Sunteți pe pagina 1din 2

II.

PSIHOPATOLOGIE
American Psychiatric Association (2016). DSM-5, Manual de Diagnostic şi Clasificare
Statistică
a Tulburărilor Mintale. Bucureşti: Callisto.
Enăchescu, C. (2001). Tratat de psihopatologie. Bucureşti: Ed. Tehnică.
Ionescu, S. (2006). 14 abordări în psihopatologie. Iaşi: Polirom.
Gabbard, G.O. (2007). Tratat de psihiatrie psihodinamică. Bucureşti: Trei.
Hicks, J.W. (2012). 50 de semne ale tulburărilor psihice. Bucureşti: Trei.
Kaplan, H.I., Sadock, B.J., & Sadock, V.A. (2001). Manual de buzunar de psihiatrie
clinică.
Bucureşti: Ed. Medicală.
Lăzărescu, M., & Bărănescu, R. (2011) Psihopatologie descriptivă: semne şi
sindroame în
tulburările mentale. Iaşi: Polirom.
McWilliams, N. (2014). Diagnosticul psihanalitic. Structuri de personalitate
revelate
în procesul clinic. Bucurel ti: EFG.
Montreuil, M. & Doron, J. (coord) (2013). Tratat de psihologie clinică şi
psihopatologie.
Bucureşti: Trei.
Paris, J. (2015). Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent. Bucureşti: Trei.
Prelipceanu, D. (2013). Psihiatrie clinică. Bucureşti: Ed. Medicală.
Romila, A. (2018). Psihopatologie şi Psihologie Clinică. Bucureşti: Ed. Medicală.
Roussillon, R. (coord.) (2010). Manual de psihologie i psihopatologie clinică
generală.
Bucureşti: EFG.
Tudose, F. (2007). Psihopatologia şi orientari terapeutice în psihiatrie.
Bucureşti: Ed. Fundatiei
Romania de Mâine.
Tudose, F., Tudose, C. & Dobranici, L. (2011). Tratat de psihopatologie şi
psihiatrie pentru
psihologi. Bucureşti: Trei.
Van Luyn, B., Livesley, W. J., & Akhtar, S. (2009). Tulburările severe de
personalitate.
Probleme curente în practică clinică. Iaşi: Polirom.
Vrasti, R. (2015). Reglarea emotională şi importanta ei clinică. Bucureşti: ALL.
Wilmshurst, L. (2007). Psihopatologia copilului. Fundamente. Iaşi: Polirom.
World Health Organization (2016). ICD-10 Clasificarea tulburărilor mentale şi de
comportament. Descrieri clinice şi îndreptare diagnostice. Bucureşti: Trei.

SIGLE ANTET
- Atașamentul cu lucrarea de disertație în format ELECTRONIC doc. / docx. pe e-mail
II. CONDIȚII DE REDACTARE A LUCRARII DE DISERTAȚIE
1. pentru a putea fi susţinută public în cadrul examenului de disertatie, lucrarea
trebuie:
2. a) să respecte principiile eticii academice și profesionale;
b) să respecte normele de redactare în limba română conform normelor prezente ale
Academiei Române și să nu prezinte erori sistematice lexicale, gramaticale, de
sintaxă, etc.;
c) să conțină cel puțin 30.000 de cuvinte (plus Anexe);
d) să respecte o structură generală a lucrării (prezentată detaliat mai jos).
3. tehnoredactarea lucrării de disertaţie:
a) Format pagină A4 standard
b) Margini - Stânga: 2,5 cm, Sus: 2 cm, Dreapta: 2 cm, Jos: 2 cm
c) Font: Times New Roman 12, utilizând diacriticele specifice limbii române (ă, ş,
ţ, î, â)
d) Spaţiul între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri va fi de 1,5
linii
e) Alinierea textului în cadrul paragrafelor - textul din cadrul paragrafelor
normale va fi aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified). Primul
rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1 cm (Format-> Paragraph->
Indentation-> Left). Titlurile capitolelor, vor fi aliniate centrat, precum şi
etichetele tabelelor şi figurilor. Titlurile capitolelor se vor scrie bold, centrat
cu litere mari; titlurile paragrafelor se vor scrie cu bold, centrat cu litere
mici.
f) Numerotarea paginilor: numerotarea paginilor se face începând cu pagina de
titlu, până la ultima pagină, exceptând anexele. Numărul de pagină se inserează în
subsolul paginii, centrat. o -g) Titlurile capitolelor trebuie să fie numerotate
continuu, iar subcapitolele vor fi numerotate în funcţie de numărul capitolului,
fără a utiliza mai mult de 3 cifre pentru numerotarea acestora (de exemplu:
1.2.1.). Titlurile capitolelor vor fi scrise cu caractere de 14 Times New Roman
bold, iar titlurile de subcapitole cu 12 Times New Roman bold.
h) Fiecare capitol începe pe o foaie nouă
4. informaţii utile pentru scrierea disertaţiei (supervizare):
a) lucrarea va avea un titlu care să reflecte conţinutul abordat în cele cinci
cazuri (ex. “Lupta pentru viaţă” sau “Vreau să aleg eu pentru mine”; titlul ales va
fi urmat de un subtitlu ca: “Studii de caz abordate din perspectiva psihoterapiei
integrative” sau “Abordarea studiilor de caz din perspectiva psihoterapiei
integrative”);
b) lucrarea (ce totalizează cel puțin 30.000 de cuvinte) are:
 un cuprins
 un capitol teoretic privind diverse aspecte ale demersului terapeutic integrativ
– legate în principal de tematica studiilor de caz prezentate (capitol 1, maxim
4000 de cuv.)
 un capitol în care sunt prezentate studiile de caz (capitol 2)
 concluzii (între 700 – 2000 de cuv.) și bibliografie (minimum 20 de resurse,
citate conform standardelor APA, din care minimum 10 cărți menționate in
Bibliografia A.R.P.I.);
c) studiile de caz sunt prezentate ca subcapitole (ale capitolului 2) şi au fiecare
un titlu ce face referire la conţinutul său printr-o metaforă, frază sau denumire a
diagnosticului (ex., Caz 1: Ana- o altfel de pierdere; Caz 2: Daniel – alcoolul ca
baghetă magică; Caz 3: Dana - „Liniștea copiilor este liniștea mea”; Caz 4:
Tatiana- atacuri de panică; Caz 5: S.O.S .Cuplul în impas)
d) cel puţin unul din cele 5 studii de caz trebuie prezentat detaliat;
e) cazurile vor face referire de regulă la: istoricul clientului, evaluarea
clientului, motivaţie începere terapie, obiective, plan de intervenţie şi
fundamente teoretice, resursele clientului, prezentarea modului în care s-au
desfăşurat şedinţele de psihoterapie (incluzând fragmente de dialog terapeut-
client); tehnici folosite în procesul terapeutic; concluzii privitoare la terapia
cu acel client (ce a învăţat terapeutul din acest caz / ce dificultăţi au fost
întâmpinate (aspecte legate
de contratransfer, dileme etice, etc.), durata terapiei până în prezent sau detalii
încheiere terapie); în locul prezentării mai multor şedinţe cu un client se poate
accepta prezentarea foarte detaliată a unei singure şedinţe de terapie cu acesta;
f) în cadrul prezentării fiecărui caz se includ obligatoriu aspecte şi argumente
teoretice referitoare la intervenţiile efectuate, urmând ca la finalul lucrării să
fie prezentată integral literatura academică citată în lucrare (nu se permite
“bibliografie selectivă”);
g) lucrarea poate conţine scheme ce explică concepte teoretice, chestionare, etc.
precum şi fotografii ale desenelor sau produse ale altor activităţi artistice
realizate de client (de regulă, ele sunt prezentate în Anexe).
Vă mulțumim anticipat,
Maria Bucata
Asistent Manager ARPI

SIGLE ANTET

S-ar putea să vă placă și