In anul 1581 principele catolic al Transilvaniei Stefan Bathory
infiinteaza la Cluj, Colegiul Academic, aducand mai multi profesori iezuiti din alte tari europene precum, Italia.
Incepand cu data de 20 dec 1579 au loc primele cursuri de
gramatica, destinate celor 2 clase din cursul inferior, la fosta manastire benedictina Mănăștur din Cluj. Peste 2 ani (1581) se muta in oras ca 2 institutii distincte: colegiul si seminarul pt preoti. Pe data de 12 mai 1581 se emite diploma de fondare in urma careia isi puteau face planurile de dezvoltare: „Luminatul principe a trimis în a treia zi de Florii aici pe cancelarul său, împreună cu arhitectul italian, pentru clădirea şcolilor din oraş şi ca să amenajeze mănăstirea ca locuinţă pentru noi.“
Colegiul avea 3 facultati: Teologie, Filosofie si Drept, unde
absolventii capatau aceleasi cunostinte ca toate institutile similare din Europa. Exista un ciclu inferior cu 5 trepte si 1 superior cu 2 trepte. In acest Colegiul predau 8 profesori cu tot cu rector. Profesorul de matematica Maximilian Hell a infiintat primul observator astronomic la Cluj.
Un student cunoscut care a urmat cursurile la acest Colegiul este
Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazul. In anul 1586 urmau cursurile colegiului 350 de persoane. In anul 1583 se construieste si un internat avand capacitatea de 150 de locuri. Pentru studentii cu venituri modeste s- a intemeiat Conventul Sfintei Treimi.
Seminarul de preotii catolici era gratuit si era administrat de
Antonio Possevino.
Colegiul dispunea de cea mai impresionanta biblioteca din sud-
estul Europei. Exista un raft destinat doar profesorilor, mai ales din literatura latina clasica. Se organizau si reprezentatii teatrale pentru atragerea publicului.
In anul 1586 are loc epidema de ciuma care va inchide colegiul si
seminarul. Iezuitii ramasi fara sprijinul lui Stefan Bathory, care moare in 1586, sunt expulzati din Transilvania, in urma deciziei luate de Dieta din Medias din oct 1588. Totusi, in 1591, principele Sigismund Bathory ii recheama. Insa, colegiul va mai fi deschis pana in 1603, cand are loc o revolta impotriva iezuitilor, iar cele 2 instutitii de educatie sunt incendiate si demolate.
2. Universitatea Pontificala Gregoriana:
Universitatea Pontificala Gregoriana isi are sediu in Roma si este mostenitoare Colegiului Roman fondat de Ignatiu de Loyala.
Pe data de 18 feb 1551, Ignatiu de Loyala, intemeietorul ordinului
iezuit deschide o “Scoala de gramatica, de retorica si de invatatura crestina” la poalele Capitolului, devenind astfel prima scoala a iezuitilor. Datorita nr mare de cereri din partea studentilor, Ignatiu este nevoit sa mute scoala intr-o cladire mai mare, apartinand congregatiei “Frangipane”. Totodata, pe langa studiul limbii grecesti si a latinei, se instituie si studierea limbii ebraice. In anul 1556, scoala devine universitate, datorita Papei Grigore al XIII-lea care le ofera sansa sa acorde grade academice in filosofie si teologie. In anul 1557, universitatea se muta in palatal Salviati pana in anul 1560, cand iezuitii primesc din partea Victoria della Tolfa, marchiza della Valle, cateva cladiri invecinate. Ulterior, datorita numarului de cereri din partea studentilor se adauga si catedra de limba araba, cea de cazuistica si de filosofie morala.
Pe data de 28 oct 1584, papa Grigore al XIII-lea a inaugurat un
edificiu nou pentru universitate, devenind astfel “intemeietorul si parintele” Colegiului Roman, care isi ia numele de “Arhigmnazi Gregorian” si de “Universitatea Gregoriana”. In acest context se adauga noi discipline, precum: istoria bisericii, iar profesorii se remarca in diverse discipline, asa cum Christophorus Clavius elaboreaza calendarul Gregorian, cel folosit si pana in ziua de azi.
In anul 1773, din cauza desfiintari ordinului iezuit, universitatea
revine clerului de mir roman, revenindu-le dupa reinfiintarea acestora, in 17 mai 1824, de catre papa Leon alo XII-lea.
In anul 1873, cladirea este confiscate de catre Statul Italian cu
toate dotarile sale, nevoita fiind sa se imparte in sectiunea universitara care se va muta in Palazzo Gabrielli Borromeo, devenind sediul Colegiului Germanicum-Hungarium, iar gimnaziul si liceul mutandu-se in Villa Peretti la Termini. La sfarsitul Primului Razboi Mondial, papa Benedit al XV-lea si succesorul sau, Pius al XI-lea ii ofera Universitatii Pontificale Gregoriene un nou sediu inaugurat la data de 6 noiembrie 1930, aflat in Piata Pilotului.
Noile universitatii infiintate de ordinul iezuit atat in Europa, cat si
in alte tari ale lumii se afla la cele mai mari cote academice In multe cazuri, cladirile initiale sunt desfiintate si inlocuite cu alte care permit stocarea unui nr mai mare de studenti, datorita cererilor In contextual desfiintarii ordinului sau a alungarii iezuitilor, universitatile sunt inchise sau isi schimba specificul.