1.

DESCRIEREA CONCEPTELOR DE BAZĂ UTILIZATE _______2

1.1. PREZENTARE GENERALĂ_______________________________________

1.2. PRINCIPALELE FUNCŢII ÎNDEPLINITE DE IT:____________________________

COMUNICARE...........................................................................................................................
PARTAJAREA RESURSELOR / INFORMAŢIILOR...............................................................................
EVIDENŢA (URMĂRIRE)............................................................................................................
CONTROL..............................................................................................................................
1.3. SOFTWARE:________________________________________________
SISTEMELE DE OPERARE (SO).................................................................................................
SUITE DE PROGRAME DE BIROU................................................................................................
LUCRUL ÎN GRUP....................................................................................................................
PROGRAME DEDICATE.............................................................................................................
A FABRICA SAU A CUMPĂRA ?...................................................................................................
1.4. HARDWARE:________________________________________________
ECHIPAMENTE DISPONIBILE......................................................................................................
COMPATIBILITATEA CU SOFTWARE-UL DVS...................................................................................
DISPONIBILITATEA ACTUĂLIZARII................................................................................................
1.5. SERVICII__________________________________________________
SERVICE HARDWARE.................................................................................................................
COMUNICARE........................................................................................................................
GĂZDUIRE...........................................................................................................................
ADMINISTRARE.....................................................................................................................
CONSULTANŢA.....................................................................................................................

2. EVALUAŢI NEVOIA FIRMEI DUMNEAVOASTRĂ___________________12

2.1. CÂND AR TREBUI SĂ INVESTIŢI ÎN IT?______________________________
STUDIU DE CAZ....................................................................................................................
2.2. CRITERII PENTRU EVALUAREA NEVOILOR DE IT_______________________
PROCESUL: CERINŢE FUNCŢIONALE ŞI NECESITĂŢI DE INSTRUIRE.................................................
EVALUAŢI NEVOIA DE TI A FIRMEI DUMNEAVOASTRĂ PE BAZA STANDARDELOR EXISTENTE ÎN
DOMENIUL ÎN CARE ACTIVAŢI......................................................................................
STABILIŢI SUPORTUL PE CARE ÎL POATE ASIGURA TI-UL ÎN ACTIVITĂŢILE DUMNEAVOASTRĂ
PRIMARE.................................................................................................................
EVALUAŢI DISPONIBILITATEA ORGANIZAŢIEI DUMNEAVOASTRĂ FAŢĂ DE IT........................................
DETERMINAŢI GRADUL DE CONECTIVITATE NECESAR ÎN ORGANIZAŢIA DUMNEAVOASTRĂ ...................
INTRANET ŞI LAN.................................................................................................................
INTERNET............................................................................................................................
SERVICII DE VOCE................................................................................................................
DEFINIŢI NIVELUL DE SECURITATE AL ORGANIZAŢIEI DUMNEAVOASTRĂ ...........................................
2.3. CÂT AR TREBUI SA PLĂTESC?___________________________________
HARDWARE „DE FIRMĂ” SAU „FĂRĂ NUME”................................................................................
CUM SA REALIZAŢI BUGETUL INVESTIŢIILOR IT...........................................................................
COSTUL REAL: COST TOTAL AL SOLUŢIEI ALESE VERSUS COST DE ACHIZIŢIE ..................................
ELEMENTUL CHEIE: ADAPTAŢI INVESTIŢIA TI AVÂND ÎN VEDERE STRICT SCOPUL AFACERII
DUMNEAVOASTRĂ....................................................................................................
EXEMPLU DE BUGET TI PENTRU O DEMARARE CLASICĂ A UNEI SOCIETĂŢI .....................................
2.4. CUM SE MĂSOARĂ RETURUL INVESTITIEI.___________________________

3. ASPECTE LEGALE_____________________________________20
 3.1. LICENŢE ŞI MODURI DE LICENŢIERE_______________________________

3.2. TAXE, PENALITĂŢI___________________________________________

4. LINKURI UTILE________________________________________21

1. DESCRIEREA CONCEPTELOR DE BAZĂ UTILIZATE

ÎN TI
1.1. PREZENTARE GENERALĂ
Se adresează întreprinderilor şi organizaţiilor care încearcă să valorizeze cât mai bine
investiţia în Tehnologia Informaţionala (TI), sau celor care plănuiesc să facă una.
Scopul acestei broşuri este de a familiariza echipa de manageri cu problemele implicate
de alcătuirea unui buget pentru TI – de la crearea unei structuri durabile, sigure şi
funcţionale, la dezvoltarea şi actualizarea acesteia.
Întregul material porneşte de la nevoile funcţionale ale unei afaceri şi continuă cu
determinarea software-ului, hardware-ului şi a serviciilor necesare pentru servirea cât mai
eficientă a acestor nevoi. în paralel este dezvoltat şi un mic studiu de caz pentru o
microîntreprindere care doreşte să realizeze o serie din funcţiile sale cu ajutorul TI.

1.2. PRINCIPALELE FUNCŢII ÎNDEPLINITE DE TI:

COMUNICARE
Prima funcţie de bază îndeplinită de TI este cea de comunicare, iar una dintre problemele
comunicării este canalul de comunicare, mai precis lungimea sa. Comparativ cu începutul
secolului, când abia apăruse telefonul, acum există o mulţime de mijloace care facilitează
comunicarea la distanţă: telefoanele mobile, televiziunea, Internetul, e-mail-ul fiind doar
câteva exemple. Prin folosirea acestor canale de comunicare, oamenii îşi îmbunătăţesc
eficienţa, în principal prin reducerea timpului de acces la anumite informaţii sau date.
Chiar dacă exista mai demult, posibilitatea de comunicare la distanţă era de obicei 1 la 1,
spre deosebire de momentul actual, în care se poate comunica 1 la n (transmiterea unui
discurs / curs la distanţă către mai mulţi participanţi) sau n la n (video conferinţe)
TI satisface cu succes aceste nevoi de comunicare, în special prin e-mail, care în afaceri,
cu excepţia cerinţelor legale, a înlocuit aproape total poşta clasică.

PARTAJAREA RESURSELOR / INFORMAŢIILOR

Partajarea resurselor este necesară într-o organizaţie în primul rând din considerente
economice. De exemplu, este mult mai uşor ca într-o firma toţi angajaţii să folosească
aceeaşi imprimantă, în loc să se cumpere câte una pentru fiecare post de lucru
(calculator).
Lucrurile stau la fel şi în cazul gestiunii datelor, unde se pune problema sincronizării
versiunilor. Să luăm un alt exemplu: Popescu de la Contabilitate şi Georgescu de la
Stocuri utilizează aceleaşi date. Dacă acestea ar fi ţinute în două fişiere separate, pe
calculatoare separate, ar fi greu să se gestioneze modificările diferite făcute de cei doi
asupra aceluiaşi set de date. Cineva ar trebui sa urmărească ultimele modificări făcute de
Popescu, sa le îmbine cu modificările făcute de Georgescu şi apoi sa anunţe că fişierele
sunt actualizate, iar aceste operaţii ţin blocate mai multe resurse (în primul rând persoana
care ar trebui sa facă aceste sarcini) şi necesită astfel un cost suplimentar. Ei bine, acest
neajuns este înlăturat de TI, care poate pune la dispoziţia utilizatorilor un singur fişier.
Acest lucru se realizează prin tehnologia de partajare a fişierelor (file sharing). De obicei,
fişierele stau pe un singur calculator (numit server). Dacă un utilizator are nevoie de o
informaţie, sau trebuie să modifice anumite date, care apoi trebuie sa fie disponibile şi
pentru ceilalţi, el accesează fişierul de pe server, îl modifica şi îl înregistrează, iar ceilalţi
utilizatori vor vedea imediat modificările la următoare accesare a fişierului.

EVIDENŢA (URMĂRIRE)
TI permite evidenţa computerizată a anumitor date (de exemplu, datele despre angajaţii
unei companii sau despre facturile emise şi încasate de compania respectivă), oferind în
felul acesta şi posibilitatea prelucrării uşoare a acestora (centralizări, statistici, calculul
indicatorilor.)
Evidenţa se poate înţelege şi la modul urmăririi activităţii unei persoane (de exemplu,
înregistrarea automată a operaţiilor făcute de un utilizator pe un calculator, pentru analiză
sau referinţă ulterioară).

CONTROL
Revenind la exemplul cu datele, se poate gestiona accesul la date prin politici de drepturi.
Partajarea datelor permite unui număr de persoane să folosească acelaşi set, numai
pentru citire (utilizatorul poate vedea conţinutul fişierului respectiv, dar nu îl poate
modifica), modificare, copiere sau imprimare. Mediul afacerilor impune o serie de restricţii
minime, ce ţin de accesul sau modificarea anumitor date. De aceea utilizatorii vor avea
niveluri diferite de permisiuni. TI facilitează acest proces de atribuire a permisiunilor, care
în mod tradiţional nici nu ar putea fi oferite în mod eficient (imaginaţi-vă ce trebuie făcut
pentru a putea restricţiona posibilitatea de a şterge sau modifica o data scrisă pe o hârtie
fără însă a restricţiona citirea ei către un anumit grup de persoane.)
Controlul se poate gestiona nu numai asupra fişierelor sau aplicaţiilor software, ci şi
asupra echipamentelor fizice. De exemplu, se pot implementa politici care permit doar
anumitor utilizatori folosirea imprimantei sau a unui dispozitiv de scriere a CD-urilor (CD-
Writer.)

1.3. SOFTWARE:
 Legătura dintre TI şi organizaţie
Aceasta este structura tipică pentru o organizaţie, din punct de vedere al legăturii cu TI.
Toate departamentele din cadrul unei companii depind de aplicaţiile folosite (pe schema
notate cu software), care nu pot rula fără echipamente hardware.

SISTEMELE DE OPERARE (SO)

Sistemul de operare (SO) reprezintă cel mai important program care rulează pe un
calculator. Este necesar ca fiecare calculator sa aibă un SO pentru a putea rula alte
programe. Sistemele de operare îndeplinesc sarcini de baza, cum ar fi recunoaşterea
semnalelor de la tastatura, trimiterea rezultatelor pe monitor (ecran), evidenta fişierelor pe
disc, controlul asupra echipamentelor periferice, cum ar fi hard disk-urile sau
imprimantele.
Sistemele de operare oferă o platformă software pe care se sprijină toate celelalte
programe, numite aplicaţii. Multe aplicaţii sunt făcute sa ruleze doar pe un singur sistem
de operare, deci alegerea sistemului de operare se face în funcţie de aplicaţiile care se
doresc a rula pe el.
Pentru calculatoarele personale (cunoscute sub acronimul PC – Personal Computer) cele
mai cunoscute sisteme de operare sunt:
 DOS (Disk Operating System)
 Windows (cu versiunile sale mai vechi Windows 95, Windows 98, şi cele mai noi
Windows 2000, Windows XP)
 Linux (cu distribuţiile: SuSe, Debian, Mandrake, Red Hat, Caldera)
 FreeBSD

SUITE DE PROGRAME DE BIROU

Suitele de programe de birou reprezintă pachete de aplicaţii care includ programe pentru
a crea, partaja şi analiza datele. În mod obişnuit, aceste pachete includ aplicaţii pentru
editarea documentelor (aplicaţii cunoscute şi sub numele de editoare de texte - „word
processing”), calcul tabelar („spreadsheet”) şi conceperea prezentărilor.
Aceste aplicaţii se vând de obicei într-un singur pachet, din considerente de preţ,
integrare între programele care compun pachetul şi rentabilitate pentru un utilizator
normal (care în acest fel nu mai este nevoit sa cumpere licenţe diferite, de la furnizori
diferiţi.)
Suita cea mai cunoscută şi folosită la ora actuală este Miscrosoft Office, care până în
prezent a cunoscut mai multe versiuni: MS Office 95, MS Office 97, MS Office 2000, MS
Office XP. Aceasta suita oferă:
 MS Word – pentru editarea documentelor
 MS Excel – pentru calcul tabelar
 MS PowerPoint – pentru crearea prezentărilor
 MS Outlook – pentru e-mail
Sub Linux există suitele StarOffice, 602 şi OpenOffice, cu programe similare, dar
destinate iniţial a rula sub Linux. Diferenţa majoră intre suitele pentru Microsoft şi cele
pentru Linux ar fi costul mai scăzut şi facilităţile mai reduse ale celor pentru Linux. Un alt
lucru demn de luat în seamă este faptul că la suitele de programe sub Linux există
posibilitatea de a crea documente parţial compatibile cu cele pentru platforma Microsoft.
Ca alternative la suitele de birou există programe care oferă suport pentru anumite
funcţionalităţi din cadrul unei suite, dar care se vând separat de aceasta (de exemplu,
editoare de text independente sau programe de e-mail independente). Ca avantaje ale
acestor tipuri de programe, putem menţiona faptul ca uneori sunt mai robuste şi oferă mai
multe facilitaţi de prelucrare a datelor (de exemplu, editoarele de text pentru tipografii).
Ca dezavantaj, putem aminti faptul că nu oferă întotdeauna documente standard (de
exemplu, formatarea făcută cu un anumit editor de text se pierde atunci când se editează
documentul cu un alt editor de text decât cel în care a fost creat).

LUCRUL ÎN GRUP
Programele pentru lucrul în grup sunt cunoscute sub numele de „groupware” sau
„workgroup productivity software”. Programele groupware îi ajuta pe utilizatori să lucreze
împreună pe aceleaşi date, chiar dacă fizic sunt la distanţă unii de alţii. Datele pe care ei
operează se referă în general la calendar, e-mail, planuri de proiecte şi facilităţi cum ar fi
teleconferinţe sau video conferinţe.
Printre elementele cheie ale tehnologiei groupware se regăsesc:
 Comunicarea. Reprezintă poate cea mai importantă funcţionalitate pusă la dispoziţia
utilizatorilor de către tehnologiile groupware. O comunicare eficientă se asigură prin e-
mail, Internet, teleconferinţe şi videoconferinţe.
 Coordonarea. Prin intermediul unei tehnologii groupware se pot coordona uşor
activităţile mai multor utilizatori, prin repartizarea sarcinilor, de exemplu, pe care le văd
toţi cei implicaţi în procesul respectiv.
 Distribuirea. Tehnologiile groupware oferă facilităţi pentru a distribui, de exemplu,
materiale, foarte uşor în cadrul unei echipe (trimit un singur e-mail cu o anumită
documentaţie la toţi utilizatorii care au nevoie de ea.)
 Posibilitatea extinderii, în sensul ca un sistem care implementează o tehnologie
groupware poate fi usor extins (i se pot aduce imbunatatiri), fără costuri foarte mari sau
configurari foarte complicate.
 Transparenţa. în mod normal, un proiect implică mai multe persoane şi fiecare dintre
ele trebuie să vadă la un moment dat ce fac ceilalţi din cadrul echipei, adică sarcinile şi
rezultatele trebuie sa fie transparente tuturor celor implicaţi în proiect. Acest lucru se
implementează uşor prin partajarea informaţiilor şi a datelor.
 Partajarea conexiunilor la Internet, în sensul ca mai multe calculatoare aflate în reţea
pot folosi conexiunea configurată pe un singur calculator dintre ele pentru a se conecta
la Internet.
 PROGRAME DEDICATE
Se referă la aplicaţii scrise pentru un anumit tip de activitati. Aici se pot include
programele de contabilitate, de salarizare, de gestiune a stocurilor, a achiziţiilor şi a
vânzărilor. Aceste programe sunt în general cunoscute de specialiştii (contabili, analişti
financiari) din domeniile pe care le deservesc.

A FABRICA SAU A CUMPĂRA ?

Una dintre problemele cu care se confruntă adesea un manager este aceea de a
cumpăra sau a dezvolta software în interiorul organizaţiei („in-house”). Deşi pe piaţa
există multe soluţii pentru o anumită problemă, unii manageri aleg uneori varianta
dezvoltării unui software cu propriile resurse, în marea majoritate a cazurilor dintr-un fals
motiv: costul.
Argumentele pentru a dezvolta software în interiorul organizaţiei:
 câteodată nevoile unei anumite organizaţii sunt unice (nu se regăsesc implementate
într-una din soluţiile de pe piaţa);
Argumentele pentru a cumpăra software:
 de multe ori este mai ieftin ;
 în acest caz beneficiezi şi de suportul, serviciile de întreţinere şi facilităţile de upgrade
oferite de vânzător;
 prin cumpărarea unor programe se pot elibera anumite resurse umane interne ce pot fi
realocate în interiorul organizaţiei pentru alte nevoi, care nu pot fi satisfăcute cumpărând
resurse din exterior;
 timpul de implementare este mai scurt, în acest fel diminuând perioada de recuperare a
investiţiei;
 se beneficiază de investiţia furnizorului în cercetare/dezvoltare şi în perfecţionarea
continuă a produselor sale.
In concluzie, atunci când suntem confruntaţi cu aceasta alegere, trebuie sa avem în
vedere următoarele aspecte: flexibilitatea, posibilităţile de îmbunătăţire / extindere, costul
total al proprietăţii (TCO - Total Cost of Ownership). TCO reprezintă un mod de calcul al
costurilor care îi ajută pe consumatori sau manageri să evalueze atât costurile de
achiziţie, cât şi costurile colaterale în raport cu beneficiile, atunci când achiziţionează o
componentă TI (fie ea hardware sau software). De exemplu, la achiziţionarea unei
imprimante, costul de achiziţie este preţul plătit pentru imprimanta în sine, iar costurile
colaterale sunt reprezentate de cumpărarea de noi cartuşe sau reumplerea celor vechi şi
de întreţinerea periodică a aparatului.

1.4. HARDWARE:
Hardware-ul reprezintă partea fizică a unui calculator, cea care se vede. Un calculator nu
poate funcţiona corespunzător daca nu are cel puţin un minim de componente hardware.
Acestea sunt:
 Placă de baza (suportul pe care stau celelalte componente ale calculatorului; placa de
baza asigura şi comunicare intre dispozitivele calculatorului);
 Procesor (partea cea mai importantă a calculatorului; procesorul realizează toate
procesările de date într-un calculator);
 Placa video (convertorul care transformă mesajele de la procesor în semnale pe
înţelesul utilizatorilor, aceste semnale regăsindu-se pe ecranul calculatorului);
 HDD (Hard Disk Drive – unitate de stocare a datelor şi programelor pe care acestea le
folosesc);
  Memorie RAM (Random Access Memory – memorie pe care programele o folosesc
atunci când calculatorul este pornit. Diferenţa intre RAM şi HDD este că RAM reprezintă
o memorie volatilă, adică işi pierde conţinutul atunci când se opreşte calculatorul, şi că
procesorul comunică cu RAM mult mai repede decât cu HDD);
 Carcasă (cutia în care se fixează placa de baza şi care acoperă toate celelalte
componente interne ale calculatorului);
 Tastatura, mouse-ul şi ecranul;
 Placă de reţea / modem
 CD-ROM, unitate de dischetă.

ECHIPAMENTE DISPONIBILE
Pe piaţa există foarte multe echipamente hardware disponibile şi foarte multe firme care
le comercializează.

Canal date
CPU
Procesor Memorie
RAM Disc
HDD
5 GHz

Ecran

Un calculator depinde atât de componentele sale hardware (procesor, memorie, disc), cât
şi de magistrale (prin magistrala înţelegem „conductele” prin care diferitele echipamente
comunică între ele). în exemplul de mai sus, degeaba avem un procesor şi o memorie
foarte performante, daca legătura dintre ele, canalul de date, nu se ridică la acelaşi nivel,
creând astfel o „gâtuire”.
In general, diferenţa dintre diferite computere este făcută şi de firma producătoare şi mai
ales de justa calibrare a tuturor componentelor dintr-un calculator şi a legăturilor dintre
ele. Există astfel:
 "de firmă" - marca globală cunoscută la nivel mondial (HP, Dell, IBM etc.)
 marcă obişnuită, cunoscută de obicei numai la nivel naţional (Acorp, Flamingo, Ager
etc.)
 "fără nume" (no name), asamblate de un prieten, firme mici (“pe genunchi”)
Diferenţa între firme este în funcţie atât de componentele folosite şi de adecvata îmbinare
lor, cât şi de serviciile oferite.
Un calculator din prima categorie funcţionează cu circa 20 % mai repede şi este mai
fiabil, dar are şi un preţ ceva mai ridicat. De asemenea, trebuie amintite riscurile legate de
garanţia oferită de furnizor. Astfel, pentru firmele cunoscute la nivel mondial (care au la
dispoziţie laboratoare şi tehnici de testare avansate), garanţia şi service-ul sunt mult mai
sigure în comparaţie cu cele cunoscute la nivel naţional. Totuşi, acestea din urmă, ca şi
cele globale, au o imagine de apărat şi în consecinţa nu îşi pot permite sa nu ofere
garanţie la anumite standarde. Pentru firmele mici, deşi se oferă o garanţie mare la
echipamentele hardware, există riscul ca acestea sa dispară de pe piaţă înainte ca
termenul de garanţie să expire.

COMPATIBILITATEA CU SOFTWARE-UL DVS.

Aspectul de luat în seamă la acest capitol este viteza cu care tehnologia avansează. De
exemplu, o placă de bază care acum 6 luni deţinea supremaţia în cadrul clasei ei de
componente poate fi în prezent uzată moral în proporţie de 30-50%.
Legătura între hardware şi software din punct de vedere tehnologic este foarte strânsă.
Dacă o firmă producătoare de componente lansează un produs nou, dezvoltătorii de
software se grăbesc să implementeze noile funcţionalităţi şi vice-versa.
Anumite aplicaţii nu pot rula decât pentru anumite cerinţe minime hardware. De aceea,
în manualul de instalare al unui software se specifică şi configuraţia hardware minimă pe
care acel soft poate fi rulat şi de multe ori una recomandată, care este de preferat în cele
mai multe cazuri, fiindcă cea minimă presupune ca nimic altceva să nu ruleze în acelaşi
timp pe acel calculator, iar viteza de execuţie poate deveni o problemă serioasă chiar
dacă software-ul execută corect comenzile. De exemplu, sistemul de operare Windows
XP nu poate rula pe o configuraţie hardware care include memorie RAM de mai puţin de
64 MB.

DISPONIBILITATEA ACTUĂLIZARII
Ţinând cont de considerentele de la punctul anterior, apare la un moment dat un decalaj
de performanţa între hardware şi software, în sensul că la un moment dat s-ar putea să
fie necesară o anumită aplicaţie pe care hardware-ul existent nu o poate rula. În acest
caz, din considerente de rentabilitate, nu se poate face tot timpul o schimbare completă a
echipamentelor. Soluţia este actualizarea.
In terminologia TI, actualizarea (upgrade-ul) reprezintă o nouă versiune a unui produs
hardware sau software care este deja instalat şi în folosinţă, sau suplimentarea fizică cu o
serie de extensii. În cazul hardware-ului, actualizarea se dovedeşte a fi o soluţie mai puţin
costisitoare în comparaţie cu schimbarea întregului echipament şi este posibilă datorită
faptului că producătorii de hardware păstrează compatibilitatea cu tehnologia mai veche
pentru o perioada de timp şi un sistem modular de construcţie.
entru a înţelege mai bine acest aspect, sa luăm un exemplu: presupunem ca avem un
calculator cu memorie RAM de 128 MB şi am achiziţionat o licenţă a unui program care
are nevoie de minim 256 MB. În acest caz, este clar ca vom cumpăra încă 128 MB RAM
şi îi vom ataşa sistemului, decât sa schimbăm întregul calculator.
Totuşi actualizarea are şi limitări, în sensul că nu tot timpul se poate implementa o
anumită soluţie tehnologică. În exemplul de mai sus, locurile unde poate fi instalată
memoria suplimentară sunt deja ocupate, sau este greu sa găsim pe piaţă memorie care
sa se potrivească cu calculatorul nostru "vechi de 3 ani".

Software (aplicaţii)
Sistem de operare
Hardware
Legătura dintre hardware şi software

După cum se poate observa din schema de mai sus, legătura intre hardware şi software
este asigurată de sistemul de operare. De asemenea, partea vizibilă utilizatorilor obişnuiţi
este cea cu aplicaţiile şi sistemul de operare, de multe ori aceştia neavând nevoie sa ştie
pe ce configuraţie hardware sunt instalate SO şi software-ul.
1.5. SERVICII

SERVICE HARDWARE
Atunci când se achiziţionează o componenta hardware, furnizorul local (firma autorizată
de producător sa vândă echipamentul respectiv) oferă prin contractul de vânzare
cumpărare o anumită garanţie, durata ei variind de la o componentă la alta. Garanţia
presupune repararea pe cât posibil sau inlocuirea gratuită a echipamentului, dacă acesta
s-a defectat din diverse motive. Garanţia se pierde însă daca defecţiunea a survenit din
utilizarea necorespunzătoare a echipamentului de către utilizator (a fost scăpat pe jos şi
s-a spart, nu s-a respectat succesiunea paşilor pentru instalarea corectă a
echipamentului etc). După expirarea garanţiei, se poate oferi service hardware, însă
contra cost.
Pe piaţa din România, termenele de garanţie hardware (în intervalul acesta de timp fiind
incluse service sau înlocuire gratuite) diferă de la o componentă la alta şi de la un furnizor
la altul. Recomandat este că atunci când achiziţionaţi un calculator (sistem) sa solicitaţi o
garanţie minimă de 18 - 24 luni, iar dacă achiziţionaţi componente separate, sa aveţi o
garanţie minimă de 12 luni.

COMUNICARE
Unul din cele mai importante servicii pe care le oferă TI este comunicarea. Un mijloc
frecvent de comunicare actualmente este e-mail-ul (electronic mail = poştă electronică).
Procesul este similar poştei normale, cu diferenţa că totul se face electronic.
O a doua facilitate oferită de TI în ceea ce priveşte comunicarea este conectivitatea de la
distanţă. Aceasta cuprinde orice mijloc care permite calculatoarelor aflate în locaţii fizice
diferite să comunice între ele: VPN (Virtual Private Network sau Reţea privată virtuală),
RAS (Remote Access Service sau Serviciul de acces la distanţă), Remote Desktop
Connectivity (Conectarea la un calculator de la distanţă).
VPN – Reprezintă o modalitate de a oferi birourilor aflate la distanta sau utilizatorilor
individuali acces securizat la reţeaua organizaţiei prin intermediul Internet-ului. Cu alte
cuvinte, un utilizator aflat în afara reţelei poate accesa fişierele de pe serverul reţelei ca şi
cum ar fi fizic conectat la aceasta.
RAS – Reprezintă un serviciu oferit de sistemele de operare, care dă posibilitatea
realizării unei conexiuni de date (reţea) între două calculatoare prin intermediul
telefonului, cu ajutorul unor modem-uri.
Remote Desktop Connectivity – este o aplicaţie care permite conectarea de la un
calculator dintr-o reţea la alt calculator din alta reţea, ca şi cum utilizatorul ar fi prezent
fizic în faţa calculatorului la care se conectează. Prin aceasta tehnologie, un utilizator
poate lucra de la distanţă pe un alt calculator, aflat uneori chiar la mii de km depărtare.
Nu putem încheia acest capitol fără a menţiona cea mai importantă modalitate de
comunicare şi informare pe care o oferă TI: reţeaua Internet. Internet-ul, aşa cum
sugerează şi numele lui, este o reţea de reţele: reţele locale (LAN - Local Area Network)
şi reţele pe arii extinse (WAN - Wide Area Network).
Principalele funcţii care pot fi îndeplinite cu succes de aceasta (reţeaua Internet) sunt:
1. Comunicare
 Poşta electronică (e-mail) prin care se pot transmite şi primi mesaje;
 Liste de discuţii (discussion lists) care permit participarea la discuţii şi schimburi de
informaţii în grupuri, pe diverse teme;
 Grupuri de ştiri (Newsgroups) care permit consultarea sau participarea în grupuri de ştiri
publice;
  Chat-ul care permite comunicarea on-line (termen care de obicei desemnează o
entitate calculator-utilizator – conectată la Internet) a 2 sau mai mulţi utilizatori.
2. Informare prin accesul la distanţă şi la surse de informaţii
 World Wide Web (WWW - sau mai pe scurt Web-ul) prin care se pot accesa
paginile Web care conţin informaţii de largă circulaţie şi resurse, cu ajutorul
instrumentelor de căutare şi a hyper-legăturilor (hyperlinks) inserate în
documente;
 FTP ( File Transfer Protocol ) care permite transmiterea şi primirea de informaţii
la şi de la distanţă.
Caracteristica pentru legăturile la Internet este lăţimea de bandă. Practic, aceasta
reprezintă viteza de acces a utilizatorului la paginile Web sau la alte resurse aflate pe
Internet.
Aceste caracteristici sunt limitate şi de natura conexiunii la Internet. Astfel, există mai
multe tipuri de conectare:
 dial-up prin modem şi linie telefonică, viteză maximă 56 kb per secundă;
 acces broadband prin modem de cablu coaxial (cablu CATV) 10 Mb/s (10 240 kb/s)
 acces prin satelit, viteza maximă este de ordinul Gb/s (peste 1 000 000 kb/s)
Trebuie ştiut ca în orice legătură Internet există 3 mari tipuri de tronsoane: de la utilizator
la furnizor, de la furnizorul utilizatorului la cel al destinaţiei cerute şi de la furnizorul
destinaţiei la destinaţie. Viteza cu care se face transferul între utilizator şi destinaţie este
limitată de cel mai slab dintre aceste trei mari tronsoane, aşa cum puterea unui lanţ este
dată de cea mai slabă verigă a sa. De obicei tronsoanele 1 şi 3 sunt verigile slabe,
furnizorii de Internet fiind conectaţi între ei la viteze suficient de mari.

Utilizator sursa Furnizor utilizator sursa Furnizor utilizator destinatie Utilizator destinatie

Primul tronson Al doilea tronson Al treilea tronson

Al doilea tronson
GĂZDUIRE
Găzduirea se referă la oferirea de spaţiu pentru păstrarea anumitor fişiere/date pentru
unul sau mai multe site-uri web, e-mail, fişiere de date etc. Mai important decât spaţiul
oferit pentru ţinerea fişierelor este conectivitatea rapidă la Internet a furnizorului acestui
serviciu. Folosind serviciile de găzduire, o companie nu trebuie sa achiziţioneze un
anumit tip de conexiune (necesară dacă ar fi ţinut datele pe serverul propriu care ar fi
trebuit sa fie conectat în permanenţă la Internet), conexiune uneori destul de costisitoare.
Pe piaţa românească există deja o oferta destul de competitivă (preţ-facilităţi) pentru
găzduirea de pagini web, e-mail şi fişiere.

ADMINISTRARE
Mulţi se întreabă ce anume se poate administra? Ei bine, în TI sunt multe aspecte care
necesită administrare, unele chiar supraveghere continuă: reţeaua locală şi securitatea
acesteia, aplicaţiile instalate pe fiecare post de lucru, site-ul web, fişierele pe disc şi lista
poate continua. În timp ce anumite lucruri se pot face relativ uşor şi fără un cost foarte
mare (de exemplu, păstrarea în ordine a fişierelor pe disc sau actualizarea conţinutului
website-ului), altele necesită anumite componente (de exemplu, securizarea datelor).
Pentru firmele mici şi mijlocii, o modalitate de a realiza totuşi aceste sarcini complexe
este externalizarea (outsourcing). Externalizarea reprezintă încredinţarea unui serviciu
sau a unei funcţii unui prestator extern specializat, de obicei pentru o durată mai mare de
un an. Cu alte cuvinte, raportându-ne la TI, externalizarea înseamnă că organizaţia
angajează o firmă specializată să se ocupe de o anumită funcţie TI sau chiar de toate
funcţiile TI. Exemple tipice în acest caz: o organizaţie poate angaja o firmă care se ocupa
cu site-urile web pentru a-i crea un site propriu funcţional şi pentru a-l găzdui, sau o firmă
specializată pe securitate care să îi instaleze şi să îi întreţină un firewall (aplicaţie pentru
protecţia unei reţele conectate la Internet) şi un VPN (reţea virtuală privată). Astfel,
companiile angajate joacă rolul de departament TI al organizaţiei angajatoare, care poate
să îşi concentreze resursele pe activitatea de bază.
Ca avantaje pentru outsourcing putem menţiona:
 costuri mai mici pentru întreprinzător
 disponibilizarea mai multor resurse (care nu mai sunt ocupate cu realizarea sarcinilor
făcute de consultanţii externi)
 eficienţă sporită.
Desigur, există şi câteva dezavantaje:
 contactul consultantului cu organizaţia (nu întotdeauna consultanţii sunt bine văzuţi în
cadrul organizaţiei, pentru că de cele mai multe ori ei aduc schimbări, venind din
structuri cu altă cultură de afaceri);
 disponibilitatea consultantului faţă de organizaţie (un consultant are mai mulţi clienţi
pentru care lucrează, în consecinţă el nu poate răspunde la probleme/solicitări
întotdeauna imediat ce acestea apar).

CONSULTANŢA
In sfârşit, am ajuns la un aspect delicat legat de TI. În România, mulţi manageri,
antreprenori nu apreciază corect necesitatea acestei laturi a TI, fie din mândrie („Eu nu
am nevoie de consultanţi. EU ştiu sa fac totul!”), fie din faptul că la un moment dat poate
au fost înşelaţi de pseudo-consultanţi.
Totuşi, pentru a realiza o infrastructură TI competitivă este nevoie de competenţe şi
acestea se achiziţionează cel mai uşor din exterior. Dacă ar fi să argumentăm nevoia de
consultanţă, am menţiona faptul că firmele specializate în consultanţă sunt obiective, au
deja dezvoltată o metodologie flexibilă (pentru ca nici o misiune de consultanţă nu
seamănă cu alta), au competenţe şi experienţă în domeniu, cunosc foarte bine piaţa.
Există mai multe domenii pentru care se oferă consultanţă TI. Dintre acestea, le
menţionam pe cele mai importante:
 Realizarea site-urilor web. În condiţiile în care Internet-ul a cunoscut o dezvoltare
exponenţiala în ultimii ani, companiile s-au grăbit sa folosească această metodă de
promovare. Paginile web reprezintă astăzi una din cele mai uşoare modalităţi de a te
face cunoscut şi de a atrage clientelă.
 Strategii TI. Intr-o organizaţie, menirea departamentului TI este de a susţine tehnologic
afacerea. De multe ori managerii nu estimează corect necesarul TI în raport cu nevoile
organizaţiei. Consultanţii pot ajuta la dimensionarea corectă a echipamentelor hardware
şi a programelor care sunt necesare organizaţiei pentru a îşi desfăşura activitatea
corespunzător.
 Auditul funcţiei TI. De multe ori este nevoie de o evaluare obiectivă a departamentului
TI dintr-o organizaţie. Rolul consultanţilor în acest caz este dublu: de a corecta anumite
nereguli din funcţionarea departamentului şi de a stabili noi direcţii de dezvoltare
investiţii în TI pentru extinderea organizaţiei vizate.
 Securizarea informaţiilor. A apărut ca urmare a dezvoltării rapide a Internet-ului şi a
nevoii organizaţiilor de a putea comunica liber unele cu altele, dar de a avea siguranţa
datelor şi informaţiilor pe care le deţin. Este realizată de ethical hackers (experţi în
probleme de securitate care sunt angajaţi sa evalueze ameninţările posibililor intruşi la
care sunt expuse organizaţiile). Ethical hacker-ii au cunoştinţe solide de programare şi
securitate şi trebuie sa fie demni de încredere, pentru ca atunci când evaluează o
organizaţie, deţin practic „cheile” acelei organizaţii, avănd acces la informaţii şi date
sensibile. Ethical hacking-ul reprezintă procesul prin care se descoperă punctele slabe
ale unui anumit mediu de lucru. De obicei, cei care fac aceasta muncă aplică aceleaşi
tehnici pe care le foloseşte un atacator, dar fără a dauna organizaţiei ţintă. În acest fel,
ei evaluează siguranţa sistemului informatic al clientului şi întocmesc un raport cu
recomandări în funcţie de punctele slabe descoperite.
2. EVALUAŢI NEVOIA DE TI A FIRMEI DUMNEAVOASTRĂ
2.1. CÂND AR TREBUI SĂ INVESTIŢI ÎN TI?
Tehnologia informaţiei oferă suport pentru afacerea dumneavoastră atunci când există
activităţi repetitive şi similare.
Ajutorul dat de un echipament de calcul se poate clasifica astfel:
 Comunicare
 Partajarea resurselor / informaţiei
 Evidenţă
 Control
In orice organizaţie managementul înseamnă decizii bazate pe informaţii şi de aici rezultă
că informatica este necesară oricărui manager, la orice talie de întreprindere, poate la
cele mici mai acut decât la cele mari, unde există oameni cu experienţă pe fiecare
domeniu (financiar, resurse umane, legal, etc.) şi care pot lua decizii bazate mai mult pe
experienţă proprie, în lipsa anumitor date actuale despre organizaţia în care lucrează.
Micul întreprinzător este esenţial sa fie informat.

STUDIU DE CAZ
Pentru o mai bună înţelegere vom face un studiu de caz pentru o microîntreprindere.
Pentru aceasta am ales o societate care cultivă, ambalează şi distribuie ciuperci, având
8 angajaţi.
In cazul nostru, cei 8 angajaţi ai firmei producătoare de ciuperci sunt dispuşi astfel în
organizaţie:
 1 Manager
 1 Agent comercial (distribuţie)
 1 Secretară (facturare/evidenţă stoc)
 3 Cultivatori de ciuperci
 2 Ambalatori produse
Firma are 50-60 de clienţi şi livrează zilnic produse către majoritatea dintre aceştia.

2.2. CRITERII PENTRU EVALUAREA NEVOILOR DE TI

Pentru o bună evaluare a nevoilor este necesară cunoaşterea cerinţelor care trebuie
îndeplinite de către echipamentele hardware ce vor fi achiziţionate pentru a suporta cât
mai bine software-ul pe care îl veţi folosi, adică necesităţile afacerii dumneavoastră. Deci
nu trebuie niciodată sa începem direct cu achiziţiile de hardware.

PROCESUL: CERINŢE FUNCŢIONALE ŞI NECESITĂŢI DE INSTRUIRE

Procesul este foarte important şi porneşte de la nevoile afacerii.
Paşii procesului sunt următorii:
 Identificarea nevoilor funcţionale care trebuie satisfăcute.
 Identificarea programelor (software) care le pot satisface mai eficient şi/sau cu o calitate
crescută faţă de tratarea manuală a aceloraşi cerinţe.
 Dimensionarea hardware-ului în mod corespunzător pentru aceste programe (software).
  Identificarea nivelului de pregătire a personalului ce va lucra cu programele selectate la
pasul anterior
 Instruirea personalului pentru asigurarea unui nivel minim de cunoştinţe necesare.
Nevoile funcţionale trebuie privite pe ansamblul firmei, atât în partea de producţie, cât
mai ales pe funcţiile de suport cum ar fi:
 Contabilitate
 Salarizare
 Financiar
 Vânzări
 Aprovizionare
 Comunicare
În general, aceste funcţii sunt organizate similar în toate întreprinderile, indiferent de
domeniul de activitate şi asta atat din cauza legislatiei, cat şi din cauza instrumentelor
specifice consacrate (contabilitatea în partidă dubla, indicatorii financiari, evidenţa de
facturi neîncasate şi neplătite etc.) Astfel, pe piaţă există deja o serie de programe care
acoperă aceste funcţii de suport ale întreprinderii şi aici este primul loc în care trebuie să
ne uităm.
La prima vedere ciupercile nu au nimic în comun cu calculatoarele şi totuşi, aşa cum am
arătat mai sus, ne uităm în primul rând la funcţiile de suport şi constatăm că salarizarea şi
contabilitatea pot fi ţinute cu ajutorul a două programe, eliminând astfel necesitatea
angajării unei persoane pentru a realiza aceste funcţii manual.
Activitatea de aprovizionare nu are un volum atât de ridicat încât sa trebuiască servită de
un program dedicat, dar cea de vânzări da (livrările ridicându-se la peste 500 pe lună),
datorita numărului mare de clienţi care trebuie serviţi. Stocul de produse este de
asemenea important de controlat, datorită perisabilităţii şi a termenului scurt de livrare pe
care îl impun clienţii. Astfel, nevoia de tehnologie îşi face simţită prezenţa într-o a doua
fază, atât pentru a putea ţine o evidenţă a stocurilor de ciuperci ce urmează a fi vândute,
cât şi pentru facturarea cantităţilor cerute de clienţi.
Foarte importantă este ofertarea pentru activitatea de distribuţie. Prezentarea grafică a
acesteia se poate realiza uşor, eficient şi cu un design atrăgător, folosind tot calculatorul
şi software-ul de tipul procesoarelor de text.
Tot pentru partea de ofertare, foarte importantă este comunicaţia şi bineînţeles găsirea
unor potenţiali clienţi. În mod tradiţional, aceasta se face bătând din uşă în uşă. Însă cu
un calculator, acces la Internet şi e-mail, un prim contact poate fi iniţiat prin acest mediu
de comunicare.

EVALUAŢI NEVOIA DE TI A FIRMEI DUMNEAVOASTRĂ PE BAZA STANDARDELOR

EXISTENTE ÎN DOMENIUL ÎN CARE ACTIVAŢI

Pentru această etapă trebuie obţinute informaţii despre companii similare, pentru a putea
"fura" din experienţa altora. Acest lucru este important din 2 puncte de vedere:
 Ne ajuta sa ne cunoaştem mai bine concurenţa
 Ne arată ce metode sunt validate în practică în domeniul de activitate respectiv
Bineînţeles că nu trebuie să copiem întru totul concurenţa, putem să încercăm noi
metode informatice în domeniul respectiv de activitate, dar în acest caz trebuie sa fim
conştienţi de faptul că efectuăm un experiment, deci ne expunem anumitor riscuri care se
traduc în general prin eventuale pierderi financiare (de fapt – timp, angajaţi, clienţi.)
Aici ar fi foarte important de spus ca există studii de caz sau cărţi despre succesul altor
companii cu domenii de activitate similare cu al dumneavoastră, pe Internet, dar şi în alte
publicaţii, iar ţinta pentru informare ar trebui să fie companiile cele mai de succes şi care
promovează cele mai bune practici în domeniu.
In exemplul nostru presupunem ca am făcut o astfel de documentare şi am aflat că o
firmă similară foloseşte un singur computer pentru o secretară care se ocupă de ofertare
şi de corespondenţă sporadică prin e-mail. Contabilitatea şi salariile sunt ţinute manual
de către un angajat specializat pentru aceste activităţi. Nimeni altcineva din firmă nu
interacţionează cu calculatorul.

STABILIŢI SUPORTUL PE CARE ÎL POATE ASIGURA TI-UL ÎN ACTIVITĂŢILE

DUMNEAVOASTRĂ PRIMARE

In această etapă se vor stabili care sunt sarcinile repetitive şi care necesită o putere mare
de calcul pentru a reduce timpul alocat acestora. De asemenea, se va gândi şi modul în
care vor fi identificaţi potenţialii clienţi şi cu ajutorul căror metode de comunicare vom ţine
relaţia cu aceştia.
Pentru afacerea noastră este nevoie de calcul rapid, în cazul aplicaţiei de contabilitate,
care poate fi una dedicată (program de contabilitate) sau de calcul tabelar. Un computer
ne-ar ajuta şi la întocmirea ofertelor şi a unei evidenţe a clienţilor şi a cantităţilor cerute de
aceştia, pentru a putea elabora după o anumită perioadă de timp un raport despre
puterea de producţie şi cererile pieţei.

EVALUAŢI DISPONIBILITATEA ORGANIZAŢIEI DUMNEAVOASTRĂ FAŢĂ DE IT

Disponibilitatea organizaţiei faţă de TI se rezumă de la rezistenţa personalului la
schimbare. Evaluarea personalului se poate realiza distribuind o serie de chestionare sau
cu ajutorul unor mini interviuri. Pe baza acestora se decide asupra nevoii de pregătire a
angajaţilor pentru folosirea echipamentelor şi a soft-ului ce urmează a fi achiziţionat.
Pentru a putea folosi un calculator în mod eficient, orice angajat trebuie sa aibă pe lângă
cunoştinţele necesare utilizării programelor respective (birotică, contabilitate, etc.) şi
cunoştinţe generale despre calculator şi sistemul de operare folosit.

DETERMINAŢI GRADUL DE CONECTIVITATE NECESAR ÎN ORGANIZAŢIA DUMNEAVOASTRĂ

Pentru a determina gradul de conectivitate necesar pentru organizaţia dumneavoastră
trebuie sa ţineţi cont de câteva lucruri esenţiale:
 Gradul de mobilitate al angajaţilor (cât de mult sunt ei plecaţi de la sediile firmei)
 Necesitatea accesării datelor companiei de la distanţă atunci când sunt plecaţi de la
sediile firmei
 Necestitatea conectării la Internet a sediilor firmei.

INTRANET ŞI LAN
Pentru ca o întreprindere sa aibă succes, astăzi mai mult ca oricând, trebuie să
beneficieze de un sistem de comunicare rapid şi performant, atât cu partenerii şi clienţii,
cat şi cu furnizorii săi externi. O soluţie din ce în ce mai răspândită o reprezintă Intranet-
ul, sau reţeaua locală. Cea mai concisă definiţie a sa este "implementarea tehnologiilor
Internet în cadrul unei instituţii/întreprinderi". Un intranet nu implica neapărat şi
conectarea sa la reţeaua publica globala Internet. Totuşi, aceasta aduce multe beneficii.
Imaginaţi-vă un web intern care va permite sa accesaţi o mare cantitate de informaţii de
firma stocate pe un server şi prin care se poate naviga după mai multe criterii de
clasificare. Imaginaţi-vă ca sunteţi capabil sa creaţi şi sa distribuiţi documente şi informaţii
eficient şi rapid, folosind un software simplu şi ieftin de tip web browser. Deşi reţelele de
tip Internet şi Intranet se bazează pe aceleaşi tehnologii, ele diferă totuşi foarte mult.
În prezent, cele mai multe corporaţii folosesc reţele bazate pe PC-uri conectate la baze
de date centralizate. Aplicaţiile care rulează pe PC-uri pot accesa datele corporaţiei prin
reţea, de pe serverele pe care sunt stocate informaţiile. Un asemenea scenariu este în
mod obişnuit numit "client-server" şi este tipic structurilor TI aflate astăzi în întreprinderi.
În acest caz vom avea nevoie de 3 computere: pentru manager, pentru secretară şi unul
care va fi folosit de agentul comercial şi de cultivatorii de ciuperci pe rând, 1 imprimantă
matriceala (pentru tipărirea facturilor), 1 imprimantă multifuncţională (scaner, fax,
imprimantă) pentru oferte.
Cele 3 computere vor fi interconectate unul cu celalalt prin intermediul unui HUB cu 8
porturi care oferă o viteza de transfer de 100 Mb/s, viteză asigurată şi de plăcile de reţea
din staţiile de lucru.

INTERNET
Internet înseamnă comunicare şi informare, iar aceste lucruri sunt importante pentru orice
afacere. Caracteristica principală pentru legăturile la Internet este lăţimea de bandă. Aşa
cum găsim menţionat şi mai sus aceasta poate varia în funcţie de necesităţi şi de
numărul de utilizatori care accesează simultan resurse publicate pe Internet. În cazul în
care avem mai mulţi utilizatori (user-i) care accesează Internet-ul, vom avea nevoie de o
lăţime de bandă mai mare pentru a nu se produce o gâtuire a conexiunii.
Odată cu o conexiune la Internet va fi necesară şi o modalitate de a limita accesul la o
serie de resurse neimportante şi chiar periculoase pentru afacerea (site-uri pornografice,
web mail, sau download-urile de fişiere multimedia – filme, muzică care nu servesc
scopurilor afacerii). O restricţionare şi un control al traficului se poate face cu un
calculator care să fie configurat pentru a limita accesul la diferite resurse aflate pe
Internet în mod dinamic şi poate genera rapoarte de trafic. Acestea ajută la descoperirea
utilizatorilor care petrec mult timp rămânând conectaţi la Internet, pentru luarea de măsuri
în consecinţă. Acest calculator poarta numele de firewall.
In cazul nostru Internet-ul ne poate ajuta în ofertare şi în căutarea de noi clienţi, fără a
mai fi nevoiţi să cheltuim alte resurse decât timpul petrecut cu navigarea. Pentru
conectarea la Internet vom avea nevoie de un modem cu care vom face o legătura de tip
dial-up la 56k, acoperind astfel necesităţile noastre.

SERVICII DE VOCE
Deocamdată, în România, supremaţia transmisiilor de voce la nivel naţional o deţine
Romtelecom, deci nu prea avem de unde alege. Însă pentru convorbiri în străinătate s-a
dezvoltat un concept nou numit VoIP (Voice over Internet Protocol) sau comunicaţie voce
prin (Vo) legături de date (IP). Datorită acestui serviciu, convorbirile internaţionale au
scăzut cu până la 4 ori ca şi costuri, într-o oarecare măsură în detrimentul calităţii, fiind
însă un real progres pentru viitorul comunicaţiilor.

DEFINIŢI NIVELUL DE SECURITATE AL ORGANIZAŢIEI DUMNEAVOASTRĂ

Securitatea informaţiei într-o organizaţie este foarte importantă şi nu depinde de mărimea
acesteia. Putem proteja informaţiile sensibile de la oameni din afara organizaţiei sau chiar
de angajaţii proprii.
De obicei se procedează pornind de la:
 sensibilitatea informaţiilor vehiculate
 principiul că tot ce nu este necesar unui anumit utilizator trebuie restricţionat.
Pe lângă restricţiile tehnice care se impun, se pot defini o serie de masuri administrative,
cum ar fi: clauze de confidenţialitate, regulamente de ordine interioară cu instrucţiuni
specifice referitoare la lucrul cu datele-proprietate a firmei.
Despre nivelul de securitate în cazul companiei producătoare de ciuperci trebuie spus că
preţurile de desfacere sunt confidenţiale. De asemenea, gestiunea stocurilor,
contabilitatea, evidenţa clienţilor şi salariile sunt şi ele confidenţiale.
 Suportul asigurat de TI în acest caz este maxim, astfel încât posesorii de computere să
poată partaja informaţii, să poată trimite şi primi e-mail-uri (Internet e-mail), să poată
verifica stocul şi plata facturilor emise, să poată imprima oferte şi facturi tipizate, iar pe
Internet pot căuta informaţii despre cele mai cunoscute culturi de ciuperci, despre
furnizori de spori şi de ce nu chiar o piaţă de desfacere pentru produsele comercializate.

2.3. CÂT AR TREBUI SA PLĂTESC?

Pentru a putea răspunde la această întrebare am avea nevoie de câteva oferte de preţuri de la
furnizorii de echipamente TI. După comparare am putea avea o ofertă care să ne satisfacă
cererea cu costuri de achiziţie minime.

HARDWARE „DE FIRMĂ” SAU „FĂRĂ NUME”

Alegerea hardware-ului pentru echipamentele de calcul şi dilema de mai sus sunt valabile
doar în cazul în care avem cunoştinţe solide despre aceste echipamente şi
subansamblele lor, sau apelăm la competenţe din exteriorul firmei pentru a putea realiza
o soluţie pe baza unor echipamente „fără nume”, cel puţin pentru computerele
utilizatorilor.
Diferentele de preţ dintre mărcile locale şi calculatoarele asamblate de dumneavoastră
sunt destul de mici. Cumpărând o marcă locală, eliminaţi eventualele incompatibilităţi
între componente şi posibilele greşeli de asamblare.
Odată cu achiziţionarea unui computer ca întreg, beneficiaţi de garanţie unitară pentru
toate componentele sale. Perioada de garanţie unitară este de obicei de 2 ori mai lungă
decât cea pentru componentele cumpărate separat.
In exemplul ales mai sus am ales computere standard fabricate de dealeri locali (mărci
locale) cu plăci de bază care integrează placa video şi cea de sunet, hard-disk-uri de
capacitate medie (40-60Gb), placi de reţea 10/100 şi monitoare de 15” perfecte pentru
aplicaţiile de birou (de exemplu: MS Office) şi cele de contabilitate (de exemplu: Ciel).
Specificaţiile de mai sus sunt luate numai ca exemplu la data redactării prezentei broşuri.

CUM SA REALIZAŢI BUGETUL INVESTIŢIILOR TI

Un buget reprezintă previziunea cifrică a resurselor disponibile şi a responsabilităţilor
aferente pentru realizarea obiectivelor firmei în condiţii de maximizare a profitului.
Pentru elaborarea oricărui buget trebuie respectate câteva principii, însă cea mai
importantă este previziunea financiară.
Ea se realizează prin intermediul bugetelor firmei, care ajuta sa va orientaţi spre
realizarea obiectivelor propuse.
In lipsa unui astfel de plan, conducerea ar fi aleatoare şi s-ar baza numai pe experienţa
precedentă, care nu întotdeauna este concludentă.
Mai jos am exemplificat câteva idei ce trebuie luate în calcul la elaborarea unui buget
pentru TI:
Buget TI pentru firma „ABC”
Total Detalii
Infrastructură

Cablarea structurată Legăturile fizice dintre calculatoare

Locaţia unde vor funcţiona serverele. Pentru o bună
funcţionare vor avea nevoie de o temperatură
Camera serverului cu Aer condiţionat adecvată
Conexiune Internet Legătura reţelei proprii la Internet
VoIP Servicii de voce prin Internet
Echipamente
 Echipament necesar pentru interconectarea a mai
Switch / hub mult de două calculatoare în reţea
Hardware pentru controller-ul de domeniu Serverul care se va ocupa de autentificare în retea
Serverul care va controla comunicaţia e-mail din
Hardware pentru serverul de mesagerie interiorul organizaţiei.
Hardware pentru serverul de fişiere Serverul care va găzdui toate fişierele de lucru (oferte)
Serverul care va proteja Intranet-ul de eventuale
Hardware pentru serverul de firewall atacuri venite din partea user-ilor conectaţi la Internet
Unitate pentru back-up Soluţie aleasă pentru depozitarea backup-ului.
Computere portabile Laptop-uri, notebook-uri
PDA Echipamente portabile de genul organizatoarelor
Surse continue de curent care vor proteja serverele de
pierderea informaţiei în cazul unei eventuale căderi de
UPS tensiune
Hardware pentru calculatoarele utilizatorilor Staţiile de lucru pentru utilizatori
Consumabile
Mentenanţă pentru imprimante şi fax-uri Curăţare periodică pentru imprimante şi fax-uri
Cartuşe pentru imprimante Cerneală pentru imprimantă
Medii de stocare (floppy, CD) Suport pentru păstrarea datelor
Pachete software
Sisteme de operare Pentru staţiile de lucru
Suita Birotică Procesoare de text
Software pentru serverul de mesagerie Aplicaţii care va gestiona comunicaţia e-mail
Sistem de operare pentru controller-ul de domeniu Sistem de operare
Sistem de operare pentru serverul care va stoca
Sistem de operare pentru serverul de fişiere documentele companiei
Designul şi realizarea pagii de web pentru o mai bună
Pagina de web redare a imaginii companiei
Software specific în funcţie de organizaţie (procesoare
Alte soft-uri specifice afacerii pentru grafică sau film, arhitectură, programare)
Software pentru găsirea şi eliminarea posibilelor infecţii
AntiVirus cu viruşi
Pregătire Cursuri
Sisteme de operare Noţiuni introductive şi lucru cu fişierele şi directoarele
Noţiuni referitoare la calculul tabelar şi formatarea
Suita birotică documentelor
Recurent
Set-up network infrastructure Realizarea reţelei
Administrare lunară Administrarea echipamentelor de reţea şi help-desk
ASP Găzduire de aplicaţii la un furnizor de aplicaţii
Găzduire Găzduirea paginii de web de către un ISP
Altele

COSTUL REAL: COST TOTAL AL SOLUŢIEI ALESE VERSUS COST DE ACHIZIŢIE

La alegerea unei soluţii informatice trebuie avut în vedere costul de implementare al
respectivei soluţii, lucrul acesta este de obicei uitat sau se produce confuzie la întocmirea
unui plan de implementare. Costul de achiziţie al echipamentelor hardware şi cel al
softului necesar unei bune funcţionări reprezintă numai o parte din costurile totale
implicate de acel echipament.
Costul real de implementare al soluţiei cuprinde costul de achiziţie şi costurile de
instalare, configurare a respectivei soluţii, inclusiv eforturile de timp făcute de angajaţii
organizaţiei la momentul implementării şi în perioada următoare pentru administrarea
recurentă.
Elementele care constituie calculul costului total al soluţiei alese sunt:
 costurile echipamentelor hardware (staţii de lucru, servere)
  costurile licenţelor software necesare pe staţiile de lucru şi servere
 costurile administrării curente
 costurile pentru consumabile (cartuşe imprimantă)

ELEMENTUL CHEIE: ADAPTAŢI INVESTIŢIA TI AVÂND ÎN VEDERE STRICT SCOPUL AFACERII

DUMNEAVOASTRĂ

Pentru a adapta investiţia dumneavoastră în TI cât mai bine pentru societatea pe care o
conduceţi trebuie sa parcurgeţi toţi paşii de mai sus începând cu:
 Cerinţe funcţionale şi cerinţe sau necesităţi de instruire;
 Evaluaţi nevoia de TI a firmei dumneavoastră pe baza standardelor existente în
domeniul în care activităţi;
 Stabiliţi suportul pe care îl poate asigura TI-ul în activităţile dumneavoastră primare.
Automatizarea activităţilor din cadrul organizaţiei dumneavoastră poate fi realizată cu
succes printr-o investiţie în TI. Mai important este să se înţeleagă ca investiţia în TI nu este
o investiţie pentru TI, ci pentru bunul mers al organizaţiei respective. Cei care iau decizii în
acest sens trebuie sa vadă în aceste investiţii beneficiile, profitul ce urmează sa apară
peste câtva timp.

EXEMPLU DE BUGET TI PENTRU O DEMARARE CLASICĂ A UNEI SOCIETĂŢI

Mai jos vom trata exclusiv exemplul nostru legat de societatea de cultivare şi de
distribuire de ciuperci cu un număr de 3 utilizatori.
MS Linux
Budget TI pentru un an pentru firma Ciuperca SA u.m. u.m.
Total general 3185 2595
Infrastructură

Cablare structurată (100Mb/sec UTP Cat5 + Patch panel de perete) 150 150
Conexiune Internet abonament lunar 15 15
Total 165 165
Echipamente
Hub 8 porturi 95 95
Imprimantă combinată cu fax 200 200
O unitate CD-RW pentru programul de backup 60 60

Hardware cu sistem de operare preinstalat pentru posturile utilizatorilor 1.200 850

Total 1.555 1205
Consumabile
Mentenanţă imprimante (curăţare periodică) 15 15
Cartuşe imprimante 100 100
Unităţi de stocare (CD-uri, casete, dischete etc.) 10 10
Total 125 125
Pachete software
3* Microsoft Office / OpenOffice 600 0
3* RAV (antivirus românesc) 90 0
Total 690 0
Cursuri formare
Sisteme de operare 200 400
Suita birotică 250 300
Recurent
Administrare 100 300
 Alte 100 100

Total 650 1100

Soluţia de buget prezentată mai sus se bazează, în prima coloană, pe un sistem de
operare Windows şi suita de birou Office de la Microsoft, iar în cea de a doua coloană, pe
un sistem bazat pe SUSE Linux şi OPEN OFFICE. După cum se observa, administrarea
celei Linux este ceva mai costisitoare decât cea de Microsoft, care este însă mai scumpă
din punct de vedere al achiziţiei. Pe de altă parte şi costurile de training pentru varianta
Linux pot fi ceva mai ridicate, datorita răspândirii ei mai mici pe piaţă la ora actuala şi deci
implicit a probabilităţii reduse pentru utilizatorii să fie familiari cu programele respective.

2.4. CUM SE MĂSOARĂ RETURUL INVESTITIEI.1

Pentru măsurarea performanţelor unei investiţii sunt folosiţi o serie de indicatori financiari,
cum ar fi: câştigul pe investiţie (ROI – Return on Investment), perioada de recuperare.
Înainte de a calcula aceşti indicatori, trebuie estimate costurile necesare investiţiei şi
beneficiile obţinute.
In general beneficiile obţinute în urma unei investiţii în TI sunt:
 Reducerea costurilor (cu anumite activităţi, de personal, de achiziţie etc.)

 Creşterea productivităţii angajaţilor

 Îmbunătăţirea calităţii rezultatelor.

Câştigul pe investiţie (ROI) se calculează prin raportarea beneficiilor nete estimate la

costurile investiţiei. De exemplu obţinerea unor beneficii de 2 USD la o investiţie de 1
USD implica un câştig pe investiţie de 200%. Acest indicator nu ţine cont de valoarea în
timp a banilor.
BeneficiiNete
ROI =
CosturileInvestitiei
Beneficiile nete reprezintă acea parte din profit rămasă după plata taxelor şi impozitelor
către stat.
Termenul de recuperare poate fi definit ca timp necesar pentru ca investiţia iniţială să fie
recuperată prin intrările anuale de numerar. Cea mai utilizată metodă de calcul a TR este
metoda de calcul exhaustiv şi presupune deducerea intrărilor anuale de numerar din
valoarea investiţiei iniţiale până când această valoare devine egală cu zero. Formula
metodei exhaustive este:
Termenul de recuperare = Investiţie iniţială – Intrări de numerar cumulate
Calcularea termenului de recuperare prin metoda exhaustivă este un proces repetitiv care
necesită ca beneficiile cumulate să fie scăzute din investiţia iniţială până când rezultatul
este 0. Timpul care a trecut până la acel moment reprezintă timpul în care investiţia a fost
recuperată.
Referitor la măsurarea rezultatelor obţinute în urma unei investiţii în TI, una dintre cele
mai dificile sarcini fiind cuantificarea beneficiilor. Spre deosebire de investiţiile obişnuite
în active, investiţiile în TI generează o serie de beneficii intangibile şi uneori greu de
cuantificat cum ar fi: creşterea satisfacţiei angajaţilor şi a clienţilor, îmbunătăţirea imaginii
companiei, etc.
In măsura în care este posibil, aceste beneficii trebuie cuantificate şi considerate în
calculul indicatorilor de rentabilitate a investiţiei.
1
Pentru detalii suplimentare vizitati: www.alinean.com/Meth-Value.asp (pagina Internet în limba engleza)
3. ASPECTE LEGALE
Legea dreptului de autor a generat schimbări majore în toate domeniile în care este
implicată informatica. În primul rând, este vorba despre legalitatea deţinerii de software şi
licenţe pentru folosirea lui şi apoi, un aspect deseori omis este cel al eticii profesionale.

3.1. LICENŢE ŞI MODURI DE LICENŢIERE

Achiziţionarea de software sau licenţierea este pusa la dispoziţie de cel care deţine
drepturile de autor (copyright-ul) către persoana sau organizaţia ce achiziţionează o
copie a produsului respectiv, dând permisiunea de a folosi produsul în schimbul unei taxe
de licenţiere ("preţul"). Licenţa poate fi pentru o perioadă de timp fixă, care se poate
eventual prelungi, sau poate să nu existe nici o menţionare a duratei, caz în care se
presupune că licenţa e valabilă atât timp cât produsul este protejat de drepturile de autor.
Licenţierea prin închiriere de software este o variantă demna de luat în calcul, întrucât
costurile licenţelor se repartizează pe o perioadă mai mare de timp. Tot mai mulţi
producători de software au în programul lor de vânzări şi acest tip de licenţiere.
Un alt mod de folosire a unei aplicaţii este licenţierea prin închirierea de aplicaţii. Astfel
aplicaţia nu se instalează local pe staţiile de lucru din organizaţia dumneavoastră –
găzduirea ei se face la producător sau o terţă parte (Application Service Provider) şi
clientul plăteşte pentru dreptul de acces la aplicaţia respectivă. Pentru acest lucru trebuie
însă sa aveţi o legătură de date (eventual prin Internet) până la cel care o pune la
dispoziţie.

3.2. TAXE, PENALITĂŢI

In urma conjugării eforturilor la nivel internaţional pentru combaterea şi stoparea pirateriei
în materie de software, au fost create organisme care urmăresc eventualele fraude. În
acest fel, persoana sau compania care nu are o licenţă pentru fiecare dintre produsele
informatice pe care le foloseşte va fi expusă penalităţilor stipulate în legislaţia de pe
teritoriul statului căruia îi aparţine, în urma sesizării parvenite de la o autoritate de control,
de la producătorul sau distribuitorul autorizat al respectivului produs.
In urma sesizărilor se va iniţia un proces pentru despăgubirea producătorului de software,
şi/sau pentru penalizarea fraudei utilizatorului, amenzile fiind determinate de către fiecare
casă de software, autoritate naţională sau internaţională în parte.
Conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul României, orice comunicaţie cu caracter
comercial care nu a fost solicitată, primită prin canale de comunicaţie electronică poate fi
reclamată ca atare. Iniţial, reclamantul va trimite un mesaj de avertizare către sursă,
urmând ca aceasta să înceteze emiterea mesajelor în cauza şi fără a fi autorizată sa reia
comunicarea decât în cazul unui mesaj adresat direct destinatarului.
În cazul în care emitentul mesajului continuă sa trimită mesaje nesolicitate, acestuia îi pot
fi aplicate taxe sau penalităţi financiare, administrative sau chiar penale.
În cazul în care comunicaţiile electronice sunt emise de pe un server fără acordul sau
cunoştinţa proprietarului acestuia, persoana în cauza va fi ţinută de orice răspundere
administrativă sau penală, urmând a fi găsită şi identificată persoana care a provocat
mesajele respective, pentru a-i fi aplicate sancţiunile necesare.
Există tendinţa ca angajatorul sa citească e-mail-urile angajaţilor fără ca să-i fi avertizat în
prealabil. Pentru a evita problemele generate de aspectele legale aceste acţiuni trebuie
documentate prin regulamente de ordine interioară.
4. LINKURI UTILE
Software: www.microsoft.ro,, www.redhat.com, www.suse.com, ,www.antivirus.ro,
Site de comparaţie şi sfaturi pentru birotica sau alte aplicaţii: www.cnet.com,
www.zdnet.com
Lanţuri de magazine româneşti: www.flamingo.ro, www.price.ro, www.bestcomputers.ro,
www.elsaco.ro, www.ager.ro, www.genesys.ro
Reţele: www.smc.com, www.3com.com, www.nexans.ro,
Site-uri de comparaţie şi sfaturi: www.nwfusion.com/index.html,
Ştiri TI: www.ensight.ro, http://www.techrepublic.com/, www.smartnews.ro, www.rol.ro ,
Reviste interactive: www.chip.ro, www.pcmagazine.ro, www.agora.ro
Furnizori servicii Internet: www.pcnet.ro, www.fx.ro, www.rdsnet.ro, www.xnet.ro
Găzduire: www.myx.net, www.gazduire.ro
Probleme legate de licenţiere (BSA): global.bsa.org/romania/
Consultanţă TI: www.ensight.ro, www.compass.ro, www.gecad.ro, www.accenture.com.

Realizat: Popescu Flavius

Profesor: Popescu Flavius