Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A fost publicata pentru prima data, in lucrarea lui Chisholm, Hugh, ed. (1911).
"Carnuntum". Encyclopædia Britannica (11th ed.). Cambridge University Press. Cand a fost
descoperita, si de catre cine, nu avem infosrmatii.
Castrul a fost realizat, ca baze logistice pentru legiunile romane si a fost construit in
anul 6 dHr, de catre Augustus. A fost folosit pana in anul 374 dH, fiind distrus de catre doua
triburi diferite, ca de exemplu: quadi (germani) si iazigi (sarmati)
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Carnuntum
Fig.2 www.wikitude.com/showcase/wikitude-brings-roman-history-life-carnuntum
Carnuntum (Carnous, Καρνους, în greacă veche conform lui Claudius Ptolemeu 100-
165 dH) a fost o fortăreață legionară romană (castrum legionarium) și sediul flotei panonice
din anul 50 d.Hr. După anul 50 dH, a fost capitala provinciei Pannonia Superior. De
asemenea, a devenit un oraș mare de 50.000 de locuitori. In timp sa intemeiat si dezvoltat o
scoala de gladiatori, descoperita in septembrie 2011. Amfiteatrul Roman, gazduia 15000 de
locuri.2
1. Legio XV Apollinaris
2. Legio X Gemina
3. Legio X Gemina
4. Legio VII Gemina
5. Legio VII Gemina
6. Legio XIV Gemina
a. Orașul civil
b. Muzeul Militar
c. Muzeul Carnuntinum
Pentru aceasta lucrare m-am folosit de propria pasiune, adica am fost personal la
Carnuntum unde am explorat la pas, fiecare particica din acest castru si orasul civil. Am mai
folosit si wikipedia ca baza informationala, pentru pozele folosite in aceasta lucrare.
In lucrarea de fata, am dorit sa arat motivul pentru carea fost construit acest castru
roman, cine la folosit si cand a fost distrus. Este impresionant faptul ca este o constructie atat
2
Fitz, Jenő (1982). Marea epocă a Panoniei. Budapesta. p. 14.
2
de ampla si , in acelasi timp, foarte bine gandita si asezata. Asta arata, inca o data, o foarte
buna organizare si o strategie foarte iscusita a romanilor.
Bibliografie
3
Sutter Fichtner, Paula (2009). Dicționar istoric al Austriei. Sprecrow Press. p. 54 & -55. ISBN
9780810863101.
Beattie, Andrew (2010). Dunărea: o istorie culturală. Presa Universitatii Oxford. p. 109. ISBN
9780199768356.
Fitz, Jenő (2008). „Provinciile dunărene”. Istoria grecilor și romanilor, volumul 16: Principiile
Romei, de la Augustus la Alexandru Severus. Milano. p. 495.
Morris, J.; Jones, A. H. M.; Martindale, J. R. (1992). Prosopografia Imperiului Roman de mai
târziu. Presa universitară din Cambridge. p. 273. ISBN 0521072336.
https://www.wikitude.com/showcase/wikitude-brings-roman-history-life-carnuntum
https://ro.wikipedia.org/wiki/Carnuntum