Sunteți pe pagina 1din 131

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Cuprinde modificările prevăzute în O.U.G. Nr. 69/26.05.2022 publicată în M.O. 521/26.05.

2022

Titlul I
Dispoziţii generale

Art. 1 - Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la
învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului
naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.
Art. 2 - (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive,
capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate
directă, în profesie şi în societate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord
cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul
globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient
în societatea actuală şi viitoare.
(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate,
pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.
(5) Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.
(6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de
protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial
recunoscută conform legii.
(7) În România învăţământul constituie prioritate naţională.
Art. 3 - Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul
vieţii din România sunt:
a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune
practici naţionale şi internaţionale;
c) principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice;
d) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces;
f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele
lor;
g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
h) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea,
la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j) principiul asigurării egalităţii de şanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertăţii academice;
m) principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea
periodică şi adecvată a acestora;
n) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;
p) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor;
r) principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor
sportive;
s) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare;
u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.
Art. 4 - Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea
competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini,
necesare pentru:
a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor
fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe
stimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi
mediul înconjurător natural, social şi cultural.
Art. 5 - (1) În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile
prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică
dispoziţiile prezentei legi.
(2)*) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv
universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.
_____________
*) Conform O.U.G. nr. 58/2020, începând cu data de 29 aprilie 2020 şi până la data de 1 septembrie 2020, a fost
suspendată aplicabilitatea prevederilor alin. (2).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), dispoziţiile prezentei legi care vizează evaluările naţionale de la finalul
învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoţia aflată în primul an al învăţământului gimnazial,
respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.
Art. 6 - (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării.
(3) Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.
Art. 7 - (1) În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale
sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi
integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic,
precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.
(11) În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise
comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying.
(2) Privatizarea unităţilor şi a instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă.
Art. 8*) - Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice
locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot
obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat,
minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
_____________
*) Prevederile art. 8 se aplică începând cu anul 2023 (a se vedea art. XI alin. (1) din O.U.G. nr. 130/2011).

Art. 9 - (1) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:


a) transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite;
d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
e) eficienţa utilizării resurselor.
(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul de stat, pentru
antepreşcolarii şi preşcolarii din învăţământul particular şi cel confesional, acreditate, pentru elevii din învăţământul
general obligatoriu particular şi cel confesional, acreditate, precum şi pentru elevii din unităţile de învăţământ
preuniversitar/colegii de nivel postliceal înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior de stat. De asemenea,
statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional, liceal particular şi cel confesional, acreditate.
Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, după caz, după
metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei.
(21) Pentru absolvenţii de liceu care nu au susţinut/nu au promovat examenul de bacalaureat naţional, statul poate
asigura, din finanţarea de bază sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de
bacalaureat.
(22) Finanţarea de bază pentru antepreşcolari, prevăzută la alin. (2), se asigură de către stat, începând cu anul şcolar
2021 - 2022.
(3) Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe,
în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per
antepreşcolar/preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din
învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ
acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.
(5) Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în
baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev, unui preşcolar sau antepreşcolar se transferă la unitatea de învăţământ
la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2) - (4).
(6) Învăţământul poate să fie finanţat şi direct de către operatori economici, precum şi de alte persoane fizice sau
juridice, în condiţiile legii.
(7) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse
legale.
Art. 10 - (1) În România, învăţământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în
limba română, precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de
predare română şi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev
în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3) Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români.
Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învăţării limbii române. Autorităţile
administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.
(4) În sistemul naţional de învăţământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi
redactate în limba de predare.
(5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale
documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 11 - (1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc cetăţeni de etnie română,
cetăţeni români cu domiciliul în acele state sau minorităţi vorbitoare de limbă română, oricare ar fi denumirea acestora,
cu respectarea legislaţiei statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înfiinţarea de unităţi şcolare, cu
predare în limba română, în conformitate cu legislaţia statului respectiv.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate organiza, anual, un examen de bacalaureat pentru românii de
pretutindeni. Absolvenţii de liceu care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) pot să fie înscrişi la examenul de
bacalaureat în România.
(3) Lista probelor, conţinutul programelor, calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a
examenului se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, printr-o metodologie specifică.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române,
poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale
României în străinătate, poate susţine lectorate în universităţi din străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi
civilizaţie românească.
Art. 12 - (1) Statul susţine antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale, precum şi pe
aceia cu cerinţe educaţionale speciale.
(11) Educaţia persoanelor cu tulburări de învăţare (dislexia, disgrafia, discalculia) este asigurată prin metode
psihopedagogice consacrate şi prin abordare adecvată, potrivit legii.
(12) Persoanele cu tulburări de învăţare sunt integrate în învăţământul de masă.
(2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studenţilor proveniţi din familii defavorizate, precum şi celor
instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente elevilor şi studenţilor cu performanţe
şcolare şi universitare, precum şi cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi
culturale şi sportive.
(4) Elevii şi studenţii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi şi burse pentru performanţe şcolare şi
universitare.
(5) Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale
elevilor şi studenţilor.
(6) Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Învăţământul special
şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar.
(7) Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată, precum şi o
formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.
(8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ vor fi sprijiniţi
prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare şi masă
gratuite în internatele şcolare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal.
(81) Elevii înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum 3 ani, precum şi elevii din
învăţământul dual pot beneficia de masă gratuită în cantinele şcolare sau prin servicii de catering şi cazare gratuită în
internatele şcolare. Cheltuielile pentru cazarea şi masa acestora se pot asigura, în limita sumelor prevăzute distinct cu
această destinaţie, şi din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau ale judeţelor, după caz, prin hotărâri
ale autorităţilor deliberative ale acestora.
(9) În cazul elevilor care frecventează învăţământul dual în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de
domiciliu, decontarea cheltuielilor de transport şi facilităţile de cazare şi masă gratuite prevăzute la alin. (8) se acordă,
conform prevederilor prezentei legi, indiferent de oferta de educaţie şi formare profesională disponibilă în localitatea de
domiciliu.
Art. 13 - (1) Învăţarea pe tot parcursul vieţii este un drept garantat de lege.
(2) Învăţarea pe tot parcursul vieţii include totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană, începând
cu educaţia timpurie, în scopul dobândirii de cunoştinţe, formării de deprinderi/abilităţi şi dezvoltării de aptitudini
semnificative din perspectivă personală, civică, socială şi/sau ocupaţională.
Art. 14 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul
educaţiei, cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinţilor,
Consiliului Naţional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi
confesionale, Consiliului Minorităţilor Naţionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaţiilor reprezentative
ale elevilor, asociaţiilor reprezentative ale studenţilor, autorităţilor administraţiei publice, mediului de afaceri şi
organizaţiilor neguvernamentale finanţatoare care susţin programe educative/federaţii ale furnizorilor de servicii
sociale.
(2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 15 - (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării organizarea unui
învăţământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în universităţile de stat existente, ca facultăţi cu dublă
subordonare, destinat pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii
învăţământului liceal, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit
recensământului oficial. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii.
(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinţarea şi administrarea
propriilor unităţi şi instituţii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.

Titlul II
Învăţământul preuniversitar

Cap. I
Dispoziţii generale

Art. 16 - (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani
ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin
obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în
anul 2030.
(2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani.
(3) În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ,
învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
(4) În vederea asigurării accesului la învăţământul general obligatoriu prevăzut la alin. (1), unităţile de învăţământ
preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal.
Art. 17 - Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii
beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în condiţiile legii.
Art. 18 - (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină
şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se
asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a
părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a
elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu
frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru
elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi
abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cultele religioase recunoscute oficial de
stat.
Art. 181*) - (1) Planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional includ "Istoria Evreilor. Holocaustul" ca
disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.
(2) Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria Evreilor.
Holocaustul" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea
Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr.
174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Cadrele didactice care predau disciplina "Istoria Evreilor. Holocaustul" pot beneficia de pregătire profesională şi
cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate.
_____________
*) Art. 181 a fost introdus prin Legea nr. 276/2021 de la data de 28 noiembrie 2021.
**) Disciplina prevăzută de art. 181 se include în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a
trunchiului comun începând cu anul şcolar 2023 - 2024. (a se vedea art. III din Legea nr. 276/2021)

Art. 19 - (1) În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică dacă se
organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari;
c) cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari;
d) cu minimum 100 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se pot organiza unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică cu
efective mai mici de elevi, dar nu mai puţin de 100 de elevi, care să ofere educaţie şi formare profesională prin
învăţământul dual. În cazul în care nu se mai întrunesc caracteristicile învăţământului dual prevăzute la art. 25 alin. (4)
şi cerinţele pentru organizarea acestuia, prevăzute la art. 25 alin. (5), unitatea de învăţământ intră în structura sau
funcţionează ca structură, după caz, a unei alte unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din localitate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor,
preşcolarilor şi antepreşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de
învăţământ cu personalitate juridică.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinţilor,
tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu
predare în limba română sau în limbile minorităţilor naţionale.
(31) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera vocaţională, cu profil
teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, pot funcţiona cu efective mai mici de elevi şi cu menţinerea
personalităţii juridice.
(4) Pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, autorităţile administraţiei publice locale, în
baza avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după caz, dizolvarea unor
structuri de învăţământ, fără personalitate juridică - ca părţi ale unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică - şi
subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în condiţiile legii.
(5) În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei
legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării au obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi să elaboreze o metodologie de funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte relaţia
juridică, patrimonială, financiară şi administrativă.
Art. 20 - (1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului
preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2) Neîndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi
funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.
Art. 21 - (1) Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar, trecerea
elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în
condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau
particular, cu acordul unităţii primitoare.
(3) Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în acord cu particularităţile
de vârstă şi individuale.
(4) Elevii cu performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar la decizia unităţii de
învăţământ, pe baza unei metodologii naţionale aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Cap. II
Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 22 - (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităţilor de învăţământ de
stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.
(2) Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ şi, după caz, filiere şi profiluri şi
asigură condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă.
(3) Unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării, în baza acreditării unui nivel de învăţământ, în condiţiile prevăzute de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde 2 etape, care se desfăşoară astfel:
a) orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune procesului de
evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, stabilită prin art. 30 al Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru a deveni organizaţie furnizoare de educaţie. Autorizaţia de funcţionare provizorie se acordă pentru fiecare nivel
de învăţământ, pentru fiecare filieră, profil şi specializare/calificare profesională, pentru fiecare program de studii, pe
fiecare limbă de predare, pe fiecare formă de învăţământ, pe fiecare locaţie, după caz, prin ordin al ministrului educaţiei
şi cercetării, la propunerea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în
continuare ARACIP, transmisă în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea evaluării, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
b) furnizorul de educaţie autorizat să funcţioneze provizoriu, care îndeplineşte condiţiile de acreditare, parcurge
procedura prevăzută de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Acreditarea în învăţământul preuniversitar se acordă pentru
fiecare nivel de învăţământ, pentru fiecare filieră, profil şi specializare/calificare profesională, pentru fiecare program
de studii, pe fiecare limbă de predare, pe fiecare formă de învăţământ, pe fiecare locaţie, după caz, prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea ARACIP, transmisă în termen de maximum 20 de zile de la finalizarea
evaluării, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5) Ordinele ministrului educaţiei şi cercetării prevăzute la alin. (4) se comunică, în termen de 5 zile de la emitere,
autorităţilor publice locale, în vederea includerii în reţeaua şcolară a furnizorului de educaţie sau a unităţii de
învăţământ, după caz.
(6) Actele prin care se poate manifesta voinţa oricărei persoane juridice publice sau private de a deveni organizaţie
furnizoare de educaţie se materializează, după caz, prin:
a) hotărâre a autorităţilor publice locale privind necesitatea de a înfiinţa o unitate de învăţământ preuniversitar, de
stat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
b) hotărâre a persoanei juridice private privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată
conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ,
adoptată/aprobată conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
d) ordin al ministrului educaţiei şi cercetării emis în vederea aplicării prevederilor art. 61 alin. (4 1) şi/sau a
prevederilor art. 291 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, privind necesitatea de a înfiinţa/ reorganiza una sau mai multe unităţi de
învăţământ preuniversitar, de stat.
(7) Prin ordinul de acreditare prevăzut la alin. (4) lit. b) se înfiinţează şi se acordă personalitate juridică, după cum
urmează:
a) de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, înfiinţate din
iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b) de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, înfiinţate din
iniţiativa, cu resursele şi potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c) de drept public, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, de stat.
Art. 221*) - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse
procesului de reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională,
a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor de calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita din
motive întemeiate Ministerului Educaţiei şi Cercetării intrarea în proces de reorganizare.
(3) Reorganizarea prevăzută la alin. (1) sau la alin. (2) se poate realiza prin operaţiunea de fuziune sau prin divizare,
după caz, la iniţiativa:
a) autorităţilor publice locale, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, ce funcţionează în unitatea administrativ-
teritorială;
b) inspectoratelor şcolare judeţene sau al Municipiului Bucureşti, în cazul unităţilor de învăţământ de stat;
c) persoanelor juridice de drept privat care au participat la înfiinţarea unităţilor particulare de învăţământ;
d) cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la înfiinţarea de structuri sau de unităţi de învăţământ
confesionale;
e) Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare sau confesionale;
f) Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi a altor instituţii cu
atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale în cazul unităţilor de învăţământ militar
preuniversitar.
(4) În situaţia în care entităţile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) au opinii divergente cu privire la procesul de
reorganizare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
(5) Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin direcţiile de specialitate competente, precum şi prin Direcţia Minorităţi, în
cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, stabileşte şi propune ARACIP, pentru situaţiile prevăzute
la alin. (3) lit. e) şi la alin. (4), unităţile de învăţământ care intră în proces de reorganizare.
(6) Entităţile prevăzute la alin. (3) transmit ARACIP, până cel mai târziu la data de 31 august a fiecărui an şcolar,
lista unităţilor pentru care se propune reorganizarea.
(7) ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale
unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educaţiei şi cercetării, după caz,
ordinul privind unităţile de învăţământ rezultate în urma reorganizării.
(8) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(9) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an şcolar.
(10) Procesul de reorganizare se poate realiza prin una dintre următoarele operaţiuni:
a) fuziune;
b) divizare.
(11) Fuziunea se poate realiza în două moduri:
a) prin absorbţie;
b) prin contopire.
(12) Divizarea se poate realiza în două moduri:
a) prin absorbţie;
b) prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ.
_____________
*) Art. 221 a fost introdus prin O.U.G. nr. 48/2018 de la data de 18 iunie 2018.

Art. 222*) - (1) Reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin absorbţie se poate realiza, în cazuri justificate, prin
includerea unei unităţi de învăţământ acreditate, denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învăţământ
acreditată, denumită unitate absorbantă.
(2) Reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două
sau a mai multor unităţi de învăţământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de învăţământ acreditată.
(3) Unităţile de învăţământ, supuse procesului de reorganizare prin una din operaţiunile prevăzute la alin. (1) sau
alin. (2), pot avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învăţământ, filieră, profil cu
specializări/calificări profesionale, programe de studii, care sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care, după
reorganizare, se urmează procedura de acreditare în condiţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Finalizarea operaţiunii de fuziune prin absorbţie sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care
sunt stabilite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cel puţin, următoarele elemente:
a) noua structură a unităţii de învăţământ;
b) drepturile şi obligaţiile dobândite, după caz, de către unitatea de învăţământ absorbantă sau constituită prin
operaţiunea de fuziune prin contopire;
c) desfiinţarea unităţii de învăţământ absorbite integral sau, după caz, a unităţilor de învăţământ contopite;
d) menţinerea acreditării pentru unitatea de învăţământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea nou-
constituită prin contopire.
(5) Unitatea de învăţământ absorbantă, rezultată în urma operaţiunii de fuziune prin absorbţie, este acreditată şi are
obligaţia de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operaţiunii de absorbţie.
(6) Unitatea de învăţământ nou-rezultată, în urma operaţiunii de fuziune prin contopire, este acreditată şi are
obligaţia de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operaţiunii de contopire.
(7) Dacă ARACIP constată, în urma evaluării externe periodice, că nu se poate asigura menţinerea standardelor de
calitate, în urma procesului de reorganizare, sprijină Ministerul Educaţiei şi Cercetării în vederea identificării unei alte
soluţii, în condiţiile legii.
_____________
*) Art. 222 a fost introdus prin O.U.G. nr. 48/2018 de la data de 18 iunie 2018.

Art. 223*) - (1) Divizarea prin absorbţie se poate realiza prin absorbţia de către o unitate de învăţământ acreditată, de
la una sau de la mai multe unităţi de învăţământ acreditate, de componente organizatorice, de tipul:
a) nivel de învăţământ acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ,
locaţie;
b) specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de
învăţământ, locaţie;
c) program de studii acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie.
(2) Finalizarea operaţiunii de divizare prin absorbţie se realizează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării
privind menţinerea acreditării şi a calităţii de persoană juridică a unităţii de învăţământ absorbante, la propunerea
ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite cel puţin următoarele
elemente:
a) noua structură a unităţii de învăţământ constituite prin operaţiunea de divizare prin absorbţie;
b) menţinerea acreditării pentru unitatea de învăţământ constituită prin operaţiunea de divizarea prin absorbţie;
c) drepturile şi obligaţiile dobândite de unitatea de învăţământ absorbantă;
d) drepturile şi obligaţiile păstrate de unitatea/unităţile de învăţământ asupra căreia/cărora operează divizarea.
(3) Unitatea de învăţământ constituită prin divizarea prin absorbţie este acreditată şi are obligaţia de a se supune
procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea operaţiunii de divizare prin absorbţie, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Unitatea de învăţământ absorbantă constituită prin operaţiunea prevăzută la alin. (1) are obligaţia, după caz, de a
parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru nivelurile de învăţământ, filierele,
profilurile, specializările/calificările profesionale, programele de studii, autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă
de predare, pe formă de învăţământ şi locaţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5) ARACIP propune, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, emiterea ordinului ministrului
educaţiei şi cercetării privind menţinerea acreditării şi a calităţii de persoană juridică, pentru unitatea de învăţământ de
la care s-au divizat componente organizatorice.
(6) Divizarea prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ se poate realiza prin divizarea din cadrul uneia sau a
mai multor unităţi de învăţământ acreditate, după caz, a următoarelor componente organizatorice:
a) unul sau mai multe niveluri de învăţământ acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare,
formă de învăţământ şi/sau locaţie;
b) una sau mai multe specializări/calificări acreditate/ autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare,
formă de învăţământ şi/sau locaţie;
c) unul sau mai multe programe de studii acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă
de învăţământ şi/sau locaţie.
(7) Pentru realizarea procesului de reorganizare prin operaţiunea de divizare prevăzută la alin. (6) trebuie îndeplinite,
cumulativ, următoarele condiţii:
a) unităţile care se supun operaţiunii de divizare trebuie să îşi menţină în structura sa cel puţin un nivel de învăţământ
acreditat pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie;
b) unitatea de învăţământ care se constituie trebuie să cuprindă în structura sa cel puţin un nivel de învăţământ
acreditat, pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie.
(8) Finalizarea operaţiunii de divizare prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ se realizează prin ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării privind înfiinţarea unităţii de învăţământ, la propunerea ARACIP, pe baza
constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care se stabilesc drepturile şi obligaţiile dobândite de
unitatea de învăţământ nou-înfiinţată.
(9) Unitatea de învăţământ nou-constituită prin operaţiunea de divizare este acreditată şi are obligaţia de a se supune
procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea procesului de divizare.
(10) Menţinerea acreditării unităţii/unităţilor de învăţământ din care au fost divizate componente organizatorice de
tipul celor prevăzute la alin. (6) se realizează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării privind menţinerea
acreditării şi a calităţii de persoană juridică, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea
standardelor de calitate, cu obligaţia de a se supune procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la
finalizarea operaţiunii de divizare.
(11) Unitatea de învăţământ nou-constituită prin operaţiunea prevăzută la alin. (6) are obligaţia, după caz, de a
parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru nivelurile de învăţământ,
specializările/calificările profesionale, programele de studii autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare,
formă de învăţământ şi/sau locaţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
_____________
*) Art. 223 a fost introdus prin O.U.G. nr. 48/2018 de la data de 18 iunie 2018.

Art. 224*) - Prin excepţie de la prevederile art. 221, reorganizarea unităţilor de învăţământ militar preuniversitar se
realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin comun de către ministrul educaţiei şi cercetării, ministrul
apărării naţionale, ministrul afacerilor interne şi ministrul justiţiei.
_____________
*) Art. 224 a fost introdus prin O.U.G. nr. 48/2018 de la data de 18 iunie 2018.

Art. 23 - (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:


a)*) educaţia timpurie (0 - 6 ani), formată din antepreşcolară (0 - 3 ani) şi preşcolară (3 - 6 ani), ambele cuprinzând
grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 23 alin. (1) lit. a) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I - IV;


c) învăţământul secundar, care cuprinde:
(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - VIII;
(ii) învăţământul secundar superior care poate fi:
- învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX - XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi
tehnologică;
- învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani;
d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), la solicitarea expresă a părinţilor, în limita numărului de locuri, pot
fi înscrişi în învăţământul preşcolar copiii cu vârstă de minimum 2 ani, asigurându-se finanţarea de bază
corespunzătoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per preşcolar stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a
IX-a - a X-a, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a.
(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează
pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu Registrul naţional al
calificărilor.
Art. 24 - (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani
ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin
obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în
anul 2030.
(2) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 94/2014
(3) Învăţământul profesional şi tehnic este format din: învăţământ profesional învăţământ liceal tehnologic şi
învăţământ postliceal.
Art. 25 - (1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu
frecvenţă redusă.
(2) Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. În mod excepţional, pentru persoanele care au depăşit cu
mai mult de 3 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă
redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza învăţământ
la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală. Pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii, în vederea integrării
acestora în învăţământul cu frecvenţă, se vor achiziţiona elevatoare sau procesul instructiv-educativ se va desfăşura
într-o sală de clasă situată la parterul unităţii.
(4) Învăţământul dual este o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic care se desfăşoară pe bază de
contract şi are următoarele caracteristici:
a) este organizat, într-un cadru unitar, de către unităţile de învăţământ la solicitarea operatorilor economici sau a
structurilor asociative interesate, cum ar fi camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, clustere în calitate de
potenţiali angajatori şi parteneri de practică;
b) asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor
contracte individuale de pregătire practică încheiate cu operatorii economici care asumă ca responsabilitate principală
pregătirea practică a elevilor;
c) operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă, cel puţin la nivelul celei acordate din fonduri
publice pentru învăţământul profesional, şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d) se bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unităţile de învăţământ partenere, autorităţile
publice centrale şi locale şi mediul economic şi asociativ.
(5) Învăţământul dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (4) şi îndeplineşte următoarele cerinţe:
a) încheierea contractului de parteneriat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între structuri asociative/un
consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află
unitatea şcolară, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile
asumate de parteneri;
b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul
legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile
părţilor.
(6) Organizarea şi funcţionarea învăţământului dual, accesul în învăţământul dual, durata şi conţinutul programelor
de pregătire profesională, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate
prin metodologii specifice, propuse de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor
structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
Art. 251*) - (1) În situaţia în care se instituie starea de urgenţă sau starea de asediu potrivit prevederilor
constituţionale, activităţile desfăşurate în învăţământul preşcolar şi şcolar se pot desfăşura şi online pentru asigurarea
exercitării dreptului fundamental la învăţătură prevăzut la art. 32 din Constituţia României, republicată.
(2) Pentru învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează Metodologia derulării
activităţilor în unităţile de învăţământ în sistem online, care cuprinde precizările necesare astfel încât să se asigure
desfăşurarea activităţilor în cele mai bune condiţii.
_____________
*) Art. 251 a fost introdus prin L. nr. 187/2020 de la data de 23 august 2020.

Art. 26 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcţionarea în sistemul de
învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.

Secţiunea a 2-a
Educaţia antepreşcolară

Art. 27 - (1) Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe, grădiniţe şi în centre de zi.


(11)*) Creşele fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste
cuprinse între 0 luni şi 3 ani servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 27 alin. (1 1) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(12)*) Începând cu anul şcolar 2021 - 2022, creşele de stat sunt arondate la solicitarea primarilor, ca urmare a
hotărârilor autorităţilor deliberative, prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, unităţilor
de învăţământ care au nivel preşcolar cu program prelungit cu personalitate juridică sau unităţilor de învăţământ care au
în structură învăţământ preşcolar. Decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti se comunică spre
informare Ministerului Educaţiei în termen de 15 zile de la emitere.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 27 alin. (1 2) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(13)*) În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu solicită arondarea, creşele de stat devin unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică, autorităţile locale având calitatea de persoană juridică fondatoare, finanţarea fiind
asigurată în conformitate cu prevederile alin. (41), cu obligaţia de a asigura serviciile prevăzute la alin. (1 1). Autorităţile
administraţiei publice locale pot contribui la finanţarea acestora, în limita bugetului aprobat. În această situaţie,
inspectoratele şcolare judeţene/ al municipiului Bucureşti asigură coordonarea metodologică a respectivelor creşe.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 27 alin. (1 3) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(14) - (15) *** Abrogate prin L. nr. 17/2022 de la data de 17 ianuarie 2022.
(16)*) Creşele confesionale pot solicita arondarea prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti, la unităţile de învăţământ care au în structură învăţământ preşcolar.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 27 alin. (1 6) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(2) Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, standardele de calitate şi metodologia de organizare
ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(21) Conţinutul educativ al activităţilor desfăşurate în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, conform
prevederilor curriculumului specific, se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3)*) Asigurarea personalului necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare, didactic, nedidactic şi auxiliar, se face de
către Ministerul Educaţiei, conform art. 104 alin. (2) lit. a), cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în
vigoare.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 27 alin. (3) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(4) Finanţarea din resurse publice se acordă numai furnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, de stat,
particular sau confesional.
(41) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii înscrişi în unităţile acreditate de educaţie timpurie
antepreşcolară de stat, particulară sau confesională, în limitele costului standard per antepreşcolar, conform
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii.
(6)*) Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin acordarea unor
cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaţional, conform legislaţiei în domeniul asistenţei sociale, în
funcţie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
_____________
*) Cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) nu se acordă până la data de 31 decembrie 2022 (a se vedea art.
XIII alin. (2) din O.U.G. nr. 130/2021).

(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin norme metodologice
adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Secţiunea a 3-a
Învăţământul preşcolar

Art. 28 - (1) Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal.
Grădiniţele pot funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi şcolare cu personalitate juridică.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiţiile pentru generalizarea treptată a
învăţământului preşcolar.

Secţiunea a 4-a
Învăţământul primar

Art. 29 - (1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.


(2) În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La
solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care
împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(3) În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc
vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor legali sau a susţinătorilor
legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu cerinţe educaţionale speciale cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la
data începerii anului şcolar.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aproba organizarea de programe educaţionale de tip "A doua şansă", în
vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi
care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.

Secţiunea a 5-a
Învăţământul gimnazial

Art. 30 - (1) Învăţământul gimnazial se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.


(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele
şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip "A doua şansă", în vederea promovării învăţământului obligatoriu
pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit
învăţământul secundar inferior, gimnazial.
(3) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 117/2013

Secţiunea a 6-a
Învăţământul liceal
Art. 31 - (1) Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcţie de
dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
(21) Liceele cu profil agricol pot fi susţinute în ceea ce priveşte infrastructura, terenurile şi mijloacele de învăţământ
şi de autorităţile locale şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu
frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
(4) Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. Acesta se poate
organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ stabilite de inspectoratul
şcolar, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
(5) Unităţile de învăţământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. În
cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
(6) Absolvenţii învăţământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competenţe profesionale pot
susţine examen de certificare a calificării, în condiţiile legii. Absolvenţii care promovează examenul de certificare
dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(7) Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională a liceului sunt stabilite de
inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, având în vedere tendinţele de
dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale elaborate şi
monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorţii regionale şi comitete locale de dezvoltare a
parteneriatului social. Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru
învăţământul profesional şi tehnic este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 311*) - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine, pentru liceele tehnologice cu profil preponderent
agricol, finanţarea de investiţii specifice în agricultură din categoria celor prevăzute la art. 31 alin. (2 1), precum şi
cheltuieli materiale necesare funcţionării acestora, aşa cum sunt ele definite la pct. 29 1 din anexă, pe baza unei
metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale,
prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind aprobate, anual, prin Legea bugetului de stat, ca anexă
la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe unităţi de
învăţământ.
(3) Bunurile mobile şi imobile achiziţionate/realizate pe baza finanţării prevăzute la alin. (1) intră în proprietatea
liceelor cu profil preponderent agricol şi se utilizează conform destinaţiei stabilite de către Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale.
(4) Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi
cercetării şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Această listă se actualizează din 3 în 3 ani.
(5) În raport cu necesităţile identificate pe piaţa muncii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine
finanţarea cheltuielilor aferente înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii, precum şi a
unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice de specialitate din cadrul liceelor tehnologice cu profil
preponderent agricol.
(6) În vederea dezvoltării învăţământului agricol, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate propune:
a) alocarea fundamentată a unei cifre de şcolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) măsuri privind îmbunătăţirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, cu
respectarea legislaţiei privind asigurarea calităţii;
c) înfiinţarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislaţiei în vigoare, în domeniul agricol.
(7) În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, directorul acestora încheie un contract de
management privind gestiunea investiţiilor specifice în agricultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea utilizării, întreţinerii şi exploatării eficiente a bunurilor finanţate conform
prevederilor alin. (1).
(8) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are dreptul de a coordona şi controla modul în care directorii liceelor
tehnologice cu profil preponderent agricol gestionează, utilizează, întreţin şi exploatează investiţiile specifice în
agricultură prevăzute la alin. (1).
(9) În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, consiliile de administraţie se măresc cu 2 membri,
desemnaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(10) Modul de utilizare a veniturilor proprii obţinute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice se
reglementează prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
_____________
*) Art. 311 a fost introdus prin L. nr. 57/2019 de la data de 5 aprilie 2019.

Art. 312*) - (1) Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol care nu au în proprietate sau în administrare ori în
folosinţă terenuri agricole în extravilan primesc în folosinţă, prin grija Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, o
suprafaţă de minimum 10 ha, în echivalent arabil, pentru constituirea lotului didactic experimental.
(2) Loturile didactice experimentale prevăzute la alin. (1) se atribuie la cererea liceelor tehnologice cu profil
preponderent agricol, din fondul de rezervă aflat la dispoziţia consiliilor locale sau, după caz, din alte surse, prin
hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(3) Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se asigură cu sprijinul unităţilor
subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene, respectiv
al municipiului Bucureşti.
_____________
*) Art. 312 a fost introdus prin L. nr. 57/2019 de la data de 5 aprilie 2019.

Secţiunea a 7-a
Învăţământul tehnologic şi vocaţional

Art. 32 - (1) Învăţământul liceal tehnologic şi vocaţional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică
sau vocaţională, pentru calificări din Registrul naţional al calificărilor, actualizat periodic, în funcţie de nevoile pieţei
muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale.
(2) Învăţământul liceal tehnologic şi vocaţional se poate organiza şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor
privaţi sau ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza unor contracte de şcolarizare.
(3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire
practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional
al calificărilor.
(4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza la nivelul unităţii
de învăţământ şi/sau la operatorii economici ori instituţiile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate
contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii
Europene - componenta de formare profesională iniţială. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-
cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământ
profesional şi tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, beneficiază de facilităţi la plata
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor
speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale.

Secţiunea a 8-a
Învăţământul profesional

Art. 33 - (1) Învăţământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale care pot fi unităţi independente sau
afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.
(2) Pregătirea prin învăţământul profesional şi tehnic se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea Centrului Naţional de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic, şi elaborate în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire
profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.
Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu există
standarde ocupaţionale actualizate.
(3) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale,
dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(4) Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin metodologie, care se dă publicităţii la începutul ciclului.
(5) Absolvenţii învăţământului profesional pot continua studiile în ciclul superior al învăţământului liceal, în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(51) - (56) *** Abrogate prin O.U.G. nr. 81/2016
(6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani,
într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale.
(61) *** Abrogat prin L. nr. 82/2018
(7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), pot fi organizate prin unităţile de învăţământ de stat
şi particulare sau confesionale acreditate şi sunt gratuite pentru persoanele care intră în aceste programe organizate în
învăţământul de stat până la împlinirea vârstei de 26 de ani.
(71) Unităţile de învăţământ de stat în care se organizează învăţământ profesional sunt stabilite de inspectoratele
şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului
social, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale,
judeţene şi locale privind învăţământul profesional, precum şi la solicitările operatorilor economici şi ale structurilor
asociative interesate în formarea profesională prin învăţământul profesional.
(8) - (9) *** Abrogate prin O.U.G. nr. 94/2014
(10) Statul susţine învăţământul profesional şi învăţământul liceal - filiera tehnologică sau vocaţională, prin:
a) recunoaşterea în învăţământul terţiar nonuniversitar a studiilor obţinute în cadrul învăţământului liceal - filiera
tehnologică sau vocaţională, în baza unui regulament propriu;
b) finanţarea parţială la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale de stat;
c) burse speciale şi alte forme de sprijin material.
Art. 331*) - (1) Învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv dual, se organizează pentru dobândirea de cunoştinţe,
deprinderi şi competenţe preponderent pentru ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3, 4 şi
5, conform Cadrului naţional al calificărilor. Învăţământul dual pentru calificări profesionale de nivel 4 şi 5 se
organizează începând cu anul şcolar 2019 - 2020.
(2) Absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a
calificării profesionale dobândesc certificat de calificare profesională pentru nivel 3, 4 sau 5, conform Cadrului naţional
al calificărilor, şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(3) Absolvenţii învăţământului profesional, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării
profesionale de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, pot continua studiile în învăţământul liceal pentru
dobândirea unei calificări de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, în condiţiile stabilite prin metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) Pot avea acces la o calificare profesională de nivel 5 al Cadrului naţional al calificărilor absolvenţi ai
învăţământului liceal şi/sau absolvenţi cu certificat de calificare profesională de nivel 4 al Cadrului naţional al
calificărilor, în condiţiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(5) Absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic, inclusiv dual, care nu au finalizat studiile liceale pot fi cuprinşi
în programe de pregătire pentru finalizarea nivelului de învăţământ liceal. Condiţiile de acces, conţinutul şi durata
acestor programe de pregătire sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei
şi cercetării.
_____________
*) Art. 331 a fost introdus prin O.U.G. nr. 81/2016 de la data de 23 noiembrie 2016.

Art. 332*) - (1) Învăţământul dual se organizează în unităţi de învăţământ de stat, particulare sau confesionale în baza
unui contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulţi operatori economici sau asociaţie/consorţiu de
operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară.
(2) Contractul-cadru de parteneriat se reglementează prin metodologie specifică elaborată de Centrul Naţional de
Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, cu consultarea prealabilă a reprezentanţilor desemnaţi ai
operatorilor economici şi ai structurilor asociative, inclusiv ale autorităţilor administraţiei publice locale, şi aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului
minor, încheie un contract de pregătire practică individuală cu operatorul economic şi unitatea de învăţământ,
reglementat prin metodologie specifică elaborată de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi
Tehnic, cu consultarea prealabilă a reprezentanţilor desemnaţi ai operatorilor economici, ai structurilor asociative şi ai
consorţiilor şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
_____________
*) Art. 332 a fost introdus prin O.U.G. nr. 81/2016 de la data de 23 noiembrie 2016.

Secţiunea a 9-a
Învăţământul militar preuniversitar

Art. 34 - (1) Învăţământul militar preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este
învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2) Structura organizatorică a învăţământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele
anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul preuniversitar militar din sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională se propun Ministerului Educaţiei şi Cercetării de către ministerele
interesate şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit
fiecărei arme, specializări şi forme de organizare a învăţământului, şi se aprobă conform prevederilor prezentei legi
valabile pentru instituţiile de învăţământ civil.
(3) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării. Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de către Ministerul Apărării
Naţionale şi se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Planurile-cadru de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor
de poliţie penitenciară se elaborează pe arme sau servicii şi specialităţi, corespunzătoare ocupaţiilor şi calificărilor
specifice Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu
atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi se aprobă de către aceste instituţii, cu avizul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Programele şcolare/analitice se elaborează de către unităţile de învăţământ
preuniversitar, se avizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă de către ministerul/instituţia de resort.
(5) Formarea iniţială a maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară, după
caz, în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei se realizează pe baza
standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională corespunzătoare, după caz, profesiilor, armelor sau
serviciilor militare, precum şi a calificărilor/specialităţilor/specialităţilor militare aferente acestor profesii.
(6) Standardele ocupaţionale, respectiv standardele de pregătire profesională, menţionate la alin. (5), sunt aprobate,
în condiţiile legii, de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei.
Art. 35 - Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii
în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale coordonează şi controlează unităţile de învăţământ militar
preuniversitar, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti.
Art. 36 - (1) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională se
exercită de comandantul/directorul numit în funcţie, în conformitate cu legislaţia care reglementează statutele
personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale Ministerului Justiţiei, care este şi
preşedintele consiliului de conducere.
(2) În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională, consiliul de conducere
îndeplineşte atribuţiile consiliului de administraţie şi este constituit din maximum 13 membri.
(3) În unităţile de învăţământ liceal militar, comandantul îndeplineşte şi atribuţiile directorului astfel cum sunt
prevăzute de prezenta lege şi este ajutat de locţiitor şi de directorul adjunct care este şi preşedintele consiliului
profesoral.
(4) Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar este constituit din: comandant, director adjunct, 4
cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-şef, şeful structurii logistice, reprezentantul eşalonului superior,
reprezentantul elevilor şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.
(5) În activitatea de conducere a unităţilor de învăţământ postliceal militar, de ordine publică şi securitate naţională,
comandantul/directorul este ajutat de cel mult 2 locţiitori/directori adjuncţi, dintre care unul este şi preşedintele
consiliului profesoral.
(6) Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ postliceal militar, de ordine publică şi securitate naţională este
constituit în limita stabilită la alin. (2), prin ordin al conducătorului fiecărui minister şi instituţie de apărare, ordine
publică şi securitate naţională.
Art. 37 - (1) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari, de
ordine şi securitate publică.
(2) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică şi
securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în
activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.
(3) *** Declarat neconstituţional prin Decizia nr. 307 din 8 mai 2018, publicată în M.Of. nr. 579 din 9 iulie 2018.
Art. 38 - Finanţarea învăţământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este
asigurată de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii
în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 39 - Certificatele de absolvire şi competenţe profesionale dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în
rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ cu
profil apropiat şi de acelaşi nivel.
Art. 40 - Instituţiile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, precum şi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a
calităţii, ca şi instituţiile de învăţământ civil.
Art. 41 - Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate naţională se face
prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.

Secţiunea a 10-a
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv

Art. 42 - (1) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste
domenii.
(2) Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv de stat se stabilesc de către
autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, potrivit legii.
(3) În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial;
b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
e) programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele
educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
inspectoratelor şcolare, a Ministerului Culturii şi/sau a instituţiilor publice de cultură împreună cu Ministerul Educaţiei
şi Cercetării se pot organiza cluburi şcolare şi unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de
artă, integrat ori suplimentar.
(5) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă,
respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar,
gimnazial şi liceal.
(6) Organizarea învăţământului de artă şi a învăţământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul
educaţiei şi cercetării.
(7) Unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive şcolare, se constituie ca
unităţi de învăţământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel.
(8) Pentru buna desfăşurare a activităţii, cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în
bazele sportive care aparţin celorlalte unităţi de învăţământ, cu acordul conducerilor acestor unităţi de învăţământ.
(9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor.
(10) Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal beneficiază de săli de
repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de acelaşi nivel, cu acordul conducerii
acestora.
(11) Cluburile sportive şcolare pot să fie finanţate şi de autorităţile administraţiei publice locale.
(12) Toţi elevii cuprinşi în grupele de performanţă sunt înscrişi într-un Registru naţional al performanţelor sportive,
în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 43 - (1) Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
organizează tabere sportive sau de creaţie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, precum şi
festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material.
(2) Pentru activităţile sportive, în structura Ministerului Educaţiei şi Cercetării funcţionează Federaţia Sportului
Şcolar şi Universitar.
(3) Ministerul Culturii şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive
naţionale, autorităţile locale, precum şi instituţiile de cultură pot sprijini financiar şi material activităţile de performanţă
în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu
persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a
învăţământului de artă şi învăţământului sportiv integrat şi suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de
nivel regional şi naţional.

Secţiunea a 11-a
Învăţământul postliceal

Art. 44 - (1) Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al
calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Învăţământul postliceal face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi este parţial subvenţionat de stat.
(3) Învăţământul postliceal special face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi este integral subvenţionat de
stat.
(31) Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără
personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior acreditate.
(32) Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(5) Învăţământul postliceal are o durată de 1 - 3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite
pentru educaţie şi formare profesională.
(6) Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se
finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de
stat şi din venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate să fie finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau
juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează, inclusiv
financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal, în parteneriat public-privat.
(7) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepţie,
cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţat integral de către solicitanţi, persoane fizice sau
juridice, se aprobă, prin decizii, de inspectoratele şcolare ori, prin hotărâri, de senatele universitare şi se comunică
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(71) Pentru anul şcolar 2014 - 2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot organiza
învăţământ postliceal doar finanţat integral de către solicitanţi.
(72) Începând cu anul şcolar 2015 - 2016, cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru învăţământul
postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. Finanţarea de bază pentru colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat se asigură la
nivelul standardelor de cost pentru învăţământul preuniversitar.
(8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea/instituţia de învăţământ, prin consultarea
factorilor interesaţi.
(81) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, admiterea se realizează pe baza metodologiei elaborate de unitatea de învăţământ postliceal, cu
respectarea criteriilor generale şi specifice stabilite prin metodologii-cadru de către ministerele de resort.
(9) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (8), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă
de bacalaureat.
(91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi
desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării.
(92) Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot
susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest
examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare
cheltuielile de examen per candidat.
(93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale
primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi
Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(10) Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru
absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite
de studii transferabile pentru nivelul licenţă.

Secţiunea a 12-a
Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale

Art. 45 - (1) Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba
maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
(2) În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe,
clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(21) Unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pot fi înfiinţate de către:
a) autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, prin hotărâre;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoane juridice de drept privat;
d) ministrul educaţiei şi cercetării, prin ordin, conform prevederilor art. 61 alin. (41);
e) în condiţiile în care drepturile constituţionale garantate de art. 32 alin. (3) din Constituţia României, republicată,
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi de a putea fi instruite în această limbă nu
se realizează în unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, înfiinţate conform lit. a) şi d), pe
baza solicitărilor, deşi există cereri ale părinţilor sau tutorilor legali ori ale organizaţiei minorităţii naţionale
reprezentate în Parlamentul României, atunci exercitarea acestor drepturi se va asigura prin lege, înfiinţându-se unităţi
de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale cuprinzând toate grupele, clasele de nivel preşcolar, primar,
gimnazial, liceal şi postliceal solicitate.
(3) La toate formele de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie
internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român sau cetăţean din ţările Uniunii Europene şi Confederaţia
Elveţiană, indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.
(4) În cadrul unităţilor sau secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în localitate, se pot
organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condiţiile legii.
(5) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă,
indiferent de efectivul de elevi.
(6) În cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în
municipiu, oraş sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă sunt sprijiniţi prin
decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în
internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă.
(8) Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele de conducere ale
unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau ale instituţiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de
competenţă profesională, potrivit legii.
(9) În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din
rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(10) În unităţile conexe învăţământului preuniversitar din judeţele în care funcţionează forme de învăţământ în
limbile minorităţilor naţionale se asigură încadrarea cu specialişti şi din rândul minorităţilor naţionale, cu respectarea
criteriilor de competenţă profesională.
(11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale trebuie să
facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare
în limba de predare, în ţară sau în străinătate. Fac excepţie de la necesitatea de a face dovada competenţei profesionale
în limba minorităţii naţionale respective cadrele didactice care predau limba şi literatura română.
(12) Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.
(13) Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură manualele şcolare,
care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor naţionale şi manuale traduse din limba română sau
manuale de import, avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.
(14) În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii elevilor
şi ai preşcolarilor se poate folosi şi limba de predare.
(15) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se comunică în scris şi oral şi
în limba de predare.
(16) În cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei *) din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării va funcţiona şi
o secţie de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
_____________
*) De la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de
Politici şi Evaluare, prin O.U.G. nr. 68/2019, sintagma "Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei" a fost înlocuită cu sintagma
"Centrul Naţional de Politici şi Evaluare".

(17) În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale costul
standard per elev, per preşcolar şi per antepreşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de
corecţie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naţionale sau a limbii minorităţii naţionale. În cazul acestor
unităţi se au în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi, preşcolari şi antepreşcolari, precum şi
elevii prevăzuţi la alin. (7). Acelaşi coeficient se aplică şi în cazul unităţilor şcolare cu predare în limba română, în
condiţii similare.
Art. 46 - (1) În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele
se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
(2) Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe
şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
(3) Prin excepţie, în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale, ca urmare a cererii
părinţilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României sau,
în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al
minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în unităţile de
învăţământ cu predare în limba română.
(4) Testele la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale.
(5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar şi lucrările semestriale
pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează pe baza cerinţelor didactico-
metodologice stabilite de Curriculumul naţional.
(6) În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de educare la Limba şi literatura maternă, la istoria şi
tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la Educaţia muzicală se realizează pe baza programelor şi a
metodologiilor specifice elaborate de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale
respective şi aprobate, potrivit legii.
(7) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română
sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, limba şi
literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, ca parte a trunchiului comun.
Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale sunt aprobate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.
(8) În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi
Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu
predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba
română.
(9) În învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naţionale se introduce, ca disciplină de studiu,
Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective, cu predare în limba maternă. Programele şcolare şi manualele la
această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(10) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.
(11) În învăţământul liceal şi postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv
modulele de pregătire de specialitate, se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română.
(12) În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba
în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
Art. 47 - (1) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale - comună, oraş, municipiu - unde funcţionează mai multe
unităţi şcolare cu predare în limba română cel puţin una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul
de elevi.
(2) Unităţile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraş sau în comună au
personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

Secţiunea a 121-a*)
Învăţământ pentru persoanele cu tulburări de învăţare

*) Secţiunea a 121-a a fost introdusă prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 471*) - Pentru persoanele cu tulburări de învăţare se aplică în toate ciclurile de învăţământ preuniversitar
curriculumul naţional.
_____________
*) Art. 471 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 472*) - În învăţământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare şi pentru clasa I, se vor efectua, în mod
obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de învăţare în vederea depistării precoce a tulburărilor de învăţare, stabilirii
eventualelor metode specifice de educaţie şi a asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de învăţământ primar
se efectuează evaluări anuale.
_____________
*) Art. 472 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 473*) - Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare.
_____________
*) Art. 473 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 474*) - Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburărilor de învăţare, precum şi
cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu pregătire adecvată şi a terapiilor specifice.
_____________
*) Art. 474 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 475*) - Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la recomandarea


specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu deficienţe de învăţare pot folosi materiale sau instrumente
compensatorii, inclusiv tehnologie informatică, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor.
_____________
*) Art. 475 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 476*) - La nivelul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de
Resurse şi Asistenţă Educaţională se organizează compartimente de consiliere parentală pentru părinţii care au copii cu
tulburări de învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi specialişti pentru
diagnosticarea şi reabilitarea pe tot parcursul şcolarizării elevilor.
_____________
*) Art. 476 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Art. 477*) - În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de
informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburările de învăţare, în vederea dobândirii de
competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice potrivite.
_____________
*) Art. 477 a fost introdus prin L. nr. 6/2016 de la data de 22 ianuarie 2016.

Secţiunea a 13-a
Învăţământul special şi special integrat

Art. 48 - (1) Învăţământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale sau
alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, se realizează pentru toate
nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.
(2) Învăţământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În
funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaţionale şi de asistenţă, oferite copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale.
Art. 49 - (1) Învăţământul special se organizează în unităţi de învăţământ special.
(2) Învăţământul special integrat se organizează în învăţământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev
cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale în grupe, clase sau formaţiuni de studiu din învăţământul de masă.
(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în învăţământul de masă se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu
dizabilităţi, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, în
conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(22) Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, în funcţie de tipul şi gradul dizabilităţii.
(3) Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea
personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt stabilite
prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta
lege şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
Art. 50 - (1) Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor
şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă
educaţională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională, pe
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, acordându-se prioritate integrării în învăţământul
de masă. CJRAE cuprind şi centrele logopedice interşcolare.
(2) Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către comisiile din
cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale judeţene/a
municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie
defavorizată, precum şi de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerinţe educaţionale speciale, se
sancţionează.
(4) Obţinerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale se face în unităţi de învăţământ
special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.
(5) Elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi
gradului de deficienţă.
Art. 51 - (1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază
de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin
educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(2) Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă,
inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea
alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal
cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de
asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti
de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Art. 52 - (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari
de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.
(2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se
organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul şcolar,
la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organisme
private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi pentru
reducerea gradului de dizabilitate.
Art. 53 - Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă
psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate şi
aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 54 - (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala
de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii
copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză
din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.
Art. 55 - (1) Şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori şi tineri
şi din penitenciarele pentru adulţi se realizează cu respectarea Curriculumului naţional. Resursa umană necesară pentru
şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare.
(2) În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, organizează ateliere protejate.
Art. 56 - La absolvirea învăţământului special, Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu Ministerul Muncii
şi Protecţiei Sociale şi cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în viaţa activă,
potrivit calificării obţinute şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 561*) - În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de
informare/teme/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de violenţa psihologică - bullying, în vederea
dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii educaţionale potrivite.
_____________
*) Art. 561 a fost introdus prin L. nr. 221/2019 de la data de 22 noiembrie 2019.

Secţiunea a 14-a
Învăţământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte

Art. 57 - (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte atât în unităţi de învăţământ, cât şi în centre
de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Coordonarea acţiunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată, înfiinţat
prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea copiilor şi a tinerilor
capabili de performanţe înalte se asigură de unităţile de învăţământ şi de inspectoratele şcolare, conform normelor
metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
organizează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice
şi acordă burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea
şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate
elevilor premiaţi, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
(41) Cuantumul minim al stimulentelor financiare pentru elevii care obţin performanţe la olimpiadele naţionale este
diferenţiat, după cum urmează:
a) pentru premiul I - 1.000 de lei;
b) pentru premiul al II-lea - 700 de lei;
c) pentru premiul al III-lea - 500 de lei;
d) pentru menţiuni - 300 de lei.
(5) Copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le
respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de
grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare
a promovării conform ritmului individual de învăţare.

Secţiunea a 15-a
Programul "Şcoala după şcoală"
Art. 58 - (1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, îşi pot extinde activităţile cu elevii
după sau înaintea orelor de curs, prin programe "Şcoala după şcoală", dacă dispun de infrastructura şi de personalul de
specialitate necesare implementării acestor programe. Pentru elevii până în clasa a IV-a inclusiv, părinţii, reprezentanţii
legali sau, după caz, persoana care a fost desemnată de părinte pentru întreţinerea unui copil, pe perioada absenţei
părinţilor, conform art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, după caz, poate opta pentru obţinerea tichetelor pentru educaţie pe suport
electronic, în vederea achitării cheltuielilor din programul derulat în sistem public sau privat de tipul "Şcoala după
şcoală".
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu semestrul al II-lea al anului şcolar 2020 - 2021 se
desfăşoară programul naţional pilot de tip "Şcoala după şcoală" pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv.
(12) În condiţiile prevăzute la alin. (11), pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv, părinţii, reprezentanţii legali sau,
după caz, persoana care a fost desemnată de părinte pentru întreţinerea unui copil, pe perioada absenţei părinţilor,
conform art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, după caz, pot opta în scris pentru participarea la programul naţional pilot de tip
"Şcoala după şcoală", conform calendarului din normele metodologice de aplicare a programului.
(2) În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul "Şcoala după şcoală", se
oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a
învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu
organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
(3) Programele "Şcoala după şcoală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării.
(4) Statul finanţează, în limita sumelor alocate cu această destinaţie, programul "Şcoala după şcoală" pentru elevii de
până în clasa a IV-a inclusiv, ai căror părinţi, reprezentanţi legali sau, după caz, persoana care a fost desemnată de
părinte pentru întreţinerea unui copil, pe perioada absenţei părinţilor, conform art. 104 din Legea nr. 272/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită în scris acest serviciu, prin tichete pentru educaţie pe
suport electronic a căror valoare nominală lunară se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,8 ISR,
exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris în programul "Şcoala după şcoală".
(41) Introdus prin O.U.G. nr. 171/2020, respinsă prin L. nr. 15/2022 de la data de 14 ianuarie 2022.
(42) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru anul şcolar 2021 - 2022, valoarea nominală lunară a tichetelor
pentru educaţie pe suport electronic este de 0,4 ISR, exprimată în lei, pentru fiecare copil înscris în programul "Şcoala
după şcoală".
(5) Persoanele îndreptăţite prevăzute la alin. (4) optează pentru aceste tichete pentru educaţie pe suport electronic, în
scris, individual pentru fiecare copil, la sfârşitul fiecărui an şcolar sau la momentul înscrierii copilului la şcoală pentru
noul an şcolar.
(6) Tichetele pentru educaţie pe suport electronic destinate programului "Şcoala după şcoală" sunt tichete de valoare
pe suport electronic finanţate din fonduri externe nerambursabile şi în completare de la bugetul de stat, destinate
exclusiv acoperirii parţiale sau integrale a costurilor aferente programului al cărui scop final este de a oferi sprijin
familiilor sau persoanelor în îngrijirea cărora se află elevii până în clasa a IV-a inclusiv, precum şi de a contribui la
îmbunătăţirea competenţelor educaţionale dobândite de aceştia în timpul orelor de şcoală. Tichetele pentru educaţie pe
suport electronic nu sunt transferabile, iar utilizarea lor în alt scop îi obligă pe beneficiari la plata contravalorii
serviciilor educaţionale de care au beneficiat.
(7) Tichetele pentru educaţie pe suport electronic se emit numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor,
denumite în continuare unităţile emitente, în baza autorizaţiei de funcţionare.
(8) Decontarea tichetelor pentru educaţie pe suport electronic între unităţile de învăţământ sau organizaţiile
neguvernamentale care acceptă tichete pentru educaţie pe suport electronic ca mod de plată a costurilor aferente
programului "Şcoala după şcoală" şi unităţile emitente ale tichetelor pentru educaţie pe suport electronic se face numai
prin intermediul unităţilor bancare.
(81) Pentru programul naţional pilot de tip "Şcoala după şcoală", sprijinul financiar prevăzut la alin. (4 1) va fi
considerat barem standard de cost per elev. Monitorizarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a sprijinului financiar şi a
cheltuielilor incluse în baremul standard de cost se va realiza lunar, conform normelor de aplicare a programului
naţional pilot de tip "Şcoala după şcoală".
(9) Finanţarea acordării tichetelor pentru educaţie pe suport electronic se face din fonduri externe nerambursabile, în
limita fondurilor alocate cu această destinaţie, cu respectarea criteriilor de eligibilitate specifice programului
operaţional în cauză, şi în completare din bugetul de stat, în limita fondurilor alocate din bugetul de stat pentru această
destinaţie.
(91) - (94) Introduse prin O.U.G. nr. 171/2020, respinsă prin L. nr. 15/2022 de la data de 14 ianuarie 2022.
(10) Decontarea tichetelor educaţionale se face de către organizatorul programului "Şcoala după şcoală", în funcţie
de zilele în care a fost prezent copilul în program.
(11) Sprijinul financiar prevăzut la alin. (41) se acordă unităţilor de învăţământ conform normelor de aplicare a
prevederilor programului naţional pilot de tipul "Şcoala după şcoală".

Secţiunea a 16-a
Alternativele educaţionale

Art. 59 - (1) În sistemul de învăţământ preuniversitar pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaţionale se fac potrivit legii.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în
conformitate cu specificul alternativei.
(4) La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de
circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român.
(5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaţionale au dreptul la recunoaşterea de către
inspectoratele şcolare judeţene şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de
organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.

Secţiunea a 17-a
Învăţământul particular şi confesional

Art. 60 - (1) Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de
învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ
preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ
de stat.
(3) Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric,
cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.
(4) Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar
particular şi confesional sunt realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar,
conform legislaţiei în vigoare.
(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condiţiile fiind
stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile legii, respectând în întregime
drepturile acestuia.
(7) Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu
respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi
desfăşoară activitatea unitatea respectivă.

Cap. III
Reţeaua şcolară

Art. 61 - (1) Reţeaua şcolară este formată din totalitatea:


a) unităţilor de învăţământ acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu;
b) unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţate în structura universităţilor de stat;
c) furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu.
(2) Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar se organizează de către autorităţile
administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru învăţământul special liceal şi special
postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul judeţean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(21) Prin organizarea reţelei şcolare, prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale, respectiv
consiliul judeţean sau consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor asigură publicarea, pentru
fiecare an şcolar, a unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale acreditate, precum şi a furnizorilor de
educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu, care organizează legal activităţi de educaţie în vederea realizării
opozabilităţii faţă de toţi beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei, aşa cum sunt aceştia definiţi la punctele 5 şi 6 din
anexă.
(3) În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, grupe/clase în alternative educaţionale
integrate în unităţi şcolare de stat sau particulare.
(4) Persoanele juridice şi fizice pot înfiinţa, conform legii, unităţi de educaţie timpurie şi de învăţământ primar,
gimnazial, liceal şi postliceal.
(41) În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu aprobă organizarea reţelei şcolare prevăzute la alin.
(2), ministrul educaţiei şi cercetării emite, până la sfârşitul anului şcolar, un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare,
inclusiv pentru înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular
pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză, cuprinzând toate grupele de nivel preşcolar, clasele de învăţământ
primar, gimnazial, liceal şi postliceal, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5) Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar următor.
Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni înainte de
începerea anului şcolar.
(6) În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar de stat se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii,
unităţi de învăţământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat şi
particulare acreditate, între acestea şi operatori economici, precum şi între instituţii din ţară şi străinătate, pe baza unor
acorduri interguvernamentale.
(7) Unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse acreditării şi
evaluării periodice, conform legii.
(8) Pentru a asigura calitatea învăţământului, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau din proprie
iniţiativă, inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării ridicarea acreditării/autorizării unei
unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În
situaţia în care Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare
ARACIP, retrage acreditarea/autorizaţia de funcţionare, pentru neîndeplinirea condiţiilor legale, unei unităţi de
învăţământ, aceasta îşi încetează activitatea. Autorităţile administraţiei publice locale realizează alocarea elevilor altor
unităţi şcolare, cu respectarea interesului copiilor şi asigurarea logisticii necesare.
Art. 62 - (1) În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ şi
autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2) Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ, care asigură:
a) mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării
acestora.
(3) Cadrul general pentru înfiinţarea, desfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se va reglementa prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 63 - (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum
urmează:
a)*) educaţia antepreşcolară: grupa mică cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9; grupa
mijlocie cuprinde în medie 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15 şi grupa mare cuprinde în medie 12
copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20;
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 63 alin. (1) lit. a) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 17 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
d1) învăţământul de artă: clasa cuprinde în medie 14 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 25 şi pot fi
constituite din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde în medie 6 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 24 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de
30;
e1) învăţământul dual: clasa cuprinde în medie 24 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 30;
e2) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 10 elevi şi maximum 15 elevi;
e3) clasele din învăţământul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
f) învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;
g) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar
nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12;
h) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puţin de 4
şi nu mai mult de 6.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba
maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se organizează, se înfiinţează şi funcţionează
astfel:
a) organizarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale,
cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere, conform art. 19 alin. (3), în
condiţiile legii;
b) organizarea, reorganizarea, desfiinţarea oricăror formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de
învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea
Departamentului de relaţii interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, şi al organizaţiei minorităţii
naţionale reprezentate în Parlamentul României;
c) în situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pentru antepreşcolari, preşcolari sau elevi pentru forma de
învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim,
cu aprobarea direcţiei pentru minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe baza unei propuneri
justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale
reprezentate în Parlamentul României, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).
(21) Prevederile alin. (2) se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcţionează în
zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară. În aceste situaţii, avizul conform, respectiv aprobarea
prevăzută la alin. (2) lit. b) şi c) se realizează de direcţia de specialitate competentă din cadrul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării.
(22) Prevederile alin. (2) şi (21) se aplică doar formaţiunilor de studiu ce cuprind, conform legii, grupe, clase sau ani
de studiu. Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează conform art. 221.
(23) Aplicarea prevederilor prezentului articol, respectiv a dispoziţiilor art. 221 nu poate avea ca efect pierderea
personalităţii juridice de către unităţile de învăţământ singulare, acordată conform art. 45 alin. (6).
(3) În situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi pot funcţiona peste efectivul maxim, cu cel mult 3
preşcolari/elevi, după caz, peste numărul maxim prevăzut la alin. (1), cu aprobarea consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care
solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).
(31) Situaţiile aprobate de inspectoratul şcolar se comunică Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi autorităţilor locale
pentru asigurarea finanţării. Clasele în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân cu acelaşi număr de
elevi până la finalizarea ciclului de învăţământ.
(32) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e), absolvenţii clasei a VIII-a pot fi înscrişi în clasa a IX-a, fără
susţinerea evaluării naţionale şi peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formaţiune/clasă, dacă au obţinut, pe
parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul
Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei.
(33) Elevii cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale sau la competiţiile internaţionale, prevăzuţi la alin.
(3 ), vor putea fi înscrişi la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naţionale/competiţiei
2

internaţionale. Lista privind corespondenţa specificului olimpiadei naţionale/ competiţiei internaţionale cu


filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase din învăţământul
de masă se realizează doar la începutul anului şcolar. Pentru fiecare preşcolar/elev cu cerinţe educaţionale speciale
orientat de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională pentru învăţământul de masă, efectivele existente ale grupelor/claselor se diminuează cu 2
preşcolari/ elevi.

Cap. IV
Curriculumul învăţământului preuniversitar
Art. 64 - (1) În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în conformitate cu nevoile
specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi, în baza principiului
subsidiarităţii.
(2) Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare
din învăţământul preuniversitar.
Art. 65 - (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire
obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar
curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opţionale.
(3) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de
învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ,
oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.
(4) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire
obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului
Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(5) Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional,
regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile,
stabileşte curriculumul la decizia şcolii.
(51) Pentru învăţământul profesional şi tehnic, curriculumul la decizia şcolii este curriculum în dezvoltare locală
(CDL) şi constituie oferta educaţională la nivel local, elaborată de unitatea de învăţământ în parteneriat cu operatorii
economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale
ale pieţei muncii.
(52) În cazul învăţământului dual, curriculumul în dezvoltare locală reprezintă maximum 30% din oferta
educaţională.
(6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale se
elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor,
structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a operatorilor economici
cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(61) Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Ministerul Sănătăţii elaborează o strategie privind educaţia
pentru sănătate şi nutriţie până la data de 31 decembrie 2019. Strategia va fi transpusă în planurile-cadru de învăţământ
începând cu anul şcolar 2020 - 2021.
(62) Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind
educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu
anul şcolar 2023 - 2024.
(7) În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de
reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(8) În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru
Curriculumul naţional aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau planurile şi programele de învăţământ similare
ori alternative învăţământului de stat, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(9) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul teologic şi confesional se elaborează de
către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării.
(10) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
Art. 66 - (1) Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de
învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi
evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
(2) În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se stabileşte prin
planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi al echităţii, cât şi principiul
relevanţei şi al descentralizării.
(3) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare,
lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de
caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul
alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau
pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate
pentru fiecare elev.
(4) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a
beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, ca urmare a deciziei autorităţilor competente,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate modifica prin ordin de ministru numărul de ore alocat disciplinelor de
studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare şi
evaluare în programa şcolară aprobată.
Art. 67 - (1) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională
şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze
evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale
speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.
Art. 68 - (1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe-
cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
e) competenţe sociale, civice şi de mediu;
f) competenţe antreprenoriale, financiare şi juridice;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi.
(2) Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de
învăţământ.
(3) Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării constituie o disciplină opţională pentru elevii din clasele I - IV
şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.
(4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
celor 8 competenţe-cheie.
(5) Învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor
specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.
(6) Învăţământul profesional este orientat pe formarea de competenţe specifice calificării profesionale şi aptitudinilor
practice şi pe aprofundarea competenţelor-cheie în contexte reale de muncă.
Art. 69 - (1) În unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte auxiliare didactice
aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. Ministerul Educaţiei şi Cercetării reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative.
(3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, acele manuale
şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării care vor fi utilizate în procesul didactic.
(4) Elevii şi profesorii din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/autorizat
beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile
minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conţinut, sunt în conformitate cu
prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniţiativei
profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Art. 70 - (1) Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi funcţionează pe baza unui
regulament elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe şcolare,
exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare.
Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările
şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării obţinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel
încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor.
(21) Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură elevilor şi profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive
şi acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei şcolare de e-learning şi a altor platforme
educaţionale agreate.
(3) Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în
afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa şcoala.
(4) Înfiinţarea, gestiunea şi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei şcolare de e-
learning intră în responsabilitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Cap. V
Evaluarea rezultatelor învăţării

Secţiunea 1
Dispoziţii generale privind evaluarea

Art. 71 - (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învăţarea.


(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de
studiu, respectiv modul de pregătire.
(3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la
10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor
internaţionale.
(31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.
(4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin
inspecţia şcolară.
(5) Notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale şi a metodologiilor de evaluare constituie
abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor prezentei legi.
Art. 72 - (1) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale
de învăţare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i
ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2) Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.
Art. 73 - (1) Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în
urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi
produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
(2) Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa
pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.

Secţiunea a 2-a
Structura şi caracteristicile evaluărilor

Art. 74 - (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului
şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris - citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt
folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile
individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei şi Cercetării realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional
a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza
sistemului de învăţământ la nivel primar.
(4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi
ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu
predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea
planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu.
Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul
educaţional al elevului.
(5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se realizează o
evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor
internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
a) o probă scrisă la limba şi literatura română;
b) o probă scrisă la limba maternă;
c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
(6) Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Art. 75 - (1) Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului
educaţional, şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
(2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional este
asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-
a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.
Art. 76 - (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează învăţământul liceal sau învăţământul profesional.
(2) Admiterea în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional se realizează după următoarea procedură:
a) în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea
se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ,
admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a
învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în
proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.
(3) În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.
(4) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educaţiei
şi Cercetării şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de
învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau disciplinele la care se susţine proba de admitere, programele,
procedurile de organizare a acesteia, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până, cel mai târziu, la
începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline.
(5) Prin excepţiile de la prevederile alin. (2), (3) şi (4), condiţiile de acces în învăţământului dual, se stabilesc de
unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici parteneri.
(6) şi (7) *** Abrogate prin L. nr. 82/2018
Art. 77 - (1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului
educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul
postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat.
(3) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi
diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
- proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
- proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat
studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
- proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul
învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european
comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu
recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării;
- proba D de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport
cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar,
examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării;
- proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:
a) probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi
specializările;
b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi
specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
c) două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:
1. pentru profilul real din filiera teoretică:
(i) matematică;
(ii) probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;
2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i) o limbă de circulaţie internaţională;
(ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;
3. pentru filiera tehnologică:
(i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
4. pentru filiera vocaţională:
(i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
(ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
(5) Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se dau publicităţii
elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiţiile legii. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare
şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se dau publicităţii, pentru
fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu.
(6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.
Conţinutul, calendarul şi modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.
(7) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat
de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi suplimentul descriptiv al
certificatului în format Europass.
(8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.
Art. 78 - (1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar
superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut probele A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4);
b) au susţinut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;
c) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E prevăzute la
art. 77 alin. (4) cel puţin egală cu 6.
(2) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3) Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează
certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor
certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4).
(4) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere,
rezultatele la evaluările A, B, C şi D susţinute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele
scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puţin nota 5.
(5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat
specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(6) Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi examenul de
certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de
achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(7) Evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de
învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul
unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie
specifică.
(8) Probele scrise E la examenul naţional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susţin după încheierea
cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
(9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării
dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor, sau de un cadru didactic din
învăţământul liceal, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată
în alt judeţ decât cel în care se află unitatea de învăţământ din care provin elevii care susţin probele scrise ale
examenului naţional de bacalaureat.
(10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ decât cele din
care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
(11) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat se fac publice prin afişare.
(12) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat,
aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităţilor de
învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia
o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de
pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se
desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Cap. VI
Resursa umană

Secţiunea 1
Beneficiarii educaţiei

Art. 79 - (1) Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
(2) Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor, ale preşcolarilor şi ale
elevilor.
(3) Comunitatea locală şi societatea, în general, sunt beneficiari terţiari ai învăţământului preuniversitar.
Art. 80 - (1) Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin
consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor sau a altor asociaţii
reprezentative ale elevilor, şi prin consultarea obligatorie a reprezentanţilor beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv
a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei
publice locale şi a societăţii civile.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţiile guvernamentale şi
nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. În baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează
regulamentul şcolar propriu.
Art. 81 - (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale la educaţie, prin
activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale
copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul şi competenţele unităţilor care oferă educaţie extraşcolară se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 82 - (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de
performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.
(11) Cuantumul minim al bursei de performanţă, al bursei de merit, al bursei de studiu şi al bursei de ajutor social se
stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
(12) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanţă, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.
(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), de bursa de performanţă pot să beneficieze şi elevii de la cursurile cu
frecvenţă din învăţământul preuniversitar particular.
(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi numărul acestora
se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Criteriile specifice de
acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de studiu şi a celor de ajutor social se stabilesc anual în
consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea
efectuării de către elevi a activităţilor şcolare.
(4) Elevii pot beneficia şi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice
sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiţiile legii.
(5) Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 83 - (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare de stat şi particulare autorizate/acreditate
beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice şi logopedice
şcolare ori în unităţi medicale de stat.
(11)*) Unui post de consilier şcolar îi este alocat un număr maxim de 600 de elevi, respectiv un număr maxim de 300
de preşcolari, în cadrul unui cabinet de asistenţă psihopedagogică, respectiv în cadrul unui cabinet interşcolar de
asistenţă psihopedagogică.
_____________
*) Alin. (11) a fost introdus prin L. nr. 133/2020 şi intră în vigoare începând cu anul şcolar 2021 - 2022 (a se vedea
art. II din L. nr. 133/2020).

(2) La începutul fiecărui an şcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii
comune elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Sănătăţii.
(3) Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe.
Art. 84 - (1) Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de
transport local şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot
parcursul anului calendaristic.
(11)*) În vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1), decontarea cheltuielilor se face de la bugetul de stat, prin
transfer, către unităţile administrativ-teritoriale.
_____________
*) În anul 2022, gratuitatea acordată elevilor din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat pentru transportul
local rutier şi naval se asigură din bugetele locale (a se vedea art. L din O.U.G. nr. 130/2021)

(12) Gratuitatea este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale, prin subvenţionarea operatorului de
transport conform Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
(13) Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport între
localitatea de domiciliu şi localitatea unde sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, din bugetul Ministerului
Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi, în limita a 50 km.
(14) Elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea sumei ce
reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de
învăţământ unde sunt şcolarizaţi.
(15) Elevii aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (13) şi (14) pot solicita acordarea sumei în avans, cu decontare în luna
următoare.
(16) Modalitatea de decontare se stabileşte printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(17) Decontarea cheltuielilor de transport, pe baza documentelor emise de operatorii de transport rutier, pentru
facilităţile de transport acordate elevilor, prevăzute la alin. (1 3) şi (14), se asigură la nivelul valorii documentelor de
transport lunare, dar nu mai mult de 30 lei/lună pentru distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la
limita de 50 km, suma de 30 lei/lună se suplimentează cu 3 lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai mult decât
valoarea documentelor de transport lunare.
(18) Prin excepţie de la prevederile alin. (17), elevilor care se deplasează de la domiciliu către unitatea de învăţământ
la distanţe mai mari de 50 km şi nu sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea în care studiază li se decontează
suma aferentă distanţei de 50 km, la care se adaugă 1 leu/km/lună, pentru distanţele ce depăşesc 50 km.
(19) Operatorii de transport au obligaţia să emită documente lunare de transport, cu încadrare în tarifele maxime per
kilometru/lună prevăzute la alin. (17) şi (18), şi să asigure transportul elevilor.
(110)*) În municipii şi oraşe, elevii din învăţământul primar care frecventează cursurile unei unităţi de învăţământ de
stat particulare şi confesionale autorizate/acreditate pot beneficia de transport specializat de tipul curse şcolare pentru
transportul de la/până la unitatea de învăţământ. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul specializat se asigură din
bugetul de stat, prin transfer către unităţile administrativ-teritoriale.
_____________
*) Alin. (110) introdus prin L. nr. 249/2021 intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar 2022 - 2023. (a se
vedea art. II din L. 249/2021).
(2) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 70/2020
(3) şi (31) *** Abrogate prin L. nr. 226/2020
(32) - (34) *** Abrogate prin O.U.G. nr. 15/2020
(35) *** Abrogat prin L. nr. 226/2020
(4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru,
de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice.
(5) Elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate
manifestările prevăzute la alin. (4).
Art. 85 - (1) În situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea
de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă şi de internat, de către autorităţile administraţiei
publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor
de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.
(2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri
socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează învăţământul profesional, inclusiv pentru
perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 86 - (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a
preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi
obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării
şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ este sancţionată de
inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
(3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului
obligatoriu.
(4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii, cauzate de elev.
Art. 87 - Unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, potrivit reglementărilor legale, dacă
servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi
legislaţiei în vigoare.

Secţiunea a 2-a
Personalul din învăţământul preuniversitar

Art. 88 - (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic
de conducere, de îndrumare şi control.
(3) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic de predare asociat, denumit în continuare
personal didactic asociat.
(4) Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 89 - (1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se ocupă prin
concurs naţional organizat de inspectoratul şcolar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, cu consultarea partenerilor de dialog social, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(2) În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se ocupă prin concurs
organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, judeţean ori
interjudeţean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Unităţile de învăţământ
preuniversitar particular pot decide şi ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante şi rezervate în condiţiile alin. (1).
Art. 90 - (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta
orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se
face de către inspectoratul şcolar. Angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul
unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.
(3) În învăţământul preuniversitar particular validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor,
organizat în baza art. 89 alin. (1), se face de către inspectoratul şcolar şi angajarea pe post a personalului didactic de
predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar
general. În situaţia concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform art. 89 alin. (2),
angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ şi se comunică în
scris inspectoratului şcolar.
(4) *** Abrogat prin L. nr. 82/2018
Art. 91 - (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative
dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă
comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ în
unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie.
Art. 92 - (1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea
activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a
gradaţiei de merit.
(21) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de
învăţământ preuniversitar şi a inspectorilor şcolari se realizează de către inspectoratul şcolar, conform unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(22) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali
adjuncţi din inspectoratele şcolare şi de directorii caselor corpului didactic se realizează de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării dezvoltă programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din
propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.
(4) Metodologia de acordare a gradaţiei de merit şi a implementării programului naţional de stimulare a excelenţei
didactice se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie
de performanţele profesionale, conform legii.
(6) Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului
didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice
finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.
(7) Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti realizează auditarea periodică a
resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţa celor în cauză, consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Art. 93 - (1) Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi
disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu
votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de
administraţie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.
(2) În situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (1), la
următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de
administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturilor celor prezenţi.
Art. 931*) - (1) Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pot hotărî modificarea duratei contractului
individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a
postului/catedrei, pentru cadrele didactice calificate, dacă acestea au promovat examenul de definitivat şi concursul
naţional de titularizare cu nota/media de cel puţin 7, în condiţiile prezentei legi, şi dacă postul este vacant.
(2) Cadrele didactice calificate care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la mobilitatea de
personal, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
_____________
*) Art. 931 a fost introdus prin O.U.G. nr. 23/2019 de la data de 10 aprilie 2019.

Cap. VII
Conducerea sistemului şi a unităţilor de învăţământ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 94 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, elaborează
şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării are
drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele atribuţii:
a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
b) monitorizează activitatea de evaluare externă;
c) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
d) avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar şi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de
şcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor administraţiei publice locale, a operatorilor
economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate de către consorţiile regionale şi
comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social şi transmise de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al
municipiului Bucureşti;
e) coordonează elaborarea şi aprobă Curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigură şi supraveghează
respectarea acestora;
f) elaborează, evaluează, aprobă şi achiziţionează, după caz, manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii şi,
în acest sens, este singura autoritate cu competenţe în domeniu;
g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare şi de funcţionare a unităţilor subordonate şi a unităţilor
conexe;
h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului;
i) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ;
j) asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;
k) asigură şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi sau cu
cerinţe educaţionale speciale;
l) analizează modul în care se asigură protecţia socială în învăţământ şi propune Guvernului şi autorităţilor
administraţiei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
m) coordonează, monitorizează şi controlează perfecţionarea şi formarea iniţială şi continuă a personalului didactic
pentru politicile de interes naţional;
n) elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane;
o) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale;
p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele
internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al cercetării ştiinţifice;
q) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor
ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea
cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileşte structura anului şcolar;
s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaţionale
naţionale;
t) construieşte şi asigură funcţionarea optimă a Platformei şcolare de e-learning, precum şi a Bibliotecii Şcolare
Virtuale;
u) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora;
v) dă publicităţii şi prezintă Parlamentului anual, până la data de 31 decembrie, raportul privind starea
învăţământului preuniversitar în România, în care sunt prezentate inclusiv direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a
învăţământului preuniversitar;
w) coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori
privind educaţia;
x) coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învăţământul preuniversitar de stat;
y) gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii, documentelor şcolare prin controlarea
periodică a modului de folosire a acestora de către instituţiile şi unităţile de învăţământ, avizează necesarul de
formulare solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora;
z) asigură, la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv - laptop sau tabletă, conectat la internet,
pentru a putea participa la activităţile de e-learning;
z1) elaborează şi publică pe pagina web a instituţiei Calendarul naţional de activităţi şi evenimente extraşcolare de
promovare a ştiinţei.
(21) La stabilirea structurii anului şcolar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va avea în vedere:
a) pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale care aparţin de un cult religios legal, creştin,
acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi
a doua zi de Rusalii, în funcţie de data la care sunt celebrate de acel cult;
b) includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel
de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale
aparţinând acestora.
(3) În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării înfiinţează, organizează şi finanţează comisii şi
consilii naţionale. Organizarea şi funcţionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. De
asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării propune Guvernului înfiinţarea de agenţii.
Art. 95 - (1) Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice
deconcentrate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuţii:
a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei şi Cercetării la nivel judeţean, respectiv al municipiului
Bucureşti;
b) controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea
standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară;
c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;
d) asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la
cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
e) coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din
judeţ şi, respectiv, din municipiul Bucureşti;
f) monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe aria judeţului,
respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul
programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi tineretului;
g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ;
h) coordonează şi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării din aria
judeţului/municipiului Bucureşti;
i) prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti.
Acest raport se face public;
j) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 48/2018
k) aplică politicile educaţionale naţionale la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
l) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor
didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
m) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat şi monitorizează concursurile de ocupare
a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular;
n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi întreaga
bază de date a educaţiei;
o) înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetării reţeaua şcolară din raza lor teritorială în vederea publicării reţelei
naţionale a învăţământului preuniversitar;
p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
(2) Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti se
stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora se realizează
în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi
inspectori şcolari pentru acest tip de învăţământ. Aceşti inspectori şcolari sunt numiţi respectând procedurile prezentei
legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor
proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate.
Secţiunea a 2-a
Conducerea unităţilor de învăţământ

Art. 96 - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de
administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de
administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei
publice locale.
(2)*) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau
13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este
format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor;
primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al
consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile
prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
a1) *** Abrogată prin L. nr. 82/2018
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul
sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este
membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ
respectivă;
b1) *** Abrogată prin L. nr. 82/2018
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice,
primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul
este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ
respectivă;
c1) *** Abrogată prin L. nr. 82/2018
d) în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de
vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani;
e) în unităţile de învăţământ care organizează învăţământ profesional şi tehnic, consiliile de administraţie se pot mări
cu 2 membri desemnaţi de operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere, consorţii partenere. În cazul
în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere şi consorţii partenere, aceştia vor
desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ
care să desemneze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate.
_____________
*) Pentru aplicarea şi interpretarea art. 96 alin. (2), a se vedea Decizia HP nr. 80/2021

(21) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din
7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie
este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai
părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al
acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul este membru
de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice,
preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 2
reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.
Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de
învăţământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice,
preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 3
reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor.
Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de
învăţământ respectivă.
(3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de
administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.
(4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele conduce şedinţele
consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate.
(41) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
(42) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de
administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.
(5) În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai
fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile
pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
(6) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două
treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie este stabilită prin
ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(7) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b) aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de învăţământ;
c) aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;
d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;
e) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 49/2014
f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic;
g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h) sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;
j) aprobă orarul unităţii de învăţământ;
k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei şi cercetării, respectiv
ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(8) Consiliul de administraţie poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum jumătate plus unu din
totalul membrilor, exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu
votul a 2/3 din membrii prezenţi exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie
care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate,
acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de
administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
(9) Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor
consiliului de administraţie.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării se stabileşte, provizoriu,
un consiliu de administraţie şi se numeşte un director până la ocuparea funcţiei prin concurs naţional conform art. 257,
ce va fi organizat într-o perioadă de maximum 6 luni, pentru unităţile de învăţământ înfiinţate conform prevederilor art.
291 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Consiliul de administraţie stabilit provizoriu
funcţionează pentru o perioadă de maximum 6 luni de la înfiinţarea unităţii de învăţământ.
Art. 961 - *** Introdus prin O.U.G. nr. 81/2016 şi abrogat prin L. nr. 82/2018
Art. 962 - *** Introdus prin O.U.G. nr. 81/2016 şi abrogat prin L. nr. 82/2018
Art. 97 - (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de învăţământ cu
predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul
unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori are obligaţia
cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă
minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea
Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe
care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f) răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale
personalului din unitatea de învăţământ;
g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, conform legii;
h) prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea sau în instituţia pe care o conduce. Raportul este
prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a
inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori
privind educaţia.
(3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de
constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora, în
concordanţă cu prevederile legale.
(4) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate
cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi
cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.
Art. 98 - (1) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea
şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la
propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
(2) Atribuţiile consiliului profesoral sunt următoarele:
a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b) stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;
c) validează fişele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte
calificativul anual;
d) propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
e) propune consiliului de administraţie curriculumul la dispoziţia şcolii;
f) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate
deosebite la catedră;
g) aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h) propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanţe slabe
sau pentru încălcări ale eticii profesionale;
i) propune consiliului de administraţie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor
didactice;
j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie;
k) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

Secţiunea a 3-a
Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar

Art. 99 - (1) Unităţile conexe ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării sunt: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei *), casele
corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, Centrul Naţional de Instruire
Diferenţiată, Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, palatele şi cluburile copiilor şi centrele judeţene
de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti de Excelenţă.
_____________
*) De la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de
Politici şi Evaluare, prin O.U.G. nr. 68/2019, sintagma "Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei" a fost înlocuită cu sintagma
"Centrul Naţional de Politici şi Evaluare".

(2) Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
(3) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu
personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar. Structura şi atribuţiile CCD se stabilesc prin
ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(31) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează un centru judeţean de excelenţă/Centrul Municipiului
Bucureşti de Excelenţă, denumit în continuare CEX, ca unitate conexă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu
personalitate juridică, coordonat metodologic de inspectoratul şcolar. Organizarea şi funcţionarea CEX se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(32) Finanţarea CEX se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(33) CEX organizează, coordonează metodologic, monitorizează şi evaluează, după caz, la nivel judeţean/al
municipiului Bucureşti, următoarele activităţi şi servicii educaţionale:
a) elaborarea strategiilor de identificare şi de selecţie a copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte în vederea
constituirii unor grupe de performanţă pe discipline, arii curriculare sau domenii ştiinţifice, artistice şi tehnice;
b) iniţierea acţiunilor de identificare şi promovare a copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte;
c) asigurarea, anual, constituirea, funcţionarea şi pregătirea grupelor de excelenţă;
d) elaborarea şi asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară şi străinătate, cu
organizaţii neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor şi resurselor necesare educării
diferenţiate a copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte;
e) dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică şi organizarea conferinţelor care au ca temă activităţile
specifice centrului de excelenţă;
f) organizarea, anual, a taberelor naţionale de pregătire a copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte, pe
discipline;
g) poate organiza activitatea de pregătire a loturilor olimpice judeţene/al municipiului Bucureşti.
(4) Centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională sunt unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate
metodologic de inspectoratul şcolar.
(5) Finanţarea centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională se asigură de la bugetul consiliului judeţean.
(6) Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională organizează, coordonează metodologic, monitorizează şi evaluează, după caz, la nivel judeţean/al
municipiului Bucureşti, următoarele activităţi şi servicii educaţionale:
a) servicii de asistenţă psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele judeţene şi prin cabinetele de asistenţă
psihopedagogică/psihologică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare;
c) servicii de evaluare, de orientare şcolară şi profesională;
d) servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari;
e) servicii de consultanţă pentru educaţie incluzivă, furnizate de centrele şcolare de educaţie incluzivă.
(7) Structura, organizarea şi funcţionarea centrului judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(8) Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată se organizează şi funcţionează conform metodologiei elaborate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(9) Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului Educaţiei şi
Cercetării. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se
stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(10) Centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale sunt persoane juridice în subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 991*) - (1) Se înfiinţează Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie prin preluarea activităţii şi structurii
Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi ale Centrului Naţional pentru Evaluare şi Examinare.
(2) La intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Politici şi
Evaluare în Educaţie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Centrul Naţional pentru Evaluare şi Examinare se
desfiinţează.
_____________
*) Art. 991 a fost introdus prin O.U.G. nr. 68/2019 de la data de 6 noiembrie 2019.
Art. 100 - (1) Palatele şi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Palatele copiilor
au şi rol metodologic.
(2) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este subordonat Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(3) Palatele şi cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor şcolare.
(4) Organizarea şi competenţele palatelor şi cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.

Cap. VIII
Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 101 - (1) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea
complementară şi finanţarea suplimentară.
(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul
primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, pentru elevii din învăţământul
postliceal de stat, precum şi, după caz, pentru beneficiarii cursurilor de pregătire pentru examenul naţional de
bacalaureat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/ preşcolar/antepreşcolar, conform
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei
instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.
Art. 102 - (1) Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din fonduri
publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice,
în cazul învăţământului preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.
(3) În cazul învăţământului profesional şi tehnic finanţarea din partea operatorilor economici se realizează în baza
unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învăţământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află
unitatea şcolară şi operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru
organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, sunt:
a) cheltuieli cu organizarea procesului de învăţământ, şi anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse şi
premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecţie, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la
operatorul economic, alte facilităţi oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea şi sănătatea în muncă şi analize
medicale obligatorii, în funcţie de domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor
eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic,
cheltuieli materiale pentru susţinerea activităţilor desfăşurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic,
reprezentând rechizite, cărţi de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaţionale, costuri legate de evaluarea şi
certificarea elevilor, materii prime şi materiale consumabile şi alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziţiei,
punerii în funcţiune şi exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a
elevilor, cheltuieli aferente salarizării şi pregătirii personalului propriu al operatorilor economici - tutori şi formatori -,
pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii şi sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de
învăţământ parteneră, precum şi sumele plătite direct cadrelor didactice în baza unor contracte încheiate în condiţiile
legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activităţi decât cele prevăzute în norma didactică;
b) cheltuieli de investiţii în spaţii de învăţământ existente sau nou-edificate, precum şi în echipamente de natura
mijloacelor fixe achiziţionate şi puse în funcţiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor realizate în unitatea
de învăţământ.
Art. 103 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării are drept de iniţiativă în domeniile politicii financiare şi resurselor
umane din domeniul educaţiei şi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi locale, structuri asociative reprezentative
ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu asociaţii reprezentative ale părinţilor, asociaţii reprezentative
profesionale ale cadrelor didactice, precum şi cu sindicatele reprezentative.
(2) Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot
contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
Art. 104 - (1) Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel
preuniversitar, conform standardelor naţionale.
(2) Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se
calculează costul standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, după cum urmează:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi
contribuţiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b) cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;
c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;
d) cheltuieli cu bunuri şi servicii, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;
e) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 50/2021
(21) Pentru nivelurile de învăţământ preuniversitar acreditat/autorizat provizoriu, înfiinţate în cadrul instituţiilor de
învăţământ superior de stat, finanţarea pentru cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în
bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe baza costului standard per elev/preşcolar/ antepreşcolar şi se cuprinde în
contractul instituţional.
(3) Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preşcolar/antepreşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin
hotărâre a Guvernului.
(4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază,
o constituie costul standard per elev/preşcolar/ antepreşcolar. Costul standard per elev/preşcolar/antepreşcolar se
determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per
elev/preşcolar/antepreşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în
condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar cuprinde
reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei
formule de finanţare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care ia în considerare costul standard per
elev/preşcolar/antepreşcolar, numărul de elevi/preşcolari/ antepreşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii
de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori.
(5) Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi
sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti.
(51) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata drepturilor
prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din
taxa pe valoarea adăugată aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat, direcţiile regionale ale
finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa
tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe,
municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase
nerepartizate, după caz.
(52) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5 1) se va face numai după verificarea de
către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi utilizare a sumelor alocate
pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, şi după verificarea corelării
numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar stabileşte şi propune direcţiilor
generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului
Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.
(53) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi
administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului
şcolar.
(54) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (5 1) şi (52),
conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preşcolar.
(6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de
stat ca finanţare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina
autorităţilor administraţiei publice locale.
(7) Finanţarea de bază prevăzută la alin. (2 1) se repartizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe
inspectorate şcolare/instituţii de învăţământ superior în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.
Art. 105 - (1) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate
procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor şcolare.
(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin
unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea
bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiţii, reparaţii capitale, consolidări;
b) subvenţii pentru internate şi cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) şi e1) *** Abrogate prin L. nr. 226/2020
f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu
excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul
sistemului de învăţământ;
i) cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi;
j) gestionarea situaţiilor de urgenţă;
k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale;
l) alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază.
(3) Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii
şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti şi cu asistenţa tehnică a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
(4) Prin bugetul consiliilor locale pot fi aprobate cheltuieli cu reparaţii curente, respectiv de natura obiectelor de
inventar, cu încadrarea în bugetul alocat.
Art. 106 - Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management
administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de
sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului
judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.
Art. 107 - (1) Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în
domeniul performanţelor şcolare.
(2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, contribuie la finanţarea suplimentară, acordând granturi unităţilor de
învăţământ, în baza unei metodologii proprii.
(3) Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi finanţator.
Art. 108 - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii din activităţi specifice,
conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
(2) Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform
deciziilor consiliului de administraţie. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de
învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.
(3) Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în
bugetul aprobat, în condiţiile legii.
Art. 109 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării finanţează anual, în cadrul programelor naţionale aprobate prin
hotărâre a Guvernului, următoarele competiţii:
a) competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe
majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a
şcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun" "Bun", "Satisfăcător" şi "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât şcolile cu
excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, de stat, particulare sau confesionale. Şcolile care obţin
calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creşterii performanţelor;
b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şcolile vor desemna "Profesorul anului",
ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare
disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va fi recompensată financiar, prin programul naţional de
stimulare a excelenţei didactice;
c) performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi la
olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) În lansarea competiţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării se consultă cu asociaţiile reprezentative ale părinţilor,
asociaţiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul Naţional al Elevilor şi cu sindicatele
reprezentative.
Art. 110 - (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de către fiecare unitate de învăţământ
preuniversitar, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, se aprobă şi se execută conform legii.
(2) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din
venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de
administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de învăţământ.
(3) Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special, a
liceelor speciale şi a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin
bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al
copiilor, prin contract managerial.
Art. 111 - (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele
cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special:
a) finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) componenţa locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele
financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara
graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;
d) organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
e) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor şi
strategiilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
f) finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a unor programe anuale sau
multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar
de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;
g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;
h) finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-
aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu
participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ;
i) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor;
j) finanţarea organizării olimpiadelor şcolare naţionale, în cuantum de 200 de lei/participant/zi.
(2) Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi
elevilor, cluburile sportive şcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(21) Autorităţile locale pot efectua din bugetele proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru
întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor.
(22) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda din bugetele proprii premii pentru elevii care au obţinut
performanţe deosebite la olimpiade, concursuri şi competiţii, naţionale şi internaţionale.
(3) Cluburile sportive şcolare, precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finanţate şi de autorităţile
administraţiei publice locale.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca
participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
(5) Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea
olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti, precum şi pentru acordarea stimulentelor
financiare elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii speciale şi cadrelor didactice care s-au ocupat de
pregătirea acestora.
(51) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (5) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre
a consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(6) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se
finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.
(7) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor pentru transportul rutier interjudeţean contra cost de persoane
prin servicii regulate se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi
Comunicaţiilor.

Secţiunea a 2-a
Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat

Art. 112 - (1) Unităţile de învăţământ de stat pot deţine în administrare bunuri proprietate publică, cele de
învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional aparţin, în funcţie de
entitatea care le-a înfiinţat, uneia dintre cele două forme de proprietate.
(2) Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi
liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public
local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea
acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat şi centrele judeţene
de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt
în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror
rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective.
Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat, ale cluburilor sportive şcolare, ale
palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor, precum şi ale centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sunt de
drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.
(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic,
centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, precum şi alte unităţi
din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul
de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin
inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei
materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(41) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, ale
căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt
administrate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie
ale acestor unităţi. Acestea pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-
teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului
local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.
(5) Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, respectiv al statului terenurile şi clădirile prevăzute la alin. (2) -
(4), deţinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane
fizice sau juridice.
(6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale şi a terenului folosit de instituţiile şi unităţile de învăţământ preuniversitar
de stat se poate face pentru orice tip de activitate, în primii 3 ani calendaristici de la întreruperea activităţii
educaţionale, de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al ministrului educaţiei.
Procedura elaborării avizului conform şi condiţiile necesare acordării acestuia se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(61) Termenul pentru emiterea avizului conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se aplică procedura
aprobării tacite.
(62) Schimbarea destinaţiei bazei materiale şi a terenului folosit de instituţiile şi unităţile de învăţământ preuniversitar
de stat se poate face după primii 3 ani calendaristici de la întreruperea activităţii educaţionale, de către autorităţile
administraţiei publice locale, fără avizul conform al ministrului educaţiei.
(63) În cazul în care, după schimbarea iniţială a destinaţiei bazei materiale şi a terenului, activitatea educaţională se
poate relua, existând solicitări în acest sens din partea comunităţii locale sau a inspectoratului şcolar
judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, fiind îndeplinite criteriile specifice pentru deschiderea unei
unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să reamenajeze şi să
readucă imobilul la standardele necesare desfăşurării activităţii educaţionale sau să asigure un alt spaţiu în acest sens,
conform legislaţiei specifice şi prevederilor administrative care reglementează aceste aspecte.
(7)*) În situaţii temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra terenurilor şi
clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de
excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile
sportive şcolare se poate transmite şi altor unităţi/instituţii din sistemul de învăţământ, la propunerea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, prin hotărâre a Guvernului.
_____________
*) Introdus prin art. I pct. 22 din O.U.G. nr. 117/2013 de la data de 30 decembrie 2013.
(7)**) Încălcarea dispoziţiilor alin. (6) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu
amendă.
(8)**) Actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (6) sunt nule de
drept.
_____________
**) Introduse prin art. 224 pct. 2 din L. nr. 187/2012 de la data de 1 februarie 2014.

(9) Înţelesul sintagmei "celelalte componente ale bazei materiale", prevăzută la alin. (2) - (4), cuprinde bunuri
imobile şi mobile afectate în mod direct şi special funcţionării învăţământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea
interesului general, astfel: spaţii pentru procesul de învăţământ, mijloace de învăţământ, bunuri mobile dobândite în
urma implementării de proiecte, cu finanţare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere şcolare, ferme
didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case ale corpului didactic; tabere şcolare;
baze şi complexuri cultural-sportive; edituri şi tipografii; unităţi de microproducţie; palate şi case ale copiilor şi
elevilor; spaţii cu destinaţia de locuinţă; orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învăţământului şi salariaţilor din
învăţământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile pe
toată durata utilizării în sistemul de învăţământ.
(10) Imobilele şi componentele bazei materiale prevăzute la alin. (4), temporar disponibile, pot fi închiriate pe bază
de contract, cu renegociere anuală a contractului, numai în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării. Închirierea se face cu prioritate pentru activităţi de învăţământ.
Art. 113 - Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei şi Cercetării
sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra
bunurilor aparţinând consiliilor locale, judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi
desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripţiuni şi
transcripţiuni, în cărţile funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.

Titlul III
Învăţământul superior

Cap. I
Dispoziţii generale

Art. 114 - (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcţiile din domeniul didactic, organizarea şi funcţionarea
învăţământului superior din România.
(2) Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare şi
altele asemenea, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi.
(3) Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie care desfăşoară activităţi de învăţământ
pe bază de programe de studii autorizate şi, după caz, acreditate, în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă de
nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii necesar pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor
direcţi şi indirecţi din societate.
(4) Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au personalitate
juridică, au caracter nonprofit şi sunt apolitice.
(5) Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept
privat şi de utilitate publică.
Art. 115 - (1) Învăţământul superior se poate organiza doar în instituţii de învăţământ superior care au obţinut
autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt
eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituţii de învăţământ superior acreditate.
(3) Actele de studii emise la finalizarea programelor de studii integrate organizate în condiţiile art. 116 alin. (4) sunt
recunoscute de drept de către statul român.
Art. 116 - (1) Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate. O
instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine
parte a sistemului naţional de învăţământ superior numai după acreditare.
(2) Instituţiile de învăţământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza
filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior acreditate din România,
numai cu respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea şi asigurarea calităţii programelor de
studii.
(3) Instituţiile de învăţământ superior româneşti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii
comune cu instituţii de învăţământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de origine. În cazul în care
aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât şi
în statele respective.
(4) Instituţiile de învăţământ superior româneşti pot organiza, în comun cu alte instituţii de învăţământ superior
acreditate din Spaţiul European al Învăţământului Superior, programe de studii integrate, recunoscute ca atare de statul
de origine.
Art. 117 - Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:
a) formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a
individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic;
b) cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul
ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive,
precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 118 - (1) Sistemul naţional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii:
a) principiul autonomiei universitare;
b) principiul libertăţii academice;
c) principiul răspunderii publice;
d) principiul asigurării calităţii;
e) principiul echităţii;
f) principiul eficienţei manageriale şi financiare;
g) principiul transparenţei;
h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;
i) principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;
j) principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;
k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;
l) principiul centrării educaţiei pe student.
(2) În învăţământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare
politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de
lege.
(3) Studenţii cu dizabilităţi fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spaţiilor universitare,
precum şi condiţii pentru desfăşurarea normală a activităţilor academice, sociale şi culturale în cadrul instituţiilor de
învăţământ superior.
(4) În învăţământul superior există şi pot fi organizate facultăţi de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, şi
institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice internaţionale şi în conformitate cu
prevederile legale.
Art. 119 - (1) În instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul este gratuit pentru cifra de şcolarizare
aprobată anual de Guvern şi cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii.
(2) În instituţiile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către
consiliul de administraţie, conform legii.
(21) În cazul în care în cadrul învăţământului superior de stat nu există învăţământ teologic pastoral specific cultului,
recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată,
prin excepţie de la prevederile alin. (2), în instituţiile de învăţământ superior confesional particular, pentru programul
de studii universitare de licenţă de teologie pastorală, învăţământul este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată şi
finanţată anual de Guvern.
(3) Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obligaţia să le comunice
tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul universităţii.
(4) În temeiul principiului autonomiei universitare, instituţiile de învăţământ superior de stat au dreptul să stabilească
şi să încaseze sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare pentru persoanele înmatriculate la studii şi
care au beneficiat anterior gratuit de şcolarizare în cadrul unui alt program de studii universitare în cadrul aceluiaşi
ciclu de studii universitare finanţate de la bugetul de stat.
Art. 120 - (1) Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii din învăţământul superior sunt atestate prin
diplome, prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale şi nu pot fi emise decât de
instituţiile acreditate, pentru programele şi formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz,
în cadrul instituţiei care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu
specializarea autorizată.
Art. 121 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării este autoritate publică şi este abilitat să urmărească, să controleze
aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăţământului superior şi să aplice, dacă este cazul,
sancţiuni. De asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării controlează modul în care universităţile îşi exercită
autonomia universitară, îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică.
Art. 122 - (1) Instituţiile de învăţământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare se înfiinţează prin lege, cu respectarea dispoziţiilor legale
privind acreditarea, stabilite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
(3) Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior de stat aparţine Guvernului. Iniţiativa şi resursele financiare
şi materiale necesare înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular şi confesional aparţin unei persoane fizice,
unui grup de persoane fizice, unei fundaţii, unei asociaţii sau unui cult religios ori altui furnizor de educaţie, recunoscut
ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
(4) Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum şi persoanele juridice care au avut iniţiativa înfiinţării
instituţiei de învăţământ particular şi confesional particular, finalizată prin acreditarea acesteia, îşi păstrează calitatea de
fondatori.
Art. 123 - (1) Autonomia universitară este garantată prin Constituţie. Libertatea academică este garantată prin lege.
Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau
religioase.
(2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia
instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu
respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.
(21) Prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările
şi completările ulterioare, se autorizează universităţile ca, pentru creditele bugetare din sold la finanţarea de bază,
pentru sumele rămase neconsumate şi reportate din anii precedenţi la obiectivele de investiţii noi, precum şi pentru
sumele rămase necheltuite din investiţii finalizate, să le redistribuie pentru obiective de investiţii noi, pentru obiective
de investiţii în continuare, precum şi alte cheltuieli de natura investiţiilor. Sumele rămase în sold pentru facilităţi
transport studenţi pot fi utilizate în anii următori şi pentru acordarea de burse pentru studenţi.
(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul
universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.
(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice.
(5) În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte stabilirea temelor,
alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor, conform legii.
(6) În instituţiile de învăţământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a
opiniilor ştiinţifice şi artistice.
(7) Studenţilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor şi specializărilor, în conformitate cu normele
legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ.
(8) Structurile şi funcţiile de conducere ale universităţilor particulare şi confesionale, atribuţiile, modul de
constituire, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei
legi, cu avizul consultativ al fondatorilor şi cu aprobarea senatului universitar.
Art. 124 - (1) Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară:
a) să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului
superior;
b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul
superior;
c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de etică şi deontologie profesională
aprobat de senatul universitar;
d) să asigure eficienţa managerială şi eficienţa utilizării resurselor, în cazul universităţilor de stat, şi a cheltuirii
fondurilor din surse publice, conform contractului instituţional;
e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi drepturile şi
libertăţile studenţilor.
(2) În cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului şi a prevederilor
dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv.
Art. 125 - (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3 luni de la data
sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligaţiile prevăzute la art. 124, Ministerul Educaţiei şi Cercetării aplică,
în termen de maximum 6 luni de la data sesizării iniţiale a senatului universitar, una sau mai multe dintre următoarele
măsuri:
a) revocarea din funcţie a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică şi management universitar, cu
consultarea senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării din funcţie a rectorului,
senatul universitar are obligaţia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi care devine ordonator de
credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educaţiei şi cercetării. În termen de 3 luni de la revocarea
din funcţie a rectorului, senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare, şi trimite spre confirmare ministrului educaţiei şi cercetării numele noului rector;
b) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 117/2013
c) propune Guvernului iniţierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiinţare a instituţiei de învăţământ
superior în cauză.
(2) Constatarea încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică şi management
universitar, format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentanţi numiţi de către Consiliul Naţional al Rectorilor,
3 reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, numiţi de ministrul educaţiei şi cercetării, câte un reprezentant
numit de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS,
Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul Naţional al
Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, şi un reprezentant al federaţiilor naţionale ale
studenţilor.
(3) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul de etică şi management universitar în legătură cu
nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 124. În urma primirii unei astfel de sesizări, Consiliul de etică şi
management universitar are obligaţia de a investiga aspectele sesizate şi de a răspunde sesizării în termenul de 3 luni.
Răspunsurile la aceste sesizări constituie documente publice şi se publică pe site-ul web al Ministerului Educaţiei şi
Cercetării.
(4) Respectarea de către instituţiile de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute la art. 124 şi a altor obligaţii
legale aferente răspunderii publice, precum şi respectarea de către Consiliul de etică şi management universitar a
obligaţiilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română.
Nerespectarea acestor obligaţii poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană fizică sau juridică
română, potrivit legii.
Art. 126 - (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice
experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare,
spitalelor şi clinicilor universitare, precum şi dotările aferente, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent
de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii, ministerelor
şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior, spaţiile care aparţin
cultelor în care se desfăşoară învăţământul confesional, precum şi spaţiile care aparţin Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate.
(3) Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege
şi prin Carta universitară.
Art. 127 - (1) Comunitatea universitară este constituită din studenţi, personal didactic şi de cercetare şi personal
didactic şi de cercetare auxiliar.
(2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii
universitare, prin hotărâre a senatului universitar.
(3) Membrii comunităţii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin
Carta universitară.
Art. 128 - (1) Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul
universitar.
(2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la:
a) modalităţile de desemnare şi revocare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere sau care fac parte
din structurile şi organismele de conducere ale universităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) Codul de etică şi deontologie profesională universitară;
c) modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;
d) condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care sunt
utilizate;
e) condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori economici în vederea unor
programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii
universitare;
f) condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior sau cu alte organizaţii pentru
îndeplinirea misiunii sale;
g) modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităţii, necesare
educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
h) modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale instituţiei de învăţământ superior,
încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi internaţionale;
i) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor şi sindicatele personalului didactic, de
cercetare, tehnic şi administrativ şi organizaţiile studenţeşti legal constituite;
j) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar şi care corespund legislaţiei în vigoare.
(3) Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea
universitară.
(4) Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conţinutul
Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
(5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind avizul de
legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluţia privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituţiei de învăţământ superior.
(6) În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată potrivit
procedurii aprobării tacite.
Art. 129 - (1) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi, fundaţii, asociaţii,
unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiţia ca
acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ
în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă.
(11) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, în structura acestora, unităţi de învăţământ preuniversitar, fără
personalitate juridică, în urma evaluării externe conform prevederilor art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(12) Unităţile de învăţământ preuniversitar, înfiinţate de universităţi de stat, sunt unităţi de învăţământ de stat,
finanţate din bugetul de stat prin contractele instituţionale încheiate de universităţi cu Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, la nivelul standardelor de cost specifice pentru învăţământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
(2) Instituţiile de învăţământ superior pot constitui consorţii, inclusiv cu unităţile de cercetare-dezvoltare, în baza
unui contract de parteneriat, conform legislaţiei în vigoare.
(3) La constituirea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a fundaţiilor sau a asociaţiilor, instituţia de învăţământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani,
brevete de invenţie şi alte drepturi de proprietate industrială. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de
administrare şi folosinţă asupra bunurilor patrimoniale societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sau asociaţiilor în care are calitatea de asociat sau acţionar ori fundaţiilor în care
are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinţă şi administrare asupra bunurilor
proprietate publică nu poate constitui aport al universităţii la capitalul social al unei societăţi reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fundaţii sau asociaţii.
Art. 130 - (1) Instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară.
Acesta face parte din Carta universitară şi include obligatoriu:
a) stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi;
b) prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa
concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control,
autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numiţi în comisii de doctorat,
comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea
inclusiv;
c) măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă,
master, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente.
(2) Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui
an, un raport privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul universităţii şi este transmis tuturor
părţilor interesate. Acest raport include cel puţin:
a) situaţia financiară a universităţii, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli;
b) situaţia fiecărui program de studii;
c) situaţia personalului instituţiei;
d) rezultatele activităţilor de cercetare;
e) situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii;
f) situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
g) situaţia posturilor vacante;
h) situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente.
(3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie fundamentală pentru
accesul la finanţările din bugetul public.

Cap. II
Structura organizatorică a instituţiilor de învăţământ superior

Art. 131 - (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituţie de învăţământ
superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăţi, departamente, institute, centre sau
laboratoare, unităţi de proiectare, centre de consultanţă, clinici universitare, studiouri şi ateliere artistice, teatre, muzee,
radio şi televiziune, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unităţi de microproducţie şi prestări servicii,
staţiuni didactice/baze didactice pentru aplicaţii şi performanţă în sport, staţiuni experimentale sau alte entităţi pentru
activităţi de producţie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie, centre de competenţă, precum şi unităţi de învăţământ
preuniversitar. În structura instituţiilor de învăţământ superior funcţionează servicii tehnico-administrative.
(2) Instituţia de învăţământ superior poate înfiinţa, pe perioadă determinată şi pe proiecte, unităţi de cercetare
distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli, care au autonomie şi statute proprii, aprobate de senatul
universitar.
(3) Componentele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt organizate de fiecare instituţie de învăţământ superior, astfel încât
instituţia să îşi realizeze misiunea, să asigure criteriile şi standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient
activităţile de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi tehnologic şi să asigure sprijinul administrativ
adecvat membrilor comunităţii universitare.
Art. 1311*) - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior,
conform art. 129 alin. (11), sunt componente organizatorice conform art. 131 alin. (1), fără personalitate juridică, care se
includ, de drept, în reţeaua şcolară prevăzută de art. 61 alin. (1), pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului
educaţiei şi cercetării de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, comunicate autorităţilor administraţiei publice
locale şi inspectoratului şcolar judeţean ori al municipiului Bucureşti.
(2) Universităţile care înfiinţează componente organizatorice, de tipul unităţilor de învăţământ preuniversitar, au
următoarele drepturi:
a) de a participa la asigurarea finanţării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcţionare şi de învăţământ;
b) de a asigura angajarea de personal didactic şi nedidactic, universitatea având calitatea de angajator;
c) de a propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării cifre de şcolarizare aferente unităţilor de învăţământ
preuniversitar din structura acestora în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de şcolarizare.
(3) Consiliile de administraţie ale universităţilor aprobă regulamentele de organizare şi de funcţionare proprii, pentru
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, înfiinţate în structura acestora, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după acreditare unităţile de
învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, conform art. 129 alin. (1 1), sub
forma de componente organizatorice conform art. 131 alin. (1) nu dobândesc personalitate juridică.
_____________
*) Art. 1311 a fost introdus prin O.U.G. nr. 48/2018 de la data de 18 iunie 2018.
Art. 132 - (1) Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea
corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.
(2) Orice facultate se înfiinţează, se organizează sau se desfiinţează la propunerea şi cu aprobarea senatului
universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituţiilor de învăţământ superior, iniţiată anual de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(3) Într-o instituţie de învăţământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înfiinţeze
şi să finanţeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerinţe stringente de
instruire şi formare profesională în domenii de interes naţional. Programele de studii astfel propuse se supun
reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităţii în învăţământul superior.
(4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, şcoli doctorale, şcoli postuniversitare şi extensii
universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare.
(41) Facultăţile pot propune organizarea şcolii doctorale la nivel de instituţie organizatoare de studii universitare de
doctorat.
(5) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 117/2013
Art. 133 - (1) Departamentul este unitatea academică funcţională care asigură producerea, transmiterea şi
valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate.
(2) Un departament poate avea în componenţă centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, şcoli
postuniversitare şi extensii universitare.
(3) Departamentul se înfiinţează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin hotărâre a
senatului universitar, la propunerea consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcţionează.
(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcţionează ca unităţi de venituri şi
cheltuieli în cadrul universităţii.
Art. 134 - Înfiinţarea institutelor, staţiunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este
aprobată de către senatul universitar, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 135 - (1) Învăţământul superior pentru minorităţile naţionale se realizează:
a) în instituţii de învăţământ superior în cadrul cărora funcţionează facultăţi/linii/programe de studii cu predare în
limba maternă;
b) în instituţii de învăţământ superior multiculturale şi multilingve; în acest caz, se constituie secţii/linii cu predare în
limbile minorităţilor naţionale;
c) în cadrul instituţiilor de învăţământ superior pot fi organizate grupe, secţii sau linii de predare în limbile
minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(2) Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente. Cadrele
universitare aparţinând liniei de studiu adoptă şi elaborează un regulament de funcţionare propriu, care stabileşte
procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanţă
cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Secţia de studiu este o formă de organizare a învăţământului universitar într-o limbă a minorităţilor naţionale,
care poate fi instituţionalizată, atât la nivelul universităţii, cât şi în cadrul unei facultăţi, prin departamentul secţiei, care
are în componenţă programele de studiu şi structurile organizatorice aferente. Secţiile beneficiază de autonomie
universitară în organizarea activităţilor didactice.
(4) În învăţământul universitar pentru minorităţile naţionale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare -
licenţă, în ciclul II de studii universitare - master şi în ciclul III de studii universitare - doctorat, precum şi în
învăţământul postuniversitar, în limba maternă.
(5) Finanţarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenţii care urmează cursurile în limba unei
minorităţi naţionale.

Cap. III
Organizarea studiilor universitare

Secţiunea 1
Structura anului universitar

Art. 136 - (1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se
finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de
activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de
către senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de
minimum 17 săptămâni.
(2) Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de
începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi calendarul
activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu.

Secţiunea a 2-a
Programe de studii universitare

Art. 137 - (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unităţi curriculare de predare, învăţare,
cercetare, aplicaţii practice şi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o
diplomă şi printr-un supliment de diplomă.
(2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul naţional al
calificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele obţinerii
calificării dorite şi se aprobă de către senatul universitar.
(3) Concordanţa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu
obligatoriu de evaluare a asigurării calităţii.
(4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi organizate pe 3 cicluri de studiu: licenţă,
master, doctorat.
(5) Programele de studii universitare dau acces la ocupaţii şi funcţii specifice fiecărui ciclu de studii universitare
absolvit.
(6) Programul de studii integrat se defineşte ca fiind acel grup de unităţi curriculare de predare, învăţare, cercetare,
aplicaţii practice şi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi
printr-un supliment la diplomă. Curriculumul acestui tip de program este elaborat şi organizat în comun de mai multe
instituţii de învăţământ superior din Spaţiul European al Învăţământului Superior şi conduce la o diplomă comună sau
la diplome duble/multiple.
Art. 138 - (1) Organizarea programelor de studii este de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu
respectarea legislaţiei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament
propriu de organizare şi funcţionare, în acord cu standardele naţionale şi internaţionale generale şi specifice de calitate.
(11) Instituţiile de învăţământ superior româneşti care organizează programe de studii integrate în condiţiile art. 116
alin. (4) stabilesc un regulament propriu de organizare şi funcţionare a acestor programe, aprobat de senatul universitar.
Prin regulament se stabileşte inclusiv modalitatea de admitere şi finalizare a acestor studii.
(2) Un program de studii universitare funcţionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi funcţionează
în condiţiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii
universitare care nu funcţionează legal se sancţionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari, precum şi cu
amendă pentru organizatori, potrivit legii penale, şi cu retragerea imediată, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a
autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării pentru instituţia în cauză.
(3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă
de învăţământ, fiecare limbă de predare şi pentru fiecare locaţie geografică în care se desfăşoară.
(4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea naţională nu poate contraveni celei
europene.
(5) Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, domeniile şi programele de studii universitare
acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii
transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi
numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, propus de către agenţiile de evaluare a calităţii care au evaluat fiecare
program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, înaintea
datei de 31 martie a anului respectiv.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate
aproba universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri - în limita a 10% din
capacitatea de şcolarizare stabilită de ARACIS pentru programul de studii solicitat - destinat şcolarizării cetăţenilor
europeni şi din state terţe sau pentru mobilităţi academice ale studenţilor în baza acordurilor guvernamentale,
universitare sau unor programe speciale aprobate, în condiţiile legii. Universitatea/Instituţia de învăţământ superior are
obligaţia de a informa ARACIS despre suplimentarea de locuri primită.
(7) Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (6) se poate realiza până cel târziu la sfârşitul semestrului întâi al
anului universitar în curs la data aprobării.
Secţiunea a 3-a
Forme de organizare

Art. 139 - (1) Formele de organizare a programelor de studii sunt:


a) cu frecvenţă, caracterizată prin activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare programate pe durata întregii zile,
specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul
semestrului şi presupunând întâlnirea studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare în spaţiul universitar. Unele
activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare din cadrul formei de învăţământ cu frecvenţă se pot desfăşura prin
utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii sincrone specifice prevăzute în standardele de
calitate elaborate şi aprobate de ARACIS;
b) cu frecvenţă redusă, caracterizată prin activităţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative,
programate în mod compact şi periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaţiul universitar, a studenţilor cu
cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învăţământului la distanţă;
c) la distanţă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, activităţi
de autoînvăţare şi autoevaluare completate de activităţi specifice de tutorat.
(2) Activităţile de evaluare continuă şi evaluare sumativă de tip examen, în cazul formelor de organizare cu
frecvenţă, frecvenţă redusă şi la distanţă a programelor de studii universitare de licenţă şi masterat, se realizează în
condiţiile întâlnirii nemijlocite în spaţiul universitar a studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare.
(3) ARACIS elaborează standarde de calitate cu privire la modul de desfăşurare a activităţilor de predare, învăţare,
cercetare, instruire practică şi evaluare, diferenţiat pentru formele de organizare ale programelor de studii prevăzute
la alin. (1) şi în raport cu domeniile de studii, precum şi cu ciclurile de studii prevăzute la art. 137 alin. (4).
(4) Pe baza aplicării standardelor de calitate, instituţiile de învăţământ superior au dreptul de a organiza programe
de studii în condiţiile prevăzute la alin. (1), urmând ca ARACIS să verifice respectarea acestora în cadrul procedurilor
de evaluare externă a calităţii desfăşurate în condiţiile art. 31 alin. (2) şi (3), respectiv art. 33 alin. (3) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 140 - (1) Programele de studii universitare de licenţă se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu
frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă şi
cu frecvenţă redusă.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) programele de studii de licenţă şi master din domeniile reglementate
la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) programele de studii universitare de doctorat se pot organiza şi la forma
de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(42) Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă şi frecvenţă redusă sunt
stabilite de către conducerea universităţii la propunerea Consiliului Studiilor Doctorale, conform unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Granturile multianuale aferente studiilor universitare de doctorat la
forma cu frecvenţă redusă nu includ cuantumul burselor individuale.
(5) Diplomele şi certificatele de studii universitare eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii,
pentru aceleaşi programe de studii, indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de
organizare a examenelor, competenţele şi cunoştinţele verificate, corespondenţa dintre rezultatele învăţării şi notele,
diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie să fie identice pentru orice formă de învăţământ corespunzătoare
unui anumit program de studii din cadrul unei instituţii de învăţământ superior.
(6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă numai
instituţiile de învăţământ superior care au acreditat programul de învăţământ respectiv la forma de învăţământ cu
frecvenţă.
(7) În situaţia în care se instituie starea de urgenţă sau starea de asediu potrivit prevederilor constituţionale,
activităţile desfăşurate în învăţământul universitar se pot desfăşura şi online pentru asigurarea exercitării dreptului
fundamental la învăţătură prevăzut la art. 32 din Constituţia României, republicată, şi sunt recunoscute pentru formele
de învăţământ prevăzute la art. 139.
(8) Instituţiile de învăţământ superior elaborează, în baza autonomiei universitare şi cu asumarea răspunderii publice,
propria metodologie a derulării activităţilor desfăşurate în universitate în sistem online, aprobată de senatul universitar,
care să asigure buna desfăşurare a activităţilor.
Secţiunea a 4-a
Contracte de studii

Art. 141 - Instituţia de învăţământ superior semnează cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetător


postdoctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare în concordanţă cu prevederile
regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Contractele
de studii nu se modifică în timpul anului universitar.

Secţiunea a 5-a
Admiterea în programe de studii

Art. 142 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii
în instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare din România.
(2) Fiecare instituţie de învăţământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în
programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
(3)*) Condiţiile de admitere, inclusiv cifrele de şcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate,
cu cel puţin 6 luni înainte de susţinerea concursului de admitere.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 142 alin. (3), pentru anul universitar 2020 - 2021, condiţiile de admitere,
inclusiv cifrele de şcolarizare sunt făcute publice, de către universitate, cu 30 de zile înainte de susţinerea concursului
de admitere. (a se vedea art. II din O.U.G. nr. 79/2020)

(4) La admiterea în învăţământul superior de stat şi particular, pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare,
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei
Elveţiene pot candida în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele
de şcolarizare.
(5) Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare.
Senatele universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea
lor.
(6) O persoană poate beneficia de finanţare de la buget pentru un singur program de licenţă, pentru un singur
program de master şi pentru un singur program de doctorat.
(61) Persoana care a beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui program de studii universitare finanţate de la
bugetul de stat are, în condiţiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de
studii universitare:
a) în regim cu taxă, dacă instituţia de învăţământ superior de stat organizează programul şi în acest mod;
b) în regim gratuit, cu finanţare de la bugetul de stat, în condiţiile în care persoana achită contravaloarea serviciilor
de şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat, integral sau parţial, în cazurile în care
programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanţare integrală de la buget.
(62) Încasarea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare se realizează de către instituţia de
învăţământ superior de stat care a asigurat şcolarizarea, aceasta având totodată dreptul de a stabili ca plata efectivă a
sumei să se realizeze şi în tranşe/rate. Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat.
(63) Cu ocazia înmatriculării persoana prevăzută la alin. (61) prezintă dovada ca a efectuat/efectuează plata prevăzută
la alin. (62).
(7) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă, master sau doctorat are calitatea de student,
respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi
până la susţinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puţin pe perioadele de întrerupere a
studiilor.
(71) Calitatea de student, respectiv student-doctorand se menţine inclusiv pe perioada mobilităţilor interne şi
internaţionale. În cazul mobilităţilor academice internaţionale ale studenţilor care vin să studieze pe cont propriu
valutar recunoaşterea creditelor transferabile se realizează de către instituţiile de învăţământ superior, în temeiul
autonomiei universitare.
(72) Recunoaşterea creditelor transferabile în cazul mobilităţilor academice internaţionale se poate realiza de către
instituţiile de învăţământ superior numai pentru persoana care dovedeşte calitatea de student cu documente relevante
emise de către instituţia de învăţământ superior pe care a frecventat-o.
(73) Condiţiile şi modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(74) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior
militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională sau care a fost admisă în cadrul unor instituţii civile
de învăţământ superior, în vederea şcolarizării pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne, Serviciului Român de Informaţii sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii
publice şi securităţii naţionale are calitatea de student militar sau student de poliţie, după caz, pe întreaga perioadă a
prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la susţinerea examenului de finalizare a
studiilor sau exmatriculare, mai puţin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(8) Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii
şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor declaraţi respinşi sau ale celor care renunţă la locul
obţinut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale.

Secţiunea a 6-a
Examene de finalizare a studiilor

Art. 143 - (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt:


a) examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru învăţământul din
domeniul ştiinţelor inginereşti;
b) examen de disertaţie, pentru ciclul de studii universitare de master;
c) examen de susţinere publică a tezei de doctorat;
d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e) examen de selecţie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenţilor/absolvenţilor care provin de la instituţii
de învăţământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare.
(2) Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituţiile de învăţământ superior
acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar şi care respectă metodologia-cadru, aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Absolvenţii programelor de studiu din instituţiile de învăţământ superior autorizate provizoriu vor finaliza
studiile prin examen numai în cadrul instituţiilor de învăţământ superior care au programe de studiu cu profil similar,
acreditate, desemnate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de
asigurarea originalităţii conţinutului acestora.
(5) Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii
de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat.

Secţiunea a 7-a
Examenele de evaluare pe parcurs a studenţilor

Art. 144 - (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări
sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă.
(2) Instituţiile de învăţământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în
vedere asigurarea calităţii şi respectarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară.
(3) Rezultatele în învăţare sunt apreciate la examene:
a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competenţelor minimale aferente unei discipline şi
promovarea unui examen;
b) cu calificative, după caz.
(4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii în temeiul prevederilor din
Carta universitară, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod fraudulos sau prin încălcarea
prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
Art. 145 - Analiza contestaţiilor depuse de candidaţii la admitere, de studenţii examinaţi, de absolvenţi în cursul
examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform
propriilor regulamente instituţionale şi prevederilor Cartei universitare.
Secţiunea a 8-a
Diplome

Art. 146 - Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când
se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie
universitară.
Art. 1461*) - Titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziţiei de
retragere a acestuia.
_____________
*) Art. 1461 a fost introdus prin O.U.G. nr. 4/2016.

Art. 1462*) - (1) Diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (6) al art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, instituţia emitentă introduce acţiunea în anularea diplomei, în termen de un an
de la data dispoziţiei de retragere a titlului de doctor.
_____________
*) Art. 1462 a fost introdus prin L. nr. 139/2019 de la data de 21 iulie 2019.

Art. 147 - (1) Recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate se
realizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi a unor metodologii
specifice aprobate de senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza normelor europene, ale
sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2) Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării
prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculări.
(3) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universităţi, actele de studii se
eliberează în concordanţă cu reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor interinstituţionale.
(4) La finalizarea unui program de studii integrate organizat de două sau mai multe universităţi, actele de studii se
eliberează în concordanţă cu reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor interinstituţionale.
(5) Instituţiile de învăţământ superior acreditate din România şi din alte state, care organizează un program de studii
integrate acreditate, emit o diplomă comună, dublă/multiplă, însoţită de un supliment comun, conform formatului
stabilit în acordul de parteneriat încheiat între instituţiile de învăţământ superior partenere.

Secţiunea a 9-a
Credite de studii

Art. 148 - (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activităţilor de
predare, învăţare, aplicare practică şi examinare în concordanţă cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de
studii transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă
necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unităţi componente a unui curs din cadrul unui program
de studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învăţării.
(2) Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual
de 60 de credite de studiu transferabile.
(3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte de către senatul universitar.
(4) Durata programelor de studii universitare de licenţă şi master, pe domenii de specializare, se stabileşte la
propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţă şi de master corespunde obţinerii a cel puţin 300
de credite de studii transferabile.
(6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de
fiecare universitate în funcţie de domeniul ştiinţific sau artistic.
Art. 149 - (1) Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot
utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu
fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor
dintr-un program de studii.
(2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate
anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informaţiilor existente în registrul matricol propriu,
instituţiile de învăţământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr
de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru această operaţiune, instituţiile de
învăţământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar.
(3) Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate echivala printr-o
metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învăţământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata
de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.

Secţiunea a 10-a
Ciclul I - Studii universitare de licenţă

A. Organizarea
Art. 150 - (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă şi stabilirea numărului maxim de studenţi
care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin
hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a
calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul
Superior (EQAR). Studiile universitare de licenţă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240
de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, respectiv între minimum 240 şi maximum 300 de credite, în
cazul dublei specializări, şi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC.
(2) La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este de 3 - 4 ani, după caz, şi
corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de
licenţă pentru învăţământul universitar din domeniile artele spectacolului, ştiinţe inginereşti, ştiinţe juridice şi teologie
pastorală este de 4 ani, iar din domeniul ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de
arma sau serviciul şi specialitatea militară.
(3) Un procent de maximum 5% din numărul studenţilor cu frecvenţă dintr-un program de studii universitare de
licenţă pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultăţii, 2 ani de studii într-un singur an, cu excepţia instituţiilor de
învăţământ superior medical şi al ultimului an de studii, în condiţiile prevăzute de regulamentele de organizare şi
desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(4) În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Universităţile au
obligaţia de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 50% în afara
universităţilor.
(5) Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanţare de la
bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării alocă pentru studiile universitare de licenţă la
forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru universităţile de stat.
(6) Senatul universitar poate înfiinţa duble specializări, formate prin alăturarea a două programe de studiu acreditate
existente, incluse în Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare şi structura
instituţiilor de învăţământ superior.
(7) Un program de studiu poate viza obţinerea unor calificări existente în Registrul Naţional al Calificărilor din
Învăţământul Superior (RNCIS) sau calificări noi care se înscriu şi se înregistrează în RNCIS potrivit metodologiei
stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

B. Admiterea
Art. 151 - (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenţii de liceu cu diplomă de
bacalaureat sau diplomă echivalentă.
(2) În cadrul metodologiei proprii, instituţiile de învăţământ superior stabilesc facilităţi sau condiţii speciale
referitoare la admiterea candidaţilor la programe de studii universitare de licenţă, care au obţinut în perioada studiilor
liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.
(3) Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada studiilor liceale, distincţii (premiile I, II,
III, menţiune) la olimpiadele şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării beneficiază de
dreptul de a se înscrie, fără susţinerea concursului de admitere, pe locuri finanţate de la buget, pentru un program de
licenţă, masterat sau doctorat.
(4) Bursa "Meritul Olimpic" se acordă, conform alin. (3), pe toată durata studiilor liceale şi universitare, dacă se
menţine performanţa. Bursa se acordă din fonduri bugetare, din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
C. Diploma
Art. 152 - (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se numeşte diplomă
de licenţă, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist.
(2) Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menţionează toate
informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul
obţinut. Diploma de licenţă, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoţite de suplimentul la diplomă şi
se eliberează, gratuit, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

Secţiunea a 11-a
Ciclul II - Studii universitare de master

A. Organizarea
Art. 153 - (1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi se
finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Acestea au o durată normală de 1 - 2 ani
şi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 şi 120. Pentru profesii reglementate
prin norme, recomandări sau bune practici europene, ciclul I şi ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat,
într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani, la învăţământul cu frecvenţă, în
condiţiile prezentei legi, diplomele obţinute fiind echivalente diplomei de master.
(2) Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada
anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în
specialitate.
Art. 154 - (1) Programele de studii universitare de master pot fi:
a) master profesional, orientat preponderent spre formarea competenţelor profesionale;
b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică. Învăţarea realizată
în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare
de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă şi poate fi organizat în cadrul
şcolilor doctorale;
c) master didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(2) Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele instituţii de învăţământ superior
care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.
Art. 155 - (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună cu
stabilirea numărului maxim al studenţilor care pot fi şcolarizaţi şi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se
realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie
de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior, denumit în continuare EQAR.
(2) În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii
promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar şi comunicate Ministerului Educaţiei şi Cercetării până la
data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3) Instituţiile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociaţii profesionale şi/sau
instituţii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerinţelor pieţei
muncii.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării alocă pentru studiile universitare de master la forma de învăţământ cu frecvenţă
un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru universităţile de stat.

B. Admiterea
Art. 156 - Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă.

C. Diploma
Art. 157 - Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master şi susţinerea cu succes
a lucrării de disertaţie se numeşte diplomă de master şi cuprinde toate informaţiile necesare pentru a descrie programul
de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ. Aceasta este însoţită de suplimentul la diplomă care se eliberează
gratuit, în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională.

Secţiunea a 12-a*)
Ciclul III - Studii universitare de doctorat
*) Toate IOSUD-urile care funcţionează la data de 1 aprilie 2021 parcurg procesul de evaluare, până la 31 decembrie
2021, separat de evaluarea instituţională.
Universităţile organizatoare de studii universitare de doctorat, care intră în proces de evaluare periodică
instituţională în perioada prevăzută la paragraful anterior parcurg cele două procese de evaluare concomitent. (a se
vedea art. IV din O.U.G. nr. 22/2021)

A. Organizarea
Art. 158 - (1) Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea
unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Acestea se desfăşoară pe baza unui cod
al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(2) Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale. Şcolile doctorale se pot organiza
de către o universitate sau un consorţiu universitar ori de către consorţii sau parteneriate care se stabilesc legal între o
universitate sau un consorţiu universitar şi unităţi de cercetare-dezvoltare. Universităţile, respectiv parteneriatele sau
consorţiile organizatoare de una sau mai multe şcoli doctorale constituie o instituţie organizatoare de studii universitare
de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educaţiei, pe baza acreditării, respectiv
a evaluării periodice. În cazul universităţilor, evaluarea IOSUD reprezintă un capitol în cadrul evaluării la nivel
instituţional, evaluarea desfăşurându-se în mod unitar.
(3) Academia Română poate înfiinţa Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor
prezentei legi în privinţa autorizării, acreditării şi funcţionării ca instituţie de învăţământ superior. Şcoala de Studii
Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD şi poate organiza programe universitare de doctorat.
(4) Procesul de evaluare a studiilor doctorale, în vederea acreditării sau menţinerii acreditării, după caz, cuprinde,
obligatoriu, parcurgerea următoarelor etape, astfel:
a) evaluarea, prevăzută de art. 13 lit. a) - c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a IOSUD-ului;
b) evaluarea domeniilor de studii universitare de doctorat în care sunt organizate programele de studii universitare de
doctorat. În activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat, ARACIS cooptează şi experţi
internaţionali. Când un domeniu de studii universitare de doctorat este organizat de mai multe şcoli doctorale, din
cadrul aceluiaşi IOSUD, evaluarea se realizează, o singură dată, la nivelul IOSUD.
(41) Procesul de evaluare prevăzut la alin. (4) se realizează de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare
a calităţii, din ţară sau străinătate, înscrisă în EQAR. În activitatea de evaluare a IOSUD, ARACIS cooptează şi experţi
internaţionali.
(42) ARACIS poate solicita rapoarte de la:
a) Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice privind elementele prevăzute de art. 219 alin. (3);
b) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare privind elementele prevăzute
de art. 219 alin. (1).
(43) Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc pe baza propunerilor ARACIS, prin ordin al
ministrului educaţiei. Fiecare IOSUD este evaluat din 5 în 5 ani.
(5) Pe baza rezultatelor evaluării IOSUD, ARACIS sau agenţia prevăzută la alin. (4) propune Ministerului Educaţiei
acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în
vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a) doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe
baza unor metode ştiinţifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Doctoratul ştiinţific este o condiţie
pentru cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare;
b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe
baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei sistematice, asupra unor creaţii artistice sau asupra unor performanţe
sportive de înalt nivel naţional şi internaţional şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţământul
superior şi în cercetare în domeniile artelor şi sportului.
(7) Şcolile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare.
(8) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituţional al IOSUD, de sisteme proprii şi specifice de
conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare, inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. La nivelul IOSUD
funcţionează consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei şcoli doctorale funcţionează consiliul
şcolii doctorale. Aceste structuri funcţionează conform prevederilor prezentei legi şi ale codului studiilor universitare
de doctorat prevăzut la alin. (1).
Art. 159 - (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub
coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde:
a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale;
b) un program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.
(2) În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă
reglementările în cauză.
(3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situaţii speciale, durata
programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1 - 2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la
propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile.
(4) O şcoală doctorală poate recunoaşte, conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor
universitare de doctorat şi în condiţiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii
de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în universităţi sau în centre de cercetare de prestigiu,
precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare.
(5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul
instituţional propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se
prelungeşte, în consecinţă, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat şi de şcoala
doctorală.
Art. 160 - (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau
din alte surse legal constituite. Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat
sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Modelul de contract şi metodologia de realizare a
finanţării se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se alocă anual, pentru studiile universitare
de doctorat, un număr de locuri multianuale, echivalent numărului de granturi multianuale, pe o durată de minimum 3
ani. În metodologia de calcul a finanţării universităţilor se vor avea în vedere costurile pentru programul de studii
avansate şi pentru programul de cercetare. Aceste costuri sunt ajustate cu coeficienţi corespunzători pe domenii
disciplinare şi profesionale ale doctoratului.
(3) Alocarea locurilor, respectiv a granturilor, pe universităţi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării. Prioritate vor avea universităţile de cercetare avansată şi educaţie.
(4) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 117/2013
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), pentru anul universitar 2012 - 2013, numărul granturilor doctorale
se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se repartizează IOSUD prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
IOSUD repartizează şcolilor doctorale granturile doctorale prin competiţie între acestea, pe baza unei metodologii
aprobate de senatul universităţii.
Art. 161 - Doctoratul se poate desfăşura în limba română, în limba minorităţilor naţionale sau într-o limbă de
circulaţie internaţională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat şi
studentul-doctorand.
Art. 162 - (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi
desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de
doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituţii diferite din
România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi
în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul
dintre conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2012 - 2013, studiile universitare de doctorat se pot
organiza şi în cotutelă, caz în care studentul doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui
conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă
a 2 conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare
implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD,
dar au specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitară.
(2) În contextul politicilor de asigurare a mobilităţii universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract,
specialişti din străinătate care deţin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4).

B. Admiterea
Art. 163 - Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenţii cu
diplomă de master sau echivalentă acesteia.
C. Studentul-doctorand
Art. 164 - (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are
calitatea de student-doctorand. Studenţii-doctoranzi sunt încadraţi de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD
ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii-doctoranzi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă nu au
obligaţia de a fi încadraţi de către IOSUD ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.
(2) Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi
de asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la
asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 -
6 ore convenţionale didactice pe săptămână. Activităţile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în
conformitate cu legislaţia în vigoare, intrând sub incidenţa Codului muncii, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor ce
revin salariatului şi cu plata contribuţiilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru
şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Art. 165 - (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaţiei în domeniul
pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepţia cazului în care studentul-doctorand realizează venituri
pentru care plăteşte, în această perioadă, contribuţii la asigurările sociale.
(2) După susţinerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-
doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.

D. Conducătorul de doctorat
Art. 166 - (1) Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea
intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care au obţinut atestatul de abilitare, având cel puţin funcţia de
lector/şef de lucrări, respectiv de cercetător ştiinţific gradul III.
(2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea
CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internaţional,
propuse de CNATDCU şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Standardele minimale de acceptare
de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de funcţia didactică sau de gradul
profesional.
(3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice şi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă un
contract de muncă cu un IOSUD sau o instituţie membră a unui IOSUD şi să fie membre ale unei şcoli doctorale.
Cadrele didactice şi de cercetare abilitate şi cercetătorii ştiinţifici abilitaţi devin conducători de doctorat în urma
abilitării.
(4) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de
cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România, după
cum urmează:
a) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ţările Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic
European şi Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, pe baza unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;
b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ superior, din afara ţărilor
menţionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universităţi ale lumii. Specialiştii care au calitatea de
conducător de doctorat în una din instituţiile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de
doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;
c) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la
lit. a) sau b), pot obţine calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o convenţie internaţională de
recunoaştere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2).
(5) Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest
drept.
Art. 167 - (1) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi decât într-un singur IOSUD,
excepţie făcând doctoratele conduse în cotutelă.
(2) Numărul studenţilor-doctoranzi care pot fi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat se stabileşte de
către senatul universitar.
(3) Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraţi în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 168 - (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare
şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordanţă cu reglementările prevăzute în codul
studiilor universitare de doctorat.
(2) Comisia de susţinere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de
conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puţin 5 membri:
preşedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3 referenţi oficiali din ţară sau din
străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel puţin doi îşi desfăşoară
activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel puţin funcţia didactică
de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în
străinătate.
(3) Teza de doctorat se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de doctorat, după evaluarea de către toţi referenţii.
Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenţa a cel puţin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea
obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat. Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de
întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului.
(4) Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, comisia de doctorat evaluează şi
deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt:
"Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" şi "Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă
pentru maximum 15% dintre candidaţii care obţin titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an
universitar.
(5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică şi aprecierile
asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de
doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în
urma evaluării dosarului, propune ministrului educaţiei şi cercetării acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
(6) În cazul atribuirii calificativului "Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de conţinut care
urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susţinere publică a tezei. A doua
susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat, ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la
a doua susţinere publică se obţine calificativul "Nesatisfăcător", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand
va fi exmatriculat.
(7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, după validarea tezei de doctorat de
către CNATDCU.
(71) Titularul unui titlu ştiinţific poate solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării renunţarea la titlul în cauză. În
acest caz Ministerul Educaţiei şi Cercetării ia act de renunţare printr-un ordin de revocare emis în acest scop.
(72) Actul administrativ constatator al titlului ştiinţific se anulează de la data emiterii ordinului de revocare.
Procedura de renunţare la titlu, precum şi cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului ştiinţific se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(8) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primeşte din partea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării o motivaţie scrisă de invalidare, redactată în baza observaţiilor CNATDCU. Lucrarea de
doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se
invalidează şi a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează şi în format digital. În domeniul artelor, teza de
doctorat poate fi însoţită de înregistrarea pe suport digital a creaţiei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale
se publică pe un site administrat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul
drepturilor de autor.
(10) După acordarea titlului de doctor, în termen de maximum 180 de zile, IOSUD are obligaţia transmiterii către
Biblioteca Naţională a României a unui exemplar tipărit al tezei de doctorat şi al anexelor acesteia, conform Legii nr.
111/1995 privind Depozitul legal de documente, republicată, exemplar destinat Fondului intangibil, precum şi a unui
exemplar digital al acestora, pe suport electronic, destinat consultării la cerere, la sediul Bibliotecii Naţionale a
României, de către orice persoană interesată, în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare.
Art. 169 - (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte
diplomă de doctor. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor se menţionează, în mod expres,
domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiinţific; în cea care certifică obţinerea şi
deţinerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menţionează, în mod expres, domeniul profesional al
doctoratului.
(2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiinţific, se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de
doctor în ştiinţe, corespunzându-i acronimul Dr.
(3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de
doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
Art. 170 - (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de
etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi
Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calităţii de conducător de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de
admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.
(2) Reacreditarea şcolii doctorale se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei calităţi, numai în urma
reluării procesului de acreditare, conform art. 158.
(3) Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei
calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare
externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiţii necesare pentru aprobare din
partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(4) Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, la propunerea CNATDCU.

Cap. IV
Organizarea învăţământului postuniversitar

Art. 171 - Programele postuniversitare sunt:


a) programe postdoctorale de cercetare avansată;
b) programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă;
c) programe postuniversitare de perfecţionare.

Secţiunea 1
Programele postdoctorale

Art. 172 - (1) Programele postdoctorale de cercetare avansată:


a) sunt programe destinate persoanelor care au obţinut o diplomă de doctor în ştiinţe cu cel mult 5 ani înainte de
admiterea în programul postdoctoral sau care au participat şi au obţinut certificatul de excelenţă la competiţiile "Marie
Sklodowska Curie" organizate de Comisia Europeană, indiferent de momentul la care au dobândit titlul de doctor;
b) asigură cadrul instituţional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c) au o durată de minimum un an;
d) se pot finanţa de către instituţii publice sau de către operatori economici;
e) în cadrul instituţiilor de învăţământ superior se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale pe baza planului de
cercetare propus de cercetătorul postdoctoral şi aprobat de şcoala doctorală.
(2) În cadrul instituţiilor de învăţământ superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul şcolilor
doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi
organizate şi în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare.
(3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de instituţia gazdă, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
(4) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 92/2012
(5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau instituţia gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale.

Secţiunea a 2-a
Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă

Art. 173 - (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă şi programe
postuniversitare de perfecţionare toate acele instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel puţin programe de
studii universitare de licenţă şi masterat în domeniul ştiinţific respectiv.
(2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională şi programele postuniversitare de perfecţionare
ale instituţiilor de învăţământ superior acreditate se desfăşoară în baza unui regulament propriu de organizare şi
desfăşurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT şi se finalizează cu un examen de certificare a competenţelor
profesionale asimilate de cursanţi pe parcursul programului.
(4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanţare din alte surse.
(5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenţii care au cel puţin studii universitare cu diplomă de
licenţă sau echivalentă.
(51) Au dreptul să participe la programe postuniversitare de perfecţionare absolvenţii care deţin diplomă de absolvire
a învăţământului superior de scurtă durată sau diplomă de licenţă ori echivalentă.
(6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională, instituţia organizatoare
eliberează un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului.
(7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfecţionare, instituţia organizatoare eliberează un certificat de
absolvire.

Cap. V
Învăţământul superior medical

Secţiunea 1
Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior medical. Învăţământul superior din domeniile sănătate
şi medicină veterinară

Art. 174 - (1) Învăţământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară se desfăşoară cu respectarea
reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume:
a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică şi practică medicală pentru domeniul
medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară şi Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii
Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asistenţă Medicală Generală şi
Moaşe şi de 3 ani pentru alte programe de studii de licenţă din domeniul sănătate;
b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite
de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile
pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul
Farmacie cu o durată a studiilor de licenţă de 5 ani şi 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină,
Medicină Dentară şi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licenţă de 6 ani;
c) studiile universitare de master au între 60 şi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul
şcolii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD şi în IOSUD realizate
prin consorţii între universităţi şi spitale sau clinici.
(2) Instituţiile de învăţământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de
calitate, pot organiza, pe lângă formele de învăţământ prevăzute la alin. (1), şi programe postdoctorale şi de formare şi
dezvoltare profesională: de rezidenţiat, de perfecţionare, de specializare, de studii complementare în vederea obţinerii
de atestate şi de educaţie medicală şi farmaceutică continuă.
(3) Durata doctoratului pentru absolvenţii învăţământului superior medical uman, medical veterinar şi farmaceutic
este de 4 ani.
(4) Instituţiile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară şi
instituţiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor condiţii optime de
activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale şi accesul la informaţie medicală.
(5) La selecţia şi promovarea personalului didactic universitar din instituţiile de învăţământ superior cu programe de
studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experienţa profesională medicală dovedită. În
învăţământul superior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în reţeaua
Ministerului Sănătăţii pot accede doar persoane care au obţinut, prin concurs, în funcţie de gradul universitar, titlurile
de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist
în specialitatea postului.
(6) *** Abrogat prin L. nr. 70/2017
(61) Absolvenţii şcolilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul superior
medical la programele de licenţă "Asistent medical generalist".
(62) Pentru continuarea studiilor în învăţământul superior medical la programele "Asistent medical generalist"
absolvenţii şcolilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat trebuie să se înscrie şi să promoveze concursul de
admitere.
(63) Studenţii admişi la programele de licenţă "Asistent medical generalist", absolvenţi ai şcolilor sanitare postliceale,
beneficiază de recunoaşterea parţială a studiilor prin sistemul de credite transferabile.
(64) Recunoaşterea parţială a studiilor se face în baza unei metodologii convenite de universităţile de medicină şi
farmacie, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi care cuprinde criteriile generale.
(65) Universităţile îşi elaborează metodologii proprii care să cuprindă criterii specifice stabilite de senatele
universitare.
(7) Învăţământul superior şi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unităţi sanitare publice, în
institute, în centre de diagnostic şi tratament, în secţii cu paturi, în laboratoare şi în cabinete. Conform legii speciale, se
pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe secţii clinice, în specialităţi înrudite, din spitale publice sau
private, în care sunt organizate activităţi de învăţământ şi cercetare ale departamentelor universitare.
(8) Rezidenţialul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai programelor
de studii medicină, medicină dentară şi farmacie care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile
cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă
medicală. Organizarea şi finanţarea rezidenţiatului se reglementează prin acte normative specifice.
(9) Admiterea la rezidenţiat a cadrelor didactice din învăţământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaşi
condiţii ca pentru orice absolvent al învăţământului superior din domeniul sănătate.
(10) Medicii rezidenţi care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în instituţii de învăţământ
superior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidenţiat şi sunt retribuiţi pentru ambele activităţi.
(11) În cadrul instituţiilor de învăţământ superior care organizează programe de pregătire în rezidenţiat se constituie
un departament de pregătire în rezidenţiat. În instituţiile de învăţământ superior care organizează programe de pregătire
de medicină şi farmacie, departamentul este subordonat conducerii universităţii.

Secţiunea a 2-a
Reglementarea altor aspecte specifice

Art. 175 - Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţilor din acest domeniu se realizează prin
hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi, după caz, ordin comun al ministrului sănătăţii şi al
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Cap. VI
Învăţământul superior militar şi învăţământul de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională

Secţiunea 1
Organizare şi funcţionare

Art. 176 - (1) Învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională este
învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ universitar pentru
formarea ofiţerilor, ofiţerilor de poliţie şi a altor specialişti, precum şi învăţământ postuniversitar.
(2) Instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională din cadrul
sistemului naţional de învăţământ, precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora se supun
reglementărilor referitoare la asigurarea calităţii, inclusiv celor legate de autorizare şi acreditare, în aceleaşi condiţii cu
instituţiile de învăţământ superior civil.
(3) Structura organizatorică, oferta de şcolarizare care conţine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de
şcolarizare, criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine
publică şi de securitate naţională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor,
ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel şi formă de organizare a
învăţământului, în condiţiile legii.
(4) Formele de organizare a învăţământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor,
autorizarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ, în învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi
de securitate naţională, se supun procedurilor şi condiţiilor aplicabile instituţiilor de învăţământ superior civil.
(5) Pentru învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, după caz,
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte
instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale pot emite ordine,
regulamente şi instrucţiuni proprii, în condiţiile legii.
(6) Ofiţerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare de ofiţeri cu
durata de 3 sau 4 ani, pot să îşi completeze studiile în învăţământul superior, pentru obţinerea diplomei de licenţă în
profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialităţii militare.
(7) Diplomele de licenţă, de master, de doctorat eliberate de instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii,
de ordine publică şi de securitate naţională, precum şi titlurile ştiinţifice obţinute dau dreptul deţinătorilor legali, după
trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de
învăţământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.
(8) Planurile de învăţământ pentru învăţământul superior militar, de informaţii şi de ordine publică şi de securitate
naţională se elaborează de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii
şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, în conformitate cu
standardele naţionale stabilite de instituţiile responsabile cu asigurarea calităţii.
Art. 1761*) - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (4), admiterea absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat
ai învăţământului liceal militar la programele de studii universitare de licenţă din instituţiile de învăţământ superior
militar din Ministerul Apărării Naţionale se realizează prin repartiţie, pe baza mediei de repartiţie şi a opţiunilor
exprimate de candidaţi, în limita locurilor rezervate acestora prin planul de şcolarizare.
(2) Procedura de repartiţie şi calculul mediei de repartiţie se stabilesc prin metodologie elaborată de Ministerul
Apărării Naţionale.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru învăţământul superior medico-militar.
_____________
*) Art. 1761 a fost introdus prin O.U.G. nr. 79/2020 de la data de 25 mai 2020.

Secţiunea a 2-a
Managementul şi finanţarea instituţiilor

Art. 177 - (1) Managementul instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională se realizează în aceleaşi condiţii ca în instituţiile civile de învăţământ superior. Finanţarea
instituţiilor din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se face în
condiţiile legii.
(2) Structurile şi funcţiile de conducere din instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională sunt aceleaşi ca şi cele din instituţiile civile de învăţământ superior şi se ocupă în aceleaşi condiţii
ca şi acestea, precum şi cu respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu.
(3) Conducerea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
se realizează de către comandant, care are şi calitatea de rector. Funcţia de comandant (rector) se ocupă prin concurs în
conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de
Informaţii şi ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Confirmarea ca
rector se realizează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(4) În învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se înfiinţează corpul
instructorilor militari, de ordine şi de securitate publică, prin ordine şi instrucţiuni ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii şi ale altor instituţii cu atribuţii
în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(5) În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
funcţionează personalul didactic prevăzut în prezenta lege şi instructorii militari, instructorii de informaţii şi instructorii
de ordine publică, asimilaţi personalului didactic.
(6) Personalul didactic şi didactic asimilat din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine
publică şi de securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru
militar în activitate/funcţionar public cu statut special - poliţist/poliţist de penitenciare.
(7) Categoriile de instructori militari, instructori de informaţii şi instructori de ordine publică sunt:
a) pentru Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii:
(i) instructor;
(ii) instructor principal;
(iii) instructor superior;
(iv) instructor avansat;
b) pentru Ministerul Afacerilor Interne:
(i) instructor de poliţie III-I/instructor militar V-I;
(ii) instructor de poliţie principal V-I/instructor militar principal V-I;
(iii) instructor de poliţie specialist III-I/instructor militar specialist III-I.

Secţiunea a 3-a
Resurse umane

Art. 178 - (1) Funcţiile didactice şi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi
de securitate naţională se ocupă şi se eliberează în aceleaşi condiţii ca şi cele din instituţiile civile de învăţământ
superior. Cadrele didactice şi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională au acelaşi statut ca cele din instituţiile civile de învăţământ superior.
(2) Instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se bucură de
principiul autonomiei universitare.
(3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari, pot să îşi
continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, în condiţiile legii.

Secţiunea a 4-a
Viaţa universitară

Art. 179 - Viaţa universitară din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituţiile civile de învăţământ
superior, adaptate mediului militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională.

Cap. VII
Învăţământul superior artistic şi sportiv

Art. 180 - În învăţământul superior artistic şi sportiv, procesul educaţional se desfăşoară prin activităţi didactice şi
prin activităţi practice de creaţie şi performanţă.
Art. 181 - Instituţiile de învăţământ superior artistic şi sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii,
pot organiza forme de învăţământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I - studii universitare de licenţă, ciclul
II - studii universitare de master şi ciclul III - studii universitare de doctorat, incluzând doctoratul ştiinţific şi doctoratul
profesional, precum şi programe de formare şi dezvoltare profesională continuă.
Art. 182 - În învăţământul superior artistic şi sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în funcţie de
programul activităţilor practice specifice.
Art. 183 - În învăţământul superior artistic şi sportiv, practica studenţilor se desfăşoară în universităţi: în centre de
proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unităţi de producţie teatrale şi cinematografice, spaţii destinate
performanţei sportive, precum şi în instituţii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat
instituţional.
Art. 184 - În învăţământul superior artistic şi sportiv, doctoratul ştiinţific sau profesional este o condiţie pentru
cariera didactică.
Art. 185 - Cercetarea prin creaţie artistică, proiectare şi performanţă sportivă se desfăşoară individual sau colectiv, în
centre de proiectare, laboratoare şi ateliere artistice, studiouri muzicale, unităţi de producţie teatrală şi cinematografică,
spaţii destinate performanţei sportive.
Art. 186 - Evaluarea calităţii şi clasificarea universităţilor artistice şi sportive iau în considerare criteriile specifice
creaţiei artistice şi performanţei sportive.
Art. 187 - În învăţământul superior artistic şi sportiv, alocarea pe baze competiţionale a fondurilor se face inclusiv în
baza criteriilor specifice creaţiei artistice şi performanţei sportive.
Art. 188 - Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţii din aceste domenii va fi realizată prin
hotărâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educaţiei şi cercetării, în concordanţă cu prevederile legii şi cu
reglementările generale şi sectoriale ale Uniunii Europene.

Cap. VIII
Activitatea de cercetare şi creaţie universitară
Art. 189 - (1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică din universităţi se organizează şi
funcţionează pe baza legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene în domeniu.
(2) Instituţiile de învăţământ superior care şi-au asumat ca misiune şi cercetarea ştiinţifică au obligaţia să creeze
structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activităţilor de cercetare şi a proiectelor de cercetare-
dezvoltare derulate de personalul instituţiei. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerinţelor personalului implicat
în cercetare.
(3) Personalul implicat în activităţi de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universităţii
dispune, în limita proiectelor de cercetare pe care le coordonează, de autonomie şi de responsabilitate personală,
delegată de ordonatorul de credite, în realizarea achiziţiilor publice şi a gestionării resurselor umane necesare derulării
proiectelor. Aceste activităţi se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului
financiar intern.
Art. 190 - (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar, conducerea universităţii prezintă senatului universitar un raport
referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care regia a fost cheltuită.
(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanţator sau de
autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora.
Art. 191 - (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării asigură un avans de până la 90% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de
finanţare. Pentru diferenţă, universităţile pot avansa fonduri din venituri proprii.
(2) Mobilitatea interinstituţională a personalului de cercetare după principiul "grantul urmează cercetătorul" este
garantată prin prezenta lege şi se realizează prin metodologii elaborate de autorităţile contractante. Titularul grantului
răspunde public, conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul de gestionare a grantului.

Cap. IX
Promovarea calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 192 - (1) Asigurarea calităţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare este o obligaţie a
instituţiei de învăţământ superior şi o atribuţie fundamentală a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În realizarea acestei
atribuţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu ARACIS, cu alte agenţii înscrise în EQAR, precum şi cu
CNCS, CNATDCU, Consiliul de etică şi management universitar (CEMU) şi alte organisme cu competenţe în
domeniu conform legislaţiei în vigoare.
(11) Activităţile de asigurare externă a calităţii învăţământului superior desfăşurate pe teritoriul României de către
agenţiile din ţară sau străinătate înregistrate în EQAR sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
(12) Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să creeze structuri tehnico-administrative şi de suport care să
faciliteze managementul activităţilor de asigurare şi evaluare internă şi externă a calităţii, finanţate din veniturile proprii
ale acestora.
(2) Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a furniza Ministerului Educaţiei şi Cercetării datele solicitate de
acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau raportarea falsă încalcă principiul răspunderii publice şi duce la
sancţiunile prevăzute de lege.
(3) Instituţiile de învăţământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării sau oricare altă persoană fizică sau juridică încalcă principiul răspunderii publice şi sunt
sancţionate conform legii.
(4) Studenţii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităţii.
Art. 193 - (1) Evaluarea universităţilor se realizează în scopul:
a) autorizării provizorii şi acreditării;
b) ierarhizării programelor de studii şi clasificării universităţilor.
(2) Evaluarea în scopul autorizării provizorii şi acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenţie înscrisă
în EQAR şi are loc potrivit legii şi standardelor internaţionale în domeniu.
(3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii şi a clasificării universităţilor se realizează pe baza unei
metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în
maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Evaluarea este realizată periodic.
(4) Universităţile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:
a) universităţi centrate pe educaţie;
b) universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică;
c) universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
(5) Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către ARACIS care cooptează, inclusiv, experţi internaţionali cu
competenţe în domeniul ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ superior, pe bază de selecţie. În echipele de
evaluare, ARACIS include şi reprezentanţi ai studenţilor şi ai CNATDCU.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută
conform prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism internaţional cu competenţă în domeniul ierarhizării
şi clasificării instituţiilor de învăţământ superior sau de către o agenţie de asigurare a calităţii înregistrată în EQAR, din
străinătate.
(7) Pentru programele de licenţă, master şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, din surse
publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin consultare cu CNFIS şi
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(8) Statul poate finanţa programele de excelenţă în cercetare şi educaţie din orice categorie de universităţi.
(9) Programele de excelenţă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).
(91) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), în anul universitar 2012 - 2013, programele de excelenţă prevăzute la
alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).
(10) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 117/2013
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10), în anul universitar 2012 - 2013 sunt finanţate din fonduri publice,
ţinând cont de evaluarea realizată conform alin. (3), programe de licenţă, master şi doctorat în universităţile de stat
menţionate la alin. (4).
Art. 194 - (1) Pentru promovarea calităţii şi creşterea eficienţei sistemului de învăţământ superior, pentru creşterea
vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, universităţile de stat şi particulare pot:
a) să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii;
b) să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
(2) Universităţile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de
consorţii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbţie. Ministerul Educaţiei şi Cercetării alocă preferenţial resurse
financiare consorţiilor sau universităţilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea CNFIS.
(3) Fuziunea prin comasare sau absorbţie a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face, de regulă, în jurul
instituţiilor din categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie şi ţinând cont de proximitatea geografică.
(4) Evaluarea programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ superior se face periodic, la iniţiativa Ministerului
Educaţiei şi Cercetării sau a universităţilor. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de
educaţie şi pentru transparenţa instituţională.
Art. 195 - (1) Fiecare universitate are obligaţia să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă şi
clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanţă în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de
CNCS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Rezultatele evaluării şi clasificării sunt publice.
(2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluării interne, poate dispune reorganizarea sau
desfiinţarea departamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studenţii.
Art. 196 - Guvernul României înfiinţează Institutul de Studii şi Cercetări Avansate din România, având ca obiectiv
principal susţinerea elitelor ştiinţifice româneşti din ţară şi din diaspora. Metodologia de înfiinţare a acestuia se
elaborează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 197 - Statul încurajează excelenţa în instituţiile de învăţământ superior prin pârghii financiare specifice,
existente în prezenta lege:
a) universităţilor li se alocă o finanţare suplimentară, în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată
la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de
Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Superior şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
b) universităţilor de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat Ministerului
Educaţiei şi Cercetării. Fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai performante instituţii de învăţământ
superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale. Metodologia de
alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare instituţională se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Secţiunea a 2-a
Sprijinirea excelenţei individuale

Art. 198 - Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studenţii şi cercetătorii cu performanţe excepţionale includ:
a) granturi de studii sau de cercetare la universităţi din ţară ori din străinătate, acordate pe bază de competiţie;
b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări, inclusiv teze de doctorat;
c) aprobarea unor rute educaţionale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;
d) crearea de instrumente şi mecanisme de susţinere a inserţiei lor profesionale în ţară, astfel încât să valorifice la
nivel superior atât talentul, cât şi achiziţiile realizate prin formare.

Cap. X
Promovarea universităţii centrate pe student

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 199 - (1) Studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai
comunităţii academice. În învăţământul confesional studenţii sunt membri ai comunităţii academice în calitate de
discipoli.
(2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunităţi universitare numai în urma admiterii
şi a înmatriculării sale într-o instituţie de învăţământ superior acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu.
(21) Persoana care are statutul prevăzut la alin. (2), şcolarizată în instituţii de învăţământ superior civil, pentru nevoi
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul
apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, este luată în evidenţă şi într-o instituţie de învăţământ
superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, în vederea îndeplinirii serviciului militar
activ şi acordării drepturilor aferente, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei.
(3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii,
indiferent de instituţiile de învăţământ care le oferă. Orice subvenţie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă,
conform normelor legale în vigoare, numai într-o singură instituţie de învăţământ superior, pentru un singur program de
studii. În cazul studenţilor care se transferă între universităţi sau programe de studii, subvenţiile urmează studentul.
(4) În vederea testării cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive, respectiv artistice sau sportive, şi a admiterii într-un
program de studii pentru licenţă, master ori doctorat, instituţiile de învăţământ superior organizează examene de
admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu.

Secţiunea a 2-a
Înmatricularea studenţilor. Registrul matricol unic al universităţilor din România

Art. 200 - (1) O instituţie de învăţământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel
număr de studenţi pentru care sunt asigurate condiţii optime de calitate academică, de viaţă şi de servicii sociale în
spaţiul universitar.
(2) Oferta anuală de şcolarizare este făcută publică de către rectorul instituţiei de învăţământ superior prin declaraţie
pe propria răspundere, cu respectarea capacităţii de şcolarizare stabilite conform art. 138 alin. (5).
(3) În urma admiterii într-un program de studii, între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică
drepturile şi obligaţiile părţilor.
(4) Universităţile care admit în programele lor de studii mai mulţi studenţi decât capacitatea de şcolarizare, aprobată
conform prezentei legi, încalcă răspunderea lor publică şi sunt sancţionate în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 201 - (1) Se constituie Registrul matricol unic al universităţilor din România, denumit în continuare RMUR.
RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau
particulare acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii-doctoranzi din Academia Română.
Registrele matricole ale universităţilor şi al Academiei Române devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros
al diplomelor.
(11) Avizarea/Eliberarea numărului de formulare ale actelor de studii solicitate de către instituţiile de învăţământ
superior acreditate şi de către Academia Română se realizează în baza informaţiilor înscrise de acestea în RMUR,
pentru promoţia respectivă. Lipsa acestor informaţii reprezintă o nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 124 şi
conduce la neavizarea/neeliberarea formularelor actelor de studii solicitate.
(12) Fac excepţie de la obligativitatea înregistrării în RMUR:
a) studenţii Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul" înmatriculaţi la programe de licenţă, precum şi
personalul Serviciului Român de Informaţii şi al celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul securităţii
naţionale înmatriculat la programe de master profesional şi studii postuniversitare;
b) cetăţenii străini pregătiţi în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul" pe bază de protocoale
încheiate în acest scop între Serviciul Român de Informaţii şi organe similare de informaţii ale statelor de care aparţin
aceştia, în condiţiile legii.
(13) Înregistrarea persoanelor prevăzute la alin. (12) se face într-un Registru matricol special, denumit în continuare
RMS, care este o bază de date electronică, gestionată la nivelul Serviciului Român de Informaţii, în conformitate cu
legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.
(14) Accesarea datelor din RMS se poate face, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaşte, doar de persoane care
deţin autorizaţie sau certificat de acces la informaţii clasificate cu nivel de secretizare corespunzător.
(15) Prevederile alin. (2) şi (5) se aplică în mod corespunzător.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare a codului matricol
individual, precum şi conţinutul informaţiilor care vor fi scrise în RMUR.
(3) *** Abrogat prin L. nr. 187/2012
(4) RMUR, registrele matricole ale universităţilor şi sistemele informatice aferente se elaborează în termen de cel
mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) În baza de date electronică aferentă RMUR se înregistrează şi se păstrează evidenţa diplomelor universitare emise
în România. Universităţile acreditate şi Academia Română înregistrează seriile şi numerele actelor de studii întocmite
şi eliberate.
(6) Ministerul Educaţiei, în calitate de proprietar, beneficiar şi operator al RMUR, controlează gestionarea
sistemului, decide cu privire la modificările şi îmbunătăţirile care i se aduc, în urma consultării şi pe baza
propunerilor înaintate de către instituţiile care utilizează sistemul informatic, şi răspunde solidar pentru
confidenţialitatea datelor personale înregistrate în sistem alături de celelalte instituţii care au acces la acestea.
(7) Datele colectate în RMUR vor fi prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte
prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului
protecţiei datelor.
(8) RMUR poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat
şi particulare, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cât şi ale instituţiilor publice centrale.
Interoperabilitatea se realizează în baza unor proceduri specifice pentru instituţiile din sistemul de învăţământ
superior, respectiv a unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau autorităţi de care
aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional.
Art. 202 - (1) Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare sunt:
a) principiul nediscriminării - în baza căruia toţi studenţii beneficiază de egalitate de tratament din partea instituţiei
de învăţământ superior; orice discriminare directă sau indirectă faţă de student este interzisă;
b) principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare gratuite în învăţământul superior de stat - exprimat
prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare;
consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la principalele cărţi de specialitate şi
publicaţii ştiinţifice, inclusiv prin accesul la bibliotecile universitare şi bibliotecile centrale universitare; acces la datele
referitoare la situaţia şcolară personală;
c) principiul participării la decizie - în baza căruia deciziile în cadrul instituţiilor de învăţământ superior sunt luate cu
participarea reprezentanţilor studenţilor;
d) principiul libertăţii de exprimare - în baza căruia studenţii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice, în
cadrul instituţiei de învăţământ în care studiază;
e) principiul transparenţei şi al accesului la informaţii - în baza căruia studenţii au dreptul de acces liber şi gratuit la
informaţii care privesc propriul parcurs educaţional şi viaţa comunităţii academice din care fac parte, în conformitate cu
prevederile legii.
(2) În universităţile confesionale, drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt stabilite şi în funcţie de
specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult.
(3) Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus
de asociaţiile studenţeşti în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi adoptat de Ministerul Educaţiei
şi Cercetării prin ordin al ministrului acestuia.
(4) În universităţile confesionale, studenţii se organizează cu respectarea statutului şi a normelor dogmatice şi
canonice ale cultului respectiv.
(5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor
şi obligaţiilor studentului. Asociaţiile studenţilor prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public.
Art. 203 - (1) Studenţii au dreptul să înfiinţeze, în instituţiile de învăţământ superior, de stat sau particulare, ateliere,
cluburi, cercuri, cenacluri, formaţii artistice şi sportive, organizaţii, precum şi publicaţii, conform legii.
(2) Studenţii sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal, direct şi secret, la nivelul diverselor formaţii, programe
sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăţilor, cât şi al universităţii. Ei sunt, de drept, reprezentanţi legitimi ai
intereselor studenţilor, la nivelul fiecărei comunităţi academice. Conducerea instituţiei de învăţământ superior nu se
implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanţilor studenţilor.
(3) În universităţile confesionale, reprezentarea studenţilor la nivelul comunităţii universitare se va face cu
respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului respectiv.
(4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiţionat de către conducerea universităţii.
(5) Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate.
(6) Federaţiile naţionale studenţeşti, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenţilor din
universităţi, în raport cu instituţiile statului.
(7) Organizaţiile studenţeşti care reprezintă interesele studenţilor la nivelul fiecărei comunităţi universitare pot avea
reprezentanţi de drept în structurile decizionale şi executive ale universităţii.
(8) Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează, în dezvoltarea învăţământului superior, cu federaţiile naţionale
studenţeşti, legal constituite, şi se va consulta cu acestea ori de câte ori este nevoie.
(9) Studenţii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite de studii transferabile,
în condiţiile stabilite de Carta universitară.
Art. 204 - (1) Studenţii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare
pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare, prin Agenţia de credite şi burse de
studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor.
(2) Absolvenţii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut,
această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.
(3) Agenţia de credite şi burse de studii propune reglementări corespunzătoare în vederea acordării creditelor.
Art. 205 - (1) Studenţii beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice
universitare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat, conform legii.
(2)*) Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în
vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul
intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval,
pe tot parcursul anului calendaristic. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru
aceste categorii de transport.
_____________
*) Dispoziţiile alin. (2), astfel cum au fost modificate prin art. VI din O.U.G. nr. 8/2021, intră în vigoare la data
publicării hotărârii prevăzute la art. IX din O.U.G. nr. 8/2021, dar nu mai târziu de 15 martie 2021. (a se vedea art. X
din O.U.G. nr. 8/2021)

(21)*) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în tot cursul anului calendaristic, studenţii înmatriculaţi la forma de
învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern
feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
_____________
*) Abrogat prin O.U.G. nr. 8/2021 de la data publicării hotărârii prevăzute la art. IX din O.U.G. nr. 8/2021, dar nu
mai târziu de 15 martie 2021. (a se vedea art. X din O.U.G. nr. 8/2021)

(3) Studenţii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film,
la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita bugetelor aprobate.
(4) Studenţii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate
manifestările prevăzute la alin. (3), care se desfăşoară pe teritoriul României.
(5) Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă cel puţin 10 locuri bugetate, în cadrul cifrei de şcolarizare
aprobate, absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din sistemul de protecţie socială. În cazul în care locurile
nu se ocupă, universităţile le redistribuie către ceilalţi candidaţi.
(6) Candidaţii proveniţi din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi,
absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un număr de
locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.
(7) Activităţile extracurriculare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive, precum şi cele pentru studenţii
capabili de performanţe sunt finanţate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finanţare.
(8) Prevederile alin. (6) se aplică şi în cazul taberelor de creaţie, sportive şi de odihnă ale studenţilor.
(9) Statutul de student cu taxă se modifică în condiţiile stabilite de senatul universitar.
(10) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare
în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obţin prin concurs organizat la nivel naţional.
(11) La concursurile pentru obţinerea burselor prevăzute la alin. (10) pot participa studenţii şi absolvenţii instituţiilor
de învăţământ superior de stat şi cei ai instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate.
(12) Cheltuielile de întreţinere a internatelor, a căminelor şi a cantinelor universităţilor se acoperă din veniturile
proprii ale instituţiilor de învăţământ respective şi din subvenţii de la buget cu această destinaţie.
(13) Tarifele practicate de universităţi pentru studenţi la cămine şi cantine sunt cel mult egale cu diferenţa dintre
costurile de funcţionare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilităţile, cheltuielile cu materiile prime şi
consumabile şi cheltuielile de întreţinere curentă şi, respectiv, subvenţiile de la bugetul de stat.
(14) În vederea asigurării transparenţei, universitatea de stat publică periodic balanţa de venituri şi cheltuieli pentru
fiecare cămin studenţesc.
(15) Pot fi acordate subvenţii pentru cazare şi studenţilor care aleg altă formă de cazare decât căminele instituţiilor de
învăţământ superior.
(16) Instituţiile de învăţământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea
practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile de masă, cazare şi
transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv.
(17) Toate actele de studii eliberate de universitate, precum şi cele care atestă statutul de student (adeverinţe, carnete,
legitimaţii) se eliberează în mod gratuit.
Art. 206 - (1) Statul român acordă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru şcolarizarea
studenţilor străini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universităţi şi programe de studii care îndeplinesc cele mai
ridicate standarde de calitate, indiferent dacă sunt de stat sau particulare.
(2) Din taxele de la studenţii şi cursanţii străini, încasate de instituţiile de învăţământ superior de stat, se virează la
Ministerul Educaţiei şi Cercetării un cuantum de 5% din încasările în valută.

Cap. XI
Conducerea universităţilor

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 207 - (1) Structurile de conducere în instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar şi consiliul de administraţie, la nivelul universităţii;
b) consiliul facultăţii;
c) consiliul departamentului.
(2) Funcţiile de conducere sunt următoarele:
a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul
universităţii;
b) decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii;
c) directorul de departament, la nivelul departamentului.
(21) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic a căror desfăşurare nu
presupune prerogative de putere publică.
(22) Funcţiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcţii publice de autoritate, activităţile din domeniul didactic specifice
care se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele:
a) îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ superior de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate;
b) organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calităţii în scopul dezvoltării
personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic;
c) organizarea procesului de obţinere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piaţa muncii;
d) gestionarea eficientă a activităţilor de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi tehnologic;
e) realizarea şi implementarea de proiecte finanţate din surse interne sau externe universităţii;
f) sprijinirea, în mod, adecvat a membrilor comunităţii universitare;
g) derularea de acţiuni privind cooperarea internaţională a instituţiei de învăţământ superior;
h) asigurarea libertăţii academice a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi a drepturilor şi
libertăţilor studenţilor;
i) respectarea autonomiei universitare, a transparenţei deciziilor şi activităţilor, a echităţii şi eticii universitare;
j) asigurarea şi gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese
şi a legislaţiei în vigoare;
k) asigurarea, la nivelul instituţiei de învăţământ superior, a condiţiilor necesare desfăşurării activităţii de cercetare
ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al
ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi
valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora în vederea producerii, transmiterii şi valorificării cunoaşterii.
(3) IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu.
Funcţia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată funcţiei de prorector. Procedura
de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare
de doctorat.
(4) La nivelul departamentului, directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul
universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare.
(5) La nivelul facultăţii, stabilirea structurilor şi a funcţiilor de conducere se face după următoarea procedură:
a) componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv
minimum 25% studenţi. Reprezentanţii cadrelor didactice şi de cercetare în consiliul facultăţii sunt aleşi prin votul
universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate, iar reprezentanţii studenţilor
sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studenţii facultăţii;
b) decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către rectorul universităţii la nivelul facultăţii. La concurs
pot participa persoane din cadrul universităţii sau din orice facultate de profil din ţară ori din străinătate care, pe baza
audierii în plenul consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultăţii are
obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi;
c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector;
d) în universităţile multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prodecani se numeşte la propunerea cadrelor
didactice aparţinând minorităţii naţionale din departamentul secţiei sau liniei de predare într-o limbă a minorităţilor
naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu excepţia cazului în care decanul provine
de la secţia sau linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei
sau liniei de predare trebuie să propună cel puţin 3 candidaţi.
(6) Consiliul şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de doctorat din şcoala
doctorală respectivă.
(7) Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul universităţii, al facultăţilor şi
departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi, departamente, secţii/linii de predare,
programe de studii, după caz, şi se stabileşte prin Carta universitară.
(8) În cazul universităţilor confesionale, alegerea persoanelor în funcţiile de conducere se face cu avizul cultului
fondator.
Art. 208 - (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi din 25% reprezentanţi ai
studenţilor. Toţi membrii senatului universitar, fără excepţie, vor fi stabiliţi prin votul universal, direct şi secret al
tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor. Fiecare facultate va avea reprezentanţi
în senatul universitar, pe cote-părţi de reprezentare stipulate în Carta universitară. În instituţiile de învăţământ superior
militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, instructorii au un reprezentant în senatul universitar,
din cota stabilită pentru personalul didactic şi de cercetare. În cazul universităţilor confesionale, organizarea senatului
universitar se va face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator.
(2) Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi
reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul.
(3) Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a
instituţiei de învăţământ superior şi a consiliului de administraţie. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt
prezentate periodic şi discutate în senatul universitar, stând la baza rezoluţiilor senatului universitar.
Art. 209 - (1) Rectorul universităţilor de stat şi particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalităţi:
a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu
prezenta lege; sau
b) prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al
reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.
(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la alin. (1), se stabileşte cu minimum 6 luni înainte
de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare
titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.
Art. 210 - (1) În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public,
procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul articol.
(2) Senatul universitar nou-ales stabileşte o comisie de selecţie şi de recrutare a rectorului formată, în proporţie de
50%, din membri ai universităţii şi, în proporţie de 50%, din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara universităţii,
din ţară şi din străinătate. Această comisie conţine minimum 12 membri, dintre care cel puţin un reprezentant al
studenţilor sau un absolvent al universităţii desemnat de către studenţii din senatul universitar, conform Cartei
universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selecţie şi de
recrutare a rectorului, conform legii.
(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfăşoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia
de concurs este comisia de selecţie şi recrutare prevăzută la alin. (2).
(4) La concursul de ocupare a funcţiei de rector pot participa personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară şi din
străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obţinut avizul de participare la concurs din
partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorităţii simple a membrilor senatului universitar nou-ales.
Senatul universitar nou-ales are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi. Candidaţii avizaţi de senatul universitar nou-
ales participă apoi la concursul organizat conform alin. (3).
Art. 211 - (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în
termen de 30 de zile de la data selecţiei. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale,
înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome şi certificate.
(2) Rectorul confirmat de ministrul educaţiei şi cercetării, pe baza consultării senatului universitar, îşi numeşte
prorectorii. În universităţile multilingve şi multiculturale cel puţin unul dintre prorectori este numit de către rector la
propunerea cadrelor didactice aparţinând minorităţilor naţionale din departamentul secţiei sau liniei de predare într-o
limbă a minorităţilor naţionale, cu excepţia cazului în care rectorul provine de la secţia sau linia de studiu cu predare în
limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de predare trebuie să propună cel
puţin 3 candidaţi.
(3) Rectorul confirmat de ministrul educaţiei şi cercetării încheie cu senatul universitar un contract de management,
cuprinzând criteriile şi indicatorii de performanţă managerială, drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale.
(31) În cazul exercitării unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligaţia de a se
suspenda din funcţie pe perioada exercitării respectivei demnităţi.
(4) Decanii sunt selectaţi prin concurs public organizat de noul rector şi validat de senatul universitar. La concurs pot
participa candidaţii avizaţi de consiliul facultăţii cu votul majorităţii simple a membrilor acestuia şi pe baza unei
metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultăţii validează cel puţin 2 candidaţi.
(5) Menţinerea în funcţie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susţinere
executivă a planului managerial al noului rector.
(6) Consiliul de administraţie al universităţilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general
administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul universităţilor unde salariaţii sunt organizaţi în sindicat, un
reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele consiliului de administraţie.
(7) Consiliul de administraţie al universităţilor particulare este numit de către fondatori.
Art. 212 - (1) Rectorul confirmat al universităţii de stat încheie un contract instituţional cu ministrul educaţiei şi
cercetării.
(2) Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în condiţiile specificate prin contractul de management şi
Carta universitară.
(3) Ministrul educaţiei şi cercetării poate revoca din funcţie rectorul în condiţiile art. 125.
Secţiunea a 2-a
Atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administraţie, ale decanului şi ale şefului de
departament

Art. 213 - (1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare
la nivelul universităţii.
(2) Atribuţiile senatului universitar sunt următoarele:
a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
b) elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară;
c) aprobă planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale, la propunerea rectorului;
d) aprobă, la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi funcţionarea
universităţii;
e) aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară;
f) elaborează şi aprobă Codul de asigurare a calităţii şi Codul de etică şi deontologie profesională universitară;
g) adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor
şi obligaţiilor studentului;
h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea universităţii;
i) încheie contractul de management cu rectorul;
j) controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraţie prin comisii specializate;
k) validează concursurile publice pentru funcţiile din consiliul de administraţie;
l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi
evaluează periodic resursa umană;
m) aprobă, la propunerea rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza unei
metodologii proprii şi a legislaţiei în vigoare;
n) îndeplineşte alte atribuţii, conform Cartei universitare.
(3) Componenţa şi mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure
eficienţa decizională şi reprezentativitatea comunităţii academice.
(4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4
ani. Pentru studenţi, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară.
(5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel puţin o treime dintre membrii senatului
universitar.
(6) Rectorul reprezintă legal universitatea în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a universităţii.
Rectorul este ordonatorul de credite al universităţii. Rectorul are următoarele atribuţii:
a) realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii, pe baza contractului de management;
b) negociază şi semnează contractul instituţional cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c) încheie contractul de management cu senatul universitar;
d) propune spre aprobare senatului universitar structura şi reglementările de funcţionare ale universităţii;
e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget şi raportul privind execuţia bugetară;
f) prezintă senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul prevăzut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar
validează raportul menţionat, în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt
publice;
g) conduce consiliul de administraţie;
h) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, Carta
universitară şi legislaţia în vigoare.
(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de
învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.
(8) Atribuţiile prorectorilor, numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară.
(9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăţii. Decanul prezintă anual un
raport consiliului facultăţii privind starea facultăţii. Decanul conduce şedinţele consiliului facultăţii şi aplică hotărârile
rectorului, consiliului de administraţie şi senatului universitar. Atribuţiile decanului sunt stabilite în conformitate cu
prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia în vigoare.
(10) Consiliul facultăţii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăţii. Consiliul facultăţii are
următoarele atribuţii:
a) aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea şi funcţionarea facultăţii;
b) aprobă programele de studii gestionate de facultate;
c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăţii,
asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii;
d) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Carta universitară sau aprobate de senatul universitar şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
(11) Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. În exercitarea
acestei funcţii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament
răspunde de planurile de învăţământ, de statele de funcţii, de managementul cercetării şi al calităţii şi de managementul
financiar al departamentului.
(12) Selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea relaţiilor contractuale de muncă ale
personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a conducătorului şcolii doctorale sau a decanului,
conform prevederilor Cartei universitare.
(13) Consiliul de administraţie al universităţii asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate
prin Carta universitară, în cazul universităţilor particulare şi confesionale particulare, conducerea operativă a
universităţii şi aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administraţie:
a) stabileşte în termeni operaţionali bugetul instituţional;
b) aprobă execuţia bugetară şi bilanţul anual;
c) aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;
d) avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către senatul universitar de terminare a
acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea universităţii sau care sunt ineficiente academic şi
financiar;
e) aprobă operaţiunile financiare care depăşesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în universităţile de stat,
respectiv de fondatori, în universităţile particulare;
f) propune senatului universitar strategii ale universităţii pe termen lung şi mediu şi politici pe domenii de interes ale
universităţii.
(14) Studenţii au cel puţin un reprezentant în comisiile de etică, de cazări, de asigurare a calităţii, precum şi în alte
comisii cu caracter social.
Art. 214 - (1) Funcţiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau
de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie nu se cumulează.
(2) În cazul vacantării unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale, în cazul directorului de
departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data
vacantării. Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 209 alin. (1), stabilită cu ocazia
alegerilor generale, se menţine valabilă.
(3) Numărul de prorectori şi de prodecani din instituţiile de învăţământ superior se stabileşte prin Carta universitară.
(4) Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de conducere din învăţământul superior sunt stabilite prin
Carta universitară a instituţiei, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor facultăţilor şi ale
departamentelor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă numărul celor prezenţi reprezintă cel puţin două
treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.
(5) Structura administrativă a universităţii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe
direcţii. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administraţie al
instituţiei de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituţiei. Din comisie face parte, în
mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Validarea concursului se face de către senatul
universitar, iar numirea pe post, de către rector.
(6) Unităţile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităţilor respective, potrivit Cartei universitare.
(7) Prin Carta universitară, universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanţi ai
mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern.
Art. 215 - *** Abrogat prin O.U.G. nr. 92/2012

Secţiunea a 3-a
Rolul statului în învăţământul superior

Art. 216 - (1) Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţământului superior prin intermediul Parlamentului,
Guvernului şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării are următoarele atribuţii principale:
a) propune politicile şi strategiile naţionale pentru învăţământul superior, ca parte a Ariei europene a învăţământului
superior;
b) elaborează reglementările de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ superior;
c) monitorizează şi verifică direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind
organizarea şi funcţionarea învăţământului superior, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară
şi asigurarea calităţii în învăţământul superior;
d) gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii
ale acestora;
e) controlează gestionarea RMUR;
e1) gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii şi a documentelor şcolare, prin avizarea
necesarului acestor formulare şi prin comandarea în vederea tipăririi acestora, în baza înregistrărilor din RMUR, şi
controlează, periodic, modul de folosire a acestora de către instituţiile de învăţământ superior şi Academia Română;
f) organizează recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi certificatelor conform normelor interne şi în conformitate
cu normele europene; elaborează metodologia prin care se pot recunoaşte automat diplomele şi certificatele obţinute în
universităţi din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi în Confederaţia Elveţiană,
precum şi în universităţi de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate şi reactualizate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării; organizează recunoaşterea automată a funcţiilor didactice universitare şi a calităţii de conducător de
doctorat, conform unei metodologii proprii; încasează sume, în lei sau în valută, pentru recunoaşterea şi echivalarea
diplomelor şi certificatelor şi pentru vizarea actelor de studii;
g) elaborează şi propune proiectul de buget pentru învăţământul superior, ca parte a bugetului educaţiei şi bugetului
cercetării;
h) verifică şi gestionează sistemul de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior şi bazele de date
corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii;
i) susţine realizarea de studii şi de cercetări în învăţământul superior;
j) publică anual, până la data de 31 decembrie, un raport privind starea învăţământului superior, în care sunt
prezentate inclusiv direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului superior.
Art. 217 - (1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării constituie registre de experţi şi se
sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul
Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Colegiul
consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI), Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului
Superior (CNFIS), Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etică şi management
universitar (CEMU) şi Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
(CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar
sau de cercetător ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor
instituţii de cultură, precum şi un membru student în CEMU şi CNCU şi un student cu statut de observator în CNFIS,
sau reprezentanţi ai mediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS.
(2) Consiliile prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie şi funcţionează prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Înfiinţarea, regulamentele de organizare şi funcţionare, structura şi componenţa organismelor specializate
prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, conform legii. Bugetele acestor
organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi
inovării (UEFISCDI) şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi UEFISCDI sau din
alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(31) Prin excepţie de la includerea în bugetul aferent Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare (CNATDCU), a taxei pentru organizarea procesului de evaluare a tezelor de abilitare -
gestionat de UEFISCDI, conform prevederilor alin. (3), stabilirea taxei se realizează, după caz, de către Senatul
universităţii la propunerea consiliului de administraţie, respectiv de către prezidiul Academiei Române. Încasarea
acestei taxe se efectuează, după caz, de către instituţiile de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de
doctorat sau de către Academia Română.
(4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, a Consiliului Naţional al
Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.
Art. 218 - (1) Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior are ca atribuţii principale
elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei
acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori.
(2) Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară şi are ca
principale atribuţii:
a) monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învăţământ superior;
b) auditarea comisiilor de etică din universităţi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. Acest
raport se face public;
c) constatarea încălcării de către o instituţie de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute de prezenta lege;
d) elaborarea şi publicarea Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, care este un document public. În
arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică şi Management Universitar se bazează pe principiile şi procedurile elaborate în
acest document.
(3) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării este organismul prevăzut
de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 219 - (1) CNATDCU are următoarele atribuţii:
a) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul
superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de
abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Standardele minimale de acceptare
de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de funcţia didactică sau gradul
profesional al candidatului.
b) propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1);
c) verifică anual, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau din proprie iniţiativă, modul de desfăşurare a
concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi. Raportul de verificare instituţională
este prezentat ministrului educaţiei şi cercetării, specificând concluzii bazate pe date şi documente;
d) prezintă un raport anual Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind resursa umană pentru activităţile didactice şi
de cercetare din învăţământul superior, în baza unor indicatori specifici. Acest raport este public;
e) alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
(2) CNFIS are următoarele atribuţii principale:
a) propune metodologia de finanţare a universităţilor şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe cicluri şi
domenii de studii;
b) verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau din proprie iniţiativă, realizarea proiectelor
de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către universităţi şi face propuneri pentru
finanţarea complementară a universităţilor pe bază de proiecte instituţionale;
c) prezintă anual Ministerului Educaţiei şi Cercetării un raport privind starea finanţării învăţământului superior şi
măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
(3) CNCS are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte standardele, criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiinţifică, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării;
b) auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau din proprie iniţiativă, cercetarea ştiinţifică
universitară ori din unităţile de cercetare-dezvoltare;
c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru
finanţare competitivă;
d) prezintă anual Ministerului Educaţiei şi Cercetării un raport privind starea cercetării ştiinţifice în învăţământul
superior şi performanţele universităţilor. Raportul este public şi va fi afişat pe site-ul CNCS.
(4) Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are în atribuţii elaborarea strategiei de dezvoltare,
evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învăţământul superior.
Art. 220 - (1) Pentru monitorizarea eficienţei manageriale, a echităţii şi a relevanţei învăţământului superior pentru
piaţa muncii, se stabileşte, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de
indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referinţă la
nivel european din domeniu.
(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin consultarea Consiliului Naţional de
Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU şi a
Autorităţii Naţionale pentru Calificări, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Raportul anual privind starea
învăţământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuţi la alin. (1).
Art. 221 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi realizează atribuţiile în domeniul cercetării prin Autoritatea
Naţională de Cercetare Ştiinţifică, conform legii.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor
sau cu alte structuri asociative ale universităţilor, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi
internaţionale reprezentative, federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ superior şi
cercetare, precum şi cu federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii acestor structuri sunt
parteneri de dialog social.

Cap. XII
Finanţarea şi patrimoniul universităţilor

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 222 - (1) Învăţământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu
taxă, în condiţiile legii.
(2) În învăţământul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute
de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc
prevederile planului de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de
învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Finanţarea învăţământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanţă cu următoarele cerinţe:
a) considerarea dezvoltării învăţământului superior ca responsabilitate publică şi a învăţământului, în general, ca
prioritate naţională;
b) asigurarea calităţii învăţământului superior la nivelul standardelor din Spaţiul European al Învăţământului
Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetăţeni ai unei societăţi democratice bazate pe
cunoaştere;
c) profesionalizarea resurselor umane în concordanţă cu diversificarea pieţei muncii;
d) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice şi creaţiei artistice universitare pentru integrarea la
vârf în viaţa ştiinţifică mondială.
(4) Execuţia bugetară anuală a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face publică.
(5) Finanţarea învăţământului superior de stat poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribuţia altor ministere,
pentru acele instituţii de învăţământ superior care pregătesc specialişti în funcţie de cerinţele ministerelor respective,
precum şi prin alte surse, inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe.
(6) Toate resursele de finanţare ale universităţilor de stat sunt venituri proprii.
(61) Statul sprijină învăţământul teologic pastoral acreditat din instituţiile de învăţământ superior confesional pentru
programul de studii universitare de licenţă de teologie pastorală în cazul în care, în cadrul învăţământului superior de
stat, nu există învăţământ teologic pastoral specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr.
489/2006, republicată.
(7) Statul poate sprijini învăţământul superior particular acreditat.
(8) Instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.
Art. 223 - (1) Instituţiile de învăţământ superior de stat funcţionează ca instituţii finanţate din fondurile alocate de la
bugetul de stat, venituri extrabugetare şi din alte surse, potrivit legii.
(2) Veniturile acestor instituţii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe bază
de contract, pentru finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară, realizarea de obiective de
investiţii, fonduri alocate pe bază competiţională pentru dezvoltare instituţională, fonduri alocate pe bază
competiţională pentru incluziune, burse şi protecţia socială a studenţilor, fonduri destinate cluburilor sportive
universitare, precum şi din venituri proprii, dobânzi, donaţii, sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la
persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituţiile de
învăţământ superior, în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul
politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.
(21) Instituţiile de învăţământ superior pot utiliza sumele din finanţarea de bază, într-un procent de maximum 10%
din valoarea acesteia, pentru cheltuieli de investiţii, în beneficiul comunităţilor academice.
(3) Finanţarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a stimula
excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universităţilor de stat, cât şi al celor particulare.
Finanţarea suplimentară se acordă conform prevederilor art. 197 lit. a).
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură finanţarea de bază pentru universităţile de stat, prin granturi de studii
calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu şi per limbă de predare.
Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a
societăţii, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calităţii acestora, numărul
de granturi de studii alocate unui program variind în funcţie de poziţia programului în această ierarhie.
(5) Finanţarea de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii.
(6) Finanţarea complementară se realizează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin:
a) subvenţii pentru cazare şi masă;
b) fonduri alocate pe bază de priorităţi şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii
capitale;
c) fonduri alocate pe baze competiţionale pentru cercetarea ştiinţifică universitară;
d) fonduri alocate pentru cluburile sportive universitare;
e) fonduri alocate pentru institutele de cercetare-dezvoltare şi pentru staţiunile de cercetare-dezvoltare care
funcţionează în structura instituţiilor de învăţământ superior.
(7) Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi instituţia de învăţământ superior respectivă, după cum urmează:
a) contract instituţional pentru finanţarea de bază, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor, pentru
fondul de dezvoltare instituţională, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii;
b) contract complementar pentru finanţarea reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, subvenţii
pentru cazare şi masă, precum şi fonduri pentru finanţarea cluburilor sportive universitare;
c) contractele instituţionale şi complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării şi CNFIS.
(8) Finanţarea cercetării ştiinţifice universitare se face în conformitate cu prevederile metodologiei privind finanţarea
cercetării ştiinţifice universitare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei, emis anual.
(9) Fondurile pentru burse şi protecţie socială a studenţilor se alocă în funcţie de numărul de studenţi de la
învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.
(91) Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor este de 201 lei/lună/pe
toată durata anului universitar (12 luni)/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.
(92) Modificarea cuantumului prevăzut la alin. (91) se face prin hotărâre a Guvernului.
(10) Studenţii beneficiază de burse de performanţă sau de merit, pentru stimularea excelenţei, precum şi de burse
sociale, pentru susţinerea financiară a studenţilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune
anual de către CNFIS, ţinând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare.
(11) Universităţile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare.
(12) Prin contractele instituţionale şi contractele complementare se realizează distribuirea fondurilor de la bugetul de
stat pentru instituţiile de învăţământ superior. Finanţarea suplimentară se alocă prin contractul instituţional, iar
finanţarea complementară prevăzută la alin. (6) lit. a) şi b) se aprobă de către ministrul educaţiei şi cercetării.
(13) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt
direct responsabili de alocarea resurselor instituţiei, prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante.
(14) Instituţiile de învăţământ superior de stat pot aloca fonduri pentru cluburile sportive universitare, pentru
institutele de cercetare-dezvoltare şi pentru staţiunile de cercetare-dezvoltare şi pot pune la dispoziţia acestora baza
materială a universităţii, în mod gratuit.
(15) Cluburile sportive universitare pot pune baza materială proprie la dispoziţia universităţilor, în mod gratuit.
(16) Instituţiile de învăţământ superior de stat pot prelua în subordinea lor cluburi sportive, caz în care devin
ordonatori secundari de credite.
(17) Instituţiile de învăţământ superior de stat, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înfiinţa sau prelua institute
de cercetare-dezvoltare şi staţiuni de cercetare-dezvoltare, după cum urmează:
a) în cadrul acestora, ca structuri fără personalitate juridică;
b) în subordinea acestora, caz în care instituţiile de învăţământ superior de stat devin ordonatori secundari de credite.
Art. 224 - (1) Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, care doresc să
studieze în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pe baza metodologiilor aprobate,
prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, ministrului pentru românii de pretutindeni *) şi ministrului
afacerilor externe.
_____________
*) Prin O.U.G. nr. 68/2019, denumirea "Ministerul Românilor de Pretutindeni" a fost înlocuită cu "Departamentul
pentru Românii de Pretutindeni".

(2) Statul român poate acorda, anual, burse pentru cetăţenii străini care doresc să studieze în cadrul unităţilor şi
instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, astfel:
a) în baza unor acorduri bilaterale;
b) în baza ofertei unilaterale a statului român;
c) la propunerea altor ministere prin hotărâre a Guvernului.
(3) Numărul de burse prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) se aprobă, anual, prin hotărâre a Guvernului privind cifrele de
şcolarizare.
(4) Condiţiile de şcolarizare a românilor de pretutindeni şi a cetăţenilor străini, inclusiv, condiţiile de finanţare, se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Instituţiile de învăţământ superior pot acorda burse românilor de pretutindeni şi cetăţenilor străini, în
conformitate cu metodologiile proprii.
Art. 225 - (1) Programele de studii de master şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, cele care se desfăşoară în
limbi de circulaţie internaţională, precum şi doctoratele în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate
beneficiază de finanţare preferenţială, acordată conform propunerilor CNFIS.
(2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional şi complementar,
precum şi fondurile aferente cercetării ştiinţifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la dispoziţia
universităţilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără
afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru anul următor.
Art. 226 - (1) Universităţile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2) Drepturile pe care le au universităţile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz,
drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute şi superficie, potrivit dispoziţiilor Codului
civil, drept de folosinţă dobândit prin închiriere, concesiune, comodat şi altele asemenea ori drept de administrare, în
condiţiile legii.
(3) În patrimoniul universităţilor pot exista şi drepturi de creanţă izvorâte din contracte, convenţii sau hotărâri
judecătoreşti.
(4) Universităţile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul
privat al statului.
(5) Drepturile subiective ale universităţilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de
administrare, de folosinţă, de concesiune ori de închiriere, în condiţiile legii.
(6) Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi
transmise în proprietate universităţilor de stat, în condiţiile legii.
(7) Universităţile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrării în
vigoare a prezentei legi. Ministerul Educaţiei şi Cercetării este împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de
proprietate pentru universităţile de stat pe baza documentaţiei înaintate de acestea.
(8) Dreptul de proprietate al universităţilor de stat asupra bunurilor prevăzute la alin. (7) se exercită în condiţiile
prevăzute de Carta universitară, cu respectarea dispoziţiilor dreptului comun.
(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum şi alte drepturi reale ale universităţilor de stat sunt
supuse procedurii publicităţii imobiliare prevăzute de legislaţia specială în materie.
(10) În cazul desfiinţării unei universităţi de stat, bunurile aflate în proprietate, rămase în urma lichidării, trec în
proprietatea privată a statului.
(11) Universităţile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită
asupra patrimoniului, în condiţiile legii.
Art. 2261*) - (1) Bunurile imobile prevăzute la art. 226 alin. (4) sunt - pe toată durata utilizării de către universităţile
de stat - inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
(2) Bunurile mobile şi imobile prevăzute la art. 226 alin. (4), disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de
contract, cu renegociere anuală a contractului, numai în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării. Închirierea se face cu prioritate pentru activităţi de învăţământ.
_____________
*) Art. 2261 a fost introdus prin O.U.G. nr. 23/2019 de la data de 10 aprilie 2019.

Secţiunea a 2-a
Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior particular şi confesional particular
Art. 227 - (1) Instituţiile de învăţământ superior particulare şi instituţiile de învăţământ superior confesionale
particulare sunt:
a) fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane
fizice, ale unei fundaţii sau asociaţii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educaţie, recunoscut ca atare
potrivit prevederilor prezentei legi;
b) persoane juridice de drept privat.
(2) Instituţiile de învăţământ superior particulare au autonomie universitară, conform prevederilor prezentei legi, şi
autonomie economico-financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.
(3) Structurile universităţilor particulare şi confesionale particulare, atribuţiile, durata mandatelor, precum şi alte
considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori şi aprobată de senatul
universitar. Deciziile în acest sens aparţin universităţii.
(4) Deciziile universităţilor particulare şi confesionale particulare care privesc structurile şi funcţiile de conducere,
atribuţiile şi durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora pot fi desfiinţate prin hotărâri ale
instanţelor judecătoreşti.
(5) Prin Carta universitară, universitatea îşi poate stabili funcţii onorifice, precum şi structuri consultative formate
din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern.

Secţiunea a 3-a
Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare

Art. 228 - (1) O instituţie de învăţământ superior particulară şi confesională particulară trebuie să parcurgă toate
procedurile de autorizare provizorie şi acreditare stabilite de prezenta lege.
(2) Instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare sunt acreditate prin lege, iniţiată de către
Guvern la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(3) Universităţilor acreditate li se recunoaşte perioada de funcţionare legală.

Secţiunea a 4-a
Patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare

Art. 229 - (1) Patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare constă în
patrimoniul iniţial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.
(2) Instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare, pe durata existenţei lor, dispun de
patrimoniul pus la dispoziţia lor, conform legii.
(3) Toate deciziile privind patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare sunt
luate de către consiliul de administraţie.

Secţiunea a 5-a
Desfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare

Art. 230 - (1) Desfiinţarea, dizolvarea sau lichidarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale
particulare se face în condiţiile legii. Iniţiativa desfiinţării instituţiilor de învăţământ superior particulare sau
confesionale particulare poate aparţine şi fondatorilor.
(2) În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi
confesionale particulare revine fondatorilor.
(3) Desfiinţarea universităţilor particulare se va face cu protecţia intereselor studenţilor.

Secţiunea a 6-a
Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare

Art. 231 - Sursele de finanţare ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare sunt
compuse din:
a) sumele depuse de fondatori;
a1) fonduri publice, în cazul în care în cadrul învăţământului superior de stat nu există învăţământ teologic pastoral
specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006, republicată;
b) taxe de studiu şi alte taxe şcolare;
c) sponsorizări, donaţii, granturi şi finanţări acordate pe bază de competiţie, exploatarea rezultatelor cercetării,
dezvoltării, inovării şi alte surse legal constituite.

Titlul IV
Statutul personalului didactic

Cap. I
Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar

Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Art. 232 - Statutul reglementează:


a) funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic şi didactic
auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control;
b) formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere, de îndrumare şi de control;
c) condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, a funcţiilor de
conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste posturi şi funcţii, de
încetare a activităţii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar;
d) criteriile de normare, de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
Art. 233 - (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu instruirea şi
educaţia.
(2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de
lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi
sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.
Art. 234 - (1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de
conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular
specific elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin
medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul
Sănătăţii.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate
solicita o expertiză a capacităţii de muncă.
(3) Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra
persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care
înlătură consecinţele condamnării.
(4) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate
şcolară, unitate conexă, casa corpului didactic, inspectorat şcolar, unitatea de învăţământ poate solicita, la sesizarea
oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei în cauză, un
nou examen medical complet.
(41) Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o
comisie formată din 3 - 5 membri, medici specialişti, constituită la nivel judeţean în baza unui protocol între Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, care să realizeze expertiza capacităţii de muncă.
(42) Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la
alin. (41).
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care
desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:
a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona
limitrofă;
b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră
obscenă, a corpului.
Art. 235 - Pentru instituţiile de învăţământ militar şi învăţământ de informaţii, ordine publică şi securitate naţională,
se prevăd următoarele:
a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională se
face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii;
b) personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională şi civil se constituie din personalul
prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională;
c) personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care
decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special;
d) pentru funcţiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum şi normele didactice, competenţele şi
responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii;
e) perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi şi reglementărilor
specific militare/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională;
f) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională, poate obţine definitivarea în învăţământ şi gradele didactice, în condiţiile stabilite de prezenta lege.

Secţiunea a 2-a
Formarea iniţială şi continuă. Cariera didactică

Art. 236 - (1) Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit
legii;
b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică
de nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior;
c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub coordonarea unui
profesor mentor.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru funcţia de
educator-puericultor, a celui din învăţământul preşcolar şi primar pentru funcţiile de educatoare/educator şi
învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiştrilor-instructori şi a antrenorilor prin unităţi de
învăţământ terţiar nonuniversitar.
(3) Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un modul de minimum 90 de credite
transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent
domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau
după finalizarea acestuia.
Art. 237 - (1) În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare iniţială teoretică în specialitate a
personalului didactic.
(2) Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de
către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 238 - (1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia
să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I,
respectiv II, acreditate conform legii.
(11) Programele de formare psihopedagogică de nivel I şi II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de
licenţă, respectiv master sau în regim postuniversitar.
(12) Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învăţător,
antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se desfăşoară în liceele cu profil
pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită
condiţia de formare psihopedagogică de nivel I.
(13) Absolvenţilor care au finalizat cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până
în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I şi II, dacă prin foaia matricolă
fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie şcolară, pedagogie, metodica predării specialităţii şi practică
pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licenţă/absolvire.
(2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile
didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se acreditează conform legii.
(3) Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării într-o
instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la bugetul de stat.
(4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.
(5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(6) Pregătirea psihopedagogică se finalizează prin obţinerea diplomei de master didactic ori a certificatului de
absolvire a programelor de formare psihopedagogică.
(7) Planurile de învăţământ ale studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pentru
absolvenţii studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar se consideră
îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I.
Art. 239 - (1) Efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condiţionată de obţinerea diplomei
de licenţă şi a diplomei de master didactic sau a certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică
de nivel I ori II.
(2) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se realizează în
baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi
inspectoratele şcolare.
(3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte
de colaborare cu durata de 1 - 4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ din reţeaua prevăzută la alin. (2) pentru stabilirea
condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice.
(4) Unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială pot realiza independent parteneriate cu instituţii
ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, centre logopedice şi organizaţii
nonguvernamentale.
(5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se poate derula
sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată
formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.
Art. 240 - (1) Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează
prin concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate.
(2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod corespunzător
funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare
din legislaţia în vigoare.
Art. 241 - (1) Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, şi cuprinde:
a) etapa I, eliminatorie - realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an
şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului
profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
b) etapa a II-a, finală - realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare
scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare
specialitate în parte.
(11) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a
beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, probele prevăzute la alin. (1) lit. a) din cadrul
etapei I eliminatorii a examenului pentru definitivare în învăţământ se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei şi al
internetului.
(2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în
învăţământul preuniversitar.
(3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de
definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea
consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.
(4) Persoanele care nu au promovat examenul pentru definitivare în învăţământ se pot prezenta la o nouă sesiune
după reluarea, de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar.
Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă de cel mult trei ori. Prezentările
ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(5) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 96/2016
(6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi
angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor
debutant.
Art. 242 - (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în carieră.
(2) Evoluţia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor
niveluri de competenţă.
(3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru
obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4
ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea următoarelor probe:
a) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente eşalonate pe parcursul celor 4
ani;
b) un test din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza unei tematici şi a
unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare specialitate în parte;
c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care cuprinde şi
elemente de psihologie şi de sociologie educaţională.
(41) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a
beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, prin excepţie de la alin. (4), personalul
didactic de predare, care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, poate
obţine gradul didactic II, cu condiţia promovării următoarelor probe:
a) cel puţin două inspecţii şcolare, care se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei şi al internetului;
b) o probă scrisă, care conţine elemente de didactica specialităţii, precum şi elemente de pedagogie şi de psihologie,
cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborată pe baza unor tematici şi bibliografii aprobate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(5) Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin
4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe:
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
pentru fiecare specialitate în parte;
b) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4
ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia cu
competenţe în domeniu;
d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi
Cercetării.
(51) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice în unităţile de învăţământ, pentru obţinerea gradului
didactic I, colocviul de admitere, inspecţiile şcolare, precum şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se pot realiza şi
prin intermediul tehnologiei şi al internetului.
(6) În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval
de cel puţin 2 ani şcolari.
(61) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru anul şcolar 2020 - 2021, în caz de nepromovare a unei probe din
cadrul examenelor pentru obţinerea gradelor didactice II şi I, aceasta poate fi repetată în anul şcolar următor.
(7) Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul
în care poate fi încadrat sau în domeniul ştiinţelor educaţiei şi care îndeplineşte cumulativ condiţiile de formare iniţială
şi condiţiile de vechime la catedră de minimum 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, i se acordă gradul
didactic I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(71) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a
beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, pentru acordarea gradului didactic I prin
echivalarea titlului ştiinţific de doctor, inspecţiile şcolare se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei şi al internetului.
(8) Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate
prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută
de prezenta lege.
(9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi, definitivarea în învăţământ şi gradele
didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităţile dobândite prin studii.
(10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 243 - (1) Personalul didactic care a obţinut gradul didactic I, cu performanţe deosebite în activitatea didactică şi
managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar, acordat în baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de:
a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimţit de unităţile de învăţământ implicate;
b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiţii de medii egale;
d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării;
e) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuţiilor acestora în teritoriu.
Art. 244 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a
personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile şi politicile
naţionale.
(2) Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi formarea
continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii.
(3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de
aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, prin direcţiile de specialitate.
(4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asistenţă educaţională şi managerială pentru cadrele didactice şi
didactice auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă.
(5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi recalificarea
profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi
competenţe profesionale şi au următoarele finalităţi generale:
a) actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate,
precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic;
b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor
didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de control;
d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii
didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e) dobândirea unor competenţe complementare prin care se extinde categoria de activităţi ce pot fi prestate în
activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea educaţională şi
orientarea în carieră, educaţia adulţilor şi altele;
f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu
mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei
strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi şi altele.
(6) Descrierea competenţelor menţionate, precum şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul
sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic,
de conducere, de îndrumare şi de control, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 245 - (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă este un drept
şi o obligaţie.
(2) Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează în funcţie de
evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naţional, precum şi
în funcţie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare.
(4) Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se
consideră formare continuă.
(5) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele
din acelaşi domeniu fundamentat cu domeniul licenţei, prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul
preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare
interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de
credite profesionale transferabile.
(7) Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se desfăşoară în
baza unor norme metodologice specifice.
(8) Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control prin
diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare,
recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
Art. 246 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării înfiinţează corpul naţional de experţi în management educaţional,
constituit în urma selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat
de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile.
(2) Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
(3) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 41/2021

Secţiunea a 3-a
Funcţiile didactice şi didactice auxiliare. Condiţii de ocupare

Art. 247 - Funcţiile didactice sunt:


a) în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în
instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
b) în învăţământul preşcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ preşcolar - se
normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul
didactic se normează pe ture;
b1) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 49/2014
c) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ primar - se
normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi;
c1) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 49/2014
d) în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi terţiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire practică,
maistru-instructor;
d1) în învăţământul vocaţional: profesor corepetitor;
e) în învăţământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice
conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin,
învăţător-educator, învăţător itinerant şi de sprijin, învăţător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant şi de
sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog,
logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor,
profesor de educaţie specială şi profesor preparator nevăzător;
g) în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-
sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;
h) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie
specială, psihologie sau pedagogie;
i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
j) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
k) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ
primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
l) în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a cadrelor didactice:
profesor mentor;
m) în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul didactic pensionat plătit în
regim de plată cu ora sau specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare. Personalul didactic
asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unităţii şcolare.
Art. 248 - (1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu practic
cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, de regulă
sub îndrumarea unui profesor mentor, şi trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:
a) pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educator/educatoare, învăţător/învăţătoare -
absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei
funcţii didactice;
b) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor - absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli
postliceale/unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar/unei şcoli de maiştri în domeniu şi absolvirea cu
certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12);
c) pentru ocuparea funcţiei de institutor/institutoare - absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar
pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de
învăţământ superior de scurtă durată ori absolvirea cu diplomă de licenţă sau de absolvire, urmată de un curs în
domeniul psihopedagogic şi metodic specific;
d) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ preşcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării
"Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar" sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările
"educatoare" şi "educatoare/învăţător" ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi
absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;
e) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ primar - absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării
"Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar" sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările
"învăţător" şi "educatoare/învăţător" ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea
unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;
f) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul gimnazial sau profesional, profesor de instruire practică,
profesor în palatele şi cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, profesor documentarist -
absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior sau a unui colegiu
pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă sau a ciclului II de
studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare
psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7);
g) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul liceal şi terţiar nonuniversitar - absolvirea cu examen de
licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul postului ori
absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu
certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I şi de nivel II sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.
238 alin. (12) sau alin. (7) şi finalizarea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel II.
(11) Ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) se poate realiza şi în condiţiile efectuării unui
stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare
studiilor, şi îndeplinirii cumulativ a următoarele condiţii minime de studii:
a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
b) absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2 ani.
(12)*) În vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe, ocuparea funcţiei didactice de educator-puericultor
se face de către:
a) absolvenţi ai liceului pedagogic, specializarea educator-puericultor;
b) absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, cu specializarea educatoare sau învăţătoare, care au
urmat sau vor urma până la 1 septembrie 2025 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul
Educaţiei cu terţi;
c) absolvenţi cu diplomă de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului preşcolar şi primar, care au urmat sau
vor urma până la 1 septembrie 2025 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei
cu terţi;
d) absolvenţi ai programelor de masterat didactic, specializarea educaţie timpurie.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 248 alin. (1 2) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(13)*) Educatorii-puericultori angajaţi în creşe pot ocupa până la data de 1 septembrie 2025 funcţia de educator-
puericultor, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor specifice din Metodologia de recunoaştere şi atestare a competenţelor
profesionale pentru ocuparea funcţiei de educator-puericultor, elaborată de Ministerul Educaţiei.
_____________
*) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (2) din prezenta lege, prevederile art. 248 alin. (1 3) se aplică din anul
şcolar 2021 - 2022. (a se vedea art. III din L. nr. 17/2022)

(2) În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice la nivelul inspectoratelor şcolare
judeţene/al municipiului Bucureşti se constituie corpul profesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 49/2014
(4) Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai
altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au
absolvit ciclul de licenţă, li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru
învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar.
(5) Pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile
prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire
teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(6) Pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor -
absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori, şcoli postliceale ori a unui colegiu de învăţământ terţiar
nonuniversitar sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă, şi absolvirea cu certificat a
programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12).
Art. 249 - Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog şcolar;
f) instructor de educaţie extraşcolară;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator şcolar;
j) secretar;
k) administrator financiar (contabil);
l) instructor-animator;
m) administrator de patrimoniu;
n) referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru unităţi de
învăţământ şi de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale;
o) auditor, consilier juridic, consilier, expert şi referent din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
Art. 250 - Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii:
a) pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii
de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul
şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau
de redactor şi absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de
diplomă a unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi
au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar,
de documentarist sau de redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe
perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b) pentru funcţia de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a unei unităţi
de învăţământ preuniversitar de profil;
c) pentru funcţia de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli
postliceale sau a liceului, în domeniu;
d) tehnician - absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în
profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în domeniu, în condiţiile stabilite
prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;
e) pentru funcţia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f) pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară - absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ
superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu
şi absolvirea cursurilor speciale pentru obţinerea certificatului de calificare profesională pentru această funcţie;
g) pentru funcţia de asistent social - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de profil, de lungă sau de scurtă
durată, cu examen de licenţă ori de absolvire, sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de
educatori-puericultori;
h) pentru funcţia de corepetitor - absolvirea unui liceu de specialitate;
i) pentru funcţia de mediator şcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă cu specializarea asistenţă socială sau
absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu diplomă de
bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar,
recunoscut de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
j) pentru funcţia de secretar - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de
bacalaureat sau absolvirea învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de secretariat;
k) pentru funcţia de administrator financiar - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia
de contabil, contabil-şef;
l) pentru funcţia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
funcţia de inginer/subinginer, economist.
Art. 251 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, este
autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să stabilească şi să reglementeze noi funcţii didactice, respectiv
didactice auxiliare.
(2) Norma didactică pentru noile funcţii prevăzute la alin. (1) se reglementează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 252 - (1) Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare a
prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit la concursul naţional unic de titularizare, prin repartiţie guvernamentală sau
prin orice altă formă legală.
(2) Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar titularizat după intrarea în vigoare a prezentei legi
beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul didactic prevăzut la alin. (1).
(3) În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar
beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin:
a)*) transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar;
_____________
*) Conform O.U.G. nr. 58/2020, pe durata decretării stării de urgenţă şi până la data de 1 septembrie 2020 a fost
suspendată aplicarea prevederilor lit. a), fără afectarea drepturilor cadrelor didactice titulare din sistemul de învăţământ
preuniversitar supuse restrângerii de activitate.

b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al


Municipiului Bucureşti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, până la data de 15
noiembrie a fiecărui an.
(4) Prin restrângere de activitate se înţelege:
a) situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preşcolari şi
elevi prevăzute de lege;
b) situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă fără posibilitate de
completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învăţământ apropiată.
(5) Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimţit
între unităţile de învăţământ preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din
învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar, la cererea
acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă la o altă unitate de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de
învăţământ preuniversitar.
(6) Pretransferul se realizează în aceeaşi localitate, în localitatea în care îşi are domiciliul cadrul didactic titular în
sistemul de învăţământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu
consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(7) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea
restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ pot participa cadre didactice titulare în
unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi cadre didactice titulare din învăţământul preuniversitar particular dacă se
află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate, în baza concursului
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;
b) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate
transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate şi au obţinut nota/media de
cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.
Art. 253 - *** Abrogat prin O.U.G. nr. 23/2019 şi prin L. nr. 112/2019

Secţiunea a 4-a
Forme de angajare a personalului didactic
Art. 254 - (1) În unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract
individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea
prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii.
(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţii de învăţământ sau al consorţiilor şcolare se face pe baza
normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(21) Activităţile de laborator şi instruire practică din învăţământul profesional şi tehnic se pot face pe grupe, pe baza
normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal
didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se
organizează conform art. 89 alin. (1). Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul
preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau
pensionat se organizează la nivelul unităţilor de învăţământ.
(31) *** Abrogat prin L. nr. 82/2018
(4) Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea
posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre şi angajarea personalului didactic
se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 89.
(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru
angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată şi statutul acestora: vacante, rezervate.
(6) Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de învăţământ şi avizează oferta de posturi
didactice/catedre vacante/rezervate.
(7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ
respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare
pe aceste posturi didactice/catedre.
(8) Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:
a) probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă în cadrul concursului prevăzut la art. 89, la angajarea
personalului didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării;
b) prezentarea unui curriculum vitae şi susţinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic
asociat şi a personalului didactic pensionat.
(81) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în
altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile superioare susţine, în faţa unei comisii de specialitate, un test de
cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea.
(9) În învăţământul preuniversitar de stat inspectoratele şcolare organizează concursul pentru ocuparea posturilor
didactice şi catedrelor, prevăzut la alin. 8 lit. a), conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în
condiţiile alin. (5). În învăţământul preuniversitar particular concursul pentru ocuparea posturilor didactice şi catedrelor
este organizat conform prevederilor art. 89 alin. (2).
(91) Unităţile de învăţământ preuniversitar organizează concursul prevăzut la alin. 8 lit. b), conform statutului acestor
posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5).
(92) Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare se stabilesc de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ particulare se stabilesc de
către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(93) La concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din
învăţământul preuniversitar se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare stabilite de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(94) Contestaţiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice vacante/rezervate organizat de
inspectoratul şcolar se adresează inspectoratului şi se soluţionează prin reevaluarea lucrărilor în cauză de către comisii,
pe specialităţi, în centrele stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Din comisiile de soluţionare a contestaţiilor nu
pot face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestor comisii este definitivă.
(10) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ particular, care organizează concurs de ocupare a posturilor
didactice, aprobă comisia de concurs. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod
obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare
sau în asocieri temporare la nivel local, judeţean sau interjudeţean comisiile sunt aprobate de consiliile de administraţie
ale unităţilor de învăţământ particulare respective.
(101) Contestaţiile privind rezultatele concursului din învăţământul particular se adresează unităţii de învăţământ
organizatoare. Comisia care le analizează este alcătuită din alţi membri decât cei care au corectat în concurs lucrările în
cauză. Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă.
(11) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se
face de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract
individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul
şcolar general.
(12) În învăţământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea unităţii de
învăţământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar.
(13) Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice cu drept de practică, şi au ocupat un
post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 89, sunt titulari în
învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de
învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice debutante, şi au ocupat un post
didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 89, directorul unităţii de
învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti
candidaţi promovează în termen de cel mult 6 ani de la ocuparea postului didactic vacant, prin concurs naţional,
examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie modifică durata contractului individual de
muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(15) Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă)
publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de
repartizare semnate de inspectorul şcolar general, încheie contract individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an
şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post, cu directorul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în condiţiile
prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 89 alin. (1).
(16) Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă) prin
concursul prevăzut la alin. (8) lit. b) încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii
de învăţământ.
(17) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi orele rămase
neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog
social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(18) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar
participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate de inspectoratul
şcolar sau de unităţile de învăţământ.
(19) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se ocupă pe
perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a
cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care posturile didactice nu pot fi astfel
ocupate până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare organizează, la nivel judeţean, concursuri pentru ocuparea
posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului
didactic calificat. În mod excepţional, până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare pot organiza testări prin
interviu şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă
determinată a personalului fără studii corespunzătoare postului.
(191) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de învăţământ
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(192) *** Abrogat prin L. nr. 82/2018
(20) Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către
directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar la unităţile de învăţământ particulare de către persoana
juridică fondatoare.
Art. 2541*) - (1) Personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul învăţământului,
cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi/instituţii de învăţământ şi unităţi conexe, la solicitarea acestuia,
precum şi pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a conducerii unităţilor de învăţământ,
unităţilor conexe ale învăţământului preuniversitar, inspectoratelor şcolare şi caselor corpului didactic şi a funcţiilor de
îndrumare şi de control în inspectoratele şcolare. Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform
metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării.
(2) Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin concurs sau
concurs specific, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Detaşarea la cerere a
personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari
consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar.
(3) Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar
nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de cadre didactice care se disting prin calităţi profesionale,
manageriale şi morale, după cum urmează:
a) prin numirea în funcţia de conducere de către conducerea persoanei juridice finanţatoare, la propunerea consiliului
de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul unităţii de învăţământ respective
sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi
desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
b) prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de stat sau a
cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice
finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului şcolar general.
_______________
*) Art. 2541 a fost introdus prin O.U.G. nr. 21/2012 de la data de 31 mai 2012.

Art. 255 - (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvern
sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al
Guvernului şi în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale
statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care
îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar,
precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de
cultură, de tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa
corpului didactic, precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice la
comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului
Educaţiei şi Cercetării.
(3) Liderii sindicatelor reprezentative din învăţământ au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale
în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
(4) De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în
străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt
cadre didactice.
(5) Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare,
cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale,
interuniversitare sau interinstituţionale, i se rezervă postul didactic.
(6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului, pentru creşterea şi
îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale
în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali.
(7) Perioada de rezervare a postului didactic, în condiţiile alin. (1) - (6), se consideră vechime în învăţământ.
(8) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp
de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unităţii de învăţământ sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu
rezervarea postului pe perioada respectivă.
(9) Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul III
i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidităţii. Contractul de muncă este suspendat până la data la care
medicul expert al asigurărilor sociale emite decizia prin care constată schimbarea gradului de invaliditate sau
redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către medicul
expert al asigurărilor sociale a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.

Secţiunea a 5-a
Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control

Art. 256 - (1) Funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ sunt: director şi director adjunct.
(2) Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct.
(3) Funcţiile de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului
acestora, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(4) Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar sunt:
a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar;
b) la Ministerul Educaţiei şi Cercetării: inspector general, inspector principal de specialitate şi alte funcţii stabilite
prin hotărâre a Guvernului.
Art. 257 - (1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public, care constă în probă scrisă şi
interviu, de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se pot înscrie la concursul naţional pentru ocuparea funcţiei de
director/director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar şi cadrele didactice titulare care nu au calitatea de
expert în management educaţional, dar care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au diplomă de licenţă sau atestat de echivalare în condiţiile art. 149 alin. (3);
b) au cel puţin 5 ani vechime în învăţământ.
(2) Ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se realizează prin concurs naţional, coordonat de către
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, organizat prin inspectoratele şcolare, conform unei metodologii elaborate de către
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi adoptate prin ordin al ministrului.
(21) *** Abrogat prin L. nr. 82/2018
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu
primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căruia
se află unitatea de învăţământ.
(4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării
mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.
Art. 258 - (1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de
director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, unităţii conexe a învăţământului preuniversitar, unităţii de
învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct se
stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. La concursul pentru ocuparea
funcţiei de director/director adjunct participă de drept reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de
sector de activitate învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al părinţilor, cu statut de observatori.
(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct
se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de
director/director adjunct.
(4) Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării.
(5) Directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la propunerea a 2/3 dintre membrii
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre
membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele
auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a
directorului/directorului adjunct al unităţii de învăţământ.
(6) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului
de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(7) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea
interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru
didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.
(8) Inspectorul şcolar general emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct.
Art. 259 - (1) Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic sunt numiţi de
ministrul educaţiei şi cercetării, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(2) Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de
management cu ministrul educaţiei şi cercetării. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în
urma evaluării performanţelor manageriale.
(3) Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către inspectorul şcolar general sau de către
ministrul educaţiei şi cercetării, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general
sau cu ministrul educaţiei şi cercetării, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu
acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
Art. 260 - (1) Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic se ocupă prin
concurs, care constă în probă scrisă şi interviu, conform unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei şi
aprobate prin ordin al ministrului, de către cadre didactice titulare în învăţământ membre ale corpului naţional de
experţi în management educaţional, care au titlul de doctor sau gradul didactic I.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se pot înscrie la concursul naţional pentru ocuparea funcţiei de
conducere din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic şi cadrele didactice titulare care nu au
calitatea de expert în management educaţional, dar care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au diplomă de licenţă;
b) au titlul de doctor sau gradul didactic I.
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi director la
casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, de inspector şcolar general adjunct şi
de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, este alcătuită din 5 membri,
dintre care:
a) pentru funcţia de inspector şcolar general:
(i) secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii) 3 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii) un director din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu competenţe în domeniu;
b) pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic:
(i) secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii) 2 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul;
(iv) un director din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu competenţe în domeniu.
(4) În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură a învăţământului.
(5) Contestaţiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educaţiei şi cercetării, în termen
de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instanţa de judecată
competentă.
Art. 261 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv inspectoratele şcolare vacantează, în condiţiile legii,
posturile corespunzătoare funcţiilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea
acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu, cu cel puţin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2) Funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă, prin concurs, de cadre didactice din
cadrul corpului naţional de experţi.
(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se pot înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de
control din inspectoratele şcolare şi cadrele didactice titulare care nu au calitatea de expert în management educaţional,
dar care au diplomă de licenţă şi gradul didactic I sau II.
(3) Funcţiile de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării se ocupă prin concurs.
(4) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control constă în:
a) curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;
b) inspecţie specială la clasă;
c) probă practică, constând din asistenţă la ore, analiză de lecţii şi întocmirea procesului-verbal de inspecţie;
d) interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională;
e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
(5) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată
din: inspectorul şcolar general - în calitate de preşedinte; un reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării; un
profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează.
(6) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării
este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află postul scos la concurs - în calitate de preşedinte;
directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului, stabilit
de ministrul educaţiei şi cercetării.
(7) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului au drept de acces la
documentele comisiilor de concurs.
(8) Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare,
se face de către inspectorul şcolar general, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar în funcţiile de îndrumare şi
control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. Contractul de management
poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
Art. 2611*) - Candidaţii înscrişi la concursurile pentru ocuparea funcţiilor de director/director adjunct în unităţile de
învăţământ preuniversitar, director al casei corpului didactic, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de conducere,
îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la proba scrisă pentru a
promova la proba de interviu. Punctajul obţinut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7 (şapte).
_____________
*) Art. 2611 a fost introdus prin O.U.G. nr. 41/2021 de la data de 31 mai 2021.

Secţiunea a 6-a
Norma didactică

Art. 262*) - (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore,
respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii,
conform planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/ examene naţionale şi/sau pentru obţinerea
performanţei educaţionale, precum şi de învăţare remedială;
b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, de dezvoltare a curriculumului la decizia şcolii, în acord cu nevoile
elevilor;
c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot
parcursul vieţii;
d) activităţi de dirigenţie;
e) activităţi specifice scrierii, derulării şi evaluării proiectelor educaţionale.
(2) Activităţile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării şi aptitudinilor persoanei care
ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa individuală a postului. Aceasta se aprobă în consiliul de
administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.
(3) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a
elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea
performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru
fiecare grupă cu program normal, constituită în educaţia timpurie;
b) un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru
fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase
separate;
c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul secundar şi terţiar non-universitar, pentru profesorii din
unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile cu activităţi extraşcolare
şi din centrele sau cabinetele de asistenţă psihopedagogică;
d) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori;
e) pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători şi profesori la
predare - 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor şi profesor
pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână;
f) un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice
interşcolare, pentru personalul didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul special
preşcolar, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie,
educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, conform metodologiei elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării;
g) un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare.
(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (3) lit. c) - e) pentru personalul didactic de
predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi cu gradul didactic I se poate reduce cu
două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului. Personalul didactic care desfăşoară activitate de mentorat
beneficiază de reducerea cu 2 - 4 ore/săptămână a normei didactice de predare-învăţare-evaluare, în funcţie de numărul
de profesori stagiari coordonaţi; pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfăşoară activitate de mentorat,
orele de mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora.
(41) Pentru pregătirea remedială sau pentru pregătirea de performanţă se pot aloca în normă 2 - 3 ore.
(5) Norma didactică se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului şcolii.
(6) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea
dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme, doar după efectuarea normei complete,
prevăzute la alin. (3) lit. c), d) şi e).
(7) Norma didactică a consilierului şcolar corespunde unui post de consilier şcolar în cabinetul de asistenţă
psihopedagogică, respectiv în cabinetul interşcolar de asistenţă psihopedagogică şi se stabileşte prin raportare la un
număr de 500 de elevi, 500 de elevi şi preşcolari sau de 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt
stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
_____________
*) Pentru aplicarea şi interpretarea art. 262 alin. (1) lit. a), alin. (3) lit. b) a se vedea Decizia HP nr. 32/2016

Art. 263*) - (1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de
învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe
certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de
predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
(2) În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea
performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială, fără a depăşi o jumătate de normă de predare-învăţare-
evaluare, cu menţinerea drepturilor salariale.
(3) În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta se poate
completa cu activităţile prevăzute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4) Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru
învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin
diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de
profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care
profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii
sau prin certificatul de competenţă.
(5) Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru
învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de
competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de
profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora.
(6) Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt remuneraţi,
prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învăţământ de la clasele cu predare
în limba română.
(61) Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale predau
disciplinele Comunicare în limba română, precum şi Limba şi literatura română pe tot parcursul ciclului primar.
(7) În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu
studii superioare de specialitate.
(71) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 87/2018 din anul şcolar 2018 - 2019 (a se vedea art. III din O.U.G. nr. 87/2018)
Începând cu data de 28 septembrie 2018, contractele individuale de muncă, actele adiţionale la acestea, precum
şi orice alte efecte juridice generate de aplicarea prevederilor alin. (71) încetează de drept (a se vedea art. II din O.U.G.
nr. 87/2018).

(8) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de educaţie
corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în
limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3).
(9) Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate constitui conform
prevederilor alin. (1) şi art. 262 alin. (3), aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările
de bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugarea de ore conform
prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învăţământul gimnazial din mediul rural norma didactică se poate constitui din
1/2 din ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin.
(2) ori prin adăugare de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).
(10) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat total sau parţial de norma didactică,
pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale
reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale
reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii
sistemului de învăţământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Prin acelaşi ordin
se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma didactică.
(101) Personalul degrevat potrivit alin. (10) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este încadrat, precum
şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată, după caz.
(11) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu
funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a
postului.
_____________
*) Pentru aplicarea şi interpretarea art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) a se vedea Decizia HP nr. 32/2016

Secţiunea a 7-a
Distincţii

Art. 264 - (1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin
concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi
reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit, cu
consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăţământ.
Art. 265 - (1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi
decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: Ordinul
Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se
acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(3) În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei şi cercetării este autorizat să acorde personalului
didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a) adresă de mulţumire publică;
b) diplomă "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a;
c) diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în
învăţământ.
(4) Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10%
din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de
20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5) Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei şi cercetării, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al
municipiului Bucureşti.
(6) Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Secţiunea a 8-a
Drepturi şi obligaţii

Art. 266 - Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare,
din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă.
Art. 267 - (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de
62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal,
persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de
administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar
pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
(3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor.
Art. 268 - (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de
contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ.
(2) Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice retribuite în
regim de plată cu ora.
(3) În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii compensatorii,
conform legii.
Art. 269 - Personalul de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, precum şi personalul de
conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar şi din unităţile conexe beneficiază de concediu de odihnă conform
Codului muncii.
Art. 270 - Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei
şi Cercetării împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
Art. 271 - Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
a) conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ, prin
metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului, în scopul realizării obligaţiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.

Secţiunea a 9-a
Dreptul la securitate al personalului didactic

Art. 272 - (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio autoritate
şcolară sau publică.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării
activităţii didactice intervenţia autorităţilor şcolare şi/sau publice în situaţiile în care sănătatea fizică sau psihică a
elevilor ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, respectiv în
timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de urgenţă.
(3) Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
(4) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte persoane este
permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5) Înregistrarea prin orice procedee a activităţilor desfăşurate în spaţiile şcolare este permisă numai cu acordul
personalului de conducere, cu excepţia celor de la alin. (3).

Secţiunea a 10-a
Dreptul de participare la viaţa socială

Art. 273 - (1) Personalul didactic are dreptul să participe la viaţa socială şi publică, în beneficiul propriu, în interesul
învăţământului.
(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale,
naţionale şi internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni în nume
propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea profesiei de educator,
respectiv prevederile prezentei legi.
Art. 274 - (1) Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau
sponsorizări, de acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice
organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unităţii de învăţământ propuneri de valorificare a rezultatelor acţiunii
pentru care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275 - (1) Cadrele didactice au obligaţia morală să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor
profesionale.
(2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obligaţia
de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului.
(3) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obligaţia
de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.
Art. 276 - Personalului didactic din unităţile de învăţământ conexe, care nu dispune de locuinţă în localitatea unde
are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277 - (1) Copiii personalului didactic şi didactic auxiliar aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de
înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi
internate.
(2) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi copiii personalului didactic şi didactic auxiliar pensionat din sistemul de
învăţământ, precum şi copiii orfani de unul sau ambii părinţi ce au activat în sistemul de învăţământ.
Art. 278 - Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de o compensaţie de la bugetul
asigurărilor sociale de stat de 50% din valoarea cazării, mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi tratament.
Art. 279 - Personalul didactic titular care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze/să continue studiile are
dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în
aceste situaţii sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se face dovada activităţii
respective.

Secţiunea a 11-a
Răspunderea disciplinară şi patrimonială

Art. 280 - (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de
control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin şi a fişei anuale a
postului ocupat potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care
dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.
(2) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor,
sunt:
a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control,
cu până la 15%, pe o perioadă de 1 - 6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii
didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(3) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin
înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a) la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ pentru faptele săvârşite de personalul angajat în legătură cu
atribuţiile din fişa postului;
b) la secretariatul inspectoratului şcolar pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de
învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al inspectoratului şcolar, precum şi pentru fapte
săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabililor numiţi de inspectoratul şcolar;
c) la registratura Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din
inspectoratele şcolare şi personalul de îndrumare, de control şi de execuţie din cadrul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării.
(31) Instituţia abilitată să soluţioneze sesizarea va face o cercetare prealabilă, al cărei rezultat se va discuta/analiza în
consiliul de administraţie al instituţiei în cauză, care va decide, dacă este cazul, începerea cercetării efective pentru
abaterile prezumate săvârşite, aprobând în aceeaşi şedinţă de lucru comisia care va efectua această cercetare.
(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ, personalul
de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar, personalul contractual, personalul de îndrumare şi
de control şi personalul de conducere din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de conducere, de îndrumare şi
de control din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum
urmează:
a) pentru personalul unităţii/instituţiei de învăţământ, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă
organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au
funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi pentru personalul de
îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care un reprezentant al
salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi
un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
c) pentru personalul contractual din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care un
reprezentant al salariaţilor. Din comisie face parte şi un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului
şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
d) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, comisii formate din 3
- 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un
reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
e) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3
- 5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a
săvârşit abaterea;
f) pentru membrii comisiilor/consiliilor numiţi de inspectoratul şcolar, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care
un reprezentant al salariaţilor, un inspector şcolar şi 1 - 2 directori de unităţi/instituţii de învăţământ, iar ceilalţi au
funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.
(5) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei abilitate în
soluţionarea sesizării, după respectarea prevederilor alin. (3), după aprobarea lor de către:
a) consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii/instituţiei de
învăţământ;
b) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pentru funcţiile de conducere din unităţile/instituţiile de
învăţământ, pentru personalul de îndrumare şi control şi pentru personalul contractual din inspectoratele şcolare,
precum şi pentru membrii comisiilor/consiliilor numiţi de către inspectoratul şcolar;
c) ministrul educaţiei naţionale, pentru funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti.
(6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost
săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi
verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în
scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică
finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în
apărare.
(7) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia,
consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, fiindu-i
adusă la cunoştinţă persoanei de către conducătorul instituţiei după aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia,
respectiv de către ministru, în funcţie de instituţia care a numit comisia de cercetare disciplinară prin decizie/ordin.
Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
(8) Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la
comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere din
unităţile/instituţiile de învăţământ, personalul de conducere, de îndrumare şi de control şi contractual din inspectoratele
şcolare, membrii comisiilor/consiliilor numiţi de către inspectoratul şcolar şi personalul de conducere, de îndrumare şi
control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta decizia, în termen de 15
zile de la comunicare, la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(9) Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe
lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei şi Cercetării se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(10) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
Art. 281 - (1) Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face
de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate
de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ
preuniversitar.
(2) Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de
către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar
general.
(3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sancţionare
se face de ministrul educaţiei şi cercetării şi se comunică prin ordin.
(4) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, propunerea de sancţionare se
face, după caz, de ministrul educaţiei şi cercetării, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în
cauză şi se comunică prin ordin.
Art. 282 - Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această
comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ,
inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei şi cercetării.
Art. 283 - Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Decizia
de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unităţii sau a
instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

Secţiunea a 12-a
Pensionarea

Art. 284 - (1) Personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi
pensii care reglementează sistemul public de pensii.
(11) În termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de
cotizare pentru pensionare, personalul didactic poate opta pentru continuarea executării contractului individual de
muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi, respectiv vârsta de 65 de ani.
Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.
(12) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (11) se face în scris, prin cerere adresată consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ şi depusă la secretariatul acesteia.
(13) Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la
împlinirea vârstei de 65 de ani în condiţiile alin. (11) beneficiază de toate drepturile personalului didactic.
(14) Personalului didactic care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei
de 65 de ani în condiţiile alin. (11) i se aplică, în mod corespunzător prevederile alin. (6) - (8).
(2) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă,
anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după
caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.
(21) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (2), contractul individual de
muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare.
(3) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control se poate
face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al
inspectoratului şcolar.
(4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei
standard de pensionare.
(5) Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele de odihnă şi
la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(6) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de
doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani
peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei
şi cercetării.
(7) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de
pensionare se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din desfăşurarea activităţii didactice avute
anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia
suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
(8) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar menţinut ca titular în funcţia didactică până
la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, în condiţiile alin.
(6) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (7), poate fi numit prin detaşare în interesul
învăţământului în funcţii vacante de conducere sau de îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii.

Cap. II
Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior
Secţiunea 1
Norma universitară

Art. 285 - (1) În instituţiile de învăţământ superior funcţiile didactice sunt:


a) asistent universitar;
b) lector universitar/şef de lucrări;
c) conferenţiar universitar;
d) profesor universitar.
(2) În instituţiile de învăţământ superior funcţiile de cercetare sunt:
a) asistent cercetare;
b) cercetător ştiinţific;
c) cercetător ştiinţific gradul III;
d) cercetător ştiinţific gradul II;
e) cercetător ştiinţific gradul I.
(3) Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:
a) cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;
b) cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;
c) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;
d) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.
(4) În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute la alin. (1).
(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în anul universitar 2012 - 2013, în învăţământul superior poate funcţiona
personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute la alin. (1).
(42) În învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională pot funcţiona
instructori asociaţi pentru categoriile prevăzute la art. 177 alin. (7), în condiţiile stabilite prin ordine şi instrucţiuni
proprii.
(5) În raport cu necesităţile beneficiarilor şi cele academice proprii, senatul universitar aprobă, pe o durată
determinată, invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare, instructori
militari, instructori de informaţii, instructori de ordine publică şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu,
din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad
didactic universitar recunoscut în ţară, senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător
performanţei, în conformitate cu standardele naţionale.
(6) Acolo unde este cazul, obţinerea permisului de muncă este sarcina instituţiei de învăţământ superior angajatoare.
(7) În departamente, în şcoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproducţie sau în alte
unităţi pot funcţiona pe posturi distincte şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenţi din
toate cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii.
Art. 286 - (1) Statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme
universitare, înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2015 - 2016, în statele de funcţii ale personalului
didactic şi de cercetare se pot efectua modificări cu privire la normele universitare ale persoanelor pentru care s-au dat
aprobări conform art. 362 alin. (8).
(2) Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:
a) planurile de învăţământ;
b) formaţiunile de studiu;
c) normele universitare.
(3) În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante,
specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale
repartizate pe activităţi de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a
studenţilor şi a studenţilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi activităţi echivalente acestora, la
disciplinele din planul de învăţământ.
(4) Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor
acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultăţii. La departamentele cu
discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea
instituţiei de învăţământ superior.
(5) Statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de consiliul facultăţii sau, după caz, de
consiliul şcolii doctorale şi se aprobă de senatul universitar.
(6) Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în
funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al departamentului sau al şcolii
doctorale.
(7) Nomenclatorul general de funcţii didactice şi de cercetare auxiliare din învăţământul superior, precum şi nivelul
studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcţii se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
(8) Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate
sau de şcoala doctorală, potrivit legii.
(9) Atribuţiile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului, avizată, după
caz, de decan, de directorul departamentului sau de conducătorul şcolii doctorale şi aprobată de rector, constituind
anexă la contractul individual de muncă.
Art. 287 - (1) Norma universitară cuprinde:
a) norma didactică;
b) norma de cercetare.
(2) Norma didactică poate cuprinde:
a) activităţi de predare;
b) activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de an;
c) îndrumarea elaborării lucrărilor de licenţă;
d) îndrumarea elaborării disertaţiilor de master;
e) îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;
f) alte activităţi didactice, practice şi de cercetare ştiinţifică înscrise în planurile de învăţământ;
g) conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
h) activităţi de evaluare;
i) tutorat, consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a studenţilor în cadrul sistemului de credite
transferabile;
j) participarea la consilii şi în comisii în interesul învăţământului;
j1) activităţi de elaborare a materialelor didactice;
k) alte activităţi profesionale în domeniul ştiinţific de competenţă.
(3) Norma didactică săptămânală în învăţământul superior se cuantifică în ore convenţionale.
(4) Norma didactică se stabileşte conform planului de învăţământ şi se calculează ca normă medie săptămânală,
indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se stabileşte prin
împărţirea numărului de ore convenţionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de
învăţământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminar din întregul an universitar.
(5) Ora convenţională este ora didactică de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) din învăţământul universitar de
licenţă.
(6) În învăţământul universitar de licenţă, ora de activităţi de predare reprezintă două ore convenţionale.
(7) În învăţământul universitar de master şi în învăţământul universitar de doctorat, ora de activităţi de predare
reprezintă 2,5 ore convenţionale, iar ora de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5 ore convenţionale.
(8) În cazul predării integrale în limbi de circulaţie internaţională, la ciclurile de licenţă, master şi doctorat,
activităţile de predare, seminar sau alte activităţi pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac
excepţie de la această prevedere orele de predare a limbii respective.
(9) Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. c) - k), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore convenţionale,
printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în funcţie de programul de studii, de profil şi de specializare,
astfel încât unei ore fizice de activităţi să îi corespundă minimum 0,5 ore convenţionale.
(10) Norma didactică săptămânală minimă pentru activităţile prevăzute la alin. (2) lit. a) - f) se stabileşte după cum
urmează:
a) profesor universitar: 7 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
b) conferenţiar universitar: 8 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
c) lector universitar/şef de lucrări: 10 ore convenţionale, dintre care cel puţin două ore convenţionale de activităţi de
predare;
d) asistent universitar: 11 ore convenţionale, cuprinzând activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi f).
(101) În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, norma
didactică săptămânală pentru instructorii militari, instructorii de informaţii şi instructorii de ordine publică se stabileşte
prin instrucţiuni proprii.
(11) Prin excepţie, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10) lit. a) - c) care, datorită specificului
disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se majorează cu două ore convenţionale.
(12) Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână.
(13) Norma didactică prevăzută la alin. (10) şi (11) reprezintă limita minimă privind normarea activităţii didactice.
Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma didactică săptămânală minimă,
cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12).
(14) Norma didactică a personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică sau echivalente
acestora este superioară celei minime, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12), conform deciziei consiliului
facultăţii, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului şcolii doctorale.
(15) Prin excepţie, în situaţia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (10) şi (11), diferenţele până
la norma didactică minimă se completează cu activităţi de cercetare ştiinţifică, cu acordul consiliului facultăţii, la
propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul consiliului şcolii doctorale. Diminuarea normei didactice
este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore convenţionale. Cadrul didactic
îşi menţine calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs.
(16) Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (10) - (15)
pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiinţifică, menţinându-şi calitatea de titular
în funcţia didactică obţinută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligaţiile personalului de cercetare
din învăţământul superior.
(17) În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabileşte, diferenţiat, norma universitară efectivă,
în funcţie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenţilor şi de
dimensiunea formaţiunilor de studiu.
(18) În departamente, şcoli doctorale, unităţi sau centre de cercetare şi microproducţie poate funcţiona pe posturi
distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.
(19) Personalul de cercetare din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice, stabilite în fişa individuală a
postului de către conducerea departamentului sau a şcolii doctorale.
(20) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice stabilite în fişa
individuală a postului. În instituţiile de învăţământ superior de stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic
cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
(21) Personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de îndrumare şi
control în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%,
cu aprobarea senatului universitar.
(22) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor
activităţilor prevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână.
Art. 288 - (1) Activităţile didactice care excedează o normă didactică prevăzută la art. 287 sunt remunerate în regim
de cumul sau plată cu ora.
(2) Activităţile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant,
conform legii şi prevederilor Cartei universitare.
(3) Susţinerea de către personalul titular de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de învăţământ superior
sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar.
(4) Activităţile de cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare şi prevederilor
contractuale. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă, cât şi cuantumurile.
(5) Profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de
cercetare şi au funcţionat în aceeaşi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceştia
beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi îşi păstrează calitatea de titular, dar sunt
scutiţi de efectuarea activităţilor din fişa postului.
(6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituţiile publice ale statului sau desfăşoară activităţi specifice
funcţiei publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activităţi didactice aferente unei
norme didactice.
Art. 289 - (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 92/2012
(3) Senatul universitar din universităţile de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă
profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după
pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform
Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit,
pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice
pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.
(4) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 92/2012
(5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile
alin. (3) şi (4).
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele
cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare, cu toate drepturile şi obligaţiile ce
decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de
senatul universitar.
(7) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menţinerea
drepturilor şi obligaţiilor care decurg din activitatea didactică desfăşurată avute anterior pensionării, cu aprobarea
senatului universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
Art. 290 - (1) Studenţii-doctoranzi sunt încadraţi de către IOSUD sau o instituţie membră a unei IOSUD ca asistenţi
de cercetare ori asistenţi universitari pe perioadă determinată, norma didactică fiind redusă corespunzător limitei
prevăzute la art. 164 alin. (3), prin excepţie de la prevederile art. 287. Atribuţiile lor sunt stabilite de senatul universitar.
(2) Studenţii-doctoranzi beneficiază de toate drepturile asistenţilor de cercetare sau asistenţilor universitari, inclusiv
de vechimea în muncă.
Art. 291 - (1) Personalul din învăţământul superior este format din personal didactic şi personal nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din personal didactic de predare/cercetare şi personal didactic auxiliar/cercetare
din universităţi, biblioteci universitare şi biblioteci centrale universitare. În învăţământul superior militar, de informaţii,
de ordine publică şi de securitate naţională, personalul didactic de predare include şi instructorii militari, instructorii de
informaţii, precum şi instructorii de ordine publică.
(3) Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine, în mod legal,
unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei instituţii de învăţământ
superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
(4) În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate fi: titular
sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic
poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.
(5) Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o universitate,
obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum şi personalul didactic menţinut conform prevederilor art.
289 alin. (6), în condiţiile legii. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de
post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi
de cercetare asociat.
(6) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o singură instituţie
de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare ştiinţifică în mai multe
instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în
celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat.
(7) Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din universităţi şi personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legii nr.
319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(8) În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de
salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 292 - Formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare, cu respectarea
standardelor de calitate, în concordanţă cu programul şi ciclul de studii, propuse de ARACIS şi aprobate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.

Secţiunea a 2-a
Ocuparea funcţiilor didactice şi a posturilor didactice

Art. 293 - Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea personalului
didactic şi de cercetare sunt de competenţa universităţilor, în baza legislaţiei în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi a Cartei universitare.
Art. 2931*) - Nu pot ocupa o funcţie didactică persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra
persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care
înlătură consecinţele condamnării.
______________
*) Art. 2931 a fost introdus prin L. nr. 184/2020 de la data de 23 august 2020.

Art. 294 - (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe
perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcţie didactică
sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea
titlului de doctor.
(2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăţeni români ori străini, fără nicio
discriminare, în condiţiile legii.
(3) Prin excepţie de la prevederile legislaţiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani.
(4) Prin excepţie, studenţii-doctoranzi pot fi angajaţi pe o perioadă determinată de maximum 5 ani.
(5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de
cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza
criteriilor adoptate de senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale
instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(51) Contractul de muncă pe perioadă determinată dintre o universitate şi un asistent universitar, încheiat în baza unui
concurs, la care au fost îndeplinite standardele de ocupare specifice funcţiei prevăzute de art. 301 alin. (1), se
transformă în contract de muncă pe perioadă nedeterminată, conferind calitatea de titular.
(6) Angajarea pentru participarea la un proiect de cercetare, câştigat în urma unei competiţii naţionale şi/sau
internaţionale, se poate face pe perioadă determinată, fără parcurgerea altor formalităţi prealabile, prin încheierea unui
contract individual de muncă pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului.
Art. 2941*) - (1) Personalul didactic titular prevăzut la art. 291 alin. (5) are dreptul de a promova în cariera didactică,
pe bază de examen, într-una dintre funcţiile didactice prevăzute de art. 285 alin. (1) lit. b) - d), în limita posturilor
didactice vacante aprobate, anual, de către senatul universităţii, în acest scop.
(2) Consiliul de administraţie al universităţii aprobă cererile privind înscrierea la examen în vederea promovării în
cariera didactică.
(3) Cererile de înscriere la examenul de promovare în cariera didactică cuprind precizarea funcţiei didactice şi a
postului pentru care se depune candidatura.
(4) La examenul pentru promovarea în carieră didactică pot participa cadrele didactice titulare care au avut
calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani, nu au fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc standardele de
ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, prevăzute la art. 301 alin. (3), (4) sau (5), după caz.
(5) Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării în
cariera didactică persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul
candidaţilor.
(6) Rezultatele examenelor de promovare în cariera didactică sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe
post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului.
(7) Metodologia-cadru privind organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare în cariera didactică se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(8) Universităţile au obligaţia să respecte metodologia prevăzută la alin. (7) şi să publice posturile vacante pentru
promovare în cariera didactică cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat administrat de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(9) Prevederile art. 298 şi 299 sunt incidente şi în ceea ce priveşte organizarea, desfăşurarea şi ocuparea posturilor
didactice prin examene de promovare în cariera didactică.
(10) Prevederile art. 287 alin. (15) şi (16) se aplică şi cadrelor didactice titulare care au promovat prin examen în
cariera didactică.
_____________
*) Art. 2941 a fost introdus prin O.G. nr. 9/2018 de la data de 31 august 2018.

Art. 295 - (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea CNATDCU.
(2) Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcţie didactică, cerinţele minime pentru prezentarea la concurs,
cu referire la standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a), modul de organizare şi de desfăşurare a
concursului, de soluţionare a contestaţiilor, conflictele de interese şi incompatibilităţile, în vederea asigurării calităţii, a
respectării eticii universitare şi a legislaţiei în vigoare.
(3) Universităţile au obligaţia să respecte această metodologie şi să publice toate posturile scoase la concurs, însoţite
de programa aferentă concursului, cu cel puţin două luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se
face cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soţi, afini şi rude până la
gradul al III-lea inclusiv a funcţiilor prin care unul sau una se află faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de
conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională directă la orice nivel în aceeaşi universitate.
(5) Încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) duce la invalidarea concursului şi la penalizarea celor vinovaţi pe baza
metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
Art. 296 - (1) Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul
didactic titular al instituţiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
(2) Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu din ţară sau din străinătate,
în calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizează de către consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul de
administraţie.
(3) Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua învăţământului superior se obţin potrivit reglementărilor
legale în vigoare.
Art. 297 - (1) În baza metodologiei-cadru prevăzute la art. 295 alin. (1) şi a legislaţiei în vigoare, universităţile îşi
stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, care este
aprobată de către senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime şi nu poate discrimina
persoanele din afara instituţiei sau ţării faţă de persoanele din instituţie ori din ţară.
(2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi
a semestrului următor concursului.
Art. 298 - (1) Directorii departamentelor, decanii facultăţilor şi rectorul răspund în faţa senatului universitar pentru
buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică
universitară şi a legislaţiei în vigoare.
(2) În condiţiile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancţiuni specificate în metodologia
proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.
Art. 299 - (1) Universităţile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare.
(2) În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate aplica sancţiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de
Consiliul de Etică şi Management Universitar.
(3) În cazul în care instanţele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru
ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi, concursul se anulează şi se reia.
Art. 300 - (1) Abilitarea constă în:
a) redactarea unei teze de abilitare;
b) susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de specialitate numite de CNATDCU şi formată din cel
puţin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate;
c) admiterea tezei de abilitare în urma susţinerii publice;
d) obţinerea atestatului de abilitare.
(2) Teza de abilitare relevă capacităţile şi performanţele didactice şi de cercetare. Teza prezintă în mod documentat
realizările profesionale obţinute ulterior conferirii titlului de doctor în ştiinţă, care probează originalitatea şi relevanţa
contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale şi care anticipează o dezvoltare independentă a viitoarei cariere de
cercetare şi/sau universitare.
(3) Pot susţine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în ştiinţă şi care îndeplinesc
standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4) Cererea pentru susţinerea examenului de abilitare este adresată IOSUD.
(41) Dosarul cu documentele originale aferente şi teza de abilitare, în format tipărit şi electronic, se înaintează
CNATDCU pentru validare.
(5) Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU şi este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei
şi cercetării.
Art. 301 - (1) Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar sunt necesare obţinerea statutului de student-
doctorand sau deţinerea diplomei de doctor, precum şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,
specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(2) O persoană care nu a obţinut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcţia de asistent universitar într-o anumită
instituţie de învăţământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul
de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.
(3) Condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele:
a) deţinerea diplomei de doctor;
b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(31) În cazul specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu, invitaţi în calitate de cadre
didactice asociate, nu sunt aplicabile prevederile alin. (3) lit. a).
(4) Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de conferenţiar universitar sunt următoarele:
a) deţinerea diplomei de doctor;
b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar, standarde aprobate
conform art. 219 alin. (1) lit. a);
c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(5) Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt următoarele:
a) deţinerea diplomei de doctor;
b) deţinerea calităţii de conducător de doctorat;
c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, standarde aprobate conform
art. 219 alin. (1) lit. a);
d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(6) În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţia de asistent de
cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenţi-doctoranzi sau care deţin diploma de doctor.
(7) În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţiile de cercetare de
cercetător ştiinţific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care deţin diploma de doctor.
(8) În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie
să aibă cel puţin titlul de medic rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua
Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.
(9) În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări şi de
conferenţiar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist, iar candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de profesor
universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în
reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.

Secţiunea a 3-a
Evaluarea calităţii cadrelor didactice

Art. 302 - (1) Datele şi informaţiile privind situaţia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui
tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. Accesul la fişa personală de serviciu este permis
numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului instituţiei de învăţământ superior.
(2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau şcoală doctorală, în statul de funcţii.
Statul de funcţii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului
didactic şi de cercetare.
Art. 303 - (1) Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de
cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în
conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către senatul universitar.
(2) Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informaţii
publice.
(3) Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în funcţie de rezultatele şi performanţele acestuia,
conform legii.
(4) Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea de către angajat a unor standarde
minimale ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare, aprobate de către senatul universitar, şi clauze privind
sancţionarea angajatului în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minimale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 4-a
Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic
Art. 304 - (1) Personalul din învăţământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară, din
Codul de etică universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legislaţia în vigoare.
(2) Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaţiei ştiinţifice,
culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia
specifică în vigoare.
(3) Membrilor comunităţii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber
opinii academice în spaţiul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de creaţie, în conformitate cu criteriile
de calitate academică.
(4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candida
la obţinerea de granturi naţionale şi internaţionale, fără restricţii ale libertăţii academice.
(5) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi
culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile
legii.
(6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau
îndeplinind funcţii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curţii
Constituţionale, al Avocatului Poporului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului sau în Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului
didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot
cumula aceste funcţii cu activitatea didactică şi de cercetare.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, care îndeplinesc
funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi
cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de cultură, de
tineret şi de sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului
didactic, precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ numite ca personal de conducere sau în
funcţii de specialitate specifice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, comisiilor şi agenţiilor din subordinea
Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului sau Guvernului.
(8) De prevederile alin. (6) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează
în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din
învăţământ.
(9) Personalului didactic titular pe un post didactic din învăţământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,
activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale,
interuniversitare sau interinstituţionale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic pentru perioada
respectivă.
(10) Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ, care din proprie iniţiativă solicită să se
specializeze sau să participe la cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata
totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa
conducerii instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a consiliului de administraţie, dacă se face dovada activităţii
respective.
(11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de
un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior, cu rezervarea catedrei pe perioada
respectivă.
(12) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învăţământ.
(13) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:
a) concediul anual cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare; în
cazuri bine justificate, conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând
a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de
ramură a învăţământului;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul
universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
(14) Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral sau parţial, din surse proprii, transportul şi cazarea
cadrelor didactice care domiciliază în alte localităţi.
(15) Personalul din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice, în policlinici şi
unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii.
(16) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru
creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform
prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali.
(17) Personalul din învăţământul superior poate beneficia, în condiţiile legii, de drepturile conferite personalului din
învăţământul preuniversitar prin art. 264 alin. (1), art. 268 alin. (1), art. 274 alin. (1), art. 276, art. 277 şi art. 278, pe
baza aprobării senatului universitar.
(18) Universităţile pot acorda din venituri proprii ajutoare pentru salariaţi.
Art. 305 - Cadrele didactice şi studenţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu ordinea
publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi
profesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor lor. Protecţia este solicitată
de persoana autorizată conform Cartei universitare.

Secţiunea a 5-a
Etica universitară

Art. 306 - (1) La nivelul fiecărei universităţi funcţionează comisia de etică universitară.
(2) Structura şi componenţa comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administraţie, avizată de
senatul universitar şi aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală.
Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcţiile: rector, prorector,
decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare,
microproducţie.
(3) Comisia de etică universitară are următoarele atribuţii:
a) analizează şi soluţionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform
Codului de etică şi deontologie universitară;
b) realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare, care
se prezintă rectorului, senatului universitar şi constituie un document public;
c) contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară, care se propune senatului universitar pentru
adoptare şi includere în Carta universitară;
d) atribuţiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
e) alte atribuţii prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii.
Art. 307 - Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universităţii. Răspunderea
juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de etică universitară revine universităţii.
Art. 308 - (1) Orice persoană, din universitate sau din afara universităţii, poate sesiza Comisiei de etică universitară
abateri săvârşite de membri ai comunităţii universitare.
(2) Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării.
Art. 309 - În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică şi
deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia răspunde
autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării şi îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după
încheierea acestora.
Art. 310 - Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară:
a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;
b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.

Secţiunea a 6-a
Distincţii

Art. 311 - (1) Personalul didactic din învăţământul superior beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs.
Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi
reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:
a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar;
b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de
conducere şi de cercetare din învăţământul superior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu
activitate deosebită în educaţie şi formare profesională.

Secţiunea a 7-a
Sancţiuni disciplinare

Art. 312 - (1) Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce
îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează
interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară,
fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii academice.
(2) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii
didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de
master sau de licenţă;
d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 313 - (1) În instituţiile de învăţământ superior, propunerea de sancţionare disciplinară se face de către şeful de
departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, de către decan ori rector sau de cel puţin 2/3 din
numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului universitar, după caz. Aceştia
acţionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct.
(2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. a) şi b) se stabilesc de către consiliile facultăţilor.
Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c) - e) se stabilesc de către senatele universitare.
(3) Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sancţiunile disciplinare.
(4) În învăţământul superior, sancţiunile se comunică, în scris, personalului didactic şi de cercetare, precum şi
personalului didactic şi de cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane al instituţiei.
Art. 314 - (1) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în
cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare.
(2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul
administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3 - 5 membri, cadre didactice care au funcţia didactică cel
puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaţiei sindicale.
(3) Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de:
a) rector, cu aprobarea senatului universitar;
b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru personalul de conducere al instituţiilor de învăţământ superior şi pentru
rezolvarea contestaţiilor privind deciziile senatelor universitare.
Art. 315 - Răspunderea patrimonială a personalului didactic, de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit
legislaţiei muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit legislaţiei muncii.
Art. 316 - În cazul în care cel sancţionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la
aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea care a aplicat sancţiunea disciplinară
poate dispune ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al
celui în cauză.
Art. 317 - (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce
poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de
învăţământ.
(2) Dreptul persoanei sancţionate disciplinar de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.

Secţiunea a 8-a
Sancţiuni referitoare la încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetare

Art. 318 - Sancţiunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului didactic şi de cercetare
auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită
în cercetarea ştiinţifică sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii
didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de
master sau de licenţă;
d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 319 - Sancţiunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenţilor şi studenţilor-doctoranzi
pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) exmatricularea;
c) alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară.
Art. 320 - În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie profesională, comisia de etică
universitară stabileşte, conform Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe dintre sancţiunile
prevăzute la art. 318 sau 319.
Art. 321 - În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, comisia de etică universitară stabileşte,
conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Codului de etică şi deontologie profesională al
personalului de cercetare-dezvoltare şi Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe din sancţiunile
prevăzute la art. 318 sau 319 ori prevăzute de lege.
Art. 322 - Sancţiunile stabilite de comisia de etică şi deontologie universitară sunt puse în aplicare de către decan sau
rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sancţiunilor.
Art. 323 - (1) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării analizează
cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin
autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia ori nevinovăţia persoanei sau persoanelor în cauză; în
cazurile hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.
(2) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării păstrează confidenţială
identitatea persoanei care a făcut sesizarea.
(3) Hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării sunt avizate
de direcţia juridică din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului
Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării revine Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Art. 324 - Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice
şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită;
c) şi d) *** Abrogate prin O.U.G. nr. 4/2016
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-
dezvoltării.
Art. 325 - Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că
au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, stabilite conform legii.
Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu universitatea
încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită
în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Naţional de Etică a
Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, conform legii.
Art. 326 - Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi
Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, de Consiliul Naţional pentru Atestarea
Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităţilor contractante care asigură finanţarea
din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituţiilor de învăţământ superior sau ai unităţilor
de cercetare-dezvoltare.

Secţiunea a 9-a
Salarizarea personalului didactic şi de cercetare
Art. 327 - Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legislaţiei în vigoare şi hotărârilor
senatului universitar.

Titlul V
Învăţarea pe tot parcursul vieţii

Cap. I
Dispoziţii generale

Art. 328 - (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii în România.
(2) Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieţii
în contexte formale, nonformale şi informale, în scopul formării sau dezvoltării competenţelor dintr-o multiplă
perspectivă: personală, civică, socială ori ocupaţională.
(3) Învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde educaţia timpurie, învăţământul preuniversitar, învăţământul superior,
educaţia şi formarea profesională continuă a adulţilor.
Art. 329 - (1) Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi
dezvoltarea durabilă a societăţii.
(2) Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a competenţelor
specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.
Art. 330 - (1) Învăţarea pe tot parcursul vieţii se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
(2) Învăţarea în context formal reprezintă o învăţare organizată şi structurată, care se realizează într-un cadru
instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învăţare are asociate obiective,
durate şi resurse, depinde de voinţa celui care învaţă şi se finalizează cu certificarea instituţionalizată a cunoştinţelor şi
competenţelor dobândite.
(3) Învăţarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor activităţi planificate,
cu obiective de învăţare, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. Acest tip de învăţare
depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor
dobândite.
(4) Învăţarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităţi zilnice legate de muncă, mediul familial,
timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru
învăţare. Acest tip de învăţare nu este dependent de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la
certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(5) Certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale poate fi făcută de
organisme abilitate în acest sens, în condiţiile legii.
Art. 331 - (1) Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale sunt: unităţi şi instituţii
de învăţământ preuniversitar şi superior, centre de educaţie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau
autorităţilor publice locale, furnizori publici şi privaţi de educaţie şi formare profesională autorizaţi/acreditaţi în
condiţiile legii, organizaţii nonguvernamentale ori guvernamentale care oferă programe autorizate în condiţiile legii,
angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angajaţi, instituţii de formare continuă
nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român
de Informaţii sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii
naţionale, inclusiv în domeniul învăţării limbilor străine.
(2) Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte nonformale sunt instituţii şi organizaţii
prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate şi cluburi ale elevilor, la locul de muncă,
instituţii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de
cultură, precum şi asociaţii profesionale, culturale, sindicate, organizaţii nonguvernamentale.
(3) Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte informale sunt instituţiile şi organizaţiile
prevăzute la alin. (1) şi (2). Învăţarea informală este, adesea, neintenţionată şi neconştientizată şi se poate produce
atunci când copiii, tinerii şi adulţii desfăşoară activităţi în familie, la locul de muncă, în comunitate, în reţele sociale,
când se angajează în activităţi de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea.
Art. 332 - (1) Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta
lege.
(2) Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege.
(3) Organizarea şi funcţionarea formării profesionale a adulţilor sunt reglementate de legislaţia referitoare la
formarea profesională continuă a adulţilor şi ucenicia la locul de muncă.
Art. 333 - Statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională continuă pentru:
a) tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu;
b) tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio
formă de educaţie sau formare profesională;
c) absolvenţii de învăţământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale
învăţământului superior în domenii şi calificări redundante ori nerelevante pe piaţa forţei de muncă;
d) persoanele cu cerinţe educaţionale speciale;
e) tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate;
f) tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social;
g) angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural, cu calificare
redusă sau necalificaţi;
h) elevii cu risc major de eşec şcolar;
i) toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.
Art. 334 - Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza
parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor nonguvernamentale,
prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educaţie permanentă şi prin contribuţia
beneficiarilor.

Cap. II
Responsabilităţi referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii

Art. 335 - Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii prin intermediul Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Culturii,
Ministerului Sănătăţii, precum şi al Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 336 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:
a) elaborarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul educaţiei, al formării profesionale, al cercetării,
tineretului şi sportului;
b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie din România;
c) monitorizarea, evaluarea şi controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului educaţional
şi a furnizorilor de educaţie;
d) stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării;
e) elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii, a politicilor în domeniul educaţiei nonprofesionale a adulţilor şi
vârstnicilor;
f) alte atribuţii, aşa cum apar ele specificate în legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 337 - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul
vieţii:
a) elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a politicilor şi a strategiilor naţionale privind formarea
profesională a adulţilor;
b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă;
c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare,
alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ;
d) alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 338 - Ministerul Culturii are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:
a) stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură;
b) propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu structurile societăţii
civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de instituţiile şi aşezămintele de
cultură, în vederea satisfacerii necesităţilor culturale şi educative ale publicului;
c) promovarea recunoaşterii competenţelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor,
artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii;
d) alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 339 - (1) Ministerele şi autorităţile centrale pot avea responsabilităţi în domeniul educaţiei şi formării pentru
profesiile reglementate prin legi speciale.
(2) Formarea continuă a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se
reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instrucţiuni proprii emise de către conducătorii acestora.
(3) Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a
candidaţilor pentru învăţământul de formare continuă nonuniversitară a personalului militar, de informaţii, ordine
publică şi securitate naţională se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, de Ministerul Afacerilor Interne, de
Serviciul Român de Informaţii şi de alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi
securităţii naţionale, potrivit specificului şi nivelurilor de învăţământ.
Art. 340 - (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Naţional al
Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului Naţional al
Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor.
(2) Autoritatea Naţională pentru Calificări are următoarele atribuţii:
a) elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al calificărilor pe
baza corelării cu Cadrul european al calificărilor;
b) propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării elemente de politici şi de strategii naţionale, acte normative
referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane;
c) coordonează şi controlează la nivel naţional elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire
profesională;
d) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor şi al formării
profesionale a adulţilor;
e) înaintează comitetelor sectoriale, în scopul validării, standardele ocupaţionale elaborate pe baza metodologiei
aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale;
f) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în sistem nonformal şi
informal şi gestionează registrul naţional al centrelor de evaluare a competenţelor profesionale.
(3) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări se asigură din venituri
proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(4) La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din
reprezentaţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai
administraţiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor şi ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea
Naţională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naţionale şi a planurilor de acţiuni pentru dezvoltarea Cadrului
naţional al calificărilor şi a formării profesionale a adulţilor.
(5) Autoritatea Naţională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Structura,
organizarea şi funcţionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
Art. 3401*) - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare
profesională a adulţilor, gestionează registrele naţionale ale furnizorilor de formare profesională a adulţilor, precum şi
reglementarea sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor.
_____________
*) Art. 3401 a fost introdus prin O.U.G. nr. 96/2016 de la data de 15 ianuarie 2017 (a se vedea art. VIII alin. (4) din
O.U.G. nr. 96/2016).

Art. 341 - (1) Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un
set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al cărui scop este integrarea şi coordonarea
subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în
raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
(2) Implementarea Cadrului naţional al calificărilor vizează sistemul naţional de calificări obţinute în învăţământul
secundar general, în învăţământul profesional şi tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învăţământul
superior, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul
vieţii.
(3) Cadrul naţional al calificărilor permite recunoaşterea, măsurarea şi relaţionarea tuturor rezultatelor învăţării
dobândite în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale şi asigură coerenţa calificărilor şi a titlurilor
certificate. Existenţa unui cadru naţional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor, îi
ajută pe cei ce învaţă să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evoluţia profesională,
în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(4) Cadrul naţional al calificărilor contribuie la asigurarea calităţii sistemului de formare profesională.
Art. 342 - (1) Autoritatea Naţională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de competenţe profesionale,
evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi.
(2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale, a evaluatorilor de
evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Autoritatea Naţională pentru Calificări întocmeşte Registrul naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale,
evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certificaţi.
(4) Autoritatea Naţională pentru Calificări înfiinţează Centrul Naţional de Acreditare ca structură fără personalitate
juridică cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competenţelor profesionale, precum şi pentru a acredita centre de
evaluare şi organisme de evaluare. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Acreditare se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(5) Pentru realizarea autorizării şi acreditării prevăzute la alin. (4), Centrul Naţional de Acreditare foloseşte, în
condiţiile legii, evaluatori externi care elaborează rapoarte de evaluare în acest scop.
Art. 343 - (1) Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către autorităţile administraţiei publice
locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în
domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii. Funcţionarea centrelor comunitare de învăţare
permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(2) Unităţile şi instituţiile de învăţământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile locale şi alte instituţii şi
organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii
nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza
unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.
(3) Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în condiţiile legii.
Toate veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă rămân la dispoziţia acestora.
Art. 344 - (1) Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a) realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
b) elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
c) oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi prin:
(i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe
educaţionale de tip "A doua şansă" sau programe de tip "zone de educaţie prioritară" pentru tinerii şi adulţii care
au părăsit timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;
(ii) programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
(iii) programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie
profesională, perfecţionare, specializare şi iniţiere profesională;
(iv) programe de educaţie antreprenorială, financiară şi juridică;
(v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
(vi) organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă a tuturor membrilor
comunităţii;
d) oferă servicii de informare, orientare şi consiliere privind:
(i) accesul la programe de educaţie şi formare profesională;
(ii) validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
(iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;
e) oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
f) asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
g) promovează parteneriatul cu mediul economic;
h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul lingvistic, precum şi
portofoliul de educaţie permanentă;
i) gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de învăţare
permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 345 - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare şi recunoaştere a
rezultatelor învăţării se definesc după cum urmează:
a) rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte, înţelege şi este capabilă să facă la finalizarea
procesului de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
b) identificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului
specializat, devin conştienţi de competenţele pe care le deţin;
c) evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit
anumite cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
d) validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării evaluate,
dobândite de o persoană, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate de rezultate ale învăţării sau o calificare;
e) certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării
dobândite de persoana care învaţă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează printr-o
diplomă sau un certificat.
(2) Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învăţării validate şi certificate
prin acordarea de unităţi de rezultate ale învăţării sau de calificări.
(3) Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale se realizează pe
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de
Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării metodologia
de recunoaştere a rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a
acestora în credite pentru educaţie şi formare profesională.
Art. 346 - (1) Serviciile de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării pot fi oferite de instituţii de
stat sau particulare autorizate în acest sens.
(2) Diplomele şi certificatele acordate de instituţiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învăţării în contexte
nonformale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităţi de evaluare şi certificare a cunoştinţelor şi
competenţelor din sistemul formal de educaţie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau
continuării educaţiei şi formării profesionale în sistemele formale.
(3) Rezultatele învăţării în contexte nonformale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de
evaluare şi certificare a competenţelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii.
Art. 347 - (1) Programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor
învăţării în contexte nonformale şi informale vor respecta asigurarea mobilităţii ocupaţionale pe orizontală şi pe
verticală prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională.
(2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de Ministerul Culturii şi de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.
(3) Rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a
evaluării rezultatelor învăţării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în programul de formare
profesională pe care îl urmează persoana care învaţă.
Art. 348 - (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competenţelor profesionale obţinute în
alte contexte de învăţare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupaţia sau
calificarea respectivă.
(2) În funcţie de procesul de evaluare desfăşurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de
certificate cu recunoaştere naţională:
a) certificat de calificare - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate
competenţele asociate unei calificări sau unei ocupaţii, conform standardului de pregătire profesională ori standardului
ocupaţional;
b) certificat de competenţe profesionale - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru
una sau mai multe competenţe asociate unei calificări ori unei ocupaţii, conform standardului de pregătire profesională
sau standardului ocupaţional.
(3) Certificatele se eliberează însoţite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în
care se precizează unităţile de competenţă pentru care candidatul a fost declarat competent.
Art. 349 - (1) Portofoliul de educaţie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea
abilităţilor şi competenţelor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inserţia pe piaţa
muncii a fiecărui individ.
(2) Portofoliul de educaţie permanentă conţine dovezi ale rezultatelor învăţării dobândite în contexte formale,
nonformale şi informale de educaţie.
(3) Portofoliul educaţional integrează şi instrumentele europene care evidenţiază rezultatele învăţării unei persoane,
cum ar fi Europass şi Youthpass.
Art. 350 - (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieţii se referă la totalitatea serviciilor şi activităţilor
care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenţei lor să facă alegeri în sfera educaţională, de
formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera.
(2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităţi şi instituţii de învăţământ, universităţi,
instituţii de formare, servicii de ocupare a forţei de muncă şi servicii pentru tineret. Ele se pot realiza şi la locul de
muncă, în serviciile sociale şi în sectorul privat.
Art. 351 - Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor, studenţilor şi
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Art. 352 - (1) În sensul prezentei legi, consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activităţi:
a) informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine şi păstra un
anumit loc de muncă;
b) educaţia cu privire la carieră, care se realizează în instituţiile de învăţământ prin intermediul ariei curriculare
"consiliere şi orientare". Sunt oferite informaţii despre piaţa muncii, se formează abilităţi de a face alegeri privind
educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţi de a experimenta diverse roluri din viaţa comunităţii sau din
viaţa profesională, instrumente pentru planificarea carierei;
b1) instituţiile şi unităţile de învăţământ pot să angajeze parteneriate cu agenţi economici publici sau privaţi sau alte
instituţii, cu scopul de a testa şi aprofunda aspectele privind consilierea şi orientarea în carieră a elevilor şi studenţilor;
c) consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă propriul profil
educaţional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acţiuni, să îşi gestioneze cariera şi procesul de
tranziţie în diferite momente;
d) consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea, să înveţe
despre abilităţile necesare pentru a căuta şi a obţine un loc de muncă;
e) plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.
(2) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), precum şi pentru facilitarea corelării sistemului de învăţământ
cu piaţa muncii, se înfiinţează şi vor funcţiona, în toate instituţiile de învăţământ superior, centre de consiliere şi
orientare în carieră pentru elevii din anii terminali, studenţi şi absolvenţi, în cadrul cărora vor funcţiona unităţi de
analiză şi gestiune previzională a solicitărilor pieţei muncii.
(3) Metodologia privind organizarea şi funcţionarea acestor centre se aprobă prin ordin al ministrului.
Art. 353 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale colaborează în scopul
creşterii calităţii, pentru sincronizarea şi continuitatea activităţilor de consiliere şi orientare în carieră de care
beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieţi.
(2) Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente şi metodologii comune referitoare la
formarea specialiştilor în consiliere şi orientare, utilizarea instrumentelor Europass şi Youthpass, organizarea de
activităţi comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor, a părinţilor şi a publicului larg cu privire la
dimensiunea consilierii şi orientării în educaţie şi formarea profesională.
Art. 354 - Pentru asigurarea transparenţei serviciilor şi a mobilităţii persoanelor în spaţiul european, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea
României în reţelele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vieţii.
Art. 355 - (1) Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calităţii
în învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior, sistemul de asigurare a calităţii
în formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă.
(2) Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (GNAC), structură informală
care funcţionează ca punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională,
coordonează armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formarea profesională.
Art. 356 - (1) Statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul
în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data
plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul
titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
(2) Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la
Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul
legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
(3) Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din
valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont.
(4) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin
ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se
asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
(5) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând
cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria
Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că
sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(6) Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (5) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel
stabilit de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.
(7) Normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se aprobă prin hotărâre
a Guvernului.
(8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând
echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 357 - (1) Personalul care lucrează în domeniul educaţiei permanente poate ocupa următoarele funcţii: cadru
didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe, mediator, facilitator al
învăţării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin şi alte funcţii asociate activităţilor
desfăşurate în scopul educaţiei permanente.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu Ministerul Culturii şi
cu Agenţia Naţională pentru Calificări, stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de
profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educaţiei permanente, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învăţării permanente, precum: competenţe
psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învăţării, dezvoltarea competenţelor de utilizare a
tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, competenţe de facilitare a învăţării în medii virtuale, utilizarea
învăţării pe bază de proiecte şi portofolii educaţionale.
Art. 358 - (1) Guvernul înfiinţează Muzeul Naţional al Ştiinţei, în condiţiile legii.
(2) Muzeul Naţional al Ştiinţei are drept scop principal oferirea de experienţe de învăţare nonformală şi informală,
prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinţei şi tehnologiei.
(3) Metodologia de înfiinţare, organizare, funcţionare şi finanţare a Muzeului Naţional al Ştiinţei se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 359 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul
Culturii elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza şi prognoza activităţilor de învăţare pe tot
parcursul vieţii.

Titlul VI
Răspunderea juridică

Art. 360 - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă
între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către
persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către
ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu competenţe în domeniu.

Titlul VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 361 - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16
iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie
2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 10/2009
privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua
studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a) măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 -
2013;
b) evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei
legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2017 - 2018*);
_____________
*) Termenul prevăzut la lit. b) pentru desfăşurarea evaluării naţionale organizate la finalul clasei a VIII-a a fost
prorogat până la absolvirea clasei a VIII-a de către generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2020 - 2021
(a se vedea art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 79/2019).

c) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de


elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2020 - 2021*);
_____________
*) Termenul prevăzut la lit. c) pentru desfăşurarea examenului de bacalaureat a fost prorogat până la absolvirea
clasei a XII-a/a XIII-a de către generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2024 - 2025 (a se vedea art. I
pct. 2 din O.U.G. nr. 79/2019).

d) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care
începe clasa a V-a în anul şcolar 2017 - 2018*);
_____________
*) Termenul prevăzut la lit. d) pentru desfăşurarea admiterii la liceu a fost prorogat până la absolvirea clasei a VIII-a
de către generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2020 - 2021 (a se vedea art. I pct. 3 din O.U.G. nr.
79/2019).

e) măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând cu 31
decembrie 2021*);
_____________
*) Termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. e), se prorogă până la data de 31 decembrie 2022 (a se vedea art. XIII
alin. (1) din O.U.G. nr. 130/2021)

f) măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" se aplică din
anul 2012;
g) prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018;
h) *** Abrogată prin L. nr. 82/2018
(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior acreditate încetează procesul
didactic la toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate.
Continuarea procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau iniţierea procesului didactic la alte
specializări/programe de studii neautorizate ori neacreditate reprezintă o încălcare a legii, instituţia de învăţământ
superior fiind sancţionată cu intrarea în lichidare, iar vinovaţii urmând a fi sancţionaţi potrivit prevederilor legale.
(5) Studenţii şi absolvenţii care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii care şi-au încetat procesul
didactic conform alin. (4) au dreptul să îşi finalizeze studiile la specializări/programe de studii identice sau similare din
acelaşi domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele
legate de finalizarea studiilor menţionate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării, la propunerea ARACIS şi cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor sau a altor structuri asociative ale
universităţilor.
(6) În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează
metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile
tranzitorii de aplicare a acesteia.
Art. 362 - (1) Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcţia de preparator
universitar şi care obţine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept
funcţia de asistent universitar.
(2) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcţia de preparator universitar încetează de drept.
(3) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcţia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studenţi-doctoranzi sau nu au obţinut
diploma de doctor încetează de drept.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare a
prezentei legi funcţia de asistent universitar într-o instituţie de învăţământ superior nu li se aplică respectivele
prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale
respectivelor persoane, care nu au obţinut diploma de doctor, încetează de drept.
(5) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut
diploma de doctor încetează de drept.
(6) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă, în instituţii de învăţământ superior, funcţia de cercetător ştiinţific sau o funcţie de cercetare superioară şi nu
au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
(7) Termenele prevăzute la alin. (1) - (6) se prorogă până la încheierea anului universitar 2014 - 2015, respectiv 30
septembrie 2015.
(8) Prin excepţie de la termenul prevăzut la alin. (7), senatele universitare ale instituţiilor de învăţământ pot aproba,
la propunerea consiliului de administraţie, în anul universitar 2015 - 2016, continuarea raporturilor juridice de muncă,
pentru persoanele aflate sub incidenţa prevederilor alin. (1) - (6), în funcţie de gradul de îndeplinire de către acestea a
obligaţiilor aferente programelor de studii doctorale.
Art. 363 - La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior de stat având activităţi de
predare în limba minorităţilor naţionale care au statut de universităţi multiculturale şi multilingve, conform prezentei
legi, sunt:
1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară şi germană;
2. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară;
3. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară.
Art. 364 - (1) Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să
definitiveze noua cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor, în
conformitate cu prezenta lege.
(2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în baza prezentei
legi.
Art. 365 - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiţi în anexa care face parte integrantă
din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în
urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data
de 28 octombrie 2010.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR


ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREŞ

Anexă

LISTA
definiţiilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii

1. Abilitarea reprezintă certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat.


2. Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării
externe realizate în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de desfăşurare a procesului
de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi certificate recunoscute de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
3. Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie în
conformitate cu standardele anunţate şi este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii
instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea
beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte standardele de calitate.
4. Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea de învăţământ/instituţia de
învăţământ/organizaţia interesată - pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile prezentei legi, de către agenţiile de
asigurare a calităţii competente - dobândeşte calitatea de furnizor de educaţie, prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de funcţionare provizorie conferă dreptul de organizare a
admiterii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ.
5. Beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii,
precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie şi formare profesională.
6. Beneficiarii indirecţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcţi, angajatorii,
comunitatea locală şi, într-un sens larg, întreaga societate.
61. Violenţa psihologică - bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice,
într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă
atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate
împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate
de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de
convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se
desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.
7. Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de
criterii ce corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop integrarea şi
coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii
calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
8. Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă
instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învăţământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerenţei
calificărilor şi a titlurilor obţinute în învăţământul superior. CNCIS asigură recunoaşterea naţională, precum şi
compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite prin învăţământul superior. CNCIS este
parte a Cadrului naţional al calificărilor definit la pct. 7.
9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când un organism
competent stabileşte că o persoană a obţinut, ca urmare a învăţării, rezultate la anumite standarde prestabilite.
10. Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare
profesională şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările
beneficiarilor.
11. Centrul de zi este o instituţie de stat sau a unei organizaţii nonguvernamentale în care copiii cu deficienţe,
transportabili, sunt găzduiţi şi îngrijiţi în timpul zilei.
12. Centrul de educaţie este o unitate de învăţământ organizată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau de
organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, având ca scop şi finalitate
recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu
deficienţe.
13. Cercetarea ştiinţifică universitară include cercetarea ştiinţifică propriu-zisă, creaţia artistică şi activităţile
specifice performanţei sportive.
14. Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte
achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de
învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
15. Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se
exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare.
Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi
constructivă, creativitate şi inovare
16. Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program
de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare
personală şi profesională.
17. Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar semnifică activităţi şi tehnici cu
caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor
prestabilite.
18. Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învăţării dobândite de o persoană pe
parcursul unui program de formare profesională, folosite pentru a indica progresele înregistrate şi completarea unui
program de formare care conduce către obţinerea unei calificări. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la
o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul şi de la un sistem de învăţare la altul.
19. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unităţi de cursuri şi altor activităţi didactice.
Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de
student pentru însuşirea cunoştinţelor şi competenţelor specifice unei discipline.
20. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a
unui/unei furnizor de educaţie/unităţi/instituţii furnizoare de educaţie în procesul autorizării de funcţionare
provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calităţii.
21. Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii şi practici
legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii.
22. ECTS/SECT - Sistemul european de credite transferabile.
23. ECVET/SECTEFP - Sistemul european de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională.
24. Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi formare de
competenţe academice sau profesionale. Educaţia include atât activităţile de învăţare în context formal, cât şi în context
nonformal sau informal.
25. Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe de
învăţare prin care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
26. EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învăţare pe tot parcursul vieţii - este un instrument de
referinţă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât învăţarea
de-a lungul vieţii, cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere, precum şi continuarea integrării
cetăţenilor pe piaţa europeană a muncii, respectând în acelaşi timp marea diversitate a sistemelor naţionale de educaţie.
27. Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în care un
furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi
standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta însăşi ia forma evaluării
interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia
forma evaluării externe.
28. Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit
anumite cunoştinţe, deprinderi şi competenţe.
29. Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi
desfăşurate de furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la
standardele de referinţă. Nivelul minim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard. Nivelul
maxim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard de referinţă, este opţional şi diferenţiază
calitatea în mod ierarhic, progresiv.
291. Investiţiile specifice în agricultură şi cheltuielile materiale necesare funcţionării liceelor tehnologice cu profil
preponderent agricol sunt reprezentate de:
a) construcţiile agricole şi zootehnice, inclusiv modernizarea acestora;
b) achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport,
echipamente pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice şi a atelierelor
mecanice, animale vii şi echipamente specifice activităţii în zootehnie şi medicină veterinară, echipamente de
procesare;
c) înfiinţarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solare şi răsadniţe;
d) alte tipuri de construcţii precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora;
e) întreţinerea şi repararea bunurilor cuprinse la lit. a) - d).
30. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei semnifică evaluarea, analiza şi acţiunea corectivă continuă din partea
furnizorului de educaţie/unităţii/instituţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite
proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.
31. Învăţământul este un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în scopul educării
şi formării profesionale a tinerei generaţii.
32. Învăţământul cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă sunt forme de organizare a proceselor didactice
care implică:
a) frecvenţă obligatorie pentru învăţământul cu frecvenţă;
b) înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, de regulă săptămânal, cu
elevii/studenţii/cursanţii pentru desfăşurarea activităţilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de
învăţământ/planurile de învăţământ, pentru învăţământul cu frecvenţă redusă;
c) înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, desfăşurarea seminarelor prin
sistem tutorial şi, obligatoriu, a tuturor activităţilor didactice care dezvoltă competenţe şi abilităţi practice în sistem faţă
în faţă pentru învăţământul la distanţă.
33. Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcţie de conducere, la
nivelul unei unităţi/instituţii de învăţământ din cadrul sistemului naţional de învăţământ, pune în aplicare programul
managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.
331. Mobilitatea academică a studenţilor reprezintă dreptul studenţilor şi studenţilor-doctoranzi de a li se
recunoaşte creditele transferabile dobândite, în condiţiile legii, la alte instituţii de învăţământ superior din ţară sau din
străinătate. Mobilitatea academică a studenţilor poate fi internă sau internaţională şi, după caz, definitivă sau temporară.
Mobilitatea definitivă se face după o procedură aprobată prin ordin al ministrului.
34. Organizaţia interesată în furnizarea de servicii de educaţie este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său
activităţi de învăţământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educaţie.
35. Programele educaţionale de tip "A doua şansă" sunt programe educaţionale care au ca scop sprijinirea
copiilor/tinerilor/adulţilor care au părăsit prematur sistemul de educaţie, fără a finaliza învăţământul primar şi/sau
gimnazial, depăşind cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceştia să îşi
poată completa şi finaliza învăţământul obligatoriu, precum şi să poată obţine o calificare profesională.
36. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei calificări
profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.
37. Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie.
38. Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplineşte cerinţele minime ale standardelor şi
indicatorilor de performanţă ai acreditării.
39. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil şi care îndeplineşte condiţiile
autorizării provizorii.
40. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanţei unei unităţi de
rezultate ale învăţării raportate la o calificare.
41. Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) este o bază de date naţională electronică în
care sunt înregistraţi toţi studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate
ori autorizate să funcţioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituţiilor
de învăţământ superior.
42. Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din
România.
43. Rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană înţelege, cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui
proces de învăţare. Rezultatele învăţării se exprimă prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite pe parcursul
diferitelor experienţe de învăţare formală, nonformală şi informală.
44. Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat
particulare şi confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de educare şi
formare profesională.
45. Sistemul tutorial semnifică organizarea activităţilor didactice în învăţământul la distanţă de către un cadru
didactic tutore şi asigură:
a) desfăşurarea activităţilor de învăţare şi evaluare atât la distanţă, cât şi în sistem faţă în faţă;
b) organizarea pe discipline şi grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenţi/cursanţi.
46. Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtăşită
şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi.
47. Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul
minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma
unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi
domenii.
48. Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei
activităţi de către furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la
nivel naţional, european sau mondial. Standardele de referinţă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei
instituţii, sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
49. Statele terţe reprezintă orice stat, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic
European şi a Confederaţiei Elveţiene.
50. Unitatea reprezintă o unitate de învăţământ din învăţământul preuniversitar.
51. Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe,
deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate.
511. Unitatea tutelară este o unitate de învăţământ acreditată având cel puţin nivelul de învăţământ pentru care este
desemnată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării să realizeze procedura de autorizare prevăzută de art. 30 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat.
52. *** Abrogat prin O.U.G. nr. 48/2018
53. Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o
persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
54. Transferul rezultatelor învăţării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învăţării şi
creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează
persoana care învaţă.
55. Recunoaşterea rezultatelor învăţării şi a creditelor asociate reprezintă procesul prin care se acordă un statut
oficial rezultatelor învăţării şi creditelor dobândite, evaluate şi validate, în vederea acordării certificatului de calificare
profesională.
56. Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării
dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare.
57. Învăţământul public este echivalentul învăţământului de stat, aşa cum este definit în Constituţia României,
republicată.
58. Învăţământul privat este echivalentul învăţământului particular, aşa cum este definit în Constituţia României,
republicată.
59. Degrevarea reprezintă scutirea parţială de efectuarea atribuţiilor prevăzute la art. 262 pentru personalul didactic
de conducere, de îndrumare şi de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilităţi specifice funcţiilor de
conducere, de îndrumare şi de control, precum şi pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative
din învăţământ ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.
60. Viabilitatea unui/unei post didactic/catedre presupune existenţa acestuia/acesteia pe durata unui nivel de
învăţământ şi se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în funcţie de planurile-cadru în
vigoare, de proiectele planurilor de şcolarizare şi de evoluţia demografică la nivel local.
61. Cursuri online sincrone: cursuri la care studenţii şi cadrele didactice participă în acelaşi timp, dar în locaţii
separate, în general altele decât campusul universitar._____________