzile roşii (care au doar acest rol de cale ferată suspendată) sunt demontate. Practic se sacrifică
manoperă în plus pentru lipsa de spaţiu şi utilaje de mare capacitate.
• Faţada de sticlă are panouri speciale triplustrat pentru a reduce zgomotul enorm provocat de apropierea
aeronavelor pe toate laturile.
• Aspectul interior este unul extrem de luxos, în contrast cu apropierea imediată a terminalului.
• În final, ultimul aspect care trebuia rezolvat a fost accesul auto din oraş care se făcea pe drumuri
nepietruite. Pentru a rezolva problema s-a propus o autostradă suspendată
În mod normal, aceste autostrăzi sprijină pe câte 2 rânduri de piloni. Aici nu se putea desfiinţa şi nici măcar
întrerupe temporar circulaţia pe drumul de jos. Soluţia - un singur rând de piloni şi puntea în consolă pe
aceştia.
Construcţia s-a făcut din mers, cu impact minim asupra a ce se întâmpla dedesubt. Circulaţia nu a putut fi
oprită niciun moment.
7. London Aquatic Stadium, 2011, arh. Zaha Hadid
• Un sistem constructiv ingenios şi flexibil. Cele două aripi

laterale cu tribunele au fost utilizate doar pe perioada Olimpiadei şi au fost demontate ulterior.Capacitatea
iniţială - 17500 locuri, capacitatea finală - 2800 locuri. Cost total -
269 mil. £
• Cel mai complicat aspect este acoperişul cu dublă curbură, specific ca expresie pentru Zaha Hadid.
Structura acestuia este din grinzi metalice cu zăbrele, fiecare dintre ele unice.
• Interiorul acoperişului este alcătuit din aceste grinzi cu zăbrele care menţin cele două coji - cea superioară
în formă de şa şi cea inferioară cu două adâncituri ca două cupole
• După consolidarea grinzilor (albastre), suporţii provizorii (roşii) au fost demontaţi, structura sprijinind ca un
pod în doar 3 puncte.
• La design-ul grinzilor s-a ţinut cont de deformarea pe care o vor avea acestea sub propria lor greutate.
Astfel Profilul orizontal al grinzii s-a obţinut din pre-arcuirea intenţionată a acesteia astfel ca gravitaţia să
corijeze forma.
• Ca un pod arcuit, acoperişul are reazeme care permit dilatarea structurii. Cele trei reazeme sunt flexibile.
• Dubla curbură din interior este preluată atât de grinzile metalice cât şi de montanţii verticali în care sunt
înşurubate şipcile din lemn de ocotea din Brazilia care rezistă umezelii.
• Un alt aspect a fost ascunderea instalaţiilor de climatizare care nu erau compatibile cu forma ansamblului.
Ele au fost dispuse sub un strat de pământ şi iarbă
În ceea ce priveşte interiorul, Zaha s-a axat pe o imagine unitară, inclusiv în ceea ce priveşte design-ul
trambulinei.
• În fine, ultimul aspect inovator a fost folosirea plăcuţelor de ceramică diferenţiată - lucioasă pentru
îmbunătăţirea hidrodinamismului şi aderente doar în punctul de întoarcere
• Aspectul final, mai curat, după îndepărtarea aripilor laterale
8. Beijing National Stadium, 2007, arh. Herzog & de Meuron
• Una dintre cele mai iconice clădiri din lume - Bird’s Nest
• Are 320 x 297 m
• Capacitate de 90 000 locuri
• Inspirație a design-ului din arta veche a Chinei
• Abordări sustenabile - ventilare naturală perimetral
- colectarea apei de ploaie pe membrana
acoperitoare
Se află pe axa nordică care marchează spina centrală a Beijing-ului și trece prin Orașul Interzis
Face parte din ansamblul satului olimpic Beijing 2008 alături de Beijing National Aquatics Centre - Water Cube
Arta chineză veche se presupune că ar fi inspirat forma clădirii.
1 - Elementele verticale
2 - Elementele de legătură
3 - Restul elementelor - rol estetic
• Forma aparent haotică este însă calculată și modulată în elemente simetrice pentru a putea fi construită.
La aceste elemente se adaugă câteva al căror rol este pur estetic, nefiind esențiale din punct de vedere
structural.
• O mare atenție au pus cei de la Arup în design-ul axat pe spectator, încercând să ofere în mod paradoxal
o atmosferă intimă într-o clădire atât de mare. Niciun loc nu se află la mai mult de 142 m de centrul stadionului.
În mai 2004, în timpul construcției, o extindere la terminalul Charles de Gaule, Paris, a căzut, din fericire fără
victime. Autoritățile chineze au început un control asupra calculului structural de la BNS care a gripat lucrările
pentru mai bine de 5 luni. Inițial stadionul avea un acoperiș mobil și o deschidere mai mică la care s-a renunțat
cu prilejul acestui control, adoptându-se forma actuală.
• Din cauza întârzierilor, însă, a trebuit ca totul să se desfășoare mai repede. 7000 de muncitori au lucrat la
turnarea betonului - prima fază a construcției, fază care s-a terminat în 5 luni înainte de venirea iernii.
Beijing este într-o zonă seismică, un alt motiv pentru care autoritățile au fost reticente inițial la forma greu de
stăpânit. Pentru aceasta s-a folosit un oțel elastic special - Q 460. În total acoperișul are 42 000 t de oțel.
• Văzute de aproape, elementele nu mai par filiforme ci foarte robuste. În total a fost nevoie de 320 km de
suduri executate manual în diverse poziții foarte incomode pentru lucrători. Un muncitor executa în medie
1m/zi.
• Învelitoarea este realizată din etilen-tetrafluoretilenă (ETFE), la fel ca la Water Cube și la Eden Project
cu 20 de ani în urmă.
• Per total, unul dintre cele mai spectaculoase și faimoase stadioane la ora actuală. După spusele lui Jaques
Herzog, dacă nu vă place, puteți da vina numai pe noi întrucât constructorii l-au edificat întocmai cum l-am
gândit noi.
Casa inteligenta.orasul inteligent
Sistemul de management al clădirii (BMS)
- BMS este un sistem computerizat de monitoriyare a clădirilor cu privire la buna funcţionare a echipamentelor
electronice, de climatizare, de siguranţă şi accesibilitate în clădire.
- La clădirile mari unde a apărut necesar, BMS poate duce la reducerea cu până la 20% a consumului
energetic. 40% din energia clădirii este folosită pentru sistemele de climatizare (încălzire, ventilare şi aer
condiţionat - HVAC) şi încă 30% pentru iluminatul artificial, acestea fiind zonele unde un management eficient
poate face reduceri consistente de energie.
- La unele clădiri, BMS controlează şi accesul şi prin senzori de mişcare poate folosi informaţia dacă sunt sau
nu utilizatori într-un spaţiu şi să lumineze sau ventileze cum trebuie spaţiul respectiv. Tot aşa se pot preveni
intrările prin efracţie.
- La unele clădiri BMS administrează şi detectoarele de incendiu, alarmele şi sprinklerele, putând combate
efectiv incendiul încă înainte să apară pompierii.
- În fine, la unele clădiri, BMS are protocoale pentru situaţii şi mai complicate cum ar fi reacţia la dezastre
naturale sau chiar acte de terorism, implicând sisteme de izolare a fundaţiilor (base isolation) sau sisteme de
plutire în caz de inundaţii, transformând practic clădirea într-un ponton.
Beneficii: 1. posibilitatea de control individual a fiecărei încăperi
2. productivitatea mai ridicată a personalului (din cauza condiţiilor optime pentru utilizatori).
3. utilizatori mai mulţumiţi şi mai sănătoşi
4. controlul efectiv asupra consumului energetic
5. îmbunătăţirea duratei medii de funcţionare a instalaţiilor (boilere, centrale termice şi de ventilaţie etc.)
6. economisire de timp şi bani în administrarea clădirii
7. riscuri mai reduse la foc, scurgeri, efracţie etc.
Tehnologii inteligente
- Sistemul BMS merge tot mai mult pe integrarea într-o grilă energetică inteligentă (smart grid) care să preia
aceste informaţii şi să colaboreze. Astfel surplusul de energie din producţia proprie de panouri solare şi
centrale eoliene a clădirii ar putea fi reportat pe timp de vară şi ar duce la clădiri aproape pasive (care folosesc
curent din reţea doar iarna). Contoarele inteligente au avantajul că anunţă utilizatorii şi reţeaua de consum în
timp real, permiţând adaptarea.
- Un alt aspect tot mai mult dorit în ultima vreme este trecerea spre o gestionare automată a principalelor
aspecte ale oraşului - smart city. Aceasta implică un management system la nivelul întregului oraş care se
bazează pe colectarea unui volum enorm de informaţie de la toate clădirile care au BMS dar şi din spaţiul
public şi gestionarea unor răspunsuri corespunzătoare.
- Termenul de oraş inteligent deşi încetăţenit la noi nu este unul corect. Inteligenţa presupune o minimă
conştiinţă de sine, reacţia în cunoştinţă de cauză. Smart city reacţionează într-adevăr la stimulii şi informaţia
din exterior, dar după nişte algoritmi prestabiliţi, nu ia decizii inteligente. La fel materialele nu sunt inteligente
(nu au cum) dar pot fi smart - adică “deştepte”. Deştept se poate înţelege fie cu sensul de treaz sau reactiv, fie
cu sensul de proiectat sau organizat cu o anume inteligenţă din partea designerului.
Oraşul inteligent - exemple
1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

şomaj cu peste 60% din populaţia între 18 şi 35 aflată în şomaj.
Costurile operative ale oraşului sunt mari şi municipalitatea Barcelonei era în pragul falimentului. Tocmai de
aceea lucrurile trebuiau să se schimbe urgent. Astfel că, din dorinţa de eficientizare, a apărut unul din primele
programe de smart city management, implementat în mai mulţi paşi:
a. staţiile de bus conectate. Pe lângă WiFi, acestea oferă programul autobuzelor şi dotările imediate. Dacă ai
pierdut un bus poţi petrece timp la o cafenea sau pizzerie, de exemplu - eficient pentru oraş şi turist în acelaşi
timp
b. aplicaţie pentru locurile de parcare. 40% din trafic este din cauza găsirii unui loc de parcare. Cu aceasta
aplicaţie se reduce traficul şi se taxează la secundă.
c. sistem de monitorizare a irigaţiilor din parcul del Centre de Poblenou
d. coşuri de gunoi cu senzori - se merge exact când trebuie
Toate se traduc în eficienţă şi costuri mai reduse pentru oraş cu sute de milioane Euro în fiecare an
2. Amsterdam. Smart city initiative a început în 2009 şi conţine peste 170 de proiecte în colaborare între
municipalitate, rezidenţi şi mediul privat, iar oraşul are programul smart city challenge în care sunt aduse idei
noi anual.
Scopul este de a reduce traficul, consumul energetic şi de a îmbunătăţi siguranţa cetăţenilor. Dintre iniţiativele
deja adoptate:
a. sistemul de iluminat este ajustabil în funcţie de condiţiile meteo şi de numărul de utilizatori

b. sistemul Mobypark permite închirierea locurilor de parcare în timp real de către cetăţeni către vizitatori -
platforma are astfel un sistem integrat al tuturor locurilor de parcare disponibile
c. sistemul de smart traffic permite ajustarea timpilor de staţionare la semafor în funcţie de nevoi
d. sistemul smart grid are o serie de case legate la contoare inteligente care oferă beneficii pentru reducerea
consumului energetic casnic.
3. Stockholm. Stockab Dark Fiber System a început în 1994 ca o reţea de fibră optică la nivelul întregului
oraş şi a evoluat în conectarea celei mai mari părţi a oraşului. Astfel, municipalitatea a creat strategia Green
IT, cu scopul de a eficientiza traficul la nivel de oraş dar şi consumul energetic la nivel de clădiri. Se
monitorizează în acest sens inclusiv eforturile de deszăpezire ale oraşului şi se face o hartă a traficului
folosindu-se GPS cu rutele cele mai rapide de a ajunge în timp real prin oraş.
Districtul Kista Science City este un cartier pilot creat prin efortul comun al universităţii, autorităţilor locale şi
sectorului industrie cu scopul de a experimenta strategii care se vor implementa apoi la nivelul întregului oraş.
Alte oraşe inteligente:
• Madrid este cunoscut pentru politicile bottom-up în care se identifică întâi problemele de natură socială, apoi
se găsesc rezolvările
• Dublin a ajuns capitala informală a oraşelor inteligente, folosind Dublink pentru a lega utilizatorii la o reţea de
informaţie folosită de municipalitate
• Santa Cruz este primul oraş care foloseşte IT pentru a prezice unde vor avea loc crime în oraş şi trimite
preventiv echipaje de poliţie
• Columbus, Ohio foloseşte informaţia pentru a găsi cele mai bune amplasamente pentru staţiile de încărcare
pentru maşinile electrice
• Singapore are ambiţia de a fi prima smart nation, încercând să folosească IT pentru a îmbunătăţi calitatea
vieţii, pentru a încuraja mediul economic şi a mări coeziunea comunităţii
• India are cel mai ambiţios program de a crea şi upgrada mai multe zeci de oraşe inteligente din foste orăşele
mai mici
Oraşul inteligent - Cluj

- Energie şi mediu. Facilităţi la impozitarea locală pentru clădiri „verzi”,
promovarea energiilor regenerabile (proiect european cu Transylvania Energy Cluster), sistem de telegestiune
pentru 1.500 de aparate de iluminat la blocuri modernizate din bani europeni, reabilitarea şcolilor, aparate de
iluminare cu tehnologie LED pe străzi cuprinse în proiecte europene, iluminat inteligent în Parcul Central.
- Transport şi mobilitate urbană. Sistemul de semafoare interconectate, reţeaua de self- service de închiriere
de biciclete, plata parcărilor prin SMS, sistemul de ticketing şi plata prin mobilPay Wallet la Compania de
Transport Public Cluj-Napoca. Un alt proiect amintit este Cluj Parking, aplicaţie pentru afişarea locurilor libere
în parcările cu barieră din municipiu. Sistemul de monitorizare a traficului în municipiu, prin intermediul a 295
de camere de supraveghere
- Relaţia cetăţean-primărie. Proiectele municipalităţii sunt plata prin internet a taxelor şi impozitelor locale, a
taxelor fără debit de starea civilă şi evidenţa populaţiei, a taxei de liberă trecere, a amenzilor aflate în
executare silită şi a celor de circulaţie aplicate de poliţia locală, programarea online a căsătoriilor, transcrierilor
de acte civile, primirea de anumite tipuri de cereri pe internet şi urmărirea online a rezolvării cererilor depuse
pe internet sau la ghişeu.
- Principalele proiecte IT sprijinite de municipalitatea clujeană sunt platforma ClujBusiness.Ro, evenimentele
Open Innovation şi Cluj Innovation City.
Oraşul inteligent
Critici aduse conceptului smart city:

• unii consideră că prejudecăţile strategice ale unui oraş inteligent pot preveni paradoxal inovaţii alternative de
dezvoltare a mediului urban
• oraşul inteligent devine un oraş planificat care are limitări aşa cum reiese din istorie, în contradicţie cu
oraşele actuale care au evoluat mai mult sau mai puţin spontan
• lipsa unei identităţi, globalizarea
• consumul mare de energie şi volumul ridicat de date care ar putea duce chiar la interferenţe şi bruiaje în
transmiterea acestor date
• vulnerabilitatea în caz de întrerupere a energiei electrice sau a internetului
Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi

- Casa inteligentă este marcată de procese de automatizare în care diversele aparate sau funcţii primesc o
autonomie şi pot reacţiona fără implicarea directă a utilizatorilor, sau prin comandă de la distanţă (vocală, WiFi,
Bluetooth etc.).
Domeniul mai poartă numele de domotică.
- La fel ca şi oraşul inteligent, casa inteligentă nu diferă cu nimic la prima vedere de orice casă obişnuită.
Tehnologia este cu atât mai avansată cu cât se pierde în ambianţa cotidiană. La fel, astăzi ascudem pe cât
putem instalaţiile de apă, electrice şi termice, păstrând doar beneficiile racordării la aceste utilităţi.
- Sistemele de automatizare cuprind controlul asupra climatizării (HVAC), asupra iluminatului artificial, asupra
accesului în casă (măsuri securitate) şi controlul direct al unor aparate precum televizorul, frigiderul, maşina de
spălat etc. (toate cu atributul smart - smart fridge, smart tv şamd). Alte aplicaţii includ controlul calităţii aerului
(factori poluanţi), asistenţa bătrânilor şi a animalelor de casă.
- În principiu controlul se poate face printr-o programare prestabilită (cel mai uzual în acest sens este
termostatul), prin control vocal (prin intermediul unui “asistent” cum ar fi Amazon Echo de ex.) sau prin
telecomandă (diverse aplicaţii pe telefoanele mobile, accesibile prin internet).
Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi

- La ora actuală există mai mulţi furnizori de astfel de tehnologii (cum ar fi Nest, Amazon, Google sau Apple)
dar domeniul este la început, şi din diverse motive financiare, platformele sunt voit incompatibile unele cu
celelalte.
- S-au prefigurat din mers trei generaţii distincte de automatizări ale casei:
a. prima generaţie - tehnologie wireless cu un server proxy, de ex. zigbee
b. a doua generaţie - aparatură electronică controlată vocal printr-un asistent de tip Amazon Echo
c. a treia generaţie - prieten robot cu inteligenţă artificială care interacţionaeză cu oamenii - Jibo
Exemple: Jibo, Amazon Echo, Google Home - asistenţi personali programabili Gate: sistem de securizare a
intrării permite controlul de la distanţă şi emiterea
de coduri temporare pentru vizitatori şi curieri
Nest: termostat inteligent care învaţă obiceiurile utilizatorului şi optimizează consumul energetic
Fitbit: brăţară inteligentă care permite monitorizarea pulsului, tensiunii, glucozei în sânge etc. pentru sport sau
persoane cu probleme de sănătate
Kuna: lampă de intrare cuplată cu cameră video, permite controlul de la distanţă al casei
Awair: sistem de monitorizare a calităţii aerului interior cu senzori pentru praf, chimicale toxice, nivel de CO2,
umiditate şi temperatură
LG smart fridge: monitorizează consumul şi reţine produsele favorite, comunicând cu celelalte aparate (cum ar
fi Google Home)
Internet of Things (IoT) - conectarea în cloud a tuturor obiectelor “inteligente” care ne înconjoară
În ultimii 2 ani, tehnologiile smart şi conectivitatea au ajuns să fuzioneze, astfel că umbrela internet of things a
ajuns să însumeze şi mai multe elemente.
La ora actuală, peste 15 miliarde de obiecte inteligente sunt conectate între ele. Se preconizează că până în
2020 vor fi 4 miliarde de utilizatori cu mai bine de 25 de miliarde de obiecte conectate în sistemul global,
asigurând un profit de 4 mld. $ firmelor IT care promovează tehnologiile inteligente şi IoT.
- Conectivitatea a tot mai multor sisteme în IoT ridică însă şi o serie de probleme:
• lipsa unei platforme unitare şi a unui standard tehnic unic (incompatibilitate, necesitatea la ora actuală de a
instala tot soiul de app-uri pe telefon)
• probleme de intimitate, autonomie şi control
• stocarea datelor şi analiza lor (în ultimii 2 ani s-au produs 90% din informaţia la nivel global, peste 4 exabiţi
de informaţie)
• probleme de securitate a informaţiei (terorişti, hackeri, atacuri informatice etc.)

• probleme de design (enormitatea necesită o ierarhizare a informaţiei)
• impactul ecologic
• uzura morală intenţionată a sistemelor (în interesul consumului)
• interferenţa - din cauza undelor radio care leagă toate sistemele din jurul nostru, ele vor interfera unele cu
celelalte într-un ritm accelerat
Tehnologii noi în uzul casnic în perioada victoriană

- epoca edwardiană şi victoriană au adus lumii cele mai mari progrese în confortul casnic din toate timpurile.
WC-ul, hârtia igienică, iluminatul electric, încălzirea cu gaz se datorează inovaţiilor tehnologice din această
perioadă şi spiritului populaţiei care le-a adoptat cu entuziasm
Totuşi au fost o serie de probleme cu aceste tehnologii inovatoare, multe dintre ele letale:
• băile noi erau un pericol mortal - te puteai opări dar, din cauza metanului acumulat în canalizare, lavoarele
puteau uneori exploda
• scările, în special cele ale servitorilor erau substandardizate, cu trepte prea înalte
şi înguste pe care puteai luneca
• frigiderele - noile invenţii erau foarte utile dar aveau scurgeri toxice de amoniac, clorură de metil şi dioxid
de sulf
• sobele de gătit nu erau etanşe şi puteau exploda
• electricitatea - invenţia care a revoluţionat iluminatul interior era la fel de periculoasă în lipsa izolaţiei
conforme (cu textile care ser îmbibau cu apă). Faţa de masă electrică în mod special a cauzat multe decese
• folosirea materialelor toxice: - alum în pâine ca aditiv (se mai folosea gipsul, sau praful de cretă) - acidul
boracic în lapte (îi lua acreala dar nu omora bacteriile) - azbestul şi plumbul pentru jucării, vopsele, plăci
etc.
- radiumul (material radioactiv care lumina pe întuneric) era folosit pentru tapete, machiaj şi chiar pastă de dinţi
Viitorul tehnologiei IoT

- Cel mai probabil vor fi o serie de probleme în implementarea unui sistem IoT generalizat, unele foarte grave.
Întrebarea care se pune este dacă tehnologia care se poate aplica merită să fie aplicată până la urmă şi dacă,
din dorinţa de profit pe de-o parte şi confort pe de alta nu se aplică mult mai repede decât se poate controla.
- Cu siguranţă mersul tehnologic nu poate şi nu trebuie stopat dar, pentru a fi un progres real, trebuie să se
dea în acest sens răspuns tuturor problemelor enunţate anterior.
- În cuvintele lui Albert Einstein, “nu putem rezolva problemele folosind aceeaşi logică şi cunoştinţe pe care le-
am folosit când le-am creat”.
Materiale vechi tehnologii noi
Ferestre fără rame - IQ Glass

Sticlă structurală, Gerom SA, Buzău
Tall Wood, Michael Green, proiect pentru un zgârie-nor din lemn, Vancouver
Michael Charters, proiect de zgârie-nor din lemn pentru concursul eVolo, 2013
C.F. Møller, turn din lemn cu panouri solare, proiect câștigător la concursul HBC, Stockholm
Materiale transformate - Beton

Ecosmart
- Compoziţie: 80% din ciment este înlocuit cu cenuşă vulcanică, dioxid de siliciu sau zgură de furnal
- Aplicabilitate: similară betonului simplu - monolit sau prefabricat
- Impact ecologic: reduce emisia de gaze de seră şi chiar reține și înmagazinează CO2 pe durata vieţii
Faswell
- Compoziţie: 85% rumeguş, 15% ciment Portland
- Aplicabilitate: bolţari termoizolanţi care se pot folosi ca cofraj pierdut. Capacitate portantă până la un etaj.
Rezistenţă mai mare decât a clădirilor din lemn la tornade, foc şi chiar termite.
- Impact ecologic: folosind rumeguş în loc de agregatele uzuale, acest tip de beton este mai sustenabil
Feather Panel
Compoziţie: 75% spumă poliuretanică, 25% mortar uşor de ciment Aplicabilitate: suprafeţe decorative care
imită piatra, în acelaşi timp termoizolant
şi fonoizolant. Se foloseşte la pereţi, pardoseli, placaje, tavan şi chiar învelitoare Impact ecologic: 100%
reciclabil, energie de producţie redusă
Lodestone
- Compoziţie: nisip, ciment, bucăţi de calcar
- Aplicabilitate: similipiatră folosită la placaje şi bosaje exterioare
- Impact ecologic: 80% din beton este alcătuit din materiale reciclate din industrie, non-toxice
Pixel Panels
- Compoziţie: 92,5% beton, 7,5% polimer
- Aplicabilitate: beton translucid, foarte subţire, folosit la pardoseli, pereţi, tavane
- Impact ecologic: folosirea luminii naturale incidente reduce consumul energetic
Safecrete - BCA
- Compoziţie: 70% siliciu (cenuşă vulcanică, nisip sau steril), 20% ciment şi 10% var
- Aplicabilitate: beton celular autoclavizat (BCA), folosit la pereţi - exteriori si de compartimentare, termo şi
fonoizolant, uşor, inert la foc şi uşor de tăiat, prelucrat
- Impact ecologic: foloseşte materii prime locale sau reciclate, ieftine, cost energetic de producţie redus, non-
toxic
Materiale transformate - Ceramică şi minerale (roci)

Cambria
- Compoziţie: 93% quarţ şi 7% răşini poliesterice
- Aplicabilitate: blaturi de bucătărie şi baie, pardoseli şi placaje hidrorezistente, blaturi de mese şi şeminee
- Impact ecologic: nu necesită lăcuiri sau alte pelicule protectoare
Photocast Tiles
- Compoziţie: argilă, glazură non-toxică (pilitură de metal şi polimer pe bază de gips)
- Aplicabilitate: plăci ceramice de perete, executate la comandă în basorelief din orice imagine 2D.
- Impact ecologic: nob-toxic, fără emisie de compuşi organici volatili (VOC)
Riverstone
- Compoziţie: 75% marmură de Carrara, 25% acril transparent turnat
- Aplicabilitate: material decorativ - plăci de pardoseală şi placaje pe pereţi, blaturi de bar şi bucătărie, sau
mese
- Limitări: se taie doar cu flex cu apă, nu are rezistenţă la foc, nu se foloseşte la exterior
Sphelar - micro celule solare (fotovoltaice) sferice
- Compoziţie: siliciu monocristal
- Aplicabilitate: sistem fotovoltaic integrabil în construcţie (BIPV), dispozitive electronice portabile
- Impact ecologic: energie solară regenerabilă, mai puţină energie şi materie primă folosită în procesul de
producţie decât la - panourile fotovoltaice clasice
Transparent Ceramics
- Compoziţie: Alumină (Al2O3) sau spinel (aluminat de magneziu MgO.Al2O3)
- Aplicabilitate: geam termorezistent şi rezistent la impact (armat), sticlă pentru arzătoare şi lămpi cu
descărcare, filtre de culoare, industria stomatologică, bijutierie - ca pietre semipreţioase
Ultra-Lite Stone
- Compoziţie: finisaj de piatră, fagure de aluminiu, rășină epoxidică armată
- Aplicabilitate: placaje exterioare și interioare, tavane decorative cu o grosime de 5 ori mai mică decât a
placajului normal de piatră
- Impact ecologic: foarte ușor, de 5 ori mai puțină materie primă necesară
Materiale transformate - Metale
Aero
- Compoziţie: plăci ondulate de aluminiu eloxat
- Aplicabilitate: finisaje și panouri comerciale, lambrisare, placaje, accesorii de birotică și componente
electronice
- Impact ecologic: aluminiu reciclat și reciclabil 100%
Algorythms
- Compoziţie: oțel și alte foi metalice
- Aplicabilitate: exterioare și interioare arhitecturale, respectiv structuri de sine stătătoare
- Impact ecologic: eficiență sporită din cauza proceselor de fabricare care prevăd customizarea la scară largă
Alkemi
- Compoziţie: aluminiu, rășini polimerice
- Aplicabilitate: blaturi și tejghele, dulapuri, suprafețe interioare verticale sau orizontale
- Impact ecologic: cel puțin 60% din compoziție sunt deșeuri din industria siderurgică reciclate
Bonded Metal
- Compoziţie: granule metalice în matrice de materiale plastice armate cu fibre polimerice
- Aplicabilitate: placaje interioare la pereți, uși, lifturi și traforuri Impact ecologic: durată îndelungată de viață
Cell Screen
- Compoziţie: aluminiu eloxat
- Aplicabilitate: traforuri decorative de interior
- Caracteristici: panouri tip fagure din aluminiu, cu un desen geometric decorativ inspirat din cultura islamică,
cu elemente liniare egale, articulate în noduri cu câte 5 legături fiecare
Gagecast
- Compoziţie: 80% pilituri metalice, 20% rășini liant Aplicabilitate: foi metalice pentru suprafețe verticale
Limitări: nu se folosesc la exterior sau pentru panouri curbe
Isogrid
- Compoziţie: 99% fibră de carbon, 1% zylon
- Aplicabilitate: scaune cu rotile, automobile ușoare, echipamente sportive, pereți ușori și elemente structurale
supuse la flambaj
- Impact ecologic: rezistență fizică mare raportată la masă
Meta Coat
- Compoziţie: nichel, fosfor și alte metale în funcție de aplicație
- Aplicabilitate: tratament de suprafață (strat de acoperire metalic) a materialelor plastice armate cu fibră de
carbon sau fibră de sticlă în scopul iluziei că ar fi din metal în întregime
- Impact ecologic: optimizarea consumului de material metalic, reducerea energiei de producție
Zinc Foam
- Compoziţie: zinc și aliaje pe bază de zinc
- Aplicabilitate: amortizoare, absorbante de șoc, termoizolații Impact ecologic: rezistență fizică mare raportată
la masă
Materiale transformate - Lemn
3D Veneer - furnir 3D
- Compoziţie: 100% lemn
- Aplicabilitate: produse de mobilier și industria automobilelor
- Impact ecologic: consum redus de material din cauza formei tridimensionale rigide
Bendywood
- Compoziţie: 100% lemn (fag, stejar, arțar sau frasin)
- Aplicabilitate: lemn care se poate curba la rece - mâini curente, balustrade circulare, mobilier și sculpturi din
lemn curbat
- Impact ecologic: nu se folosesc chimicale toxice în procesul de producție
Durapalm
- Compoziţie: lemn de cocotier
- Aplicabilitate: lemn rezultat din exploatarea plantaţiilor de cocotieri - pardoseli, lambrisaj și placaje, mobilier
- Impact ecologic: ca produs secundar, reduce consumul celorlalte esenţe lemnoase pe care le înlocuieşte
Eggshell
- Compoziţie: placaj, coji de ouă de raţă sau scoici, lac
- Aplicabilitate: material lucrat manual timp de 50 de zile în Vietnam, are o suprafaţă decorativă unică - folosit
la placaje verticale și orizontale
- Limitări: nu se poate folosi în exterior
Kirei Board
- Compoziţie: 85% paie de sorg, 10% adeziv, 5% lemn de plop
- Aplicabilitate: panouri decorative, mobilă, tavane și pardoseli cu trafic redus
- Impact ecologic: material reciclat, resurse regenerabile, fără emisie de componente organice volatile
Novacork
- Compoziţie: plută și hârtie reciclate
- Aplicabilitate: placaje și panotaje pe pereți de compartimentare
- Impact ecologic: energie de producție redusă, materiale recilcate aproape în totalitate
Wood-E
- Compoziţie: lemn, aluminiu
- Aplicabilitate: mobilier - panouri prefabricate cu conductivitate electrică Limitări: tensiune maximă de 24V
Materiale transformate - Plastic
Cloud Module
- Compoziţie: 100% polistiren expandat
- Aplicabilitate: sisteme modulare de tip raft care permit compartimentarea interioară
Cubix
- Compoziţie: fibre textile 3D și materiale compozite
- Aplicabilitate: industria mobilei - mobilier prefabricat și preambalat în cuburi cu latura de 16 cm care se vând
printr-un automat specializat. Prin tragerea unui fir roșu, obiectul auto-expandează într-una din cele patru
forme - masă, scaun, raft sau lampă.
- Impact ecologic: utilizarea eficientă a materiilor prime
Dapple
- Compoziţie: 100% polietilenă reciclată din ambalaje de mâncare. Nervurația survine în procesul de reciclare
și are trei pricipale culori - roșu, negru și albastru.
- Aplicabilitate: blaturi de lucru, mobilier, cabine de duș. Impact ecologic: material integral reciclat
Flexicomb
- Compoziţie: 100% tuburi de polipropilenă (paie de băut)
- Aplicabilitate: corpuri de iluminat, tavan fals, pereți de compartimentare, instalații sculpturale
- Impact ecologic: readaptarea paielor de băut
- Limitări: se recomandă doar la interior și doar în proximitatea becurilor cu emisie redusă de căldură
Grass Pave 2
- Compoziţie: 100% polietilenă cu densitate ridicată reciclată
Aplicabilitate: armătură pentru gazon în zonele de trafic pietonal intens, parcaje sau alei de acces auto
(pompieri, autoutilitare etc.), acoperișuri verzi
- Impact ecologic: plastic reciclat 100%, reducerea efectului de insulă termică urbană, a scurgerilor nedorite de
apă pluvială, filtru de hidrocarburi și alți poluanți organici, retenția agenților poluatori din aer și a prafului,
refacerea pânzei freatice, efect de climatizare a aerului
Imago, Krystal Weave & Lumicast
- Compoziţie: politereftalat de etilenă (PET), fibre textile / rășini polimerice + fibre - polimeri, nailon, poliester /
rășini poliesterice și materiale înglobate
- Aplicabilitate: panouri decorative, de compartimentare doar la interior. Imago poate fi folosit și la rafturi, blaturi
de masă și jaluzele și este rezistent la zgârieturi
- Limitări: Lumicast nu se recomandă a fi folosit la orizontală sau în contact cu apa
Living Surfaces & Living Floor
- Compoziţie: Living Surfaces - strat de acril pe substrat de MDF și cant de aluminiu sau lemn. Living Floor -
100% plăci de PVC cu lichid colorat non-toxic.
- Aplicabilitate: suprafețe orizontale și pardoseli care reacționează la presiune. Pardoselile lasă urme la
călcare, de exemplu.
- Limitări: nu sunt pentru exterior
Panelite
- Compoziţie: interiorul - fagure hexagonal din aluminiu sau policarbonat tubular. finisajul - fibră de sticlă sau
rășină poliesterică turnată
- Aplicabilitate: material translucid dar foarte rezistent, folosit pentru pereți de compartimentare, panouri de
afișaj, uși (glisante, pivotante sau rabatabile) sau tavane false
- Impact ecologic: materiale reciclabile și folosire eficientă a materiei prime și permiterea iluminării naturale
Soundwave
- Compoziţie: fibră de poliester, pâslă, politereftalat de etilenă (PET) Aplicabilitate: corecție acustică prin
placare a suprafețelor verticale și tavanelor Impact ecologic: reciclabil, energie de producție redusă
Texlon
- Compoziţie: folie de etilen-tetrafluor etilenă (ETFE), cadru perimetral de aluminiu
- Aplicabilitate: sistemul este ultrarezistent, mai ușor decât sticla de 7 ori, are deschideri mai mari și este
termorezistent prin stratul de aer interior. Se autocurăță și rezistă la ultraviolete și intemperii (inclusiv zăpadă).
Folosit la învelitori, pereți exteriori și luminatoare.
- Impact ecologic: energie de producție redusă, rezistență fizică mare raportată la masă, iluminare naturală
optimă, este recilabil și are durată de viață ridicată.
Materiale transformate - Cauciuc

Kinetic Glass
- Compoziţie: cauciuc - poliuretan, aliaj cu memorie a formei
- Aplicabilitate: suprafață care răspunde la stimulii exteriori schimbându-și forma. Folosită la ferestre care
”respiră”, pereți flexibili.
- Impact ecologic: control automat al condițiilor de mediu (calitatea aerului, temperatura etc)
Rubber Sidewalks
- Compoziţie: 100% anvelope reciclate de cauciuc cu rășini poliuretanice
- Aplicabilitate: trotuare publice, alei rezidențiale și în parcuri, curți comerciale și mall-uri, reducere a
zgomotului din trafic pietonal intens și role sau skateboard
- Impact ecologic: material reciclat și energie de producție redusă
Tire Veneer
- Compoziţie: 80% sitern-butadien reciclat (SBR) și 20% etilen-propilen-dien- monomer (EPDM)
- Aplicabilitate: pardoseli
- Impact ecologic: 80% material reciclat, 100% reciclabil
Wellies
- Compoziţie: cizme Wellington pentru copii reciclate prin presare la cald Aplicabilitate: tapete, tapițerii,
mochete
- Impact ecologic: reciclat 100%
Materiale transformate - Sticlă
Bubble Glass, Deco Wired Glass

- Compoziţie: 100% sticlă cu bule de aer / sticlă armată cu oțel inoxidabil
- Aplicabilitate: panouri de sticlă mată pentru geamuri și uși la băi, blaturi de masă și compartimentări
interioare. Deco Wired Glass se folosește și pentru fațade, cabine de duș și uși pentru mobila de bucătărie
- Impact ecologic: fără adezivi, plumb și materiale toxice
Holopro
- Compoziţie: sticlă. policarbonat și elemente optice holografice (HOE) Aplicabilitate: ecrane și afișaje vizuale,
artă digitală
- Caracteristici: datorită HOE, lumina emisă de proiector ajunge la privitor pe când lumina incidentă din exterior
care ar interfera trece fără să interfereze cu calitatea imaginii.
Icestone, Ttura
- Compoziţie: 75% sticlă reciclată și 25% ciment alb de Portland / 85% sticlă recilcată și 15% rășină epoxidică
fără solvenți organici
- Aplicabilitate: blaturi de bucătărie și baie, pardoseli și placaje a pereților,
șeminee, alte obiecte de mobilier
Impact ecologic: sticlă reciclată, nefolosirea solvenților organici
Kapilux
- Compoziţie: sticlă, pelicule cu rol de control termic
- Aplicabilitate: sticlă termoizolantă cu substrat de vase capilare cu rol de difuzie a luminii excesive.
- Impact ecologic: crește eficiența energetică a clădirii și reduce reflexia excesivă a luminii dar reduce
vizibilitatea în exterior
Living Glass
- Compoziţie: panou de sticlă și rășini colorate
- Aplicabilitate: măsuțe de cafea, pardoseli și alte suprafețe orizontale și verticale
- Caracteristici: panoul de sticlă este sudat între două straturi de plastic. Sticla se sparge pentru a da un aspect
unic.
Luna
- Compoziţie: cioburi de sticlă, materiale fosforescente și adezivi
- Aplicabilitate: pardoseli și finisaje la pereți, la interior și exterior, cu rolul de a lumina pe întuneric direcții de
evacuare
- Impact ecologic: sticlă parțial reciclată
Photovol Glass
- Compoziţie: sticlă, silicon amorf și conectori
- Aplicabilitate: geam cu protecție la lumina solară excesivă care produce curent electric și lasă doar 10% din
lumina incidentă să treacă
- Impact ecologic: energie solară regenerabilă, reduce strălucirea excesivă
Materiale transformate - Textile şi membrane
Airtecture
- Compoziţie: Vitroflex (cauciuc natural și fibră de sticlă), poliester, poliamidă, hostaflon, rame metalice și
pompe pneumatice
- Aplicabilitate: structuri ușoare
- Limitări: rezistă la (doar) 50 kg/mp de zăpadă și vânturi de până la 80 km/h
Carbon Fiber Fabric
- Compoziţie: 100% fibră de carbon
- Aplicabilitate: structuri flexibile, rezistente și ușoare Impact ecologic: rezistență fizică mare raportată la masă
Cityscape & Circulation
- Compoziţie: 100% pâslă din lână
- Aplicabilitate: covor sau finisaj acustic pentru pereții interiori Impact ecologic: material regenerabil
- Limitări: neindicat pentru trafic intens sau folosire la exterior
Digital Dawn, FabriLED & Give Back Curtain
- Compoziţie: mătase, materiale electroluminescente / bumbac, circuite electrice / bumbac cu tratamente
optice
- Aplicabilitate: jaluzele / panouri cu afișaj electronic / draperii fosforescente
- Impact ecologic: FabriLED folosește LED-uri cu consum minim de curent iar Give Back Courtain nu consumă
curent
- Limitări: se folosesc doar la interior
Lightex
- Compoziţie: Poliester, PVC
- Aplicabilitate: controlul luminii excesive la pereți, învelitori plane și curbe și ferestre
- Impact ecologic: reduce consumul energetic și strălucirea excesivă a luminii solare la interior
Mute Room - Memory Foam
- Compoziţie: spumă cu memorie, spumă de poliester Aplicabilitate: saltele, scaune, scaune de bicicletă
Limitări: eficiență mai redusă la temperaturi scăzute
Ultratouch
- Compoziţie: bumbac recilat / fibre denim (85% deșeuri din procesul de producție industrială)
- Aplicabilitate: izolare termică și fonică a pereților, acoperișului și planșeelor Impact ecologic: material reciclat,
fără compuși organici volatili sau nocivi
Materiale transformate – Hârtie
Richlite
- Compoziţie: 70% hârtie sau fibre de abaca (bananier), 30% rășini fenolice
- Aplicabilitate: blaturi și produse laminate, pereți de compartimentare, trepte și contratrepte, placaje exterioare
- Impact ecologic: materiale regenerabile (abaca), emisie redusă de compuși organici volatili
Soft Wall
- Compoziţie: hârtie reciclată şi lână ignifugate
- Aplicabilitate: partiţie provizorie (perete pliant) pentru expoziţii şi fonoizolare a spaţiului partajat
- Impact ecologic: materiale naturale, reciclabile Limitări: nu este încă pentru exterior
Squak Mountain Stone
- Compoziţie: hârtie reciclată, ciment, cenușă vulcanică, granit pisat sau sticlă pisată, pigmenți din oxid de fier
- Aplicabilitate: similipiatră - blaturi, plăci, boluri decorative și lavoare sculpturale
- Impact ecologic: toate materiile prime cu excepția cimentului sunt reciclate, materiale locale, energie de
producție redusă
V2 & Yum
- Compoziţie: hârtie reciclată integral / hârtie, lacuri cu miros și cerneluri colorate
- Aplicabilitate: tapet 3D pentru interioare / suprafață care emană miros de produse de patiserie
- Limitări: pentru interior, V2 este sensibil la impact iar Yum la umezeală excesivă
Materiale transformate – Altele
Lightfader
- Compoziţie: plastic și LED-uri T1
- Aplicabilitate: pardoseli interioare și exterioare la dotări publice cum ar fi baruri, restaurante, cinematografe,
aeroporturi etc. cu scopul de a direcționa utilizatorii.
- Impact ecologic: energie redusă, durata de viață a LED-urilor de 50 000 ore
Tiled Wall
- Compoziţie: plăci ceramice, lumină fluorescentă, rame Aplicabilitate: iluminat interior, perete interactiv
- Impact ecologic: sursă de lumină cu consum energetic redus
C11
Materiale reciclate
În fiecare zi New York-ul produce 32 840 t de gunoi, echivalentul volumului Statuii Libertăţii în fiecare oră
Densified Waste Material (materiale din deŞeuri compresate)

Airless - pet-uri într-un înveliş vidat, devin mai rigide - un material cu capacitate portantă
Ubuntublox - blocuri presate din rădăcini de vetiver,folosite în Haiti după cutremur
Newspaperwood – imitaţie de lemn din ziare rulate şi lipite
Enviro - board (E-board)şi Strohaus sunt materiale (panouri)din paie presate
Decafe tiles - plăci din zaţ de cafea, Tuff roof - învelitoare din tetrapak-uri presate
Plasphalt - asfalt cu agregate din plastic - reduce uzura acestuia în timp
Paper tile vault - plăci de învelitoare pentru bolţi din hârtie - ETH Zurich. Cicluleste închis (se pot recicla la infinit). Se pot
trata antiumezeală cu lacuri
Transformed Waste Materials (materiale din deşeuri transformate)
Stonecycling - similipiatră rezultată din refolosirea molozului din construcţii
CRT glass (Catode Ray Tube Glass) -sticlă din reciclarea tubului cinescopic al televizoarlor vechi
Foamglass T4 - termoizolaţie din sticlă reciclată(60%) şi polimeri
Designed Waste Materials (materiale din deşeuri pre-proiectate)
World Bottle (WoBo)şi United Bottle sunt două recipiente pregândite ca blocuri de construcţie ca a doua modalitate de
folosinţă
World Bottle (WoBo)şi United Bottle sunt două recipiente pregândite ca blocuri de construcţie ca a doua modalitate de
folosinţă
Designed Waste Materials (materiale din deşeuri reformate)
Sistemul de clădire a sticlelor WoBo de la Heineken – 1966
Jilkeen Cube - aceeaşi idee, un design mai simplist
Polli-brick - o sticlă cu multiple posibilităţi de asamblare – Ecoark
Organic Waste Design (proiecte din deşeuri organice)
Ex-presso - ceşti de cafea din zaţ caramelizat, plăci de surf din hife de ciuperci, mobilier din alge de mare sau Maize Cob -
panouri din coceni de porumb suntdoar câteva
Hy-Fi - Proiect realizat din cărămizi de miceliu (hife) de ciuperci
Nanomateriale
O minge de fotbal este pentru 1 nm ceea ce este Pământul pentru o minge de fotbal, adică de 100 de milioane de ori
mai mare
– materiale ale căror particule primare formează structuri de bază la un nivel cuprins între 1 nm și 100 nm (extrem de
mici)
– fiind mai mici decât frecvența luminii vizibile (400-700 nm), ele devin invisibile (se pot observa doar cu ajutorul
microscopului electronic)
Culoarea roşie rubinie a vitraliilor este de fapt dată de structura nanometrică a aurului care, la această scară devine roşu
Nanomateriale - aplicaţii
– materiale cu autocurăţire - Lotusan, Photocatalysis
– materiale cu curăţire uşoară
– materiale care purfică aerul
– materiale anti-ceaţă
– capsule înmiresmate
– materiale termoizolante - panouri izolatoare cu vacuum (VIP)şi aerogel
– materiale cu reglare de temperatură - phase changing materials (PCM)
– materiale cu protecţie solară şi UV
– materiale ignifuge
– materiale anti-grafitti
– materiale antireflexive
– materiale antibacteriene
– materiale anti-amprentă
– materiale rezisztente la zgârieturi şi abraziune
– materiale care se “vindec
Ara Pacis - Altarul lui August, Roma,arh. Richard Meier,printre primele clădiri care folosesc peliculăcu efect lotus pentru
autocurăţire
Efectul lotus este unul hidrofug (apa nu aderă). Prin contrast, apa aderă pe o suprafaţă fotocatalitică şi formează un film,
o peliculă, nu picături.
Muhammad Ali Center,Louisville, Kentucky, SUA,arh. Beyer Blinder Belle and Partners foloseşte sistemul cu peliculă
Photocatalysis pe faţadă.
Draperie purificatoare de aer bazată pe nanomateriale. Acestea ajută la descompunerea particulelor organic volatile
(inclusiv odoruri neplăcute, formaldehide etc.) dar nu substituie aerisirea. Poate avea e asemenea proprietăţi
bactericide.
Pelicule antimucegai pe placuţe metalice. Mucegaiul se dezvoltă circular în jurul acestora, păstrând o distanţă. Pl
ăcuţa din centru nu a fost tratată iar mucegaiul a crescut până la aceasta.
Peliculă anti-aburire pe oglindă - nu permite aburirea acesteia de la apa fierbinte la duş. Tratamente similare se aplică pe
ochelari care nu se mai aburesc la căldură.
Unele nanomateriale sunt cele mai eficiente termoizolante. Principiul VIP (vacuum insulation panel) merge pe separarea
suprafeţelor de contact prin straturi independente de vacum. Dezavantajul este uşurinţa formării punţilor termice din
montare necorespunzătoare la îmbinări. Sonnenschiff Centre, Freiburg, 2006 -dintre primele clădiri unde s-au folosit VIP.
Aerogelul (numit şi fum îngheţat) este un nanomaterial interesant. Cel mai uşor solid din lume, el este 97% aer şi 3% o
structură nanometrică de siliciu cu nanopori. Practic umnezeala din “spuma” de siliciu este înlocuită cu aer printr-o
uscare controlată. Extrem de termoizolant (6 mm de aerogel este echivalentul a 20 cm de polistiren), el este în acelaşi
timp rezistent la factori mecanici şi foc. Sub formă de granule, în combinaţie cu sticla, poate constitui panouri
translucide.
Tot cu rol de reglaj termic sunt nanoparticulele care îşi schimbă starea de agregare (phase changing materials - PCM).
Înglobate în materiale convenţionale,ele îşi schimbă starea din solid în lichid (înglobând astfel mari cantităţi de c
ăldură)sau invers (eliberând înapoi căldura înmagazinată când temperatura ambiantă scade).
Materialele cu autovindecare: acele materiale care deşi deteriorate în urma factorilor mecanici sau termici au
capacitatea de a creşte organic şi de aşi reface forma anterioară. Exemplu - SHBC - self healing bacterial concrete are
aditivi de bacterii alcalifilice care reţin apa şi se transformă în cristale în crăpături
Materialele inteligente
Materialele inteligente sunt acele materiale care reacţionează la stimulii exterior modificânduşi proprietăţile într-un
mod controlat şi reversibil.
Materialele electroactive îşi modifică forma la trecerea curentului electric (similar nmuşchilor). Prin legarea acestora se
pot obţine mecanisme.
Phototropia, 2012. 19 studenţi de la MAS CAAD, ETH Zurich, au experimentat în
patru echipe cu materiale “inteligente” făcute de ei – polimeri electroactivi, foiţe
electro-luminescente, bioplastic şi celule solare sensibilizate cu pigmenţi
naturali. Totul a durat 4 săptămâni.
Materialele electroluminescente şi bioluminescente preiau proprietăţile unor animale care emit lumină cum ar fi
meduzele sau licuricii.
Bioluminescenţă sintetică - replicarea materialelor bioluminescente în laborator prin culturile de bacterii Vibrio fischeri.
Vapor. Materiale electroluminescente care interacţionează cu privitorul.
Materiale "inteligente" (smart)
- cu schimbarea proprietăților – a formei – materiale cu expansiune termică (TEM)
– termobimetale (TB)
– aliaje cu memoria formei (SMA)
– polimeri electroactivi (EAP)
– materiale termocromice și termotropice (TCși TT)
– materiale electrocromice și electrotropice (ECși ET)
– materiale fotoadezive
- cu schimb de energie – materiale fotoluminescente – fluorescență
– fosforescență
– materiale electroluminescente – diode emiț. de lumină (LED)
– mat. electroluminescente (EL)
– diode organice emițătoare de lumină (OLED)
– generatoare de electricitate – celule solare cu pigmenți (DSC)
– generatoare termoelectrice
– polimeri și ceramice piezoelectrice (PEP și PEC)
– materiale careși schimbĂ starea - gaz-lichid-solid (PCM)
- cu schimb de materie – care absorb apă
– materiale absorbante minerale (MAb, MAd)
– polimeri absorbanți, superabsorbanți(AP, SAP)
Materiale "inteligente" (smart)termobimetalele, de exemplu, sunt plăcuţe din sudarea a două materiale cu coeficienţi
de dilatare diferiţi care îşi schimbă astfel forma la schimbul de temperature
materialele inteligente pot fi folosite pe acelaşi principiu pentru o serie de aplicații,printre care soft-robotics, o ramur
ă nouă a roboticii care nu e bazată pe mișcare tip motor și transmisie mecanică ci pe inspirația din natură (mușchi,
tendoane etc)

Tehnologii Noi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Noi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGII NOI IN ARHITECTURA AN 5

Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii contemporane

Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor recente

Materiale vechi, tehnologii noi

De ce tehnologii noi in arhitectura?

Principii de sustenabilitate, durabilitate și flexibilitate ale arhitecturii contemporane

Tehnologii speciale - structuri verticale. Zgârie-norii.

Tehnologii speciale - structuri cu deschideri extreme

Tehnologii speciale - megastructuri.

Materiale vechi, tehnologii noi.

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de proiectare

Biomimetismul în arhitectură are mai multe paliere:

Starhitecţii şi dezvoltarea noilor tehnologii de construcţie

Viitorul tehnologiei în arhitectură şi construcţii

2. Principii de sustenabilitate a clădirilor

Ce este o clădire “verde”?

3. Tehnologii sustenabile în arhitectură

A. Tehnologii de generare a energiei

e. HIDRO-ENERGIA. Se pretează mai rar la consumatorii casnici din cauza instala

b. biopolimeri – extra și din substanțele vegetale și animale

d. materiale compozite – prin alăturarea a dou materiale cu calități diferite, unliant

4. Certificări ale clădirilor verzi

3. Reducerea poluării și a pierderii materialelor

3. John Hancock Tower, Boston - arh. Henry Cobb

7.Shanghai World Financial Center - Kohn Pedersen Fox

9.Pearl River Tower, Guangzhou - arh. Gordon Gill, SOM

- fundația a necesitat 30 m săpături, la 10 m au găsit granit. Soluția - dinamitare

10.Shanghai Tower - Gensler

Structuri cu deschideri extreme

1. Podul Anghel Saligny, Cernavodă, 1895, 4088 m

2. Øresundsbron, Danemarca și Suedia,-Strâmtoarea Oresund desparte Copenhaga de Malmoo 2000, 7

3. Podul Golden Gate, San Francisco SUA, 1937, 1280 m deschidere

4. Podul Tacoma Narrows (Galloping Gertie)

5. Podul Akashi Kaikyo, Japonia, 1998, 1991 m deschidere

3.lanțuri mai puternice

4 - Construcția sub apă

5 - Piloane mai înalte

6. Podul Millau, Franța, arh. Norman Foster, 2004, H = 343 m

◦ Construit timp de 3 ani, între 2001 şi 2004

7. Podul Rio-Antirrio 2004, 2880 m, deschidere 560 m

8. Podul Lupu, Shanghai, 2003 cel mai lung pod arcuit

◦ Construit timp de 3 ani, între 2000 şi 2003

9. Podul Runyang, Yangtze, 2005, al treilea ca lungime din lume

◦ Construit timp de 5 ani, între 2000 şi 2005

1. Aeroportul Kansai, Japonia

1. Aeroportul Kansai, Japonia, 1994, arh. Renzo Piano

• insula 1 are 530 ha, 4km lungime și 1,2 km lățime

2. Portul Yangshan, Shanghai, în curând cel mai mare din lume

• Un sistem constructiv ingenios şi flexibil. Cele două aripi

Casa inteligenta.orasul inteligent

Sistemul de management al clădirii (BMS)

Beneficii: 1. posibilitatea de control individual a fiecărei încăperi

3. utilizatori mai mulţumiţi şi mai sănătoşi

4. controlul efectiv asupra consumului energetic

6. economisire de timp şi bani în administrarea clădirii

7. riscuri mai reduse la foc, scurgeri, efracţie etc.

Oraşul inteligent - exemple

1. Barcelona. La începutul anilor 2000, Barcelona avea probleme serioase - 25%

a. sistemul de iluminat este ajustabil în funcţie de condiţiile meteo şi de numărul de utilizatori

Alte oraşe inteligente:

Oraşul inteligent - Cluj

Critici aduse conceptului smart city:

Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi

Casa inteligentă - utilizări actuale în viaţa de zi cu zi