UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Departamentul: Asistență Socială
Anul II, Seria 2, grupa 4

Proiect de cercetare

Profesor coordonator: lector univ. dr. Corina Ilinca

Studenți: Turcescu Socaciu Maria-Gabriela

Vintilă Mihaela
Tănase Elena-Maria

2021
 Cuprins

1. Introducere....................................................................................................................................3
2. Metodologie.................................................................................................................................4
3. Prezentarea variabilelor alese......................................................................................................4
4. Analiză de date - Interpretarea tabelelor de frecvență și de contingență..................................5
4.1 V45. Când există puţine locuri de muncă, bărbaţii ar trebui să aibă în mai mare măsură
dreptul la un loc de muncă decât femeile....................................................................................5
Tabel 1. Tabel de frecvență................................................................................................5
Tabel 2. Tabel de contingență............................................................................................6
4.2 V51. În general, bărbaţii sunt lideri politici mai buni decât femeile.......................................7
Tabel 3. Tabel de frecvență................................................................................................7
Tabel 4. Tabel de contingență...........................................................................................8
4.3 V52. Studiile universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată..........9
Tabel 5. Tabel de frecvență................................................................................................9
Tabel 6. Tabel de contingență..........................................................................................10
5. Interpretare tabel de corelație....................................................................................................11
Tabel 7. Tabel de corelație................................................................................................11
6. Concluzie......................................................................................................................................11

Bibliografie:......................................................................................................................................12
Anexă:..............................................................................................................................................12

2
1. Introducere

Înțelegerea stereotipurilor, a prejudecăților sau a discriminării este importantă atunci când ne

confruntăm cu probleme de diversitate. Este important să înțelegem de ce atribuim însușiri,
trăsături fără a cunoaște cu exactitate persoana. (Neagu, M., Dowden, G.,2010, p. 10).
Discriminarea de gen este gradul de segregare pe piața muncii, de percepția angajatorilor
asupra forței de muncă masculine și feminine, de dezvoltarea țării, de angajatori și de
angajați. Stereotipurile sunt acele convingeri despre caracteristicile bărbaţilor şi femeilor.
Trăsăturile asociate acestor grupuri arată nu numai cum sunt văzuți aceștia, dar şi cum ar
trebui să fie. Stereotipurile, în cele mai multe cazuri, pot sta la baza unui tratament
discriminatoriu (Dobre, M., Ailenei, D., 2010, p. 79). Conform trăsăturilor de gen și de linia
stereotipizării, băieţii sunt cei puternici, curajoşi, iar fetele sunt atente la nevoile băieţilor,
sensibile, grijulii, etc.
În Romania, în anul 2002 a fost promulgată Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de
şanse între femei şi bărbaţi care reglementează egalitatea de şanse între genuri (Neagu, M.,
Dowden, G.,2010, p. 16). Măsurile pentru promovarea egalității între femei și bărbați și
pentru eliminarea discriminării bazate pe criteriul de sex se aplică în sectorul public și privat
și în majoritatea domeniilor, cum ar fi munca, educația, cultura, sănătatea, etc. (Legea
202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, Capitolul I, art. 2,
alin. (1) ).
Printr-o comparație a anilor constatăm că în trecut oamenii obișnuiau să trăiască cu
ideea că lucrurile menționate mai sus sunt adevărate și corecte. Însă, revenind la zilele
noastre, observăm că discriminarea de gen s-a mai micșorat, astfel încât, la un interviu de
angajare (de exemplu), atât femeile cât și bărbații au aceleași șanse, diferența făcând-o doar
nivelul de cunoștințe (Borza, I., Văcărescu, T.E., 2006, pp. 11-13).
Un sondaj de opinie important este cel din 2004, elaborat de Metro Media
Transilvania. Datele anchetei indică faptul că cele mai frecvente situaţii de discriminare sunt
asociate cu ocupația, accesul la un loc de muncă şi relaţiile cu şefii sau colegii de muncă. În
general s-a constatat o uşoară supra-reprezentare a acestui fenomen, dar în mare măsură a fost
vorba despre discriminarea la locul de muncă. Categoriile de persoane percepute ca fiind
victime ale discriminării au fost identificate ca fiind următoarele: Rromii (identificaţi, în
medie, de 22% din populaţie ca fiind discriminați), săracii (22%), persoanele cu dizabilităţi
(21%) şi vârstnicii (18%), acestea fiind cel mai frecvent supuse la tratamente discriminatorii;
într-o măsură mai mică, dar importantă din punct de vedere statistic, mai sunt discriminate

3
grupurile următoare: homosexualii (13%), femeile însărcinate (13%), femeile în general
(10%) şi membrii unor secte religioase (9%) (Gökçel, R., Boboc, I., 2014, pp. 22-27).

2. Metodologie

Pentru studiul nostru privind fenomenul discriminării de gen am folosit baza de date
Word Values Survey România în care am interpretat atât baze de date cât și statistici privind
discriminarea de gen pentru locurile de muncă, libertate politică și învățământ în corelație cu
clasa socială și nivelul de educație.

3. Prezentarea variabilelor alese

Am ales 3 variabile care au legătură cu discriminarea de gen și 2 variabile care se

referă la clasa socială și nivelul de educație al oamenilor care tind să susțină discriminarea de
gen. Avem următoarele întrebări:
- ,,Când există puţine locuri de muncă, bărbaţii ar trebui să aibă în mai mare măsură
dreptul la un loc de muncă decât femeile”. Această întrebare este denumită în chestionarul
WVS 2010-2012 ca V45, iar în baza de date descărcată de pe WVS este notată ca fiind C001.
Aceasta este variabila dependentă și este notată astfel: ,,1. De acord”, ,,2. Dezacord”, ,,3.
Indiferent”;
- ,,În general, bărbaţii sunt lideri politici mai buni decât femeile”. Această întrebare
este denumită în chestionarul WVS 2010-2012 ca V51, iar în baza de date descărcată de pe
WVS este notată ca fiind D059. Aceasta este variabila dependentă și este notată astfel: ,,1. În
foarte mare măsură”, ,,2. În mare măsură”, ,,3. În mică măsură”, ,,4. În foarte mică măsură”;
- ,,Studiile universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată”.
Această întrebare este denumită în chestionarul WVS 2010-2012 ca V52, iar în baza de date
descărcată de pe WVS este notată ca fiind D060. Aceasta este variabila dependentă și este
notată astfel: ,,1. În foarte mare măsură”, ,,2. În mare măsură”, ,,3. În mică măsură”, ,,4. În
foarte mică măsură”;
- ,,Clasa socială”. Aceasta este denumită în chestionarul WVS 2010-2012 ca V238,
iar în baza de date descărcată de pe WVS este notată ca fiind X045. Aceasta este variabila
independentă și este notată astfel: ,,1. Clasa de sus”, ,,2. Clasa de mijloc”, ,,3. Clasa de jos”;

4
 - ,,Nivelul de educație”. Aceasta este denumită în chestionarul WVS 2010-2012 ca
V248, iar în baza de date descărcată de pe WVS este notată ca fiind X025R. Aceasta este
variabila independentă și este notată astfel: ,,1. Scăzut”, ,,2. Mediu”, ,,3. Ridicat”.
Cu ajutorul variabilelor mai sus menționate vom analiza atât tabelele de frecvență
(V45, V51, V52) cât și de contingență (V45 cu V238, V51 cu 248 și V52 cu V248) și vom
interpreta un tabel de corelație (D060 cu X025R).

4. Analiză de date - Interpretarea tabelelor de frecvență și de contingență.

4.1 V45. Când există puţine locuri de muncă, bărbaţii ar trebui să aibă în mai mare
măsură dreptul la un loc de muncă decât femeile.

Discriminare de gen locuri de muncă %

De acord 40%
Dezacord 43%
Indiferent 17%
Tabel 1. Tabel N 100,00% de frecvență.

Locul de muncă influențează sau nu discriminarea de gen? Având în vedere baza de

date de pe Word Value Survey mai sus menționată, observăm că un procent de 40% sunt
oamenii de acord cu afirmația “când există puține locuri de muncă, bărbații ar trebui să aibă
în mai mare măsură dreptul la un loc de muncă decât femeile”. Încă se bazează lumea pe
puterea și forța de muncă masculină mai mult decât pe cea feminină? Procentajele de mai sus
arată cu siguranță răspuns afirmativ. Este adevărat că dacă ne referim la joburi care implică
forța fizică, bărbații sunt cei care dețin o putere mai ridicată decât femeile. Însă sondajul de
mai sus demonstrează gândirea înrădăcinată încă din cele mai vechi timpuri, care face referire
la ideea că bărbații sunt cei care trebuie să aducă bani în familie și nu femeia. Procentul de
17% arată persoanele indiferente la aceasta afirmație, un procent foarte mic comparativ cu
acordul și dezacordul pentru această informație. Observăm că cele mai multe persoane sunt
împotrivă, procentul ajungând la 43%. Nu este o diferență așa mare față de persoanele în
acord cu afirmația de mai sus, însă este un lucru pozitiv, iar acest lucru ne demonstrează că
procentul va mai crește odată cu parcursul și dezvoltarea oamenilor.

5
 Discriminare de gen locuri de
C001 - V45 muncă
Clasa socială X045-
V238 1.De acord 2.Dezacord 3.Indiferent N
1.Clasa de sus 36% 20% 23% 27%
2.Clasa de mijloc 41% 45% 47% 44%
3.Clasa de jos 23% 35% 30% 29%
N 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Tabel 2. Tabel de contingență

În continuare vom compara discriminarea de gen când vine vorba de locurile de

muncă, în funcție de clasa socială. Am descărcat o bază de date de pe Word Value Survey și
am comparat 2 variabile făcând astfel un tabel de contingență. Am luat variabila (V45) din
chestionar cotată în baza de date cu C001, care face referire la discriminarea la locul de
muncă și am comparat-o cu altă variabilă (V238) cotată în baza de date cu X045, care face
referire la nivelul scării sociale. Observăm că, nivelul clasei sociale are o importanță
deosebită în acordul sau dezacordul afirmației cu locurile de muncă.

Cu cât este mai ridicată clasa socială, cu atât mai mult oamenii sunt de acord ca
bărbații să aibă mai multe locuri de muncă decât femeile, în ideea că forța masculină
guvernează. Este foarte interesant ce se întâmplă în scara socială de mijloc deoarece un
procent de 41% este de acord și 45% impotrivă pentru că aici nu mai există o diferențiere
mare de gen deoarece, atât timp cât există un loc de muncă disponibil, nu contează cine îl
ocupă, o femeie sau un bărbat. Pe clasa socială de mijloc vorbim aproape de egalitate, ceea ce
este un lucru destul de important. Când vine vorba de clasa socială de jos, aici procentele sunt
mai mici decât clasa inaltă dar mai mari decât clasa de mijloc, acest lucru demonstrând că
oamenii săraci apelează mai mult la munca fizică și automat, de acest lucru sunt în stare
bărbații.

6
 4.2 V51. În general, bărbaţii sunt lideri politici mai buni decât femeile.

Discriminare de gen din punct de vedere politic %

În foarte mare măsură 20%
În mare măsură 28%
În mică măsură 36%
În foarte mică măsură 16%
N 100,00%
Tabel 3. Tabel de frecvență

Sunt sigură că vă întrebați “Oare ce îi influențează pe acești oameni atunci când

răspund la aceste chestionare?”, ei bine, cu siguranță îi influențează mediul din care provin,
locul de muncă, discuțiile purtate cu prietenii/rudele/cunoștințele, supărările sau frustrările,
lucrurile bune care li se întâmplă în viață sau experiențele mai puțin plăcute; astfel, observăm
că este o listă destul de mare a factorilor ce influențează părerile oamenilor. La afirmația v51:
“În general, bărbaţii sunt lideri politici mai buni decât femeile.”, un procent de 36% din
respondenți au spus că sunt de acord într-o măsură mică, ceea ce înseamnă că cel mai mare
număr de respondenți nu consideră întocmai că așa stau lucrurile.
Un procent de 28% din respondenți, al doilea cel mai mare procent, arată că aceștia
sunt în mare măsură de acord cu acea afirmație, deci susțin faptul că bărbații sunt, în general,
lideri politici mai buni decât femeile. Următorul procent ca număr de respondenți este deținut
de credința oamenilor că afirmația este în foarte mare măsură adevărată, ceea înseamnă că o
mare parte din respondenți consideră că bărbații sunt lideri politici mai buni decât femeile, în
general.
Iar cel mai mic procent de respondenți, 16% din aceștia, susțin că afirmația v51 este
în foarte mică măsură adevărată. Acest lucru înseamnă că respondenții nu sunt de acord cu
faptul că bărbații sunt, în general, lideri politici mai buni decât femeile.
Așadar, având în față analizele bazei de date de pe World Values Survey (toate cele
de mai sus), putem concluziona astfel: în zilele noastre oamenii nu mai consideră că bărbații
sunt mai abili decât femeile în domeniul politic, de exemplu, evoluția firească a omenirii ne
face să ne dăm seama că tot ce ne propunem poate deveni realitate. În comparație cu
procentul de 36% de respondenți ce sunt în mică măsură de acord cu acea afirmație, celelalte
procente sunt mai mici, arătându-ne chiar faptul că și bărbații încep să admită că femeile se
descurcă din ce în ce mai bine, astfel existând un echilibru între cele două genuri.

7
 Discriminare de gen - bărbații lideri politici mai
D059 - V51 buni decât femeile
Nivel de educație 1. În foarte mare 2.În mare 3.În mică 4.În foarte mică
X025R-V248 măsură măsură măsură măsură N
1.Scăzut 34% 31% 23% 20% 27%
2.Mediu 41% 44% 46% 43% 44%
3.Ridicat 24% 26% 32% 37% 29%
N 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Tabel 4. Tabel de contingență

În continuare vom compara discriminarea de gen din afirmația “bărbații lideri politici
mai buni decât femeile” dintr-un tabel de contingență. Am descărcat această bază de date de
pe World Value Survey și am comparat variabilele v51 (din chestionar, cotată în baza de date
cu D059) care face referire la discriminarea de gen în funcțiile politice și v248 (cotată în baza
de date cu X025R) care face referire la nivelul de educație, rezultând un tabel de contingență.
Observăm că, nivelul educației are o importanță majoră în această analiză. În ceea ce
privește nivelul de educație ridicat, respondenții din această categorie consideră, în procent
de 34%, că bărbații sunt lideri politici mai buni decât femeile în foarte mare măsură, urmând
ca procentele să scadă treptat spre finalul tabelului. Respondenții cu un nivel de educație
mediu mențin scala procentelor între 41% și 46% ceea ce înseamnă ca nu sunt variații foarte
mari, cel mai mare procent aflându-se în negarea faptului că bărbații sunt lideri politici mai
buni decât femeile, la nr. 3, în mică măsură.
Putem observa la persoanele cu un nivel de educație scăzut faptul că afirmă într-un
procent de 24% că variabila v51 este în foarte mare măsură adevărată, urmând ca procentul
să crească spre sfârșitul tabelului, ajungând la un procent de 37% în foarte mică măsură.
Așadar, putem identifica o asociere pozitivă sau direct proporțională astfel, cu cât
nivelul de educație este mai ridicat cu atât mai mult crește și discriminarea de gen din cadrul
afirmației “bărbații lideri politici mai buni decât femeile”.

8
 4.3 V52. Studiile universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o
fată.

Discriminare de gen studii universitare %

În foarte mare măsură 10%
În mare măsură 15%
În mică măsură 45%
În foarte mică măsură 30%
N 100,00%
Tabel 5. Tabel de frecvență

În România este promovat principiul egalității privind drepturile și libertățile

cetățenilor prin lege. Prevederile specifice interzic orice formă de discriminare pentru
învățământul superior, se asigură egalitatea de șanse, dreptul la libera exprimare, etc. Însă cu
toate acestea, lipsește o parte importantă în combaterea discriminării în învățământul
superior. Lipsește definirea grupurilor vulnerabile și a unor măsuri complexe privind
integrarea acestora în învățământul universitar (Societatea Academică din România, 2016, p.
5). Femeile, de obicei, sunt subestimate când vine vorba de nivelurile ierarhice superioare,
chiar și acolo unde sunt majoritare, cum ar fi educația.
Este interesantă abordarea discriminării de gen asupra studiilor superioare. Sunt
studiile universitare mai importante pentru un bărbat decât pentru o femeie?. Am descărcat o
bază de date de pe World Values Survey, am ales acest chestionar care este codat ca ,,V52”
(în baza de date se găsește ca fiind ,,D060”) și am analizat informațiile găsite.
Cele mai multe persoane (45%) au spus că ,,în mică măsură” sunt de acord că studiile
sunt mai importante pentru un bărbat decât pentru o femeie, iar cei mai puțini (10%) au
răspuns cu ,,în foarte mare măsură”. La mijloc se află 30% răspunsuri care zic că sunt mai
importante ,,în foarte mică măsură” și 15% răspunsuri cu ,,în mare măsură”. Aceste procente
oferă totuși o perspectivă pozitivă asupra situației actuale privind discriminarea de gen în
învățământul universitar, dat fiind să sunt total de acord doar 10% din restul populației și că
nu predomină răspunsurile pozitive la această întrebare.

Discriminare de gen studii

D060 - V52 universitare

9
Nivel de educație 2.În mare 3.În mică 4.În foarte
X025R-V248 1.În foarte mare măsură măsură măsură mică măsură N
1.Scăzut 39% 36% 25% 21% 27%
2.Mediu 41% 43% 46% 43% 44%
3.Ridicat 21% 21% 29% 36% 29%
N 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Tabel 6. Tabel de contingență

Am văzut rezultatele acestei întrebări. Însă am avut curiozitatea de a vedea ce nivel de

educație au persoanele care au dat astfel de răspunsuri. Am căutat încă o variabilă care este
codată în chestionar ca V248, iar în baza de date ca X025R și am realizat un tabel de
contingență. Răspunsurile ,,în foarte mare măsură” sunt date de persoane cu un nivel ridicat
sau scăzut de educație? Ce nivel de educație au cei care au răspuns cu ,,în foarte mică
măsură”?
Privind cel mai mare procent dat de persoanele cu un nivel scăzut de educație, aceștia
sunt puternic de acord cu 39% de faptul că studiile universitare sunt mai importante pentru
bărbați decât pentru femei. Cele mai multe persoane cu un nivel mediu de educație (46%) au
spus că sunt de acord ,,în mică măsură” cu întrebarea oferită. 36% din persoanele cu un nivel
ridicat de educație au fost în dezacord total cu faptul că universitatea ar fi mai importantă
pentru bărbați decât pentru femei.
Observăm din acest tabel de contingență că persoanele cu un nivel mic de educație
sunt puternic de acord cu întrebarea oferită, iar persoanele cu un nivel mare de educație nu
sunt de acord cu întrebarea. Așadar educația este foarte importantă din toate punctele de
vedere, pentru fiecare ființă. Dacă ar exista un nivel mai mare de educație, ar scădea
discriminarea de gen în învățământul universitar, iar femeile nu ar mai reprezenta un grup
vulnerabil în cadrul universităților.

10
 5. Interpretare tabel de corelație.

D060-Discriminare de gen X025R-Nivel

studii universitare educațional
D060-Discriminare de gen studii Pearson
universitare Correlation 1,000 ,082
Sig. (2-tailed) ,000
N 2293,08777 2245,85634
X025R-Nivel Pearson
educațional Correlation ,082 1,000
Sig. (2-tailed) ,000
N 2245,85634 2444,28230
Tabel 7. Tabel de corelație.

Am vrut să vedem dacă există vreo posibilă legătură între discriminarea de gen legată
de învățământul superior (D060) și nivelul educațional (X025R). Coeficientul de corelație
Pearson este 0,082. Așadar este o corelație directă, deoarece dacă una crește, crește și cealaltă
sau dacă una scade, și cealaltă va scădea. Sig. este 0,000, adică este mai mic decât 0,05, ceea
ce înseamnă că este semnificativ statistic, iar corelația este pozitivă. Acest lucru înseamnă că
cei cu un nivel educațional redus susțin discriminarea de gen în spațiile universitare, iar
persoanele cu un nivel educațional mai ridicat nu susțin această discriminare de gen.

6. Concluzie

Toate analizele de mai sus ne demonstrează că fenomenul discriminării este cât se

poate de real în zilele noastre. Este foarte interesant ce se întâmplă în momentul în care
comparăm variabilele alese, observând cu ajutorul acestora procentele mai crescute sau mai
scăzute ale oamenilor în acord sau dezacord cu o informație relevantă. Numărul procentajelor
în acord cu discriminarea, care le pun pe femei într-o lumină proastă, nu sunt exagerat de
mari, lucru care poate să ne bucure deoarece pe parcursul timpului oamenii încep să fie mai
drepți când vine vorba de egalitatea dintre un bărbat și o femeie. Pentru că în realitate toate
lucrurile la care ne-am referit, cum ar fi studiile universitare, locurile de muncă și liderii
politici sunt doar câteva dintre elementele pe care și o femeie le poate realiza, nu doar
bărbații, iar cu ajutorul variabilelor alese ne putem da seama de acest lucru.

Bibliografie:

11
 1. Banu, O., ,,Problematica discriminării femeilor pe piaţa muncii în România”,
Revista de asistență socială, nr. 13, 2017;
2. Borza, I., Văcărescu, T.E. (2006), Cartea neagră a egalității de șanse între femei și
bărbați în România, editura AnA;
3. Dobre, M., Ailenei, D. (2010), Economie teoretică și aplicată - Motivaţii
comportamentele ale discriminării de gen pe piaţa forţei de muncă din România, vol. XVII,
București, editura Ager, pp. 79-87;
4. Gökçel, R., Boboc, I. (2014), Studiu privind barierele de gen din România – Raport
de cercetare, București, editura Lumina Publishing;
5. Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cu
modificările și completările ulterioare;
6. Neagu, M., Dowden, G. (2010), Respect pentru diversitate – compendiu de exerciții
practice la îndemâna facilitatorilor, editura British Council;
7. Societatea Academică din România (2016), Cum abordăm problema discriminării
în mediul universitar?, București, p. 5.

Anexă:

Vintilă Mihaela - A căutat bibliografie pentru introducere;

Turcescu Socaciu Maria-
Gabriela
Tănase Elena-Maria
- A formulat metodologia;
- A contribuit la crearea tabelelor de frecvență și contingență în
Excel și PSPP;
- A interpretat un tabel de frecvență și unul de contingență;
- A formulat concluzia;
- A ajutat la aranjarea proiectului în Word.
- A căutat bibliografie și a formulat introducerea;
- A formulat prezentarea variabilelor alese;
- A contribuit la crearea tabelelor de frecvență și contingență în
Excel și PSPP;
- A interpretat un tabel de frecvență și unul de contingență;
- A făcut tabelul de corelație în PSPP și Excel;
- A interpretat tabelul de corelație;
- A trecut informațiile oferite de colege în Word.
- A căutat bibliografie și a formulat introducerea;
- A interpretat un tabel de frecvență și unul de contingență;
- A creat prezentarea din PowerPoint;
- A ajutat la aranjarea proiectului în Word.

12