Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

CARACTERIZAREA LUI HARAP-ALB

Statutul social al protagonistului este prezentat inca de la inceputul basmului, acesta fiind
mezinul craiului. Este timid si lipsit de curaj. Pe parcurs apare in ipostaza de sluga a Spanului,
ca, in final, sa dobandeasca statutul de mostenitor la tronul imparatului Verde.
In ceea ce priveste statutul psihologic, firul narativ al basmului urmareste conturarea
personalitatii fiului de crai, in urma probelor la care este supus de catre Span. Astfel, la inceput,
se dovedeste naiv, nu se pricepe la oameni, nu distinge intre aparenta si esenta. Nu intuieste
natura divina a Sfintei Duminici, ce ii apare sub infatisarea unei babe.
Din punct de vedere moral, mezinul poate fi acuzat de imoralitate atunci cand incalca
sfatul parintesc si accepta sa se intovaraseasca cu Spanul. Acesta i se arata de trei ori sub diferite
infatisari. Pe parcurs, dobandeste maturitatea si devine moral.
Principala sa trasatura este caracterul profund uman. Harap-Alb nu are puteri
supranaturale si nici insusiri exceptionale. Prin trecerea probelor dobandeste o serie de calitati .
Este obligat de Span sa treaca mai multe probe. Este ajutat de Sfanta Duminica, dar si de cei
cinci prieteni nazdravani. De exemplu, prima proba pe care trebuie sa o treaca este aducerea
salatilor din Gradina Ursului. In aceasta situatie este indrumat de Sfanta Duminica.Ultima proba
necesita mai multe ajutoare, din cauza faptului ca este proba cea mai dificila si consta in
aducerea fetei imparatului Rosu la curtea imparatului Verde. Va dobandi calitati necesare unui
imparat: mila, bunatatea, milostenia.
Este caracterizat direct de catre narator fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste. I se
poate ierta aceasta vina, deoarece este imatur. De asemenea, Sfanta Duminica apune ca este mai
fricos decat o muiere.
Dintre procedeele de caracterizare indirecta se remarca cele prin fapte, relatia cu celelalte
personaje si nume. La pod, tatal imbracat in pieale de urs ii iese in cale, incercand sa-l sperie, dar
feciorul se napusteste asupra lui fara frica, dovedindu-si curajul in lupta. Apare si o caracterizare
prin onomastica. Ajunge robul propriilor greseli, se imprieteneste cu Spanul, care ii cere sa-I jure
credinta si-l boteaza Harap-Alb.