Teorii clasice și moderne în AS

Teoriile clasice  Teorii împrumutate (sec. XIX) din alte discipline (din psihologie,
sociologie, antropologie, etc.): psihanaliza, teorii comportamentaliste, teorii umaniste, etc.

Teoriile moderne  Teorii specifice AS. Își au originile în practica de specialitate:

teoria rezolvării de probleme, intervenția în criză, etc.

Tipuri de teorii Teorii ,,formale’’ Teorii ,,informale’’

T. despre ceea Descrieri oficiale înregistrate
ce e AS care definesc natura și scopurile
bunăstării
Ex. patologia personală,
feminismul, etc
T. despre cum Sunt scrise asupra practicii. Sunt
se face AS aplicate deductiv. Sunt niște idei
generale care pot fi aplicate în
situații particulare
Ex. terapia familială, lucrul în grup neînregistrate asupra practicii pe
T. privind lumea T. ale științelor sociale și date
clientului empirice (exclusiv din
experiența personală)
Ex. asupra personalității,
căsătoriei, familiei, etc
Inducție  Generalizarea din
exemple particulare.
Deducție  Concluzionarea despre
o situație particulară plecând de la o
teorie generală.
Valori morale, politice compuse de
practicieni pentru a defini
,,funcțiile’’ AS
T. derivate inductiv din situații
particulare. Pot fi testate pentru a
vedea dacă se aplică unor situații
particulare; sunt și teorii
baza experienței.
Utilizarea experienței ale
practicienilor
Ex. familia ca instituție, calitatea de
bun părinte, etc.
Deci, inducția și deducția, le
permite AS să îmbunătățească
teoriile prin propria practică.

Exemplu: O persoană aflată pe moarte este deprimată:

-Deducția: Judeci că în curând acea persoană va accepta moartea.
-Inducția: Permite preluarea ideilor dintr-un caz particular și se testează aceste
idei pentru a vedea dacă se aplică și altor circumstanțe.
 Teorii macrosociale Teorii microsociale
Explică natura și rolul asistenței sociale în Descriu interacțiunile dintre asistenții sociali
cadrul societății și beneficiari

De ce este nevoie de teorii în practica de AS?:

-Oferă AS o viziune organizată asupra fenomenelor și realităților sociale;
-Ne ajută să descriem, explicăm și să controlăm situațiile sociale;
-Dezvoltă instrumente de lucru din cadrul procesului de intervenție;
-Conferă o anumită siguranță asistentului social;
-Oferă o justificare a intervențiilor practice;

În AS, termenul ,,teorie’’ acoperă 3 posibilități diferite:

-Modelele descriu ce se întâmplă în practică într-o gamă variată de situații, astfel încât
extrag anumite modele de activitate care oferă practicii consistență. Modelele ajută să
organizezi modul de abordare a unei situații complicate. Ex. practica centrată pe
sarcină.
-Perspectivele exprimă punctele de vedere asupra lumii. Perspectivele te ajută să te
gândești intr-o manieră organizată asupra ceea ce se întâmplă. Aplicând perspective
diferite, poți vedea situațiile din puncte diferite de vedere. Ex. teoriile feministe,
teoriile sistemelor.
-Teoria descriptivă explică de ce o acțiune produce anumite consecințe. Unii autori
păstrează termenul ,,teorie’’ pentru idei care oferă acest tip de explicație cauzală.
Pentru ei, teoriile trebuie să spună ,,ce funcționează’’. Ex. teoria cognitiv-
comportamentală.

Etape ale dezvoltării teoriei în AS

1. Investigarea
Asistentul social era un investigator, ,,culegător’’ de fapte și mai puțin un creator, un
constructor social. AS era definită ca ,,arta de a ajuta’’, ca ,,folosirea bunului simț în situații
dificile’’
2. Psihanaliza
 Mută accentul de pe latura practică pe cea psihologică. Comportamentul e rezultat al
producerii unor evenimente din copilărie. Reprezintă perioada în care psihanaliza era cea
mai utilizată teorie, metodă şi tehnică în asistenţa socială, psihologie, psihiatrie şi nu
numai.

3. Școala de diagnoză și funcționalism

A apărut prin anii 30. Comportamentul este determinat nu doar de factori psihologici, ci
și de factori externi, de contexte și experiențe sociale.

4. Achiziționarea

Această etapă începe din anii 60. Asistenții sociali “vânau” tot felul de teorii, de la noua
psihologie freudiană, la teoria învăţării şi dezvoltării personale până la teorii sociologice. Sunt
încercări forțate de a împrumuta teorii din alte discipline (teoriile clasice).

5. Inventarierea

Inventarea teoriilor. Stabilirea gradului de eficiență a acestora.

6. Unificarea teoriilor

Convingerea că toate teoriile aveau un scop comun.

7. Clasificarea teoriilor AS

Se recunoaşte existenţa mai multor teorii utile in practica asistentei sociale, a unui
„imperiu” al teoriilor în domeniul asistenţei sociale. Se introduce conceptul de paradigmă ce
reprezintă suma teoriilor, credinţelor, valorilor şi metodelor care alcătuiesc un punct de
vedere.

 Teorii centrate pe individ:

- Teorii psihodinamice
- Teorii comportamentaliste
- Teorii ale învățării sociale
- Teoria cognitivă
- Teoria intervenției încriză
- Teoria centrată pe sarcină
- Teoria centrată pe client
- Teoria gestaltistă
- Teoria transpersonală
 Teorii care se referă la individ în cadrul societății:
- Rezolvarea de probleme
- Teoria sistemică și ecosistemică
- Teorii psihosociale
- Teoria pledării cauzei
- Teoria comunicării
- Teorii organizaționale
- Teorii de grup social
- Teoria rolurilor sociale
- Teoria abilității sociale