COLEGIUL NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI”

l
BACĂU
 Despădurirea - acţiunea prin care arborii sau
arbuştii sunt tăiaţi sau arşi în mod neraţional de
către om.
dacă în urmă cu 2000 de ani suprafaţa forestieră
deţinea 55% din suprafaţa uscatului, în prezent mai
deţine doar 26%.
motivele despăduririlor sunt:
utilizarea lemnului pentru foc,
construcţii sau materie primă în industrie
extinderea terenurilor agricole şi a aşezărilor
umane.
principalele consecinţe ale despăduririlor sunt:
reducerea cantităţii de O2 degajat în
atmosferă, a evaporaţiei, a umidităţii aerului şi a
resurselor de apă;
reducerea biodiversităţii;
accelerarea eroziunii terenurilor defrişate;
pierderea unor arbori cu lemn preţios (teck,
palisandru, acaju, mahon, santal etc.);
creşterea frecvenţei inundaţiilor
 Deşertificare - fenomen de extindere a
arealelor deşertice, de degradare a terenurilor din
zonele aride şi semiaride, rezultat din îmbinarea
reducerii cantităţii de precipitaţii cu unele activităţi
umane.
Consecinţele deşertificării:
intensificarea evaporaţiei;
creşterea intensităţii radiaţiei solare;
apariţia unor areale cu presiune atmosferică
ridicată;
accelerarea eroziunii eoliene, eroziunea
rocilor şi a solului.
Procesul de deşertificare poate fi ţinut sub control
dacă sunt irigate terenurile predispuse deşertificării
sau dacă se amenajează perdele forestiere.
 Teritoriile cele mai afectate de
deşertificare sunt situate în Africa, sudul
Asiei, America de Nord, Australia şi
Europa.
în Africa, deşertul Sahara s-a extins
considerabil, ajungând în nord până la
Marea Mediterană, în vest până la ţărmul
Oceanului Atlantic, iar spre est până în
Somalia;
înspre sud, deşertificarea avansează,
afectând o zonă de stepă numită Sahel;
în România, procese de aridizare
climatică apar în sudul Olteniei, Bărăgan
şi Dobrogea.
 Mărsani, Dolj, sudul Olteniei.
O comună întinsă pe mai bine de cinci mii de hectare.
Aproape toate sunt acoperite de nisip. Pe mii de hectare
nu mai sunt păduri, nu mai sunt culturi, nu mai e nimic. E
pustiu. Oamenii și animale se lupta să supraviețuiască pe
arșiță. Pasările nu mai găsesc hrana și atacă plantațiile
localnicilor care sunt nevoiți să le păzească zi și noapte.
Mărsaniul este așezat chiar in mijlocul unei zone
nisipoase din sudul țării, cunoscuta drept „Sahara
Olteniei.” Aici lucrurile nu au stat din totdeauna așa.
La jumătatea secolului trecut, dunele de nisip au fost
îndreptate și cultivate, au fost plantate perdele forestiere
de protecție, a fost introdus sistemul de irigații.
După Revoluția din 89, oamenii locului au primit
pământul înapoi si au distrus tot ce se construise în urma
cu 40 de ani: au tăiat perdelele de protecție, au furat
sistemele de irigat, si-au lăsat pământurile în paragină.
Fără poduri, nisipurile se mută nestingherite dintr-un
loc în altul.
În Oltenia, soluția pentru stoparea deșertificării stă în
înțelenirea nisipurilor prin plantarea pădurilor.
 Poluare = proces de alterare a mediilor de viaţă
biotice şi abiotice şi a bunurilor create de om, sub
influenţa actvităţilor umane sau a unor fenomene
naturale.
Tipuri de poluare
După elementele componente:
– poluare fizică (sonoră, termică, radioactivă);
– poluare chimică;
– poluare microbiologică;
– poluare estetică;
– poluare electromagnetică.
După domeniul în care se exercită:
– poluarea aerului;
– poluarea apei;
– poluarea terenurilor, a solurilor și a subsolului;
– poluarea și modificarea învelișului biotic;
– poluarea și modifi carea peisajului.
 Poluanţii sunt substanţe solide, lichide sau
gazoase care au o acţiune nocivă asupra sănătăţii
omului, generatoare de disconfort şi alterare a
mediului înconjurător.
Principalii poluanţi sunt oxizii sulfului, acizii şi
compuşii sulfului, hidrogenul sulfurat, oxizii azotului,
oxizii carbonului, compuşii plumbului, pulberile,
cenuşile, apele reziduale, hidrocarburile etc.
Smogul (din l. engleză: smoke = fum şi fog =
ceaţă) este un tip de poluare a aerului din zonele
puternic industrializate.
Principalele surse de poluare sunt:
activităţile industriale şi cele agricole;
activităţile menajere;
accidentele tehnologice;
deversările accidentale sau sistematice ale
hidrocarburilor în apele oceanice