UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Departamentul: Asistență Socială
Anul II, Seria 2, grupa 4

Metode și tehnici de asistență socială în grup și

comunitate – Asistența socială în lucrul cu
grupurile

Profesor coordonator: lector univ. dr. Mihaela Popa

Studenta: Turcescu Socaciu Maria-Gabriela

Decembrie 2021
 - Identificarea nevoii sociale a grupului. Cărei nevoi i se adresează inițiativa?
Asistenții sociali sunt implicați în procesul de dezvoltare socială și ajută
persoanele/grupurile vulnerabile să se adapteze modificărilor produse de dezvoltarea socială.
Odată cu toate aceste schimbări, stilul de viață al individului se modifică, iar din această
cauză apar noi nevoi1.
În această societate sunt existente o mulțime de grupuri vulnerabile, însă pentru
această lucrare ne vom îndrepta atenția către delincvența juvenilă. ,,Delincvenţa juvenilă se
referă la ansamblul abaterilor şi încălcărilor de norme sociale, sancţionate juridic, săvârşite de
minorii în vârstă de până la 18 ani.”2 Tinerii încă își dezvoltă personalitatea, iar din această
cauză este necesar să îi ajutăm să se focalizeze pe menținerea permanentă a unei legături cu
mediul social extern și să își formeze deprinderile sociale de care au nevoie. De obicei, în
rândul tinerilor delincvenți, se află un nivel cultural și educațional destul de redus. Așadar,
inițiativa grupului răspunde nevoii de educație de bază, cum ar fi formarea deprinderilor de
citire și scriere, aprofundarea cunoștințelor generale despre societate/lume. 3
Aceștia au
nevoie și de suport emoțional, integrare (după săvârșirea pedepsei), au nevoie să vadă că nu
sunt singuri și că mai sunt persoane de vârsta lor care trec printr-o situație similară, să se
simtă ascultați, au nevoie de dezvoltare personală și autocunoaștere.

- Justificarea nevoii sociale și descrierea contextului în care o întâlnim.

Descrierea problemei, cauzei/cauzelor, efectului/efectelor (arborele problemei),
actorilor implicați.
Educația este cea mai importantă în viețile tuturor oamenilor, aceasta fiind esențială
în adaptarea socială a unei persoane, dar mai ales pentru cei care au săvârșit o infracțiune și
au fost sancționați penal4. De exemplu, nevoia de educație apare din momentul în care un
delincvent își săvârșește pedeapsa și trebuie să se adapteze social și profesional.
Nevoia de suport emoțional își face simțită prezența în momentul în care un minor
ajunge să plătească pentru faptele lui și se simte îngrijorat, rușinat față de familia lui.
Aceștia au nevoie de integrare la școală, în familie, în relațiile sociale. În momentul
în care acești tineri realizează că sunt persoane care se află într-o situație similară cu a lor și

1
Buzducea, D., ,,Asistența socială a grupurilor de risc”, Iași, editura Polirom, 2010, p. 53;
2
Foca, L.; Gulei, A.; Serea, A., ,,Metode și tehnici de prevenire a delincvenței juvenile”, Iași, 2006, p. 2;
3
Toma, C., M., ,,Reintegrarea psiho-educațională a tinerilor delincvenți din sistemul penitenciar românesc”,
Revista de Practică Penitenciară, nr. 3, 2020, p. 73;
4
Idem, p. 73;

2
că sunt ascultați, dispare o parte din sentimentul de singurătate și se simt integrați într-un
grup.
Dezvoltarea personală și autocunoașterea îi va ajuta pe aceștia să conștientizeze ce
calități au, să aibă așteptări mai mari de la propria persoană, să realizeze ceea ce este corect,
să fie fericiți și recunoscători cu ceea ce au, să își seteze obiective pentru un viitor mai bun și
lipsit de astfel de probleme, să învețe să empatizeze cu oamenii din jurul lor, etc.

Cauze directe
Mediul familial Efecte indirecte
- Sărăcie;
Efecte indirecte -Lipsă de
Efecte indirecte - Rușine față de independență
- Depresie; cei apropriați; financiară;
- Sinucidere. - Singurătate.

Efecte directe
Efecte directe Efecte directe Șanse reduse la
Neintegrare în Pedepse privative un viitor
societate de libertare profesional bun

Delincvența juvenilă

Cauze directe Cauze directe

Absența Abandonul școlar
informațiilor despre
delincvența
juvenilă
Cauze indirecte Cauze indirecte
- Consumul de alcool - Mediu familial
în familie; Cauze indirecte dezorganizat;
- Situația financiară - Educație, cultură - Tentațiile
precară; redusă; anturajelor;
- Model infracțional - Impresia că nu - Dispreț față de
în familie. se poate întâmpla muncă/de
nimic dacă este învățare.
minor/ă.

Anexa 1. Arborele problemei – Delincvența juvenilă

3
 - Argumentați alegerea grupului: De ce este potrivit un astfel de grup pentru
beneficiarii săi direcți? Există beneficiari indirecți: care sunt aceștia și cum sunt ei
influențați?

Tinerii delincvenți au anumite caracteristici negative, cum ar fi: autocontrolul scăzut;

impulsivitate și agresivitate; indiferență față de muncă/școală; respingerea societății, având o
viziune greșită asupra rolului său în societate; tind să mintă sau să se laude; atitudini
îngrijorătoare; solidaritate între membrii grupului; dorința de afirmare și de aventură pentru a-
i cucerii pe ceilalți cu orice preț; căutători insistenți de modele; se compară față de alții pentru
a-și măsura propriile valori; fără idealuri; opoziție față de adulți;5 etc.
Acest grup de suport este unul format, de tratament. Grupul de tratament va ajuta
tinerii delincvenți (beneficiarii direcți) să prevină, amelioreze sau să elimine caracteristicile
enumerate mai sus, deoarece acest tip de grup oferă suport, educație, dezvoltare, terapie,
socializare și auto-ajutorare6. Având în vedere că orice comunitate este formată din membrii
grupurilor sociale7, în primul rând beneficiarul indirect ar fi comunitatea. Pe lângă faptul că
s-ar reduce criminalitatea în societate datorită acestor grupuri de suport, comunitatea în sine
ar fi mai în siguranță dacă s-ar reduce furturile, violurile, tentativele de omor 8, etc., iar
influența la criminalitate ar fi mai scăzută. Următorii beneficiari indirecți ar fi familia,
deoarece schimbarea tinerilor delincvenți în bine le-ar aduce părinților/familiei extinse liniște
sufletească și bucurie pentru dezvoltarea propriului copil și pentru reducerea șanselor de a fi
privat de libertate.

- Structura echipei: Care este echipa de specialiști care se ocupă de grupul

propus și care este rolul fiecărui membru?
,,Echipa multidisciplinară reunește persoane care urmăresc un obiectiv comun , care
își aduc aportul prin competența profesională personală si colaborează pentru a ajunge la un
rezultat stabilit”9. Pentru acest grup se ocupă o echipă formată din: asistent social, educator și
psiholog.

5
Foca, L.; Gulei, A.; Serea, A., ,,Metode și tehnici de prevenire a delincvenței juvenile”, Iași, 2006, p. 6;
6
Popa, M., Curs 2 – Particularități ale asistenței sociale la nivel de grup, București, 2021, pp. 8-11;
7
Idem, p. 4;
8
Institutul de Reforme Penale, ,,Ce este delicvența juvenilă și care sunt motivele apariției ei?”. Preluat de pe
http://irp.md/news/519-ce-este-delicvena-juvenil-i-care-sunt-motivele-apariiei-ei.html ;
9
Creează Professional, ,,Managementul de caz în asistența socială”. Preluat de pe
https://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/MANAGEMENTUL-DE-CAZ-IN-ASISTEN359.php ;

4
 Asistentul social are rolul de: broker, abilitator, mediator și asistent cu grupul.
Broker-ul face trimitere către diferite resurse, astfel încât să ajute pe cel asistat să
găsească ceea ce are nevoie. Abilitatorul ajută tinerii delincvenți să își descopere propriile
resurse pentru a face față problemelor, schimbarea fiind în urma eforturilor produse de
beneficiar, asistentul social doar facilitându-i munca. Medierea ajută în rezolvarea unui
conflict între cel asistat și altă persoană. Sunt utilizate tehnici pentru ca fiecare parte să
recunoască legitimitatea intereselor celeilalte părți, tehnici pentru aflarea intereselor comune
sau pentru facilitarea comunicării între părți. Rolul de asistent cu grupul nu ajută doar fiecare
persoană individual, ci lucrează împreună cu tot grupul prin terapii, activități în grup sau pe
echipe10.
Educatorul transmite noi informații și ajută la obținerea unor noi deprinderi sau
comportamente. Acesta trebuie să fie foarte atent la exprimarea și cuvintele folosite. Însă
transmiterea de informații trebuie să fie delimitată față de acordarea de sfaturi, altfel
educatorul ar suprapune activitățile cu asistentul social abilitator. Educatorul ajută
beneficiarul să facă față problemelor și realității sociale prin oferirea de informații11.
Psihologul ajută grupul să înțeleagă efectul experiențelor trăite în copilărie asupra
personalității lor, să realizeze care sunt modelele nocive și să le înlocuiască puțin câte puțin
cu comportamente pozitive. Beneficiarii ar putea să povestească despre ei, prin ce au trecut și
să spună cum au făcut față12, ar putea oferii feedback în ceea ce privește spusele membrilor
din grup, activitățile asistentului social, cunoștințele oferite de educator și terapia pe care le-o
oferă psihologul.

- Scopul grupului și obiectivele de lucru: Care este scopul grupului? Care sunt
obiectivele de lucru? Cum sunt ele setate și ce valoare adăugată aduc acestea? + Durata:
Care este perioada în care acest grup va exista?
Scopul activităților desfășurate în acest grup nu este pentru a preda ,,mot-a-mot”
informații, ci de a-i ajuta pe tinerii delincvenți prin participarea la dezbateri și activități
pentru dezvoltarea și îmbunătățirea comportamentului. Așadar, asistentul social nu va oferi
doar răspunsuri la anumite întrebări, ci se va axa pe interacțiunea dintre membrii grupului13.

10
Fondul Social European, Suport de curs - Rolul asistentului şi lucrătorului social în cadrul serviciilor furnizate
de administrația publică locală, Alba-Iulia, 2012, pp. 30-32;
11
Idem, p. 31;
12
Asociația ALEG, ,,Ce este un grup de suport?”. Preluat de pe
http://aleg-romania.eu/wp-content/themes/Aleg/documents/Grup_de_suport.pdf ;
13
Foca, L., Ghid de prevenire a delincvenței juvenile, Chișinău, 2016, p. 13;

5
 Scopul grupului este de a-i face pe tinerii delincvenți care tocmai au săvârșit pedeapsa
privativă de libertate să își 1 pentru a comunica cu ușurință și pentru a-și tempera pornirile
deviante. De asemenea, acest grup vizează și dezvoltarea personală și emoțională a acestora.
Acest grup de suport are o durată de 6 luni, obiectivul fiind de a se desfășura 4
întâlniri/lună, o întâlnire având ca durată 2h. De 2 ori pe lună se vor desfășura activități
creative și interactive împreună cu asistentul social, o dată pe lună se va face terapie
împreună cu psihologul, iar cealaltă întâlnire rămasă se va desfășura împreună cu educatorul.
La început membrii vor fi rugați să ofere un feedback despre ce simt legat de începerea
acestui grup, iar la sfârșit vor fi rugați să ofere feedback legat de experiența lor împreună cu
acest grup și dacă simt că aceste întâlniri au contribuit la dezvoltarea lor. De asemenea, când
perioada de 6 luni se va finaliza, membrii vor primi diplome cum că au participat la acest
grup de suport pentru prevenirea și rectificarea comportamentelor delincvente, care îi va ajuta
pe aceștia la CV.

- Membrii grupului: Cum sunt ei aleși și ce caracteristici au?

Acești tineri ajung să apeleze la grupul de suport prin mai multe intermedii: din cauza
lipsei financiare a familiei caută un loc de muncă, însă nu îi primește nimeni deoarece aceștia
nu au un CV tocmai în regulă și apelează la grup pentru a obține diploma; familiile/prietenii
îngrijorați sună pentru a înscrie o persoană în grup; unii tineri au făcut fapte mai grave și sunt
obligați să meargă la grupuri de suport; câteva persoane apelează la grup din pură inițiativă,
din dorința de a se dezvolta după ce au comis o faptă; etc.
Aceștia sunt aleși, în special, în funcție de vârstă (trebuie să aibă maxim 18 ani) și să
fi fost privați de libertate, deoarece grupul este pentru delincvenții juvenili care au săvârșit o
pedeapsă privativă de libertate.
Membrii acestui grup au anumite caracteristici: autocontrol scăzut; impulsivitate și
agresivitate; indiferență față de muncă/școală; tind să mintă sau să se laude; dorința de
afirmare și de aventură pentru a-i cucerii pe ceilalți cu orice preț; se compară față de alții
pentru a-și măsura propriile valori; fără idealuri; opoziție față de adulți;14 etc.

- Regulile și principiile grupului: care sunt regulile grupului? Care sunt

principiile de funcționare ale grupului? Care este valoarea adăugată a acestor reguli și
principii?

14
Foca, L.; Gulei, A.; Serea, A., op. cit., p. 6;

6
 În primele 5 minute din fiecare întâlnire le sunt citite membrilor regulile grupului, iar
apoi aceștia trebuie să semneze un tabel pentru a vedea că toți sunt de acord cu regulile și
pentru a ține evidența la prezență.
În cadrul acestor întâlniri toți participanții sunt egali; discuțiile și datele personale ale
membrilor sunt confidențiale; nu sunt permise criticile distructive, ci cele constructive; toți
din grup trebuie să se respecte reciproc; cei care nu vor să participe la activități nu sunt
obligați să o facă, însă trebuie să stea și să observe; nu se acceptă o întârziere mai mult de 15-
20 min; din totalul de 24 de întâlniri, minimul obligatoriu de prezențe este de 21; în cazul în
care o persoană lipsește, trebuie să anunțe; este interzisă prezența la întâlniri sub influența
alcoolului/drogurilor; telefoanele sunt permise, însă fără înregistrări video/audio; toată lumea
așteaptă să îi vină rândul pentru a vorbi și nu se bagă peste alți membrii. Principiile pe baza
cărora funcționează grupul sunt onestitatea, dezvoltarea, empatia, voința și răbdarea.
Puncte forte Puncte slabe
-Se lucrează cu o echipă multidisciplinară calificată; -Nivel scăzut de interes al unor părinți legat de soluționarea
-Se reintegrează tineri delincvenți în societate și se problemelor propriului copil;
contribuie la dezvoltarea lor; -Nu se organizează activități în aer liber;
-La final se obține o diplomă care îi ajută pe tineri să -Lipsa de dorință de a participa împreună cu grupul la
găsească loc de muncă și să fie angajați mai ușor. diferite activități.

SWOT
Oportunități
-Dezvoltarea mai multor grupuri de suport pentru această
categorie, în diferite locații;
-Existența unei colaborări cu școlile;
-Diferite oferte de proiecte europene.
Amenințări
-Având în vedere categoria persoanelor care fac parte din
grup, pot exista pericole la adresa echipei multidisciplinare;
-Pot apărea dispute, înafara întâlnirilor, între membrii (din
diferite motive), aceștia fiind impulsivi.

- Care sunt punctele forte/slabe ale grupului și care sunt

oportunitățile/amenințările funcționării grupului (SWOT)

Anexa 2. Analiza SWOT al grupului de suport

Resurse Resurse
Activități + perioada + responsabil disponibile interne/externe,
modul de atragere
Furia – Pentru a înțelege cum funcționează furia și să înțeleagă cum se poate Cei care participă
interveni astfel încât furia să nu se transforme în violență. Perioada: 2 întâlniri Tablă, sunt recompensați cu
(2h+2h=4h). Responsabil: asistent social. markere. dulciuri la sfârșitul
activității.

7
Tinerii sunt rugați să dea exemple de situații în care s-au înfuriat, iar acestea voi fi listate pe o tablă. Apoi, aceștia vor fi
întrebați dacă în situațiile listate este normal să te înfurii. Aceștia sunt întrebați ce comportament ar avea în situațiile
listate și se vor scrie și acestea pe tablă. Se vor citi toate exemplele și ca să înțeleagă cum funcționează furia și cum să
acționeze ca furia să nu devină violență, aceștia vor fi întrebați: ,,Cum ați reacționa, în mod diferit, în astfel de
situații?”, ,, Cum altfel credeți că s-ar comporta în aceste situații ceilalți membrii?”.
Ghid de utilizare a prietenilor – Pentru operaţionalizarea conceptului de În loc de un
prietenie. Perioada: 2 întâlniri (2h+2h=4h). Responsabil: asistent social. Coli A4, adolescent normal, se
pixuri. aduce vorba de
un ,,extraterestru”.
Tinerii sunt rugaţi să scrie pe o foaie, în echipe de 2-4 persoane, sfaturile pe care i le-ar da unui extraterestru
adolescent/unei extraterestre adolescente, care sunt începători în iniţierea şi menţinerea relaţiilor de prietenie pe Pământ.
Ideile echipelor se centralizează şi se realizează un ghid de utilizare a prietenilor. Pe acea foaie se vor afla următoarele
întrebări: ,,Ce înseamnă să fii prieten/ă cu cineva?”; ,,Cum iniţiem o relaţie de prietenie?”; ,,Cum menţinem o relaţie de
prietenie?”; ,,Putem avea prieteni de sex opus?”;,,Ce aşteptăm de la un/o prieten/ă?”; ,,Cum ne poate ajuta un prieten
într-o situaţie – problemă?”.

Nume-adjectiv – Optimizarea cunoaşterii de sine şi/sau a celorlalţi. Perioada: Fără materiale. Vom apela la
prima întâlnire (2h). Responsabil: asistent social. curiozitatea
participanților.
Participanţii stau pe scaune în cerc şi fiecare trebuie să-şi spună numele şi un adjectiv care îi reprezintă şi începe cu
aceeaşi literă ca şi numele lor (ex. Cristi cel Credincios). Apoi sunt rugați să spună 3 calități despre ei și să explice cele
spuse.
Vreau să merg la discotecă versus nu te las – Pentru a înțelege perspectivele Coli A4, Se va sta la ceai
diferite și să creeze premisele unei comunicări eficiente părinte – copil pe o creioane, împreună cu părinții
problemă curentă. Perioada: 2 întâlniri (2h+2h=4h). Responsabil: asistent culori. și membrii care
social. participă.
În această activitate vor fi chemați și părinții. Se formează cupluri părinte-copil și fiecare trebuie să își imagineze un
obiect pe care să nu îl denumească, ci doar să îl descrie în detaliu. Partenerul va desena obiectul în funcție de descriere,
fără ca cel care îl descrie să se uite. Întâi părinții vor descrie obiectul, iar apoi copilul. Când toți au terminat desenul, și-l
arată reciproc, verificând dacă au reușit să deseneze obiectul imaginat. Participanții vor fi întrebați cum s-au simțit în
acest exercițiu, ce anume le-a fost cel mai ușor sau dificil și care cred că a fost scopul exercițiului. Apoi se împart
participanții în 2 grupuri: părinți și copii. Părinții spun de ce nu ar lăsa copilul la discotecă; tinerii spun de ce este
important pentru ei să meargă la discotecă. Se listează răspunsurile pe coloane diferite părinți/copii. Apoi copiii vor fi
rugați să își spună părerea despre răspunsul părinților, iar apoi invers.
Controlul emoțiilor - Să identifice cât mai multe emoții, să înțeleagă că Un CD player,
experimentarea emoțiilor ne ajută să ne adaptăm contextului social, să difuzoare și Se aranjează locul în
înțeleagă schimbările care se produc în corpul uman atunci când trăim emoții, două melodii care se desfășoară

8
să înțeleagă importanța controlului emoțiilor. Perioada: 3 întâlniri scurte: una ședința ca și cum ar
(2h+2h+2h=6h). Responsabil: asistent social. rapidă și una fi o discotecă.
lentă.
Tinerii sunt rugați să se așeze în cerc. Se anunță că vor dansa și că sunt pregătite pentru acest lucru două melodii, fără a
menționa că una e lentă, iar cealaltă ritmată. În timpul dansului, se va bate din palme (după 10 de secunde), iar ei trebuie
să rămână “înghețați” în poziția în care se aflau în acel moment (5 secunde). După ce se bate din nou din palme, urmează
melodia lentă și se procedează la fel. Pe melodia rapidă, trebuie să danseze lent, iar pe cea lentă trebuie să danseze în
ritm alert. Aceștia sunt întrebați cum s-au simțit când: au trebuit să rămână înghețați și când a trebuit să schimbe ritmul.
Se repetă exercițiul și se reiau întrebările. Răspunsurile sunt listate, iar aceștia sunt întrebați de ce există diferențe între
cele două momente. Concluzia este că de data aceasta, emoțiile au fost mai diminuate ca intensitate deoarece au învățat
“regula” jocului. Situațiile noi de viață ne provoacă emoții mai mult sau mai puțin intense; odată cu experiența învățăm
să ne recunoaștem emoțiile și să le controlăm.
Se prezintă următoarea situație: ,,Într-o dimineață, când trebuia să meargă la școală, Mihai nu reușea să se mai trezească.
Deși mama lui a venit la el de mai multe ori și i-a cerut să se trezească, el adormea la loc. Într-un final, nervoasă, mama
l-a ridicat din pat și l-a trimis la baie să se spele certându-l îngrozitor. A ajuns la școală supărat pentru că nu dormise cât
și-a dorit și furios pentru că mama lui l-a certat atât de rău. Mergea încruntat, cu capul în jos și nu voia să vorbească cu
nimeni. Dar Ioana, buna lui prietenă care îl aștepta deja de un sfert de oră să vină să se joace cu ea, a și venit spre el: “În
sfârșit ai ajuns și tu! Hai să ne jucăm!” “Nu vreau!” i-a răspuns scurt, Mihai. Ioana însă l-a apucat de mână și-l trăgea
spre ea spunând “Ba da! Ba da!”. Atunci, Mihai, așa nervos cum era, a împins-o tare și Ioana a căzut pe ciment și s-a
lovit foarte tare la cap.”. Ioana nu l-a ascultat pe Mihai atunci când i-a spus că nu vrea să se joace și nici nu i-a remarcat
limbajul nonverbal prin care băiatul îi comunica acest lucru. Întrebări: L-a observat Ioana pe Mihai că era supărat? L-a
auzit Ioana pe Mihai atunci când i-a spus că nu vrea să se joace cu ea? Mihai nu își dăduse seama că, de fapt, nu Ioana îl
înfuriase, ci tot ce se întâmplase cu el în acea dimineață până să ajungă la școală. Mihai era supărat pe Ioana? Dar de ce
era Mihai supărat? Ce-ar fi făcut Ioana dacă îi observa corect starea lui Mihai? Cum ar fi trebuit Mihai să reacționeze la
insistențele Ioanei? Ce ar trebui să facă Mihai acum? Concluzia este că este firesc să ne simțim furioși uneori, furia este o
emoție normală, însă este important să ne dăm seama de ceea ce trăim pentru că, altfel, riscăm să rănim chiar și persoane
care ne sunt dragi.
Comportamentele delincvente au consecințe - Să conștientizeze consecințele Cei care participă
pe termen scurt, mediu și lung a comportamentelor delincvente asupra Fără materiale. sunt recompensați cu
persoanelor care manifestă astfel de comportamente și asupra victimelor. dulciuri la sfârșitul
Perioada: 2 întâlniri (2h+2h=4h). Responsabil: asistent social. activității.
Pentru început, se verifică dacă cei prezenți știu la ce anume se referă comportamentele delincvente și se solicită
exemple de astfel de comportamente (exemplele vor face referire la comportamente și nu la persoane. Vor fi evitate
exemplele de copii etichetați ca fiind delincvenți). Tinerii trebuie să fie împărțiți în 4 grupuri, iar apoi se prezintă
următoarea situație: ,,Marian este un copil care provine dintr-o familie săracă și are mulți frați. De multe ori, Marian
venea la școală fără pachetul de mâncare. Într-o zi, când avea 13 ani și era la școală flămând, Marian a văzut cum Mariei,

9
colega lui, i-au căzut niște bani din buzunar. S-a dus, i-a luat și, în timp ce se îndrepta spre Maria să-i returneze banii, se
gândea ce covrigi crocanți și-ar putea cumpăra cu banii ăia și nu i-a mai dat înapoi. Zi după zi, a observat că mai mulți
colegi de clasă veneau cu bani de acasă și-i țineau în hainele agățate în cuierul clasei. Așa că Marian a început să bage
mâna în buzunare și să fure bani pentru mâncare: “Ei au destul… eu n-am ce mânca!”, gândea el. Dar după un semestru
de școală, copiii au început să-și dea seama că este un hoț la ei în clasă și să-și țină banii cu ei. Anii au trecut și Marian a
învățat să fure și de la oamenii din autobuze. Acum are haine frumoase, își permite să meargă chiar și la discotecă. La
vârsta de 17 ani a fost prins de poliție în timp ce jefuia o casă. Acum se află la tribunal și riscă o pedeapsă cu închisoarea
de până la 2 ani.”. Grupurile sunt părți reprezentative într-o sală de judecată: grupul 1 va reprezenta acuzarea; grupul 2 –
apărarea; grupul 3 – martorii acuzării și grupul 4 – martorii apărării. Timp de 10 minute, fiecare grup va trebui să
identifice 5-7 argumente corespunzătoare rolului său. Grupurile aleg câte un reprezentant care să citească argumentele.
După ce acestea au fost citite, membrii fiecărui grup sunt rugați să spună cum s-au simțit în rolul desemnat. Activitatea
arată faptul că ceea ce poate începe cu un mic furt poate avea consecințe pe termen mediu asupra victimelor (copii care
au fost pedepsiți de părinți pentru că nu au avut grijă de banii lor, etc.), dar și pe termen lung: ce se poate întâmpla cu
viitorul lui Marian dacă primește amendă, primește o sentință de muncă în folosul comunității sau primește o pedeapsă
cu închisoarea. Întrebări: Presupunem că: 1 an - termen scurt, 3 ani - termen mediu și 5 ani - termen lung. Care ar fi
consecințele asupra lui Marian pentru fiecare perioadă dacă ar primi o amendă? Dar dacă ar primi o sentință de muncă în
folosul comunității? Sau o pedeapsă cu închisoarea? De asemenea, se introduce perspectiva victimelor comportamentelor
lui Marian prin întrebări presupunând că: 1 an - termen scurt, 3 ani - termen mediu și 5 ani - termen lung. Care ar fi
consecințele asupra victimelor comportamentelor lui Marian pentru fiecare perioadă?

Observații
Furia - Se va menționa definiția furiei: ,,Furia este o emoție normală și puternică de enervare, supărare, nemulțumire sau
de ostilitate.”
Ghid de utilizare a prietenilor -
Nume-adjectiv -
Vreau să merg la discotecă versus nu te las - Să observăm că atunci când comunicarea este unilaterală pot exista
diferențe de interpretare. Se va schimba subiectul de vorbă la cealaltă întâlnire.
Controlul emoțiilor -
Comportamentele delincvente au consecințe - Scopul acestui exercițiu NU este de a simula un proces și de a oferi un
verdict, ci de a conștientiza consecințele comportamentelor delincvente din perspective diferite. Se schimbă povestea
după fiecare întâlnire.
Aprecierea
riscului (1-4,
Descrierea riscului 1 Soluții pentru prevenire Responsabil Observații

probabilitate
mică, 4

10
 probabilitate
mare)
Neîndeplinirea 1 Echipa multifuncțională va fi Echipa -
scopului propus atentă să facă activitățile și tot multifuncțională
pentru grup; ce tine de competența lor pentru
a-i face pe participanți să
înțeleagă și să se dezvolte;
Insulte, neînțelegeri 2 Evitarea sentimentului de Echipa -
între cei din grup; competitivitate între participanți multifuncțională
Neprezentarea 3 Activitățile să fie cât mai Echipa Aceștia trebuie să
membrilor la întâlniri; relaxante și creative, pentru a-i multifuncțională simtă că nu sunt
atrage. De asemenea, obligați. Trebuie să
regulamentul va fi citit și fie conștienți că îi
explicat, ca membrii să ajută în viitor
înțeleagă că au dreptul la max. 4 diploma primită.
absențe pentru obținerea
diplomei.
Supraîncărcarea 2 Informațiile vor fi spuse cât mai Echipa -
participanților cu scurt și simplu, ca toți să multifuncțională
informații înțeleagă și să rețină
Anexa 3. Activități

- Evaluarea riscurilor: care sunt principalele riscuri și cum sunt acestea adresate

Anexa 4. Evaluarea riscurilor.

- Evaluarea grupului: care sunt criteriile pentru a evalua dacă activitatea pe care
am desfășurat-o este de succes? Cum sunt colectate informațiile de care avem nevoie?
Propuneți un plan succint de monitorizare și evaluare.
După ce perioada de 6 luni se termină, iar participanții își primesc diplomele, va avea
loc evaluarea și monitorizarea participanților pentru a vedea dacă activitatea desfășurată a
fost de succes. Criteriile care ajută la observarea reușitei acestui grup de suport sunt:
integrarea în societate, relație mai strânsă cu familia, găsirea unui loc de muncă, continuarea

11
studiilor (pentru cei care au abandonat școala), lipsa pornirilor delincvente. Pentru evaluarea
acestor criterii, asistentul social împreună cu psihologul, vor face o vizită la domiciliul
fiecăruia pentru a discuta cu fostul membru al grupului și cu familia acestuia. De asemenea,
se pot afla informații și de la locul de muncă al membrului/școală sau de la prietenii acestuia.
Monitorizarea poate fi făcută trimestrial pe o perioadă determinată stabilită conform
precizărilor legale cu referire la standardele aferente serviciului social. Asistentul social
completează o fișă care cuprinde numele beneficiarului și a celor din familie, ce probleme
există în prezent și cum pot fi acestea rezolvate, modalitățile de relaționare intrafamilială,
părerea familiei și beneficiarului legat de situația prezentă, dezvoltarea fizică și psihică a
beneficiarului, detalii privind situația școlară.
Evaluarea va fi socială, psihologică și educațională. Evaluările vor avea loc
trimestrial. Vor fi notate rezultatele evaluării, nevoile identificate, servicii recomandate și
data evaluării.

Bibliografie

- Asociația ALEG, ,,Ce este un grup de suport?”. Preluat de pe http://aleg-

romania.eu/wp-content/themes/Aleg/documents/Grup_de_suport.pdf la data de 02.12.2021;

- Buzducea, D. (2010) ,,Asistența socială a grupurilor de risc”, editura Polirom Iași;

12
 - Creează Professional, ,,Managementul de caz în asistența socială”. Preluat de pe
https://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/MANAGEMENTUL-DE-CAZ-IN-
ASISTEN359.php la data de 02.12.2021 ;

- Foca, L. (2016), Ghid de prevenire a delincvenței juvenile, editura Terre des

Hommes, Chișinău;

- Foca, L. (2006), Gulei, A.; Serea, A., ,,Metode și tehnici de prevenire a delincvenței
juvenile”, Iași;

- Fondul Social European (2012) Suport de curs - Rolul asistentului şi lucrătorului

social în cadrul serviciilor furnizate de administrația publică locală, Alba-Iulia;

- Institutul de Reforme Penale, ,,Ce este delicvența juvenilă și care sunt motivele
apariției ei?”. Preluat de pe http://irp.md/news/519-ce-este-delicvena-juvenil-i-care-sunt-
motivele-apariiei-ei.html la data de 10.12.2021;

- Popa, M. (2021) Curs 2 – Particularități ale asistenței sociale la nivel de grup,

București;

- Toma, C., M. (2020) ,,Reintegrarea psiho-educațională a tinerilor delincvenți din

sistemul penitenciar românesc”, Revista de Practică Penitenciară, nr. 3.

Anexe

- Anexa 1. Arborele problemei – Delincvența juvenilă;

- Anexa 2. Analiza SWOT al grupului de suport;

- Anexa 3. Activități;

- Anexa 4. Evaluarea riscurilor.

13