Management Agile

În evoluția unei companii către o organizație agilă, înțelegerea calității joacă un rol important. Principiile
strategice pentru viitoarele schimbări în managementul Agile sunt (Tung, 2013, Mihalcioiu, 2019):
1. Angajamentul personal față de calitate în tot ceea ce se realizează în cadrul companiei
Această abordare este o condiție prealabilă pentru gestionarea calității vieții. Calitatea începe cu
conducerea la toate nivelurile. Liderii urmăresc calitatea, o prioritizează și creează o cultură a încrederii și a
învățării. Calitatea este responsabilitatea fiecărui individ. Calitatea nu este doar un cuvânt cheie, ci devine o
atitudine de bază. Toți angajații își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor.
2. Testarea timpurie a procesului, astfel încât să poată fi învățată rapid
Răspunsul rapid la schimbare este mai important în multe cazuri decât supra-planificarea până la ultimul
detaliu. Acest lucru necesită o cultură care permite greșeli. Angajaților li se permite să învețe din propriile greșeli.
În acest tip de cultură, greșelile sunt înțelese ca oportunități de îmbunătățire, angajații se implică activ și pot vorbi
deschis despre problemele întâmpinate. Ciclurile scurte de dezvoltare necesită crearea rapidă și agilă a produsului
și de aceea un răspuns rapid la context este preferat planificării elaborate. Aceste cicluri se regăsesc și in sport,
unde sportivii tind să încerce diferite metode inovatoare de antrenament pentru a atinge performanța mai ușor.
Managementul agile al calității determină transformarea dintr-o cultură cu zero defecte într-o nouă
cultură a erorii ("Fail Fast - Learn Fast"). Această abordare se caracterizează prin teste iterative / cicluri de învățare
rapidă.
3. Informații în timp real și deschidere
Acesta este un principiu foarte important atunci când vine vorba de luarea rapidă a deciziilor relevante
privind calitatea. El se bazează pe date relevante și reîmprospătate în timp real. Numai în acest fel pot fi create
rapoarte semnificative de calitate care sunt utilizate de managementul și experții organizației pentru a controla și
îmbunătăți în mod proactiv procesele.
Globalizarea și facilitățile aduse de IoT au determinat managerii să rezolve probleme dificile în cel mai
scurt timp. Liderul trebuie să ia decizia pe baza cerințelor specifice societății (club sportiv, școală, universitate,
ligă, etc.) și a stării de fapt. Managerii moderni utilizează instrumente Six Sigma pentru fundamentarea deciziei,
precum matricea priorităților, analiza progresivă, analiza valorii, diagrama cauză-efect, analiza Pareto. Aceste
instrumente oferă foi de lucru complexe și panorame ale întregii activități sportive/administrative desfășurate,
ceea ce permite evaluare, decizie și previziune corect fundamentate. Six Sigma se bazează pe abilitățile
managerilor, creativitatea și inovarea, privind alegerea instrumentelor potrivite pentru antrenament.
Volumul și complexitatea datelor care urmează să fie analizate, viteza de răspuns la cerințele pieței,
calitatea înaltă și identitatea sportivilor și a metodelor de antrenament, concurența acerbă, restricțiile complexe
asupra resurselor și reglementarea economiei circulare sunt factori care au determinat managerii să-și bazeze
deciziile pe analizele complexe, utilizând soluțiile Business Intelligence și metodologia Six Sigma.
Metodologia Six Sigma ajută managerul să atenueze erorile de antrenament, acțiunile ineficiente,
serviciile de slabă calitate etc. Efectele pozitive se răsfrâng asupra sportivilor și satisfacției cerințelor
consumatorilor de evenimente sportive/fanilor, în același timp. Astfel, Six Sigma contribuie la îmbunătățirea
procesului de antrenament, la reducerea erorilor și costurilor, la reducerea variabilității procesului, având ca
obiectiv creșterea profitului și rezultate mai bune în contextul restricțiilor financiare. Fiind o metodologie bazată
pe date și o abordare structurată multidimensională, colectarea și analiza exactă a datelor sunt foarte importante.
Aceasta integrează diferite teorii de management, cum ar fi cele 14 puncte ale lui Deming pentru management sau
cele 10 etape ale lui Juran pentru a obține calitatea. De fapt, este inspirată de statistică, pentru că Sigma măsoară
cât de aproape de perfecțiune este un proces / test / variabilă. Sigma este valoarea care arată distribuția unei
variabile de ieșire într-un proces. În statistică Sigma este utilizat pentru a reprezenta abaterea standard.
4. Prevenirea, gestionarea riscurilor și îmbunătățirea sistematică
Acest principiu se referă la gestionarea riscurilor și la îmbunătățirea continuă. Cu cât viteza și
complexitatea sunt mai mari, cu atât este mai mare riscul de a face erori. Cheia gestionării active a riscurilor este
încrederea și asumarea. Angajații pot aborda riscurile în mod deschis și proactiv și, dacă este necesar, pot primi
sprijin pentru a le evita sau a le atenua.
Neuroștiința evidențiază importanța implicării angajaților în procesul de planificare. Obiceiul de a învăța
prin reflecție, din propriile greșeli sau ale colegilor, este specific paradigmei agile. "Liderii trebuie să fie răbdători
și să știe că realizarea unei schimbări de mentalitate a angajații lor (remodelarea creierului pentru a crea noi
obiceiuri), necesită căi compensatorii și crearea unui mediu sigur, care favorizează schimbarea" (Rock, 2009).
5. Competență de calitate pentru toți membrii personalului
Calitatea este asigurată de către persoane fizice. Calitatea în sine este văzută în competența fiecărui
individ, în dorința de a coopera și capacitatea de a lucra ca o echipă.