Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice

Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane
Specializarea Asistență Socială

Introducere in Asistenta Sociala

Tema: Sistemul de cunostințe, valori, abilitățiti și deprinderi practice în Asistența Socială

Studenți: Cernit Rozerina
Sîrbu Ilinca
Archip Florentina
Antonaș Carmen
Profesor coordonador: asistent univ. Alexandra Damaschin Anul I, grupa 1

Iași, 2023
 CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………….3
I. Teorii de baza………………………………………………………………………......4
II. Valorile……………………………………………………………………………………14
2.1. Valorile unui asistent social…………………………………………………..15
2.2. Valorile profesionale…………………………………………………………………16
2.3. Sistem de valorile specific asistentului social………………………….....18
2.4. Valorile asistentului social………………………………………………………....22
2.5. Deprinderi de lucru în asistența socială………………………………….....23
III. Abilitati practice in munca de zi cu zi a asistenului social………….......25
1.1. Abilități ale asistentului social……………………………………………...........26
1.2. Exigente de practica……………………………………………….............................29
1.3. Aplicarea abilitati tehnice………………………………………………………………...30
IV .Competențe profesionale si deontologie………………………………………33
1.1. Competențe profesionale…………………………………………………………..33
1.2. Trepte de competență profesionala……………………………..............38
1.3. Roluri profesionale………………………………………………………...........40
1.4. Deontologie……………………………………………………………………………….42
Bibliografie………………………………………………………………………………..43

2
Introducere
Obiectivele tematicii :

să descoperim valorile asistentului social

să analizam abilitățile practice ale asistentului social în viața de zi cu zi

ce prevede codul deontologic

care sunt etapele de pregătire ale asistentului social

3
I Teorii de bază

1. Transferul învățării
Transferul învățării se referă la posibilitatea de a folosi ideile și
cunoștințele câștigate dintr-o arie a practicii în alta (Cree și Macaulay,
2000). Oamenii vorbesc de cele mai multe ori despre transferul ideilor
de la o țară la sau o cultură la alta, de la o profesie la alta sau de la o
tradiție intelectuală la alta. Transferul învățării are rol de mutare a unei
idei dintr-un domeniu in altul.

4
2. Registrul de teorii: selecție sau electicism
2.1 Cum să folosești selcția
• agențiile specializate pot folosi domeniul unei teorii, de exemplu un
adăpost pentru femei poate utiliza în mod explicit teoriile feministe;
• în agențiile generale, asistenții sociali pot, la nivel individual, dar mai
probabil în nivel de grup, să decidă asupra utilizării unei anumite teorii
în mai mare profunzime cu oamenii potriviți;
• cum mulți asistenți lucrează în instituții multidisciplinare, ei trebuie să
folosească și să înțeleagă ceva din teoriile similare abordărilor altor
profesoniști.

5
2.2 Cum să fii electic
• asistenții sociali vor lucucra cu clienții în funcție de standardele
profesionale și ale agenției;
• pe baza acestor standarde, vor folosi teorii respectând preceptele
echipei lor și acestea vor fi adaptate pe măsură ce apar idei noi;
• deși există un model fundamental teoretic, acesta poate varia prin
folosirea unei game de concepte din diferite teorii privind practica.

6
 3. Cunoașterea procesuală și gândirea reflectivă, reflexivă și critică
3.1 Cunoașterea procesuală- privitoare la modul în care profesioniști
iau decizii și judecă lucrurile, ajută din ce în ce mai mult în această
privință. Sheppard și colaboratorii săi (2000) au publicat un studiu
empiric, unde asistenți sociali urmăresc 2 procese:
estimare critică- presupune atenția concentrată, chestionare a
informațiilor, realizarea de deducții cauzale; asistenții sociali trebuie
știe ce se întâmplă și să înțeleagă (Sheppard, Rayn, 2003).
ipotezele sunt parțiale iar asistenții sociali trebuie să decidă care
intervenții și proceduri legale sau administrative sunt cerute.

7
3.2 Gândirea reflectivă -își are originea în cercetările lui Argyris și Schon
(1974; 1983; 1987). Aceasta caută o modalitate de a reprezenta
realitatea modului în care profesioniști folosesc cunoașterea în munca
cu oamenii. Gândirea reflectivă a fost folosită și dezvoltată în mod
sistematic, în învățământul pedagogic, de asistență medicală și de
asistență socială.

8
Existând astfel trei etape (Goodman 1984):
reflecția pentru a atinge obiective specifice, cum ar fii acomodarea cu
practicile politice ale agenției;
reflecția asupra relației dintre principii și practică- aria unde teoria
asupra practicii devine integrată în practică;
reflecția privind preocupările etice și politice, relevante pentru
practica critică și feministă, incluzând și preocupări politice de la toate
teoriile.

9
3.3 Gândirea reflexivă- Parton și O Byrne (2000) descriu reflexibilitatea
ca o metodă de a răspunde unicitații a fiecărui individ. Ne face să
analizăm în profunzime diferitele scenarii. Este o gândire lentă, calmă,
opusă impulsivității.
Finlay (2003) identifică următoarele modalități de a fi reflexiv:
introspecția- cercetarea propriei minți pentru a înțelege cum și de ce
gândim;
reflecție intersubiectivă- reflecție comună cu participanții;

10
crearea unor sisteme pentru colaborare reciprocă- unde procedeele
pot fii stabilite de comun acord;
folosirea reflexivității drept critică socială- unde s-a lucrat în mod
reflexiv reprezintă o critică față de cei care nu și-au dat osteneala să
lucreze la fel ;
folosirea reflexivității ca deconstrucție ironică- în care procesul de
gândire comună identifică puterea și autoritatea oamenilor care a
afectat neutralitatea.

11
3.4 Gândirea critică- gândirea reflexivă dă naștere găndirii critice, care
ne permite să ne distanțăm de fapte, să analizăm situațiile, să cântărim
avantajele și dezavantajele. Se separă de bunul simț și intră în conflict
cu ceea ce este considerat de la sine înțeles.
Payne și colaboratorii (2002), reflectând la o abordare a științelor
sociale mai critică, au stabilit următoarele principii ale practicii critice:
identificarea situații de deschidere și nesiguranță;
oportunități pentru a extinde abilitatea personală către relații
colective și schimbare socială;

12
atent la folosirea limbajului;
atent la cine are puterea și o folosește pentru a stabili prioritățile;
examinarea conținutului judecăților și evaluărilor, și metode realizării;
analiza ideologică care stă la baza anumitor servicii și decizii;
abordarea tehnicii detaliului asupra unei situații;
dezvoltarea unei imagini generale asupra celor întâmplate;
siguranța înțelegerii perspectivei si a contextului.

13
II. Valorile unui asistent social

• Valorile asistentului social vor influența deciziile

pe care le va lua acesta în ce privește alegerea
do- meniului propriu de intervenţie

14
2.1 Valorile unui asistent social
• Un temperament calm-tonul și inflexiunile vocii, calitatea și fluența
vorbirii noastre trebuie să insufle încredere și sprijin.
• O atitudine noncritică- Este necesară o atitudine deschisă, de
înțelegere necondiționată, de înțelegere a situației , de valorizare și
de încurajare.
• Conștiința de sine-o conștiință de sine bine conturată ajuta asistentul
social să clarifice toate aceste neconcordanțe care pot să apară între
standardele profesionale și dificultățile personale.
• Obiectivitate-în situațiile în care beneficiarii se prezintă la serviciile
de asistență socială cu povești de viață unice, asistentul social trebuie
să fie obiectiv în evaluările necesare rezolvării cazului respectiv. 15
2.2 Valori profesionale
• Furnizarea de servicii în beneficiul clienților-Scopul principal al activității
asistentului social este acela servicii de a asista persoanele aflate în
dificultate, implicându-se în identificarea, înțelegerea, evaluarea corectă şi
soluționarea problemelor sociale.
• Justiția socială-Asistenții sociali promovează principiile justiției sociale.
• Demnitatea și unicitatea persoanei-Asistenții sociali respectă și promovează
demnitatea unicitatea individului, unicitatea şi valoarea fiecărei persoane.
• Autodeterminarea-Asistentul social respectă și promovează dreptul
clienților la autodeterminare.
16
• Relații interumane-Asistenții sociali recunosc importanța fundamentală
a relațiilor interumane și le promovează în practica profesională.
• Integritate-Asistenții sociali acționează cu onestitate si responsabilitate,
în concordanță cu misiunea profesiei şi cu standardele profesionale.
• Competența-Asistenții sociali trebuie să-și desfășoare activitatea numai
în aria de competență profesională definită de licența, de expertiza şi de
experiența lor profesională.

17
2.3 Sistemul de valori specifice Asistenței Sociale

• Valori orientate spre individ;

• Valori orientate spre comunitate sau grup;
• Valorile asistenței sociale și statusul asistentului social .

18
Valori orientate spre individ
a) demnitate individuală;
b) respect față de persoană,
c) viața privată", intimitate,
d) dreptul de opțiune,
e) confidențialitate,

19
Valori orientate spre comunitate
a) respect față de tradițiile și modelul cultural focal;
b) cooperarea cu actorii locali ai asistenței sociale „moștenite":
c) adaptarea, in comunitate, a abilităților asistenței sociale moderne;
d) dreptul de alegere (opțiune) al familiei
e) dreptul la autonomie al comunității
f) dreptul la protecție socială de orice risc, abuz, violență etc.

20
Valori orientate spre comunitate sau grup
• a)contracararea impactului discriminări eventuale în raport cu sexul,
vârsta, handicapul, starea materială etc. asupra formei de in intervenție
a serviciului

21
 2.4 Valorile asistenței sociale
În asistența socială valorile au o importanță deosebită în raport cu:
• Statutul şi misiunea profesiei de asistență socială,
• Relația dintre asistentul social și client/beneficiar/asistat, colegi şi
membrii societăţii,
• Metodele de intervenție folosite de asistentul social,
• Rezolvarea dilemelor etice din cadrul practicii de asistență socială.

22
2.5 Deprinderi de lucru în asistență socială

• Comportamentele de preocupare-comportamente nonverbale ce

demonstreză că asistentul social ascultă beneficiarul
• Reafirmare si parafrazare-repetarea conținutului aceea ce spune
beneficiarul
• Discernarea sentimentelor-identificarea emoțiilor resimțite de
beneficiar pe baza comportamentului verbal sau nonverval .
• Încrederea în sine-un asistent social trebuie sa se considere eficient,
să aibă încredere în propriile forțe și în propria pregătire.
23
• Abilitatea de a empatiza și preocuparea sinceră pentru
celălalt-empatia ajută asistentul social să stabilească o legătură
cu beneficiarul. Capacitatea asistentului social de a manifesta
căldura și interes față de beneficiar va încuraja încrederea și
deschiderea acestuia.
• Răbdarea-un asistent social trebuie să aștepte cu răbdare și să
nu forțeze sau să impună valori și păreri.

24
III.Abilitațile practice în munca de zi cu zi ale
asistentului social
• Plecând de la o bază solidă de cunoștințe teoretice și ghidat de
valorile și atitudinile profesionale, asistentul social colaborează cu
clientul în realizarea unei serii de activități, respectând o metodologie
specifică, în scopul atingerii anumitor obiective.​
• Aceste activități impun dezvoltarea unor abilități și deprinderi, acest
lucru permite asistentului social să-și dezvolte ulterior abilități
avansate, esențiale pentru lucrul cu populații sau clienți specializați.
• Pregatirea profesională a asistentului social trebuie sa fie într-un
proces continuu de perfecționare”(Salomea Popoviciu, Deontologia
profesiei de asistent social)

25
1.1 Abilitățile asistentului social- Funcții

• Cunoștințele științifice, valorile și abilitățile constituie temelia

intervenției asistentului social, reprezentând elementele esențiale
care alcătuiesc metoda unificatoare a intervenției acestuia.
• Abilitățile dobândite de asistentul social vor face mult mai ușoară
cercetarea acestuia, precum și relaționarea cu clientul

26
Tipuri de abilități

• Abilități cognitive - capacitatea de a folosi experiența anterioară din

domeniul asistenței sociale
• Abilități interpersonale - ascultarea activă
• Abilități decizionale- capacitatea asistentului social de a lua decizii în
numele beneficiarului în caz că situația o impune , sau la solicitarea
beneficiarului
• Abilități administrative și de organizare- capacitatea asistentului social de
a-și organiza activitatea atat în munca de birou, cat și în munca de teren
• Abilități de valorificare a muncii - asistentul social trebuie să își valorifice
rezultatele muncii, să își creeze o imagine pozitivă.
27
Abilități de bază

• Anumite abilități sunt de natură individuală și fac parte din sfera personală
a asistentului social; acestea sunt cunoscute sub denumirea de "abilități de
relaționare". Ele includ capacitatea de a asculta, de a răspunde, de a
comunica, de a clarifica, de a accepta, de a critica, de a se confrunta și de a
înțelege, printre altele.
• Alte abilități sunt de natură metodologic-profesională și presupun
capacitatea de a identifica probleme, de a evalua nevoi, de a investiga, de a
prelucra informații, de a planifica activități, de a colabora în echipă, de a
realiza cercetare științifică, de a redacta comunicări științifice, de a gestiona
un caz, și altele. Cu toate acestea, lista de abilități și deprinderi
fundamentale în asistența socială este extrem de complexă, iar clasificările
posibile sunt variate.
28
 1.2. Exigențe de practică
• Conform lui George Neamțu, există 10 exigențe de practică ce funcționează împreună cu
abilitățile de bază ale unui asistent social, din care am selectat astfel:
• Relația cu clientul trebuie să respecte principiul diversității umane
• În activitatea asistentului social, acesta trebuie sa își mențină obiectivitatea, care implică şi un
anume grad de implicare emoţională controlată
• preocupările profesionale faţă de client trebuie să cuprindă toate componentele exprimării
acestuia: biologice, psihologice, sociale (tratarea persoanei ca întreg)
• Trebuie evitate judecăţile, stigmatizările. Trebuie descoperite punctele tari şi comportamentele
constructive concomitent cu acceptarea slăbiciunilor şi comportamentelor distructive ale
clientului (până la urmă, scopul este de a realiza o schimbare pozitivă), acest aspect ține și de
dimensiunea pe care asistentul social o oferă clientului, aceasta trebuie sa fie una protectivă
• Orice activitate trebuie să plece de la principiul individualizării clientului (informații despre
client); fiecare client este unic, are ceva special.

29
1.3. Aplicarea abilităților, tehnici
• Ascultarea active- Oferirea informațiilor, reflectarea conținutului
• Empatia-Reflectarea sentimentelor
• Ascultarea activă- este considerată deseori și tehnică, presupune
prezența fizică, psihologică, socială, emoțională a asistentului social
dar și observarea aspectelor importante cum ar fi comportamentul,
tonul vocii, expresiile faciale etc.
• Empatia- este o abilitate de comunicare ce presupune ca asistentul
social să simtă emoțiile clientului ca pe unele proprii, pentru a putea
înțelege cu adevărat ce simte acesta, dar și pentru a oferi claritate
acestuia, filtrandu-le printr-o rațiune neafectată de situație.

30
Exemple ale unor atitudini

• Nondiscriminarea- presupune abilitatea asistentului social de a nu

critica , cu atât mai puțin de a discrimina beneficiarul
• Atitudinea suportivă- abilitatea asistentului social de a ști când este
necesar sa sprijine beneficiarul în alegerile lui, și când nu
• Atitudinea pozitiva- abilitatea asistentului social de a avea o atitudine
pozitivă, indiferent de negativitatea situației sau a subiectului
discutat.
• Deschiderea/ Disponibilitatea- abilitatea asistentului social de a fi
deschis în a asculta noi întâmplări din viața beneficiarului, dar și de a
fi disponibil în majoritatea timpului, în caz de urgență.
31
De reținut!

• Pe lânga abilitățile menționate pâna acum, asistentul social trebuie să

dețină și abilități tehnice precum: abilităţi de studiu (colectarea
datelor) , abilităţi de diagnoză/evaluare a nevoilor, abilităţi de
intervenţie/tratament; - abilităţi de intervievare; să posede cunoştinţe
şi abilităţi de utilizare a informaţiei, de monitorizare şi evaluare a
rezultatelor; să cunoască rolul şi modul de funcţionare a
organizaţiilor/instituţiilor de asistenţă şi protecţie socială: obiective,
politici, proceduri;

32
IV. Competențe profesionale și deontologie
1.1. Competențe profesionale :
Pe lânga abilitățile și valorile pe care trebuie să le întruneasca un
asistent social, acesta trebuie să dețina și compețente profesionale, iar
conform lui Dustin ,,modul de intervenție a multor asistenți sociali arată
faptul ca aplicarea procedurilor nu este pasivă, ci ei contribuie active la
modul de adaptare”. (Dustin 2006, p. 310)
Conform lui Payne, există câteva activități ale asistentului social ce
necesita dezvoltarea diferitor tipuri de intervenții:

33
1. Evaluarea planului de urgența (difera în funcție de situație și
încrederea beneficiarilor, dorința lor de cooperare cu asistentul).
-asistentul social se asigură că beneficiarul e în siguranță și în afara
oricărui pericol
-au fost eliminați factorii de risc
- în asemenea caz asistentul social nu are timp pentru a parcurge toate
etapele procedurii standard, ci are doar o ipoteză referitoare la acea
disfuncție și un cadru legislativ care permite instituirea planului de urgența
-foloseste resursele comunitare
- identifică comportamentul ce determină urgența și modul de afectare
a vieții personale

34
2. Evaluarea complexă a situației și identificarea nevoilor
-pentru acest lucru, se apelează la contextual socio-familial:
• dacă beneficiarul vrea să fie ajutat
• care ementalitatea familiei sale, care sunt resursele lor
• Care este gradul de integritate în comunitate
• Daca are un loc de muncă
• etc

35
3. Planificarea si implementarea intervenției
-să aibă cunoștințe în aplicarea strategiilor conforme cazului de față
-să dea o claritate situației
-să asigure progresul situației /beneficiarului
-să stabilească interventia (asistentul social trebuie să fie competent, să
aibă cunoștințe din mai multe domenii,pentru a corela informația și pentru
a mobiliza membrii echipei de lucru)

36
4. Monitorizarea :
-revederea planului
-colectarea informației
- Supervizarea beneficiarului pană la atingerea obicetivelor
5. Evaluare finală și postservicii :
-cazul este orientat către alte servicii

37
1.2. Trepte de competență profesională :
Se face în baza unor criterii de departajare, ce au la bază iîn principal nivelul de experiență
I. Asistent Social debutant:
Îndeplinește normele formării profesionale
Are o experiență 0-1 an
Are aviz de exercitare de la CNASR
II. Asistent Social practicant :
Indepliineste normele formării profesionale
Experiență de 1 an +
Cu excepția celor ce au deja atribuții în domeniul asistenței sociale sau urmează /au
finalizat deja studii în domeniu
III. Asistent social specialist:
1-5 ani experiență
Poate profesa in domeniul privat sau în domeniu public

38
DE REȚINUT !!!!
Formarea niciunui curs înafara de cele avizate de CNASR sau Universitate , NU
îți dă dreptul de a profesa in domeniu
-chiar si după Masterat, pentru un asistent social formarea nu se termina
niciodată, căci este un domeniu inovator, cu care trebuie să știi pasul, astfel
CNASR și alte organizații avizate de Colegiu îți pun la dispoziție nenumarate
cursuri de formare continuă
-pe langa CNASR, există Institutul Național de Asistentă Socială ce are rolul de
a:
Pregăti asistenții sociali
Asigură metodologia de cercetare
Stabilirea normelor de pregătire non-discrimatorii
Respectarea codului deontologic
etc
39
1.3 Roluri profesionale in diverse domenii ale asistentei sociale
Un asistent social poate fie cumula mai multe roluri in functie de specializarile/pregatirea pe care o
are, fie trece de la un domeniu la altul ,in conformitate cu prevederile legislative.
Acesta poate fi :
-consilier
-asistent social in centrele de zi pentru varstnici/copii/adulti/etc
-asistent social comunitar
-asistent social in ONG-uri,organizatii cultural-religioase
-asistent social la serviciul de probatiune
-asistent social in penitenciar
-asistent maternal
-supervisor in serviciile sociale/inspector
-manager de caz
-mediator pentru resocializare
- ,,family planner and well-life being”
-etc
40
In toate aceste domenii este nevoie de aceleasi competente profesionale
de baza pe care toti trebuie sa le avem in orice domeniu al asistentei
sociale nu am lucra, dar pe langa cele de baza, sunt necesare si abilitatile
particulare fiecarei nise in parte
Competentele profesionale de baza sunt:
-evaluarea si prioritizarea nevoilor
-comaterea discriminarii
-observarea+ diagnoza
-stabilirea factorilor de risc ,abuz si violenta

41
1.4. Deontologia :
-codul deontologic este un ansamblu de norme și rigori ce reglementeaza
o profesie, cuprinde bune practice ce au menirea de a menține disciplina
Exista o serie de reguli/norme ale deontologiei :
-confidențialitatea
-non-discriminarea
-consimnțământul beneficiarului
-autodeterminarea
-interzicerea contactului fizic și relațiile sexuale cu beneficiarul sau cei
implicate in caz
-evitarea conflictului de interese

42
BIBLIOGRAFIE
Sandu,M. Protectie umana prin control social. Bazele saufundamentele asistentei sociale modern, in ,,Sociologia la
Alma Mater Iassiensis. In honorem Vasile Miftode “ ( coord. Cristina Gavriluta) Iasi: Editura Universitatii ,,
Alexandru Ioan Cuza “ din Iasi
,,Fundamente ale Asistentei Sociale , pp.42,45,51-87”. Miftode, V. (2003). ,,Tratatul de Asistenta Sociala.
Fundamentele teoretice si metodologice”, Editura Fundatiei Axis, Iasi
,,Dimensiunea theoretic-aplicativa a Asistentei Sociale” p.25-47 Payne,M.(2011). ,,Teoria moderna a asistentei
sociale” ,Editura Polirom,Iasi.Utilizarea teoriilor Sociale in practica,p 45-60
,,Asistenta sociala a grupurilor de risc” ( vol.coordonat de Doru Buzducea), editura Polirom, 2010 p.65-68, 76-78,
,,Sisteme moderne de Asistenta Sociala.Tendinte globale si practice locale “ p.67
,,Asistenta Sociala in Penitenciar” de Ioan Durnescu p.17-19,27
,,Asistenta sociala si planificare familiala” de Corneliu Morosanu,Nicolae Iftimie, dr, Liliana Iliescu
p.1-2
,,Deontologia profesiei de asistent social” de Salomea Popoviciu, p.12,16-17,32,46,47,49,65,128,131,134
https://main.components.ro/uploads/12c6a09675620f589055800ba6ceceee/2020/07/competent-ele-profesional
e-ale-asistent-ilor-sociali.pdf
43
• George Neamțu- Tratat de asistență socială
• Salomea Popoviciu- Deontologia profesiei de asistent social
• Vasile Miftode- Fundamente ale asistenței sociale
• Ioan Durnescu- Asistența socială în penitenciar
„Teoria modernă a asistenței sociale” -Malcom Payne ed. Collegium Polirom
• Reflcții asupra teoriei privind asistența socială p 48,50,52,53,56
• Utilizarea teoriilor în practică p 51,53,55,57
https://dozadesanatate.ro/cele-10-tipuri-de-gandire-si-caracteristicile-lor/

44