Dea ae ae ae ae ae Editorial: Drea! Scrisoare pastoralad la Nasterea Domnului Hristos se naste, marifi-L! ‘Hristos din cermi, intmpinaficl Inbiti credinciogi gi credincioase, Prdiznuim cu bucurie Nasterea Mantuitorulut nostra Tisus Hristos saw aga cum este indatinat. cunoscuta aceast mati zi ca fiind cea a Criciunults, Sfintele Evanghelii de la Matei si Luca istorisese evenimentil Nasterii minumnate: Astfel, Sf. Ev, Matei insista si reugeste si ilustreze firea divina a ‘Mantuitorului: nagterea supraomencasc din Fecioara (1, 18), steana mimunaté (2, 2), aritarea in vis a ingerulni Dommului (1, 20); amintirea nor profi mesianice: Is, 7, 14; Fac., 49, 10. in antitez’, SE Ev, Luca insist pe creionarea —firli_ = omenesti a Mantuitorului: pocitionarea istoricd a Nagteri, in timpul Ini Octavian August sia gnvematonahni Sisiei, Quirims (2, 1- 2), efectuarea unni recensimant (2, 3), culearea princului in iesle (2, 7), landa pistorilor (2, 16-18), circumeiziunea (2, ). Din datele fumnizate de cei doi evanghelisti sinoptici putem infatisa in ochii sufletesti Nogterea minunatd a Mannitornlai nostra lisus Hristos, astfel: Tisus $-a nascut Ja Betleem, in provincia Tudeea, cAnd imparat al Romei era Octavian, nepotul lui Tuliv Cezar, suprammit ,,Augustus” adic ,Sacml” sau allustrul” (27-14 i, 11), guvernator al Sisiei era Publins Suplicius Quirinins (10 i. Hir-9 d. Fir), iar Irod cel Mare (37 i, Hr . Hr) era ultimul rege tributar al romanilor al intregii Palestine. Regatul sim cuprindea: Iduneea, Indeea, Golileea, Pereea, cu Decapole, Ganlanitida, Inmreea, Auranita, Trahonitida si Betaneea. (loan Mircea, Dicfionar al Noului Testament, Editwra Institutulnt Biblic si de Misitme al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1995, p. 233) Familia Sfanta, din pricina recenséiméntului Romei impus de Octavian, a trebuit si pariseasct ‘Nazaretl pentru a se intoarce in satul natal al dreptabni Iosif, Betleem, ,,Cetatea Ini David” din provincia Iideea, Ja 10-12 km., sud de Terusalim. Aici, dupa: hmg dram ce a insumat 150 km, Fecioara Maria L-a nascut pe Mantuitorul Hristos. Locul nasterii a fost stabilit de Iustin Mattiral gi Filozofil, Origen gi Cels intr-o pester care in locuile mnntoase se intrebuinfa penta tame (lulin Olariu, Manual exegeric la Sfainta Scripturd a Testamentulii Now Sinopticit, vol. 1, Tipografia Diecezand, Caransebos, 1894, p. 441). Cen gi paméntul se bnowra de aceasti minunatdi Nagtere, ingerii idea mérire lui Dumnezen: ,,Slava fntra cei de sus lui Dumnezen gi pe paimant pace, intre cameni bunvoin (Le, 2, 14), in timp ce pe pamént pastorii si magi s-au —inchinat Primcului agezat in ieslea animalelor: i intrand in casi, an vazut pe Prune impreun cu Maria, mama Lui, si cazind la pamént, s-an inchinat Lui; gi deschizind visteriile lor, I-an adus Lui darwi: aur, timaie si smima”. (Mt, 2,11). Primind de Ja magi Orientukui date despre nasterea Pruncului, Irod a convocat sinedriul din Terusalim (Mt., 2, 4-5), pundnd la cale identificarea pmanculni care a mers pAna la uciderea tuturor prancilor nou-nascui (Mr, 2, 16-18), in timp ce Familia Sfanta sa refugiat in Egipt. La reintoarcere nm se ageaza Ta Betleem, fiindca rege al lerusalimului era Athelan (4 iMr-6 dH), itl Ini Irod, ci la Nazaret, in Galileea. Pr. Valentin Bugariu, (continmare in pagina 6). 1La mare Tuce o mai trecut Crigiumt Cu vremea di cotindat Amu! Non gi Boboceadza $3 Sfantu’ Jon s-o gata. $-am plecat la Cimisoara Cunnigce bani pusi doparce $4 placese pant Ia vara CAvron ca si plee daparce M - o pricit mai mult hime CA daca plicesc mai ince © si fie mult mi lesnea $icd taxa si redusie CAin-o fost vinit Crigiumm’ §-am vorbit cu amea muiere Cf la vara a da vine La mare noi doi om mesjie. Am ajiuns la Cimigoara Locw ince 1-am zgogit Sicd-i datgie agenie Acolo fi da plicit Langa mine dou’ fiece ‘Sd-mildzacd sie-i d& Paeut ‘Moliraiuti s-mi arece Stat am 4 plicit: -Cu sie - ati vrea, dommmle drag La gpatir ca si plecati Cn avionw, cn maséna O curata ad mani? Fecilor, va dec acuma Mii cam fhict d-avion Cu magna ii gren tare CA mii fhicd $8 n-adorm, Da cu rata sie mart pleact i mai bund dacat toace CA ma uit pr-uiag’ afar’ Si pot sX dorm pristt noapce! ‘Am plecat si noi la mare Sara la vreme da sind ‘$-am ajums mane gimne at’ Chiciti in @ Tor magna Sapee date d4 oginit Cu mniesea.am petrecut ‘Zina — pr pestic la soare Cali oameni or fost acolo Dain toatd lumea viniti $i batrimi, si jiumi gi fiece $i mai ri, si mai comings. Am cittat sara di sar O cifans cu muzica Dar acolo 1-0 dz Iauta Numa’ deaia di ce stiict ‘Omenifi am fost Ia masa Cu gie goge n-am ghingit Dar neo fost sarma st turta Cu care io am crescut. Am vidzut gi locuri sfince $i mai mari gi mii mirunce Manastari zie-or fost zagice La-naljame, sus pra munce, Pra uliti —ducheane mulce Tot cu toale gi papuci Rumineli gi prajiturd ‘Numai bani si-i arungi, Lacomos ca fiecare Cand pleacd in strinatace M-amn pus si io ca si targui DA nu m-or incheput toace Antu mine gt muiere Pantm precinii d-acas Am golit tot pozonarin La ducheane intr-um yeas. Dar mé tot ghingese j-acuma Cam dus-o tare bine ‘Numai io gi cu mnierea ‘$i nime pra langai mine ‘Nigi soacra si-mi bleoceascd DA n-am ficut gieva bine ‘igi s-and veginu noapcea D& la mindre acas cAnd vine. Ma ghingesc ann’ sie vine Dupa gie iama o tregie ‘Si mii plec la Cimigoara ‘Si mai iau domi bilece. Acum gcin gi rinduiala Casi plec prista hotare ‘$i cu rata di mary sara (Om pleca iar la mare Alin DirinaUrme din trecut: Structura socialé in zona Gétaia La inceputnl secolului al XTX-ea exista o foarte simpl8 stratificare social, majoritatea locuitorilor rau iobagi erariali, in timp ce pltura mijlocie cra format dintr-un numar redus de comercianfi, meseriagi si intelectuali. Cu timpul se vor foregistra transformiiri in structura social datoriti in special dezvoltitii economice, dar si a transformirilor politice si administrative, Astiel, pitura din varful piramidei sociale era. reprezentat de marii mogieri ce aveau proprietiti de ppeste 100 ha, defindind chiar o perioada localititi intregi. ‘Numirul acestora era redus, ei reprezentan interesele monathiei, fiind aproape toti de origine maghiaré sau germand, exceptie putea face Prepeliczay Gyula, posibil un romén, Prepelifi, dar al clirui ume a fost maghiarizat. ‘Marii proprietari au fost Osztoics, Bissingen-Nippenburg, Klobusiezky, Lo Presti, Termacici, Gorove, Gubanyi, Hiller, Stem si multi alfii dea Tungul acestei perioade. Acestia se bucurau de 0 mare influenfi la nivel local tit datorit pozitici sociale pe care 0 aveau, cdt gi a situafiei materiale. Clasa de mijloc era reprezentati de inteleciuslitate, in aceasti categorie find inclugi fimetionarii publici, ‘invititorii, —preotii, = dar_— gi comerciantii si mesetiagii. Accastd treapti social’. cra destul de slab reprezentatd numeric, fiind concentratS in special la Gitaia gi in localitifile mai mari. ‘Térinimes era cea mai numeroasié clast social, fiind totusi gi ea stratificat in mai multe pituri. Astfel, rani instititi reprezentau circa 7% din totalul famniliilor tirinegti, apoi LArknimea mijlocic constituis 38% din total, cea mai, numeroasi era pitura mici, cu proprietifi de sub 10 jugire, ea reprezentind 50%, sub aceasta se aflau cei fri de plimint, ei luau pamint in arend& sau lucran pe proprietitile marilor ‘maogicri gi ale paranilor institrigi. ‘Jn ceca ce priveste stratificaree socialé, exist date entra localitatea Gdtaia, astfel ia 1910 crau trei mari, mogieri: Gorove Laszlo, Luckas Ianog, Kenessey Istvan si fratii Stern, acestia din urmi fiind arendasi, fiecare posedind mai nmlte sute de ingire. Pe mogiile acestora Tucrau 360 de muncitori agricoli, 129 de argati, 45 de slugi gi 19 zilieri. Situafia acestor argati era deosebit de ‘grea, ttebuiau s8 aseulc toate dispozifille proprictarului, si1 despigubeascd pentru eventuale strictciuni, s& mu liriseascd curtea fir voia acestuia. Brau platiti, in bani eu 80-100 de coroane anual gi in natura primind cereale si imbriiciminte. in comitatul Timig reiribujia argajilor era, potrivit unor date statistice, stabiliti Ia valoarea total de 552 de coroane, Numerosi firani ajunsi flr pimfnt se vor angaja tn industrie sau in transporturi ca muncitori. Localititile din aceast areal au dat oiteva figuri marcante pentru istoria Banatufui din aceastit perioada, voi incerca si fac 0 scurti caracterizare a acestora ‘n rindurile urmitoare: Lazir Cornel, niscut la Semlac, a fost administrator de Ginanje le Timigoara, ebsolvent a] Facultitii de Drept. Doctor Tonescu Tuliu, nasout la Birda in 1888, a fost prim, pretor de Lipova gi apoi subprefect al judejului ‘Timig-Torontal tn perioada interbelicd. A absolvit Facultatea de Drept Poszony din Budapesta, gia luat fa 1912 doctotatul in drept. (M. Pérvulescu, Scoala si Societate tn Banat secolul al Dela, Ed. Brumar, Timigoara, 2000, p. 44). Mihail Gaspar, _scriitor gi protopop niscut la Gitaia in 21 iamunrie 1881, din paring’ descendenti into veche familie de nobili ardeleni refugiafi fn. timpul riscodlei lui Horea fn satul binijean Sosdea, Cursurile gimnaziale si liceale le urmeazi la Timigoara, Becicherecul Mare si Beius, unde, in 1900 susjine bacalaureatul, urmeaz8 apoi cursurile Institutului Teologic din Caransebeg, terminat fn 1903, Este apoi diacon 1a ‘Lagoj gi redactor al ziarului Drapelul, fn acelagi timp. Va sotie articole in mumetoase periodice ale vremii, public& de asemenea gi unele cart, fn special in perioada interbelicd. Datoriti articolelor vehemente la adresa regimului dualist gia atitudinii sale nationale ferme, i se va intenta un proces pentru delicte de presi in noiembrie 1906, va fi condannat la 10 Tuni de temmid. La actul de la 1 Decembrie 1918 de ta Alba Tulia va participa ca delegat al cercului Boosa-Montan’, dupi 1919 va fuce parte din P.N-T,. fiind ales chiar deputat, Se stinge din viafi la 27 noiembrie 1929, la ‘Timigoara, fiind inhumat la Boosa, Doctor Nicolae Popoviei, protopop gi profesor, ndscut la Bocsa Romana la 6 decembrie 1883, unde termini clasele primare, urmeazi apoi gimnaziul romén din Bragov, Institutul Teologic din Caransebes gi Facultatea de Teologie din Cemiuti, Intre 1910 gi 20 ‘mai 1914 2 fost preot in Booga Romané, apoi in comune Gataia, Prof. dr. Bogdan Emigel (continuare in pagina 6)Restituiri Vestigii arheologice din Egipt. O arheologie ,in miscare” Descoperirile arheologice din Egipt au adeverit © vetitabil4 viatt de origine biblicd, vechitestamentar’, cu ridicini in cartea Tegirea, pagini care ilustreazi ratdcirea poporului israelitean in deseitul sinaitic, loc unde Dommol a ficut legimant cu poporul siu, epoca insofirii evreilor cu Jahve. Periplil nostra pnntre antichitijile egiptene vor incerca si descopere tret dimensiumi ale unei arheologi in migcare”: nostalgia degertului cu ambivalenfa acestuiteritoriu, rugicimnea gi locul célugazilor in acest spatin spiritual. ‘Tard plin de mistere, loc de fntalnire a mai multor spiritualitaji, culturi gi civilizayi, genemtor de energii sufletesti deosebite, Egiptul faraonilor, sfinegilor gi piramidelor, era predestinat 88-31 aducd aportul la temeluirea noii credintet adnsa in Itune de Mantuitorul Hristos. Spre plnantul udat de bogatele ape ale Nilului sa indreptat cel dintai drum pe care l-a ffcut Tisus Pruncul, poate ca un omagin patrieicelor care an oferit ‘umeniti}ii anim recunoscute valoni spirituale, attistice, morale si stiinfifice. Degertul ca spat geografic si spiritual insemna penta cilugirii egipteni, care dealtfel proveneau dintre Jocalnici, locul cel mai propice pentru lucrarea hesychiei (gr. hesychia-tacere, liniste gi concentrate interioar’), Ca fundamental viefii cAlugaresti crestine, dar st locul demonilor, care se manifesta sub forma »Sindurilor” si impotriva c&rora monahul (gi crestimul n, n.) trebuie si lupte pentru a avea liniste si concentrare interioara in vioja cotidian’. Nofiunea de pustie este ambivalent in istoria spiritualitafii crestine. Ambivalenta simbolului este izbitoate dac’ il considerzim plecénd doar de la imaginea solitudinii: este sterilitatea, flat Dummezeu, este fecunditatea cu Dumnezeu, dar datorati mumai lui Dumnezeu. Degertul reveleazd supremajia harului: in ordinea spiritual nimic nu exist fad el; totul exist prin el gi mmai prin el Cu incepere din Vechiul Testament avem o conceptie idealist’ sau .mistica” despre desert. Ea se referdi la trecutul Ini Israel prin Egipt si la timpurile mesianice gi eshatologice. Aceast viztine ¢ strfns legat de amintirile evreilor despre lesire, despre ratdcirea prin Annovtal sinaitin find Moot pecethnit wn Legeandint cu popoml Siu; este epoca insotini cu Iahve, wmat de infidelitatile din (ara Canaan © amunit nostalgie a acestor vremi se va menine meren, intretinut’ indeosebi de profeti. impiicarea cu Iahve are loc tot printr-o revenie in desert, spajiu al inbirilor gi apropierit divine, orcine igi poate aminti pasaje celebre din Osea, Teremia, Isaia, unde se alld exprimat’ aceast® conceptie mistic’ despre pustie. Desertul este si um spatin al dezamigirii, al infideitijilor de tot felul fof de Dommul Duumezen, a vilelului de aur, a ispitisilor de 1a Metiba (Ies., 17, 7; Num, 20, 13), 0 epoca a damnit de vreme ce nimmui inire peregrini mi s-a permis si intze in Paméntul Figiduinfet, unde curge laptele si mietea. Degertul egiplem care ar © proportie de 80% din spatiul geografic al {Zrii se contin’ iy: dincolo de graniele {fri in “a Gesertul libian Ia vest gi desert arab mai muntos, la est. Era un pandint sterp, neprielnic, spatin al dezintegrinii biologice, locag al momninielor, im domenit al morfii, in care egipteantil nu se aventura niciodaii fir8 team: aici mi putea si intalneasch decit, in cel mai fexicit eaz, hoarde de nomazi cu pielea neagra, Hibieni, mazici, blemizi si alfii asemenea lor, care le eran strfini gi, in cel mai adesea caz ostili, sau sf dea peste animale silbatice deosebit de periculoase si temnte: serpi, ca naparea san vipera cu com, camivore, hiene, sacali $i altel. Dupi 0 cercetase mistich —degextul exterior intmchipeazi —degertul din interionil omului, _singuratatea, abandonarea sa Pamdntul arid semnifica lunea deciizuta chemata sisi regiseasci starea origina, sA se transforme in Eden, in gvidin’. Inima eremitului devine acel hortus conclusus evocat de CAntarea Céntirilor (4, 12). Mai mult, acest ‘pant arztor e menit sf cunoasca glorificaren despre care vorbeste Isaia, atunei cfind il descrie acoperit de flori (35, 1-2) sam transformarea in helesteu. Astfel, jmntul cel insetat va fi izvor de apa (Is. fd 6-7), iar din inima pustaicului curg valuri de api vie, adipindn-i pe tofi cei insetati Mistica desertului ar putea fi sintetizata intr-o singura faz: mistica Inminii solare de la miezul zilei. ‘Alegéind pustiul, sihastrul se indreapts spre Raisin, loc privilegiat al lumini Vanma- Andrei Petrescu.Documentar: Din amintirile unui ,,colonist” din Gétaia (V) Copii invaya bundtatea de Ta nanuri, far riutatea de la oamenit” ‘Nicolae Torga Cu fiecare citat utilizat a incepntul articolelor sunt tot mai convins de adevarul gi de necesitatea cunoasterii unor asemenea cugetiii. Ele constituie 0 reflectare concentrald a unor Iungi perioade de existent ‘umand gi de experienfe prin care a trecut individul in evolufia lu Chiar dact ommul ,,este cea mai inalt& i mai nobilé oper’ de arti a naturii”, cum spune Eminescu, el sia tilizat doar ce-i bun si inlyator pentru devenirea sa. ‘A creat stint gi sentimente pe care natura mi le are. Bgoismnl, invidi, ricbunatea, cugminia, tielosia gi atogan{a sunt doar céteva din Tanga palet de rau3ji umane. Si, in dezvoltarea lor, la unit oameni, aceste nonvirtugi devin norme de conduita, Dumnezeu a ficut cerul si painantul, ne arati primul verset din Biblie. Dect natura este de esengi divin. De aici si bunfiatea emsmata. De la natu’, nati ca model de-atitea oti, ‘inva omul sf tliascd. Aceast’ comuniue pilduitoare este sninunat exprimatat intz-o creayie S. rick popular’ norvegian. Fiina umant este indemmnat sf ia ca model natura: inva de la api sh ai statomic drum, [...] Invaf’ de la stnc& cum neclintt s& erezi, [...] Invafa de Ja soare cum trebuie s-apui, [...] Invata de la sufi $4 fit meren curat, [...] Invayi de ta greier, end singur esti, si cingi/ Tnvay de la lun st 1m te- nspaiméngi, [...] Invagi de la toate, eX toate sunt surari,) SS& treci framos prin viatf, sX pofi fiumos s8 mori" Si, dupa aceast secvenf’ introductiva, mi intore Ja natura anilor mei frumogi si ixeversibili, intrebindu- an cu 0 nostalgie eminesciand: ,,Unde esti copilitie cu padurea ta cu tot?", Rememorez acea perioadi si, selectiv, evoc intlnirile mele cu natura din att de agteptatele vacanfe scolare. Ele constituian pentim noi, copiti, perioade de recteere gi chiar de eliberare de sub ‘povara orelor de la clastt Lunile de var cu farmecu! lor si aayiga zilelor fierbinji ne sdemenean sine sicorim sufletul in blinda noastrd Barzavi. Acum ea este .,fitumos curgaitoare”, dar, uncori, primévara, se mai infuria si iesea din albie, pana cand localnicii, cAlcaji de viituile spumegénde, au ridicat un dig de pamént, 2agizzuind-o in matca sa. Am crescut Langa acest rn. Trecea gi atunci prin, ccapéitul gridinilor colonistilor mladiindn-si trupul fluid si forménd cotui, vaduri si gropane in Iupta cu pietrigul nisipos pe care-Lrostogolea alene pe albia-i zdrenfuita. $i astizi, apa aceasta, Ozena noastra, igi wmeazi curstl si-gi face veacul pe acelasi drum. La varsta de 13 ani, m& puteam mandsi cA stiam. 8 inot bine gi in mai multe feluri. Mergeam la scildat, cand reugeam s& scap de privirea asprii a mamei, alaturt de alfi ortaci, in multe locuri, La ,iaz”, bundoara, unde rma ddimaia inca un zid mare de beton, Inng de vreo 7-8 1m, de cind fusese aici un baraj pentru vechea moar’ de api din Sculea, ea un loc minunat pentru baie. Foloseam zidul ca trambulind, stream in valtoarea apei, ne intreceam care sti mai mult ra st inst s@ respite ‘Veneam aici si copii de pe strada Maghiara din Sculea Cu unit ne mai lam Ja hari’ copilareste din te mist ce, dar ne impicam repede. ‘Mi-amintese cA aici era 88 se inece oda fratele meu, Ionel. incepuse gi el si prind’ a inota, avea curaj, ar ii ipsea experienga imor atari incercari, Apa I-a dus pani Langa zid, unde era adanca gi te tigea In fund. ‘Vairisem zbaterea Ini, nesiguania gi teama apfinutl, Atunci, eu si Emil Sasu, un prieten de scoala gi de strada, am. sirit reugind si salva, A fost o lecjie de viagi pentru al gi. 0 eexperienga trist® pentru mine. La Bere”, un alt loc de sclldat, ne duceam de obicei duminica. Atunei venean gi biel cei mari, de seama Ini Vasile, vari-men, Aici apa mu era prea adancd, ins spajiul de baie era ‘mai mare si se putea sui, in loc de trambuling, direct de pe malul care trecea de 3 m indijime $i aici, 0 duminica frumoasi si cald avea sine potoleascd avantul tineresc gi cumajulnesbuit. Intémplarea aceea m-a wimdrit mult timp, sidinduemi in, suflet frica de scildat penim o hg wreme. Se sirea in api de pe malul inalt. Cei mari, adica feciorii, eran ingirafi uul dupa altul la mare distanja. fi invidiam noi inci” gi vedeam in acfiunea tor un mare act de barbatie. Feciorii infruntan indltimea si adancimea apei sfidiind pericolul. Nu era prima data end bravan. Acum, nsf, ghinionul face ca varul meu, Vasile, s& sari dpi GhilS Gocea, un baist de pe stiada noastri. Dax, vail hil iese de sub apa aproape in acelagi loc unde intrase, in loc sf se indeptiteze, Vasile sare gi, in coborfire, se loveste cu capul de acesta. Vail meu a fost zdruncinat do izbiturd gi, aproape lesinat, n-a mai stiut de el sub aps. Marele notoc, randuit de Dumnezeu, de bund seams, a fost c in apropiere se afla gi Traian al Ini Bold care il prinde gi-] trage repede Ia mal. Spre bucuria noastra, igi revine repede. in sufletul tuturor a incoljit atumei frica de ce-i mai ru, Prof. Matius Iosif CircaCateheza. (Urmare din pagina 1) Penta noi roménii, sarbatoarea__Nagterii Domnulii este si sirbitoarea Criciumulti, © legend culeasi de Tudor Pamfilie red& existenta mitici a batrinului Criciun: Venindwi Sfinte’ Fecioare vremea S% nascé, a fugit de la casa piirinteasct si s-a oprit ta gospodiria a doi batrini — Crdciun 1 Criictunoaie — oament cumsecade de alfel, dar care cu niciur chip au vrut 5-0 primeased in casi, spre a nu Te spurca cuprinsul cu nasterea unt prunc scimislit din gregeali De aceea, inchizindwi usa, Maria fecioari, sinmindu-se cu totul neputincioast de a merge inainte, $= a tras intr-un sopron de vite, wide s-a st culcat in ieslea boilor, in paie. Aici, incepand durerile nasterit, Maica Domnului a purces a se vétita. Criciunoaie, aucind-o gi stiind ce inseamndi o nastere de copil, t sa ficut mili de dénsa si, faré a vesti pe Criiciun —unchiagul-, a iegit afari si s-a dus la Sf Fecioara in teste, Acolo a ajutat-o Ja nastere, a titat buricul pruncului, a culcat linea pe paie si a inwelit-o, cu un euvant, a indeplinit tot rostul mositului, Dupi aceasta a mers in cast si a spus tui Criiciun, “ite asa gi aga. Fecioara isgonitét de noi s-a dus in ocolul vitelor si acolo a niiscit. Ce puteam face eu altceva decat so ajutores? Unchiasul et insit mu era om de injelegere. A apucat pe babi de mand, a adus-o la dietor si acolo ia ciuntit mdinite din glesne; apoi, inspitimdntat de aceste toate cate sau intémplat la casa lui, a plecat gi s-a dus in sat Tn wid, moasa Criiciunoaie a umplut cum a putut un ceaun cu apé, La pus cu gura pe foc si cand a cresut ci ‘pa este mai bund pentru sedlditoare, i-a spus Maicit Domnului sa incerce apa si sa vad cum este, Maica Domnulii insit Ha riispuns: AIncearcii si dumneaia, —moastt —Criiciunoaie! Criiciunoaie vara méinile améndoud in apéi gi deodata viien eit partea titiaté it creste la loc neult mai curati si mai frumoasé ca la inceput De la aceastit mine se crede pretutindent cd moasele au maint de ur curat’. (Simona Goicu, Termeni crestint in onomastica romaneascd, Editura Amphora, Timisoara, 1999.p37). Cinstifi credinciosi si credincioase, Ne bucurdim ayadar de o o sfubitoare a familie. Acum mai abitir ca altidats familia se reuneste si se aduni in jurul mesei. Tina acestei intélniti poate fi {ntremmpta doar de viersul dnioaselor colinde care vestesc Nagterea, (Nicolae Comeam, Popasurt duhovnicesti de Ia Craciun Ja Pasti, Editura invierea, Timisoara, 2001, p70). Din aceasta pricin trebuie s8 infelegem méitul praznic al Criciumului ca fiind si 0 perpetta nastere a Prumculti lisus in sufletele noastre, De aceea bucuria gi Gragostea din frmiliile noastre trebuie si se reverse si asupra celor aflati in lipsuri gi in suparari de tot felul. Un athiere romén ne invati c& aceastl dragoste nm sti in vorbe, ci in fapte, Aga cfi ne stfiduim s& facem fapte ‘ume ajuténd pe cei ce se afl in lipsuri, implinind toate cele bune spre binele obstesc gi mantuirea sufletelor noastre (Unmare din pagina 3) Desfigoari 0 intensi activitate—najionali in réndurile — romanilor, in preajma izbucnini primulii rizboi mondial, | Sprijina activitatea Astrei, difuzarea de cliti roménesti gi a zisselor editate de liderii PNR. Datorita atitudinii sale patriotice, va fi mobilizat gi frimis pe front in 1916. Va conduce la sfagitul xizboiului Iuptaroménilor pent ier cu Romania, organiziind mumeroase achinari. nationale in satele vecine pentru organizarea de Consilii Nationale si de Garzi Nationale Romanesti, culmingnd cu Adunarea ‘National a romanilor din cercul electoral Gataia din 15 noiembrie 1918, pentru alegerea delegatilor ce wan sti atticipe la Marea Adunare Najionala de la Alba Tuli, Paiticipa si la aceasta act istoric ca gi conducator al delegatiei romanilor din acest cere, delegatie format din 5 persoane. Privind situatia pe ansamblu, observa c& incepe 8i se arate 0 tot mai accentuatd stratificare din punct de vedere social, ajumgindu-se, la sfargitul acestei perioade, ca doar 78% dintre locuitori si se mai ocupe cu agzicultura. Desi procentul pare mic, faptul cX peste 20% din populatie nu mai depindea de agriculturd ca sursii de venit reprezintai tn serios pas inainte fafa de situafia anterioar, cfnd aproape intreaga populatie avea ca principala sursa de venit doar agricnltura,Bucurii editoriale: Mitropolitul Vasile Lazarescu al Banatului (1894-1969). Monografie istoricd gi activittea mitopotini Vasile Liztescu al Banatutui a intra inr-am con nemeritat de ura. Ca rispuns la scent stare de lier iieareh wi reugete ssi riepunds parintle profesor docter Petict Zamela din Berlovens Vechi (ind. Caray Severin). Périntele este autorl une teze de doctrat i demeni istorie sustiaité Ia Universitatea din Oradea. Contibutia sa monogrfie a fost apo tinritd intran volum cu tit: Adrepottd Vasile Liziresen al Banetuui (1894-1969). Monosrafeistorica, Fditura Universiti din Oadeo, Oradea, 2011, 410 pag. Menogsatia fnchinat viii Vasile este prima pe care 0 inveaitreazi—iteratura ‘tooled ‘Valoarea acest elaborat est soot in privelite de prof. iv. de. Mihai. Drecin de la Universitatea din Oradea: -Bazati pe un substantial suport de oeumente inet din athivelebiseices eivile din Caransehes, Timisoara, Oradea, Paviahia Romiad. Arad, Sibiu, Bucuresti incusi din Athivele Securit anilor ‘$0 a esol tree, Ia care se adaugaprosa Uiserceasd gi lic interbelicd gi de dupa al oilea rizbot mondial, hurr generale yi speciale inchusi istoriea BO. R— hurarea recntd via. acivitatea, afrmarea profesionald si stinfiied "0 primulot Mivepolt ronan ertodox al Banat. ( 9) Xi vom insists s8_prezentim potretil nitropolit, et fimd indeob te fcunoseut din istria Bisenet precum 9 din Dictionarul eologilor roma (1996), sets de pr: prot, Mircea Picurarin, ct-vom insista pe cootdonatele operei ga xslt vadic fn 1933 fost sles episcopal Curansebeguii, Realize din percada caranscheyans sunt insemnate penis bun ‘mers al Epa: S.au rides parubisr Sa efectuat reparait capital la alte 68 de Wenge de cll. Este considera indeobste ea find restauratorl monahismmi bina. a eins in serve rlisios Ministea Séraca de la Smlacu Mic Gua. Timi, titst sci Sul Hie” dele Mantel Mic. ‘A avut o contribute renureabil lo bumul mers al Jnvifimintuhteologc superior de la Carasehes. Aici an fost titularizattprofisori de remme i perioade inrbelice » Teologii rominesti-arhim. dr. Lureniy Busuie, dt. Mircea Chialda. d. Peta Renu, db Gheerghe Cotosman, -Dunitns Beh A spit student teoloei merino prin acordnea de burs. tare burseri adil amintim pe de, Victor Vidduceant, dr, Maren Bénescu, protopop Teremia B Gtita, alfuri de ali 43 de studeatiajunst preot la parobiie din Banat Ca autor de seri teologice episcopul Vasile a pubicat oud herr: Parga arabe Cuneo, Caran, 1938, 111. Prachi nina. baie de sdrbtor, Caransebes, 1940, 208 p {a 12 iimie 1940 viddiea Vasile Lazicesc a fost ales episcopal Timigowei, intronizat de Bunevestren amit 1941, A Cntribuit ix mod decisiv Ia terminarea si infnamusctarea eatedrale ‘mitropolitane, au fost fnalizte nercle de zidaro,pituré mural i 4 fost confctionat mobilen litaie. Tot cu binecintarca episcopului Vasile a fnetinat gi Academia Teolosis din Oradea regugiat la Tanigoara titre 1941 Gi 1944 In 1947 a fost int la rangul de athiepiscop al Timisoarci si mitropolit al Banatulu. in ‘ultima parte a pistorii sale s fost canonizat Sfintul Iosif cel Now de Ja Partos (196), precum gi eiteva tradueeri din flosofia german rimase in mamiscris gi lnerarea fre ne deasebim...? (1955) Baza condamnéri gi a pensiondri forate a reprezentat-o Jegdtura sa eu Miscarea Legionard find un sustiniter ,deschis™ ale (102), menbru al PN. T.-Maniu. A partcipat la © misiune artodoxa in Basarabia gi Transistria la 31 august 1941. Aici a oficiat Sfinta Liturahie, a predica, a vizittspitale maitre, iar impreuna Intreaua deleoatie romaneascd au impctit cit rligioase, au inflintat biblioteci romanest. In tari dupi 1944 » sprijint pe cei considera ost regimului commninist ire acesti numérandu-se Sever Bocu precum $1 ciiva preofisiungi consliert eparhiali. A folosit predica ca discurs anticemunist. Cu toate acesten a fost constient de riutatea timpurilor: -SiK mute mii, daci auzi iat-o bund 2, e8 pe vibdica au dat afar si i-au inchis la mandstire. Nu este areu sii afseased 0 vind. Sunt mereutsuspectat gi mi sit parca supravezheat de personafl me de Ia Mitropolie. ‘Vezi mai tot ei au fost in jurul meu au pardsit preotia gi ‘a hiat postri irene, ute gi pe pirintele Secogan pe carelfncam ca pe proprial meu copil, el m-a denunjat pe rnedrept,seommind mincinni pe seama mea, ‘Apo! in cine si mai ai ineredere?” (p, 144), MITROPOLITUL VASILE ARR ESGU AL BANATULUL (894 1969) Monnaie sors entra inl8turarea mitropolitu Vasile an fost racolai dintre colaboratorit cei mai apropiati ai mitropolitului. Acestia aL primi mime conspirative:,Popa Vasile, .Dunirea", Baba Mibail, Nistor”, ,Costicd”, ¢' a.m. d. Agentul Popa Vasile a fost \dinjat in vederea falsificirii unor acte contabile care urna si incrimineze pe mitropolit ci ar sustrage bani in vederea _ajutrdrit persoanelor marginalizate de etre reaim”. @. 160). In iumie 1961 s-a demarat_um control financiar Ia Mitropolie eu reaultatul deja cumoseut: rejineres si aachetares nor salaviati si in final Indepértarea mitropoliului Vasile. Odats Indepéttat din 1962 gi pand in 1969 2 fost trimis Ia Ministirile Simbita de Sus i apoi Cemica, ups 1989 trupul milvopolitului Vasile a fost agezt in cripta awhicreitor din subsolulcatedralei nitropoltane. ‘Valoarea efit rezidl in boaata informare arhivistcd, i mare parte inedit, autorul eujste si dubleze via si uitrepolitulus cervetat de o istorie a Bisericii din Banat, # inviimantuli si literati: teologice din aceasta provinicic roméneascd, Cartea este dublaté de un capitol de anexe care fac referire la tema studiots precum gi un bogat fond ilustrativ. Aparitia io perioads storied mai putin tunel astfel de tue aduce hm cercetattFeliitri parintelui autor iar ititrilor leturé cu folos! vB. Cronica parohiala: © Hramul bisericii din Birda, De sérbitoarea Nasterii Maicii Dommului a fost oficiatA Sfinta Litwzghie, cu incepere de Ja orele 10°. Dupa savarsirea Liturghiei a urmat situalul Rug, t8ierea colacului, Nasi Ruigii de annl acesta an fost familia Lucia si Florin Stoian cArora le mulumim si pe aceasta cale. Nasii au impitit Ia sfarsitul ritualulni colacul impreuna cu. Gulciusi celor prezenti.© inceputul anului scolar. in 17.09. de ta orele 9® a fost delarat deschis anul scolar 2012-2012. Dupti slujba Te-Deum-ului au vat cuvéntul domml Marius Gheorghe Stoian, primarnl comunei, prof. Bianca Tanase, directorul §coli gimnaziale din localitate precum si prof. Daniela Isoc care a impiutit Abecedarele pentmu elevi de la clasa I © Hristos impartasit copitlor. A reinceput un now an al proiectului catehetic ,.Hristos impaitagit copiilor” in parohia Birda gi filia Singeorge, $i amul acesta se vor umnirii predarea lectiei de catehezi, participarea la slujbele bisericesti, impittagirea copiilor precum gi alte actinni teligios-culturale: zile omagiale, Zina eroilor ga. md © Forumul publicistilor din presa rurali in Banat. in 6.10, s-a desffigurat in comuna Sicilaz Jucratile Forumului publicistilor din presa rural. La aceastii edifie a participat si preotul Valentin Bugariu care a © Titlu doctoral. in 17. 11 a fost sustinuti la Universitatea de Vest din Timisoara sedinta publica a sustinerii tezei de doctorat: Evolyia activiségii industriale in comitatul Tims in perioada 1867-1918, elaborati de profesoml Bogdan Enasel din comuna noastr, Teza a fost realizati in domeninl fundamental storie sub conducerea stiinfific’ a dommnlui prof. miv. dr. Ioan Munteanm. La finalul prezentarii, teza a fost evaluat primind calificativul ,.foarte bine”. co Impirtasirea copiilor. De sarbitoarea Intrarii Maicii Domnului in Bisericd (21.11) a fost sivarsiti Sfinta Litmghie in biserica cu Iamml Sfinfii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Sangeorge. Au fost prezenfi copiti de la Scoala cu clascle I-IV din lovalitate si pregoolarii de la gridini{a, Copii au fost impértigip. la momentul potrivit. Au fost prezenti alaturi de parintele paroh, C, Par, Zoran Milovanov de la i, KAI x bo comunicarea ,,Lummind lind” si a an parohia Berecuta si Iulian Popa ,Arhanghelul” — dou reviste re religioase rurale din Banatul timigan. x © Taina Sfintului Mastu, In 7 10, dela orele 17 a fost oficiaté Tama Sfintului Mash de obste in biserica cu jmamul —_,Nasterea_—-Maicit Domnului” din parohia Birda Au slujit alaturi de preotul : locului, P. On. Par. Ioan Prisicean, alapapal Detei, C. Par Zaharia George (Voiteg), Adam Rugaci (Gataia), Jonel Mafiei (Giroc), Ioan Silvan (Folea) si Zoran Milovanov (Berecuta). Un gind de amulfumire tuturor credinciosilor prezenti la aceasta: Taina in 4. 11 a fost savargita Taina Sfantului Masln si in biseriea cu hramul ,,Sfingii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Sangeorge. Au shujit C. Par Tonel Maftei (Giroc), Zoran Milovanov (Bereeuta), si Valentin Bugariu. © Pelerinaj la manistirile Nera si Calugara. Cu sprijinul financiar al dommulii Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei si a Consiliului Local in 11 noiembrie s-a realizat un pelerinaj de o zi la anfinistizile Nera si Calugara, (iud. Caras-Severin) al credinciosilor parohiei Birda, alituri de cei din celelalte sate: Sangeorge, Manastire si Berecuta, _ © Intrunire catehetic’. In 15.11 la biserica ~invierea Domnuhai” din orasul Gataia a avut loc 0 intrunire cateheticd la care au patticipat profesorii de religie si preofii din zon’. A participat P. On. Par. Sorin Lungoci, consilier eparhial cu atzibufii de invajimént parohial care a prezentat mai multe mijloace de colaborare dintye Scoald si Bisericd, precum si material didactic, de la parchia Colonia Gitaia, institutorii elevidlor. La 6, 12 in fay sine cu hramul_ ,Nasterea Maicii Domnului” din parohia Birda an fost impartasiti copiii de Ja Scoala _girmnaziala din lovalitate, La despartire ficcare lev atat din Singeorge cat si din Birda au primit’ un dar Gulee din partea Parohiei o TeDeum de Ziua Nafona La I decembrie cu incepere de la orele 11° a fost sivargiti sluba Te-Deumului pentru Ziua Nationala Ja monumental eroilor de la biserica ortodoxi din Singeorge. Alituri ne-a fost C. Par. Jivoin de la parohia ortodoxa sérbi Denta, precum si oficialitai locale. © Slujiri litu: in ultimul timp parintele ‘Valentin Bugeriu a slujit la Taina Sfantulni Maslu la bisericile din: Berecufa (26.08), Giroc (30.09), Gitaia (28.10), Colonia Gataia (2.11), Remetea Micd (18.11), Folea (25.11) si Percosova (18.11). De asemenea a participat la Sfinta Lituaghie la Manistirea Sfintul Gheorghe (31.10) si parohia Berecuta, filia Mandstire (4.12)