Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

I. CONTEXTUL APARITIEI
Ion Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane, alaturi de Mihai
Eminescu, I.L.Caragiale si Ioan Slavici. S-a afirmat in cercul literar Junimea, in a doua
jumatate a secolului al XIX-lea. Povestea lui Harap-Alb a aparut in revista Convorbiri literare,
la 1 august, 1877.

II. EVIDENTIEREA A DOUA TRASATURI CARE FAC POSIBILA

INCADRAREA TEXTULUI STUDIAT INTR-UN CURENT CULTURAL
Basmul Povestea lui Harap-Alb este cult, deoarece are autor cunoscut, fiind o
sinteza intre realism si fabulos. Se deosebeste de basmul popular prin complexitatea si
multitudinea probelor si prin tema destinului. Se incadreaza in categoria basmului cult prin mai
multe trasaturi: prezenta cifrei magice trei (trei feciori de crai, trei fete de imparat, cele trei
aparitii ale Spanului). De asemenea, se remarca tema luptei dintre bine si rau, la final invingand
valorile pozitive. Apar obiectele magice (hainele, armele, aripa furnicii si a albinei), adjuvantii
(Setila, Gerila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, calul si Sfanta Duminica), precum si
donatorii (craiasa albinelor si aa furnicilor).
Opera literara apartine realismului prin incadrarea personajelor in anumite tipologii:
Harap-Alb este eroul, Spanul este raufacatorul, dar si un rau necesar, iar Sfanta Duminica este
un pedagog bun. Realismul rezulta din cultivarea detaliului, prin prezentarea amanuntita a
caracterelor personajelor: craiul are orgoliu familial, Imparatul Verde este naiv si usor de
manipulat, iar Imparatul Rosu este aspru, carcotas. De asemenea, personajele se individualizeza
prin limbaj si vorbesc ca oamenii de la tara. Se folosesc regionalisme, interjectii si expresii
populare, proverbe si zicatori.

III. PREZENTAREA MODULUI IN CARE TEMA SE REFLECTA

IN OPERA STUDIATA PRIN COMENTAREA A DOUA SECVENTE
SEMNIFICATIVE
 Tema este specifica basmului popular si anume lupta dintre fortele binelui, reprezentate de
Harap-Alb, Sfanta Duminica, cei cinci prieteni uriasi, calul si fortele raului intruchipate de Span
si Imparatul Rosu. Deznodamantul aduce victoria binelui. Basmul cult introduce tema
maturizarii (initierii) eroului. Incercarile fiului de crai de a duce la bun sfarsit probele impuse de
Span sunt trepte ale initierii sale. Cea care intuieste in adolescentul naiv viitorul imparat, este
Sfanta Duminica.
Actiunea se desfasoara dupa schema basmului. Echilibrul initial este perturbat de sosirea
scrisorii Imparatului Verde. Fara urmasi la tron, el are nevoie de un nepot pentru a-I conduce
imparatia. Dupa incarcarile esuate ale fratilor sai, mezinul este sfatuit de o cersetoare care se
dovedeste a fi Sfanta Duminica, sa ceara calul, armele si hainele cu care tatal sau a fost mire.
Craisorul va trece proba podului si va primi doua sfaturi de la tatal sau: sa se fereasca de Omul
Ros si de Span.
Un episod semnificativ este cel al coborarii fiului de crai in fantana vietii si a mortii. El
cade in capcana celui rau.Craisorul si Spanul sunt total diferiti: primul este incepator boboc in
felul sau, pe cand celalalt are o experienta bogata si vede slabiciunile celorlalti. La iesirea din
fantana, fiul de crai isi schimba identitatea si devine Harap-Alb. Ajuns la curtea imparatului,
Harap-Alb trece prin mai multe probe: aducerea salatilor din gradina ursului, proba cerbului
fermecat si cea a petirii fete Imparatului Rosu. Eroul le trece, fiind ajutat de Sfanta Duminica, de
albine si de furnici, de cal si de cei cinci prieteni fabulosi.
O alta secventa relevanta pentru tema, este cea din final, cand are loc pedepsirea
raufacatorului si restabilirea echilibrului. Harap-Alb a traversat etapele initierii, a invatat ce
inseamna rabdarea, valoarea ajutorului si sa se fereasca de viclesuguri. El aduce fata Spanului,
respectandu-si cuvantul dat. Spanul planuieste sa se razbune. Demascat, reteaza capul lui Harap-
Alb. Calul il arunca in inaltul cerului si Spanul este ucis. Eroul este inviat cu apa vie si apa
moarta de fata de imparat, fiindpregatit sa conduca imparatia.
IV ANALIZA, LA ALEGERE, A DOUA ELEMENTE DE STRUCTURA,
COMPOZITIE SI DE LIMBAJ SEMNIFICATIVE PENTRU TEXTUL
STUDIAT ( titlu, incipit, final, conflict, limbaj)
Opera lui Ion Creanga este numita impropriu povestea, ea incadrandu-se in sfera basmului
cult, insa in epoca exista o confuzie intre cele doua specii. Harap-Alb este numele eroului, fiind
alcatuit din cuvantul vechi harap care inseamna, in limba araba, o populatie neagra aflata in
sclavie. Astfel, numele subliniaza statutul de sclav pe care il dobandeste mezinul din cauza
neascultarii tatalui. Calificativul alb intruneste toate calitatile eroului: puritate, naivitate,
prietenie, nevinovatie. Titlul este un oximoron, protagonistul avand o identitate reala (fiu de
crai) si una aparenta (sluga a Spanului).
Incipitul este reprezentat de formula specifica basmelor: Amu, cica era odata, intr-o tara
indepartata, un crai care avea trei feciori. Coordonatele spatio-temporale sunt vagi, imaginare.
Formula initiala se afla in stransa legatura cu cea finala: Si a tinut veselia ani intregi. Cele doua
formule marcheaza intrarea si iesirea din fabulos.
Actiunea are la baza conflictul exterior dintre bine si rau, dintre adevar si minciuna. Apare
si conflictul interior, daca vedem textul ca un drul al initierii, un conflict al protagonistului care
incearca sa-si depaseasca statutul de neexperimentat si sa dobandeasca maturitatea.
In ceea ce priveste limbajul, Ion Creanga foloseste: termeni regionali, expresii populare,
proverbe si zicatori introduse prin expresia vorba aceea. El nu copiaza limba taraneasca, ci o
recreaza, devenind o marca a stilului sau. Umorul este relizat prin ironie, porecle, diminutive cu
valoare augmentativa si vorbe de duh: Da-i cu cinstea sa piara rusinea.

IV. CONCLUZII
Opera este considerata un bildungsroman, ce prezinta maturizarea eroului, destinul
acestuia, avand subiect fabulos si o exprimare realista. Harap-Alb devine imparatul iubit, slavit si
puternic, implinind profetia Sfintei Duminici. 893