MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BUZĂU

ŞCOALA GIMNAZIALA
„EPISCOP DIONISIE ROMANO” BUZĂU

Strada Bistriţei, nr.31 - Buzău

Tel./Fax 0238/713.967, e-mai: sc5buzau@yahoo.com

AVIZAT ISJ BUZAU

INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL
Profesor Stoian Florina

Inspector Şcolar
Pentru învăţământ particular
şi alternative educaţionale
Profesor Plesea Monalisa

PROIECT
“ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ”
2017 – 2018

Avizat în Şedinţa Consiliului Profesoral din 03.02.2017

Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din 03.02.2017

PROIECT ELABORAT DE:

Director – Prof. Sarafolean Nicoleta
Prof. Tircavu Cristiana
Prof.Inv. primar Iosif Gabriela

1
 FIŞA STANDARD A PROIECTULUI

TITULUL ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ – Şcoala Gimnaziala „Episcop Dionisie

PROIECTULUI Romano” Buzau
OBIECTIV Programul SDS este destinat elevilor claselor CP-I şi asigură servicii
alternative de educaţie prin activităţi specializate de sprijin, ateliere şi
activităţi recreative într-un cadru organizat, după programul şcolar
obligatoriu.
LOCAŢIE Şcoala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” Buzau
GRUP-ŢINTĂ Elevi ai claselor CP- I - grupe omogene
BENEFICIARI Direcţi: elevii;
Indirecţi: părinţi, profesori, comunitatea în ansamblul ei
SELECŢIA Pe baza cererii directe a beneficiarilor indirecţi şi în urma
BENEFICIARILOR semnării Contractului de Parteneriat Şcoală-Familie în cadrul
DIRECŢI Programului SDS.( la data de 1 septembrie 2017)
DURATA Pe tot parcursul anului şcolar
PROIECTULUI
UMANE: elevi ai claselor CP-I, cadre didactice, personal didactic
auxiliar, psiholog şcolar, logoped
MATERIALE: săli de clasă, sală/teren de sport, curtea şcolii,
calculatoare, imprimantă, mijloace simbolico-raţionale
INFORMAŢIONALE: biblioteca clasei, a şcolii, resurse curriculare
RESURSE auxiliare
Nota : tot personalul participa pe baza de voluntariat in interiorul normei de
40 de ore pe saptamana.
Activităţile propuse în cadrul programului SDS vizează formarea în
rândul elevilor a următoarelor competenţe:
- la nivel cognitiv: asimilare, aprofundare şi extindere a cunoştinţelor
specifice etapei achiziţiilor fundamentale şi a celei de dezvoltare;
- la nivel afectiv: dezvoltarea sensibilităţii elevilor, dezvoltarea
REZULTATE inteligenţei emoţionale a acestora, a capacităţilor empatice;
AŞTEPTATE - la nivel comportamental: dezvoltarea abilităţilor de comunicare, de
interrelaţionare, de autocontrol emoţional;
- la nivel participativ: cultivarea şi dezvoltare sentimentelor de
responsabilitate, de asumare şi implicare directă în realizarea unei
sarcini; însuşirea şi valorificarea conştientă a unui set de valori etice
2
 universale.
- la nivelul comunităţii, programul SDS vizează promovarea
imaginii serviciului alternativ creat, sensibilizarea opiniei publice,
atragerea de sponsori şi parteneri, informarea comunităţii, promovarea
bunelor practici în vederea producerii efectului de multiplicare.
Cei mai importanţi parteneri în acest proiect sunt părinţii, iar
consolidarea legăturii dintre beneficiari se realizează prin semnarea
PARTENERI Contractului de
Parteneriat ŞCOALĂ-FAMILIE (la 1 septembrie 2017).
MĂSURAREA Se realizează periodic prin:
SATISFACŢIEI ● mese rotunde, lectorate cu părinţii
BENEFICIARILOR ● feed-back săptămânal prin aplicarea de chestionare privind nivelul
de satisfactie al elevilor si parintilor
Modalităţi de evaluare la nivelul instituţiei: rapoarte periodice
EVALUARE ŞI înaintate managementului superior
DISEMINARE În afara instituţiei, diseminarea se realizează în cadrul
cercurilor pedagogice, în articole de presă şi pe blogul şcolii.
MONITORIZAREA Se realizează periodic în baza unui grafic de monitorizare şi control
IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI
Elevii sunt foarte entuziaşti în parcurgerea modulelor de
pachete educaţionale propuse. Programul SDS al şcolii noastre oferă un
cadru stimulativ de activităţi de tipul learning by doing/learning by
IMPACT discovery, elevii fiind implicaţi direct în actul învăţării şi al dezvoltării
personale.

3
I. OBIECTIV GENERAL:

Obiectivul general al proiectului il reprezinta dezvoltarea şi diversificarea

serviciilor alternative de educaţie prin oferta Programului „Şcoala după şcoală”
ce va găzdui elevii claselor CP-I, după orele de curs, în vederea petrecerii în
siguranţă, util şi plăcut, a timpului liber.

II.OBIECTIVE SPECIFICE:
 Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să
amelioreze comportamentul de adaptare şcolară;
 Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;
 Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară ;
 Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la
acest tip de mediu;
 Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai
bune pentru îngrijirea şi educarea copiilor;
 Realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în
comunitate;
 Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi
asistat în a-şi norma deprinderi dezirabile de petrecerea timpului liber, de a
învăţa, de a se comporta, de a socializa, de a accepta diversitatea;
 Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic din
familia prea ocupată;
 Micşorarea factorilor generatori de situaţii de risc;
 Optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea activităţilor
de grup şi a unor metode art-terapeutice;
 Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a
comunicării interpersonale şi a relaţionării.

4
III. GRUPUL ŢINTĂ:
Activităţile din cadrul programului SDS se adreseaza elevilor claselor CP-I
(6-8 ani), elevi ai Școlii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano” Buzau.
Constituirea grupului tinta s-a realizat in urma optiunii parintilor exprimata
prin cererea tip de inscriere in clasa pregatitoare prin bifarea optiunii pentru
programul „Scoala dupa scoala”.
Selecţia beneficiarilor direcţi se face pe baza cererii directe de a fi inclus în
program care poate fi adresată conducerii şcolii de către reprezentantul legal al
copilului pe tot parcursul anului şcolar si semnarea contractului educational
pentru programul Scoala dupa scoala”
Beneficiarii direcţi ai programului sunt elevii înscrişi în program și
beneficiari indirecţi sunt părinţii elevilor, școala și cadrele didactice, comunitatea
locală.

IV. DESCRIEREA PROIECTULUI

Programul activitatilor din cadrul “ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ” pentru
elevii claselor CP-I, este un serviciu adus comunităţii, nesubstituindu-se
familiei, dar ajutând părinţii care se implică în desfăşurarea programului.
Proiectul nostru oferă copiilor servicii de îngrijire după terminarea orelor de
şcoală, programe educative, asistenţă sociopedagogică, sprijin în efectuarea
temelor date pentru acasă şi activităţi recreative .
Activităţile propuse vor fi un adaos educaţional de tip instituţional, subsumat
educaţiei nonformale, aflată în raport de complementaritate cu educaţia formală.
Propunerea activităţilor va porni de la ideea că ceea ce vor face in cadrul
programului, chiar şi când este activitate de învăţare să se insereze în
program pe coordonate ludice, antrenând copii în activităţi plăcute, captivante,
care să le câştige interesul.
Forma predominantă a activităţilor va fi jocul, inclusiv activităţile cu scop
educativ. Un accent deosebit se va pune şi pe dezvoltarea abilităţilor emoţionale
şi a competenţelor sociale sociale, având în vedere că emoţiile stau la baza
comportamentelor. Realitatea condensată se rezumă la: pierderea timpului în faţa
5
televizorului sau utilizarea excesivă a computerului, pericolul de a se lansa, în
lipsa unui adult eficient care să-i monitorizeze activităţile, în acţiuni potenţial
periculoase.
De aceste servicii beneficiază copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani,
proveniţi din familii ce nu au în grija cui să lase copiii după terminarea
programului zilnic şcolar, care vor pentru copiii lor o alternativă de a fi
supravegheaţi de personal cu pregătire specială, într-un cadru de grup care poate
stimula capacitatea lor de relaţionare interpersonală cu cei de aceeaşi vârstă, dar
şi cu vârste diferite.
Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul programului „Şcoala
după şcoală” vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperării,
nivelul comunicării verbale şi nonverbale şi nivelul creativităţii prin:
- Procesul de învăţare prin joc;
- Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
- Organizarea adecvată a ambientului educativ;

Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare.

Factorii care au influenţat alegerea de a înfiinţa SDS pentru şcolarii mici ca
ofertă educativă de alternativă:
 Crearea unei relaţii privilegiate între copil şi personalul de specialitate care se
va ocupa de ei;
 Deschiderea spre lumea exterioară dintr-o perspectivă securizantă
(supravegheat, educat, îngrijit, stimulat);
 Evitarea monotoniei cadrului de dezvoltare şi a unor relaţii nedorite cu
potenţial negativ de influenţare;
 Consecinţele imediate şi tardive ale neglijării, ale abandonului în braţele
televizorului (care pot fi: manifestari psihosomatice, întârziere în dezvoltarea
afectivă şi socială, tulburări nevrotice sau chiar psihotice ca urmare a
discontinuităţilor ce apar în experienţa afectivă a copilului, inaptitudinea de a
stabili relaţii sociale ca adult).

6
Avantajele programului „Scoala dupa scoala”
1. Programul vine în completarea dezvoltării armonioase a copilului. Folosirea
unei metodologii de tip nonformal în toate activitățile educationale prevăzute de
noi face ca acest program să faciliteze dobândirea unor competențe specifice;
2. Copiii au timp să aprofundeze şi să înveţe temeinic într-un mediu prietenos,
unde mentorii nu au alt scop decât acela de a face învaţarea confortabilă şi
autentică;
3. Fiecare copil are parte de sprijin în vederea pregătirii suplimentare pentru
concursuri şcolare;
4. Copiii au timp să se joace şi să-şi facă prieteni adevărați într-un mediu în care
violenţa fizică şi verbală sunt netolerate;
5. Copiii sunt ajutați să-şi rezolve conflictele, frustrările, complexele. Programul
Şcoală după şcoală îi învaţă pe copiii despre valoarea personală şi despre
respectul pentru ceilalţi;
6. Programul copiilor este ordonat şi echilibrat. Mesele sunt sănătoase, iar
intervalele pentru odihnă, joacă şi învăţare sunt îmbinate armonios;
7. Copiii au stabilitate şi continuitate şi îşi dezvoltă roluluri în grup;
8. Copiii îşi pot descoperi talentele şi aptitudinile în programele opţionale: arte,
sport, engleză, franceză, maniere, cultură civică, cluburi, etc.;
9. Copiii sunt implicaţi în programe sociale şi comunitare, proiecte şi
parteneriate, învaţă să aibă iniţiativă, să organizeze şi să exprime puncte de
vedere;
10. Copiii sunt stimulaţi să trăiască şi să împărtășească experienţe literare,
artistice, etc
11. Părinţii scapă de grija zilnică a efectuării temelor cu copilul, copilul
beneficiind în fiecare zi de ajutor în înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor de la
şcoală, recapitularea şi pregătirea lecţiilor pentru a doua zi;
12. Părinţii sunt scutiți de necesitatea luării unui preparator la limba engleză şi
germană;
13. Părinţii îşi vor putea termina liniştiţi munca zilnică la serviciu, ştiind copilul
subsupraveghere;
7
14. Timpul petrecut zilnic de copil împreuma cu familia este mai mare si
de mai bună calitate.

V. JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI

Într-un context social şi cultural în care motivaţia pentru cunoaşterea şi
asimilarea valorilor este tot mai redusă, iar interesul tinerilor faţă de fenomenul
cultural şi ştiinţific este tot mai scăzut, cadrele didactice ale Şcolii Gimnaziale
,,Episcop Dionisie Romano” Buzau” îşi propun organizarea unor activităţi de
învăţare formal şi nonformal în cadrul Programului SDS cu scopul cultivării unor
valori şi atitudini, al dezvoltării competenţelor cognitive şi culturale, al
dezvoltării personale şi adaptării la un stil de viaţă sănătoasă, lărgirii
orizontului de cunoaştere al copilului şi asigurarea cadrului competiţional
pentru creşterea performanţelor şcolare ale elevilor.
Tot multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după
cele 4-5 ore de curs ale copilului, restul timpului, o parte din aceştia rămân
nesupravegheaţi de un adult competent.
În România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18
ani, în care ambii membrii lucrează este de 69%.
Cei mai mulţi părinţi au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul
de şcoală al copilului, posibilităţile de a avea grija ca acesta să-şi petreacă
timpul liber într-un mod adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacă include zilele
libere şi vacanţele elevului avem deja o problemă.
Într-o cercetare a GALLUP Organization şi Metro Media Transilvania
(2004), se arăta că peste 35% dintre părinţii intervievaţi având copii între 6-11
ani spun despre copiiilor că îşi petrec jumătate din timpul liber nesupravegheaţi.
Statisticile internaţionale arată faptul că incidenţa cazurilor de
comportament neadecvat
şi chiar delicvenţe este mai mare în rândul copiilor nesupravegheaţi. De
asemenea, cazurile de eşec şcolar sunt mai frecvente.
Acelaşi studiu relevă că, în topul activităţilor alese de copii pentru a-şi
petrece timpul liber când sunt singuri, se află privitul la televizor, urmate de
8
timpul petrecut cu prietenii, colegii şi de joacă în aer liber. Doar 4% dintre
aceştia au spus că preferă să citească o carte şi 1% preferă să-şi facă temele.
Aproape 90% dintre copii se uită la televizor cel putin 4-5 zile pe
săptămână dintre care 79% zilnic sau aproape zilnic. Un studiu al Centrului
de Sociologie Urbană şi Regională (iulie 2005) a pus în evidenţă faptul că
emisiunile TV sunt urmărite peste 3 ore zilnic în timpul zilelor lucrătoare de
copiii între de 7-10 ani cu precădere în intervalele 13-17 (38%) şi 17-19 (32%),
în perioadele în care cei mai mulţi părinţi se află la serviciu.
Aproximativ 30% dinte părinţii intervievaţi au mărturisit că preferă să-şi
lase copiii la televizor atunci când nu au timp liber şi nu -i pot supravehgea.
Consumul de TV ca principal mod de petrecere a timpului liber este
asociat cu o frecvenţă scăzută a lecturii. Televiziunea şi lectura la nivel
comportamental de consum al copiilor se exclud reciproc. Astfel copiii care se
uită des la televizor citesc puţin sau deloc, iar cei care citesc frecvent, se uită rar
la televizor.
Din totalul copiilor care au participat la un sondaj efectuat de GALLUP si
Metro Media Transilvania (2004) , cerut de CNA 34% au declarat că nu citesc
deloc, iar 4% citesc mai rar decât o dată pe lună dar că se uită zilnic la televizor.
Acelaşi studiu arată că părinţii şi-ar dori ca în timpul liber copiii să
citească o carte (38%), să-şi facă temele (34 %) sau să-i ajute la treburile casnice
(13%). Proiectul nostru are în vedere tocmai aceste lucruri: desfăşurarea unor
activităţi conforme dorinţelor părinţilor, în beneficiul copiilor şi al şcolii şi pe
placul beneficiarilor direcţi, adică al copiilor acelora care frecventează “Scoala
dupa scoala” după terminarea orelor de curs.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor beneficiarilor direcţi ai
programului SDS şi pentru a organiza programul SDS, s-a elaborat un
program de promovare a ofertei educaţionale prin pachete de activităţi şi de
identificare a nevoilor de dezvoltare şi formare a competenţelor specifice
învăţământului primar şi secundar.

9
VI. ACTIVITĂŢILE pentru PREGĂTIREA PROIECTULUI
 Stabilirea echipei de lucru şi a atribuţiilor fiecărui membru al echipei;
 Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor ;
 Informarea personalului din instituţie privind scopul proiectului;
 Informarea comunităţii asupra noilor servicii create ;
 Selectarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru a-şi desfăşura
activitatea profesională în cadrul serviciilor alternative nou create;
 Stabilirea principiilor, metodelor şi tehnicilor de lucru;
 Selectarea beneficiarilor pe baza cererii beneficiarilor indirecţi şi în urma
semnării
- Contractului de Parteneriat Şcoală-Familie în cadrul Programului SDS
(1 septembrie 2017)
 Desfăşurarea activităţilor zilnice în cadrul programului ,,Şcoala după şcoală”,
ce constau in Activităţile educative realizate in cadrul acestui program sub
coordonarea cadrele specializate constau în:
 integrarea copilului în programul zilnic;
 administrarea hranei, respectarea pe cât posibil a unor preferinţe pentru
alimente şi jucării, realizarea igienei personale;
 oferirea de jocuri şi jucării corespunzătoare vârstei;
 facilitarea relaţiilor interpersonale dintre copii;
 dirijarea jocului individual şi colectiv în atmosfera de comunicare stimulativă;
 supravegherea stării de sănătate.
Activităţile ludice reprezintă un element de sprijin în educaţie, la copilul între 7-
11 ani, multe deprinderi şi cunoştinţe fiind dobândite prin joc, iar valorificarea
acestui instrument informativ-formativ presupune atribuirea unui conţinut cu
finalităţi de dezvoltare a potenţialului de cunoaştere afectiv şi volitiv al
personalităţii, având astfel un incontestabil rol terapeutic.
Activităţile de formare şi dezvoltare a autonomiei personale au caracter
permanent şi sunt desfăşurate de personal, pe cat posibil, cu implicarea activă
a copiilor în funcţie de vârstă.

10
 Monitorizarea evoluţiei fiecărui copil înscris se va realiza echipa
pluridisciplinară şi îndeplineşte următoarele funcţii:
►De constatare şi apreciere a evoluţiei copiilor în raport cu serviciul, cu faza
iniţială;
►De informare asupra modului de realizare a deciziilor adoptate în legătura cu
toate aspectele activităţilor desfăşurate ;
►De prevenire (înaintea instalării comportamentelor indezirabile), prin
stabilirea şi activarea de alternative în rezolvarea unor probleme ;
►De stimulare – formare a copiilor prin sprijinirea eforturilor lor, acordarea
încrederii, corectarea comportamentului ;
►De reglare prin utilizarea feed-back-ului;
Monitorizare și evaluarea periodică a serviciului înfiinţat prin prisma
rezultatelor obţinute;
Coordonare, monitorizare şi contabilitate-administrativă asigură:
► Funcţionarea în condiţii normale a Programului „Şcoala după şcoală”
► Coordonarea personalului angajat şi a colaboratorilor ;
► Promovarea imaginii serviciului alternativ creat în exterior, sensibilizarea
opiniei publice, atragerea de sponsori şi parteneri, informarea comunităţii,
promovarea bunelor practici în vederea producerii efectului de multiplicare;
► Administrarea bunurilor imobile şi mobile.

VII. ORGANIZAREA PROGRAMULUI SDS

Locaţie: Şcoala Gimnazială “Episcop Dionisie Romano” Buzau
Număr de ore pe săptămană: 22 de ore și 30 de minute (4 ore și 30 de minute
în fiecare zi, de luni până vineri, între ora 12.00- 16.30).
Principalele activităţi zilnice / timpul alocat :
1. Servicii de îngrijire a copilului - hrănire (o oră) ;
2. Activităţile cu sprijin specializat ( o oră şi jumătate)
- supraveghere şi îndrumare în cunoasterea limbilor straine ( engleza, franceza)
- activităţi de încurajare a lecturilor prin citirea de catre cadrele didactice a unor
povesti/opere literare specifice varstei.
11
3. Activităţi recreative (o oră şi jumătate)
- activităţi practic-aplicative pe diferite domenii (arte, tehnologii, sport ).
Perioada şi programul de derulare a programului SDS:
 Programul SDS se derulează pe perioada desfăşurării cursurilor, conform
structurii anului şcolar .
 Programul SDS se desfăşoară în continuarea programului şcolar şi va fi
organizat astfel :
-12.00 – 14.00, program de recreere, masă şi activităţi artistice;
-14.00 – 16.00, supraveghere şi îndrumare în efectuarea de activitati;
-16.00 - 16.30, program de activităţi educative şi de activităţi sportive.
(Activitățile sunt de câte 45 de minute cu pauze de 15 minute)

VIII. RESURSE NECESARE DERULĂRII PROGRAMULUI

MATERIALE: săli de clasă, sală/teren de sport, curtea şcolii, materiale

didactice, mijloace multimedia, birotică
INFORMAŢIONALE: biblioteca şcolii, resurse curriculare auxiliare
FINANCIARE: donaţii şi sponsorizări, prin suportul financiar al părinţilor cu
respectarea legislaţiei în vigoare
RESURSELE UMANE
- 25 elevi şi părinţii acestora
- 17 cadre didactice ale şcolii;
- consilierul psihopedagog;
- asistentul şcolii;
- alti voluntari (informatician,secretar,profesor de sprijin)

Criterii de selecţie echipa pedagogică: Cadrul didactic selectat va trebui să

aibă:
 Capacitate organizatorică
 Capacitate decizionala
 Asumare de responsabilităţi
12
  Iniţiativă, umor, discreţie
 Dorinţa de perfecţionare continuă
 Aptitudini de comunicare interpersonală
 Deschidere pentru alternative educaţionale
 Loialitate faţă de angajator ;
 Cunoştinţe în domeniul gospodăriei, tehnicii şi al acordării primului ajutor
;
 Disponibilităţi şi experienţă de comunicare (inclusiv non-verbală) în
relaţiile cu copiii;
 Studii medii/studii de specialitate
 Modul de relaţionare cu superiorii, cu colegii, cu alte instituţii/organisme
şi modul de relaţionare cu copiii
 Se vor întocmi fişele postului pentru personal plecând de la schema:
Selecţia echipei pedagogice se va face numai dintre cadrele didactice cu un
comportament ireproşabil privind desfăşurarea procesului de învăţământ din
programul obligatoriu de şcoală.

IX. COMISIA DE ORGANIZARE SI DERULARE A PROGRAMULUI

„SCOALA DUPA SCOALA”

Director – Prof. Sarafolean Nicoleta

Reprezentantul Consiliului de Administratie–Prof. Tircavu Cristiana
Profesor Inv. Primar – Lazar Mihaela
Profesor Inv. Primar – Iosif Gabriela
Profesor – Gheorghiu Andreea
Profesor – Tudor – Stevar Nicoleta
Reprezentantul Comitetului de parinti pe scoala – Popa Anisoara
Secretar - Apostol Anca
Informatician - Drugau Florin

13
X. ECHIPA PEDAGOGICĂ IMPLICATĂ ÎN PROIECT

Resurse umane Grup ţintă Activitate derulată

(nume, funcţia)
Tircavu Cristiana Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Tanase Mihaela Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Gheorghiu Andreea Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Tudorache Anisoara Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Tudor –Stevar Nicoleta Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Diaconescu Mirela Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Pantazi Mariana Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Stegarescu Paula Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Gheorghe Adriana Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Drugau Florin Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Apostol Anca Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Gaspor Ioana Clasele Sprijin medical
pregătitoare/I
Lazar Mihaela Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Barlaboi Mihaela Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Scorosanu Cipiama Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Moraru Daniela Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Stancu Luiza Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Popescu Maria Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I
Iosif Gabriela Clasele Sprijin educaţional
pregătitoare/I

14
XI. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

Nr. Obiective specifice Tipuri de Resurse materiale şi Perioada Responsabil

Crt. Activităţi umane
1. -Dezvoltarea Activităţi de Profesori de diferite De luni Cadre
competenţelor cheie şi a performanţă specialităţi, lb. până joi pe didactice
competenţelor -pregătirea Româna, matematică, toată
superioare necesare temelor pentru a lb. straine. perioada
proceselor de învăţare, de doua zi Spaţiul destinat programului
aprofundare şi de - activităţi pentru derulării programului
extindere participarea la SDS Materiale
competiţii şi didactice de
olimpiade şcolare specialitate Mijloace
- realizarea de didactice
publicaţii şcolare
2. Dezvoltarea Activităţi de Fişe de lucru
competenţelor de pregătire pentru personalizate Mijloace
comunicare şi relaţionare viaţă didactice Spaţiul
în grup - activităţi de destinat derulării
- Cultivarea unei atitudini dezvoltare programului SDS
pozitive faţă de sine, a personală
încrederii în sine şi în -activităţi de
ceilalţi adaptare la
- Stimularea gândirii mediul
critice şi reflexive înconjurător
- Stimularea interesului -activităţi de
elevilor pentru un stil de stimulare a unui
viaţă sănătos comportament
sănătos
3. -Dezvoltarea unor Ateliere Prof.consilier, In fiecare zi Cadre
aptitudini generale şi -activităţi parteneri în proiect, de vineri a didactice,
de implicare a elevilor în tematice prof. diriginti Spaţiul săptămânii parteneri în
viaţa comunităţii -proiecte destinat derulării proiect
interdisciplinare programului SDS
4. -Exersarea abilităţilor Activităţi Prof. de educaţie In fiecare zi
şi deprinderilor sportive sportive care să fizică a săptămânii

15
 încurajeze
mişcarea şi
sportul

XII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

În vederea implementării eficiente, optime şi de progres a programului SDS,
sistemul de monitorizare / evaluare va fi conceput ca o activitate permanent de
apreciere a rezultatelor aşteptate ale proceselor didactice prin utilizarea
corespunzătoare a resurselor şi prin evaluarea pe baza conţinutului programelor de
studii, a rezultatelor învăţării obţinute la clasă, prin reducerea riscurilor la nivelul
comportamental al copilului.
Va avea loc o monitorizare şi revizuire periodică a proceselor didactice în
scopul îmbunătăţirii continue a rezultatelor, în acord cu evoluţia cerinţelor
beneficiarilor şi ale celorlalte părţi interesate şi cu modificările intervenite în
reglementările aplicabile.
Monitorizarea personalului didactic implicat în derularea programului SDS se va
face astfel :
- personalul didactic care efectuează orele din programul SDS fără beneficii
materiale, va semna o condică a programului ( cadre didactice).
- prezenţa zilnică a tuturor persoanelor implicate în program va fi monitorizată pe
baza unui jurnal de prezenţă de care va răspunde secretariatul şi direcţiunea
(informatician, bibliotecar, asistenta medicala).
- activitatea desfăşurată de către cadrele didactice va fi monitorizată pe baza
evaluării portofoliilor, a mapelor educaţionale ale acestora
- la sfârşitul fiecărui semestru se va prezenta Consiliului profesoral un raport de
analiză a activităţii de către fiecare responsabil pe domeniile de activitate incluse în
program.
Monitorizarea elevilor se va face pe baza jurnalelor de prezenţă ale grupelor
completate de către cadrele didactice. Absenţa elevilor de la orelele de program va
fi comunicată telefonic părinţilor de către secretariatul şcolii sau de direcţiune în
maxim 15 minute de la constatarea absenţei. Fiecare elev va deţine un caiet de
corespondenţă cadre didactice-părinţi.
16
Monitorizarea gradului de satisfacţie a părinţilor, respectiv a comunităţii se va
realiza prin:
- chestionare adresate părinţilor şi reprezentanţilor comunităţii locale
- monitorizarea numărului de voluntari
- monitorizarea numărului de elevi care participă la program
- responsabilitatea pentru monitorizare revine Direcţiunii, învăţătoarelor şi
Comitetului reprezentativ al părinţilor.

Instrumente Pentru Evaluare

- Chestionare adresate părinţilor, cadrelor didactice şi elevilor

- Observaţia pentru a evalua schimbările de atitudini
- Evaluările inițiale, curente şi finale.

17
GRAFIC DE MONITORIZARE ŞI CONTROL
privind implementarea Programului SDS
– învăţământ primar –

Acţiuni monitorizate Persoane Frecvenţa Dovezi

responsabile monitorizării
Derularea Director, lunar Fişa de proiectare a pachetului educaţional la
Programului SDS la prof. Sarafolean nivelul grupei
nivelul grupelor de Nicoleta Rapoarte/fişe de progres
elevi constituite Prof. Tircavu Graficul activităţilor/orar
CLASA CP Cristiana Chestionare de măsurare a satisfacţiei
beneficiarilor
Derularea Director, lunar Fişa de proiectare a pachetului educaţional la
Programului SDS la prof. Sarafolean nivelul grupei
nivelul grupelor de Nicoleta Rapoarte/fişe de progres
elevi constituite Prof. Tircavu Graficul activităţilor/orar
CLASA I Cristiana Chestionare de măsurare a satisfacţiei
beneficiarilor

XIII. VALOAREA ADĂUGATĂ OBŢINUTĂ DE PE URMA

IMPLEMENTĂRII ACESTUI PROIECT

Proiectul nostru îşi propune:

- Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze
comportamentul de adaptare şcolară;
- Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea(participarea) şcolară;
- Prevenirea comportamentului de eşec şi abandon şcolar;
- Cointeresarea familiei în activităţile de timp liber şi educaţie în scopul
ameliorării relaţiei intrafamiliale(copii-adulţi);
 Activitatea de supraveghere şi sprijin în efectuarea temelor şcolare.
 Activităţi recreative de socializare, de petrecere a timpului în colaborare cu
şcoala;

18
 Facilitarea integrării şcolii în comunitate şi medierea relaţiei părinţi-şcoală în
cazul familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor;
 Acest serviciu va fi unul integrat modern şi competitiv crescând astfel valoarea
actului educaţional;
 Crează activităţi compensatorii şi recompensatorii pentru copiii cuprinşi în
forma de învăţământ primar, stabilind astfel un nivel motivaţional ridicat pentru
participarea la activităţile şcolare;
 Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie
personală;
 Vom învăţa copiii să-şi gestioneze singuri un mic buget propriu, precum şi
gestionarea timpului liber;
 Membrii echipei de implementare vor întocmi documentaţia necesară pentru
obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare, în conformitate cu prevederile legale;
 Obţinerea unei săli de clasă dotată corespunzător (mobilată cu pupitre, scaune,
catedră, dulapuri);
 Mediatizarea serviciilor oferite în cadrul şcolii prin elaborarea şi distribuirea
unor materiale vizuale atractive (pliante, afişe, broşuri decriptive), reuniuni cu
părinţii şi profesorii, precum şi prin cooptarea mass-mediei;
 Recrutarea şi pregătirea personalului care va lucra în cadrul programului “Şcoala
după Şcoală”.

XIV. METODOLOGIE
Programul „Scoala dupa scoala” “Dionisie Romano” Buzau îndeplineşte
condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică, conform
următoarelor Coduri CAEN:
8552 (învăţământ în domeniul cultural - limbi străine, muzica, dans, arte
plastice, etc.)

19
OFERTĂ PENTRU CLASA PREGĂTITOARE
Ofertă pentru clasa pregătitoare:

a) Competenţe vizate:

Proiectul “Şcoala după şcoală” de la Şcoala Gimnazială “Episcop Dionisie

Romano” Buzău îşi propune dezvoltarea unor competenţe prevăzute de Legea
Educaţiei Naţionale:
-dezvoltare cognitivă a limbajului şi a comunicării;
-dezvoltarea capacităţilor/atitudinilor de învăţare;
-dezvoltare socioemoţională;
-dezvoltare fizică

b) Activităţi:
•Activităţi specializate în completarea activităţilor prevăzute de programele
clasei pregătitoare:
-exerciţii de dezvoltare a limbajului şi a comunicării;
-învăţarea/dezvoltarea/remedierea prin jocuri didactice;
•Activităţi tematice de tip recreativ din domeniile:
-arte vizuale şi abilităţi practice, muzică şi mişcare, sport, gimnastică zilnică,
dans artistic;

c) Program:
d)
Program 11:45-15 15-
orar 16:30
Zilele săpt:
LUNI LAZAR MIHAELA Activităţi cu sprijin
BUZOIU ELENA specializat:
11:45 – 12:30 Preluarea si organizare copiilor
12:30 – 13:30 Servirea mesei de prânz TANASE

20
 13:30 – 14:00 Program de destindere şi de organizare a MIHAELA-
grupelor COMUNICARE-
14:00 – 14:45 Activităţi cu sprijin specializat(invatatori) INVATAM DIN
14:45 – 15:00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare, eventual POVESTI
gustare) TUDOR
15:00 – 15:45 Activităţi cu sprijin specializat(cercuri NICOLETA-
profesori) ACTIVITATI
15.45 - 16.00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare) SPORTIVE-
16:00– 16:30 Aranjarea materialelor folosite și echiparea MISCARE,
pentru plecarea acasă VESELIE,
EMOTIE
MARTI MORARU DANIELA Activităţi cu sprijin
SCOROSANU CIPIANA specializat:
11:45– 12:30 Preluarea si organizarea copiilor
12:30 – 13:30 Servirea mesei de prânz
13:30 – 14:00 Program de destindere şi de organizare a TIRCAVU
grupelor CRISTIANA-
14:00 – 14:45 Activităţi cu sprijin specializat(invatatori) LIMBA
14:45 – 15:00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare, eventual ENGLEZA-
gustare) ENGLISH IS FUN
15:00 – 15:45 Activităţi cu sprijin specializat(cercuri GHEORGHIU
profesori) ANDREEA-
15.45 - 16.00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare) MUZICA,JOC SI
16:00– 16:30 Aranjarea materialelor folosite și echiparea MISCARE
pentru plecarea acasă
MIERCURI POPESCU MARIA Activităţi cu sprijin
STANCU LUIZA specializat:
11:45 – 12:30 Preluarea si organizarea copiilor
12:30 – 13:30 Servirea mesei de prânz DIACONESCU
13:30 – 14:00 Program de destindere şi de organizare a MIRELA -
grupelor BIOLOGIE:
14:00 – 14:45 Activităţi cu sprijin specializat(invatatori) PROTEJAM
14:45 – 15:00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare, eventual NATURA
gustare) PANTAZI
15:00 – 15:45 Activităţi cu sprijin specializat(cercuri MARIANA-

21
 profesori) RELIGIE-
15.45 - 16.00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare) SUFLET DE
16:00– 16:30 Aranjarea materialelor folosite și echiparea COPIL
pentru plecarea acasă
JOI IOSIF GABRIELA Activităţi cu sprijin
BARLABOI MIHAELA specializat:
11:45– 12:30 Preluarea si organizarea copiilor GHEORGHE
12:30 – 13:30 Servirea mesei de prânz ADRIANA-
13:30 – 14:00 Program de destindere şi de organizare a COMUNICARE-
grupelor BUCURIA
14:00 – 14:45 Activităţi cu sprijin specializat(invatatori) POVESTILOR
14:45 – 15:00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare, eventual TUDORACHE
gustare) ANISOARA-
15:00 – 15:45 Activităţi cu sprijin specializat(cercuri EDUCATIE
profesori) PLASTICA-
15.45 - 16.00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare) CULORILE
16:00– 16:30 Aranjarea materialelor folosite și echiparea COPILARIEI
pentru plecarea acasă

VINERI TIRCAVU Activităţi cu

GASPOR sprijin specializat:
11:45 – 12:30 Preluarea si organizarea copiilor STEGARESCU
12:30 – 13:30 Servirea mesei de prânz PAULA-LIMBA
13:30 – 14:00 Program de destindere şi de organizare a GERMANA-
grupelor LERNE
14:00 – 14:45 Activităţi cu sprijin specializat(invatatori) DEUTSCH ZU
14:45 – 15:00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare, eventual LIEBEN!
gustare) TUDOR
15:00 – 15:45 Activităţi cu sprijin specializat (cercuri STEVAR
profesori) NICOLETA-
15.45 - 16.00 Pauză (exerciţii fizice, relaxare) ACTIVITATI
16:00– 16:30 Aranjarea materialelor folosite și echiparea SPORTIVE-
pentru plecarea acasă MISCARE,
VESELIE,
EMOTIE

22
Programul (orientativ, sem. I) de activităţi necesare dezvoltarii unor competenţe
prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale urmăresc Planificarea săptămânală /pe
unităţi de învăţare stabilită de cadrele didactice de la clasă:
●“ Bun venit la şcoală!”-1 săpt.
MEM-“ Şcoala mea ” – prezentarea şcolii
- CLR- Concurs „ Cel mai bun povesestitor”- povestirea unor poveşti studiate în
grădiniţă
- MM-Joc de mişcare: “ Am pierdut o batistuţă ”, „Şcolărei şi şcolăriţe”
- DP-Proba de reprezentare a corpului uman-„ Omuleţul”

●Toamna – 2 săpt.
MEM - Identificarea fenomenelor naturale specifice toamnei.
- Sortează fructe şi legume de toamnă şi precizează numărul lor.
- Numărul şi cifra 1
CLR - Sunetul a şi literele a, A
MM - Mişcăriale mâinilor- “Bate vântul frunzele”
DP - “Pânza de păianjen”
- Oferă ghemul unui coleg şi spune ce îţi place la el.
- Refă ghemul şi mulţumeşte-i colegului pentru vorbele frumoase, care ţi-au
fost adresate.
AVAP- Coloreză imaginile de toamnă
●Minte sănătoasă în corp sănătos- 2 săpt
MEM - Exerciţii de numărare a elementelor unor mulţimi.
- Exerciţii de recunoaştere a cifrelor 0 şi 1 din diferite redări
- Exerciţii de adăugare / extragere de elemente din mulţimi date pentru
obţinerea unor mulţimi cu o şi un element.
CLR- Identificarea cuvintelor din enunţuri şi a silabelor din cuvinte
-Exerciţii de formulare de răspunsuri
-Exerciţii de sesizare a silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în cadrul
porpoziţiilor
23
 -Exerciţii grafice: codiţa de purcel, bucla, semiovalul, zala
MM - Cântecul „Degeţelele”
DP - Discutarea consecinţelor nerespectării normelor de igienă personală, a
îmbrăcăminţii şi a încălţămintei asupra propriului corp
AVAP - Trasarea conturului degetelor şi al palmei.

● Picături de ploaie- 2 săpt

CLR- Identificarea sunetului “a”,“i”, „p” prin diferite semne
-Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini
potrivite
-Exerciţii de trasare după contur a literelor studiate
MEM- Exerciţii de construire a unor mulţimi de obiecte/ elemente având drept
cardinal numărul natural corespunzător cifrelor 1, 2 şi 3
- Exerciţii de comparare a cardinalelor mulţimilor având 1,2 sau 3 obiecte
MM -„Ploaia”, „Azi Grivei e mânios”, “Vine raţa”
- Interpretarea cântecului în colectiv, pe strofe, integral
- Imitarea onomatopeelor, cu durate şi intensităţi diferite
- Asocierea unor mişcări sugerate de melodie
DP - Jocuri de rol care presupun îndeplinirea unor roluri şi responsabilităţi legate
de păstrarea curată a apelor
AVAP- Realizarea un ui afiş cu activităţile care le fac plăcere

● Jocuri şi jucării- 2 săpt.

CLR- Formulare de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului.
- Exerciţii de identificare a sunetelor A,P,I,M,U,R în cuvinte date
- Exerciţii de trasare a literelor A,P,I,M,U,R după contur , prin unirea punctelor
şi liber
MEM- Numerele şi cifrele 0,1, 2, 3, 4, 5: recunoaştere, comparare, ordonare
MM - „Ursuleţul Martinel”, Elemente de limbaj muzical

24
 - Cântarea în colectiv
- Mişcare liberă sugerată de textul cântecului
DP- Organizarea unor jocuri de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă…?”
- Comunicarea observaţiilor proprii legate de comportamentul copiilor referitor
la folosirea economisirea apei
- Joc de rol : „Ce faci dacă…?”
AVAP- „Motanul încălţat” – dactilopictură

●Prieteni şi prietenii- 2 săpt

CLR- Formulare de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului.
- Exerciţii de indicare a sunetelor A,P,I,M,U,N,E în cuvinte care apar în text
- Exerciţii de recunoaştere şi de trasare a literelor A,P,I,M,U,N,E,C.
- Povestea „Fetiţa cu chibrituri” de H.Ch. Andersen
MEM- Numerele şi cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8:
- Recunoaştere, comparare, ordonare
DP - Starea de bine şi stilul de viaţă sănătos
- Interviuri în care copiii adresează întrebări unii altora despre prietenie.
- Prezentarea în faţa clasei a prietenului de acasă.
- Joc de recunoaştere:”Prietenul şi colegul meu”
MM- Colinde
AVAP: Exerciţii de colorare , haşurare sau trasare a literei de tipar după contur dat

●Bucurii de iarnă- 1 săpt

CLR- Identificarea unor cuvinte din enunţuri prin diferite semne: bătăi din palme,
Jetoane puse pe bancă etc. şi numărarea acestora.
- Jocuri de identificare şi indicare a numărului de silabe din cuvinte date.
- Ghicitori despre anotimpul iarna şi fenomenele specifice acestuia.

MEM- Exerciţii de numărare înainte şi înapoi.

25
 - Exerciţii de recunoaştere a cifrei 9
- Exerciţii de identificare a elementelor din mulţimi, precum şi de ataşare a
cifrei corespunzătoare.
AVAP- Decoraţiuni de Crăciun
MM- Colinde
DP- ”De ce ne bucurăm iarna?” Cum ne jucăm iarna?” Expresia „Să fii darnic, să
fii bun!”- discuţii libere.

●La Polul Nord/Sud- 2 săpt

CLR- Formulare de enunţuri.

- Sunetele şi literele „o,O”, „sS”, „dD”
- Elemente grafice
MEM- Numerele de la 0la10: recunoaştere, comparare, ordonare.
- Exerciţii de ordonare după regulă dată.
- Exerciţii de precizare a vecinilor când se dă un număr oarecare din concentrul
0-10.
- Descoperirea intrusului într-un model repetitiv.
MM- Cântecul”Pinguinii”
- Executarea mişcării libere, spontane, pe cântec, sugerate de text sau de
melodia acestuia
- Organizarea unui joc spontan inspirat de melodie
DP- Starea de bine şi stilul de viaţă sănătos
- Interviuri în care copiii adresează întrebări unii altora despre prietenie.
- Prezentarea în faţa clasei a modului în care şi-au petrecut vacanţa.
AVAP- „Pământul” – dactilopictură

26
Arii curriculare implicate: Limbă şi comunicare (Comunicare în limba română)
Arte şi tehnologii (Muzică şi mişcare, Arte vizuale si lucru manual)

27
 Om şi societate (Educaţie pentru societate)
Perioada : an şcolar 2017 - 2018
Modul de desfăşurare : 1 oră pe săptămână
Profesor: Tănase Mihaela

În ultima vreme,s-a constatat ca lectura, preocupare principala a multor

generaţii de elevi, este din ce in ce mai neglijată din cauza noilor mijloace de
informare (televizorul, calculatorul). Din păcate, programele oferite de mass-media
nu corespund întotdeauna universului copilăriei, nu stimulează dezvoltarea
competentelor de intelegere si exprimare orala, nu contribuie la imbogatirea,
precizarea, activizarea si nuanţarea vocabularului elevilor.
Basmul reprezintă pentru micii şcolari ai claselor pregătitoare, abia
desprinşi de lumea grădiniţei şi a jocului ca activitate fundamentală, refugiul în care
totul este posibil, real sau imaginar, locul în care valorile morale sunt stabile şi
neapărat respectate, deoarece încălcarea normelor atrage după sine oprobiul şi
„răsplata”, iar pentru personajele pozitive totul se termină cu bine.
Acest univers mirific oferă perspective largi imaginaţiei, stimulează
creativitatea artistică de orice fel, având mari valenţe educative.
Mijloc de educaţie, instrucţie şi divertisment, cercul îi va oferi elevului
posibilitatea de exprimare, precum şi şansa de a lucra în echipă, de a se dovedi
interesat, performant şi de folos celorlalţi.
Implicat într-o astfel de activitate, elevul va reuşi mai uşor să-şi depăşească
inhibiţiile, să se manifeste spontan învingându-şi emoţiile şi să se integreze în
colectiv, va putea emite judecăţi morale şi de valoare, revizuindu-şi propriul
comportament.
Textele, exerciţiile si jocurile didactice propuse, iau în considerare sfera
preocupărilor, cunoştinţelor si intereselor elevilor, dându-le posibilitatea să se
exprime cât mai ușor, urmărindu-se pas cu pas calitatea exprimării orale.

28
COMPETENŢĂ INTERDISCIPLINARĂ:
Dezvoltarea capacităţii de a comunica din perspectivă lingvistică, plastică,
muzicală şi a artei dramatice.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

Competenţe specifice
1.să-şi dirijeze atenţia pentru a asculta
mesajul oral
2.să înţeleagă conţinutul unui text în proză
în raport cu întâmplările relatate de autor
3.să deosebească personajele pozitive şi
cele negative
4.să-şi exprime părerea personală asupra
personajului preferat
5.să povestească cu ajutorul ilustraţiilor
sesizând legătura dintre text şi acestea
6.să manifeste curiozitate şi interes pentru
lectură
Exemple de activităţi de învăţare
-exerciţii de audiere a unor texte literare;
-exerciţii de descriere a imaginilor;
-exerciţii de stabilire a momentelor subiectului
cu ajutorul imaginilor;
-exerciţii-joc : Cine este ?; Cine ai dori să fii?,
etc;
-exerciţii de exprimare a propriilor idei, opinii,
sentimente, trăiri;
-exerciţii de alcătuire de propoziţii după
imagini;
-exerciţii de povestire pe scurt, cu suport
ilustrat;
-exerciţii de ordonare logică a imaginilor ,
reprezentând momente cheie ale textului;
-joc de rol;
-exerciţii de dialogare în grup, pe o temă dată.

VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea
impactului limbajului asupra celorlalţi

29
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII:
1. Poezii din folclorul copiilor
2. Legende si poezii populare
3. Povesti si povestiri pentru copii, de scriitori romani si străini
4. Exerciţii aplicative, jocuri didactice, rebusuri
5. Concursuri tematice
6. Realizarea unor compozitii plastice - scene din basme
7. Dramatizări
8. Audieri de melodii din poveștile studiate
9. Vizionarea de filme si piese de teatru pentru copii

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

A.probe orale: ,,citirea“ imaginilor, redarea conţinutului textului cu suport ilustrat,

caracterizarea personajelor, alcătuirea de scurte poveşti originale.
B. probe practice: realizarea de desene potrivite conţinutului textului, aşezarea
imaginilor repectând momentele subiectului, iniţierea de dialoguri pe teme date,
dramatizări, joc de rol.
BILIOGRAFIE:
1.Molan, Vasile – Lectura literară suplimentară, MEC, PIR, București, 2007;
2. ***** - Culegere de basme şi poveşti, Editura „Aramis”,Bucureşti, 1994
3.Oprea, Creanguța Lăcrămioara – Strategii didactice interactive, EDP, București,
2008;

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
1 oră săptămânal
Unitatea de învăţare Conţinuturi Nr. Data/ Obs.
ore săptămâna
30
Cine sunt? Copilul si poezia 1
Ce sunt basmele? 1
Școala mea! ,,Hai să facem o poveste!” 1
Lucrurile mele Iedul cu trei capre 1
Foșnet de toamnă Frunza 1
Prâslea cel voinic si merele de aur 1
Să ne hrănim corect! Ridichea uriasa 1
Lumea animalelor Povestea gastelor 1
domestice Punguta cu doi bani 1
Știm sa circulam Scufita rosie 1
corect!
Lumea poveștilor Fluierul ciobănașului 1
Frumoasa din pădurea adormită 1
Colinde, colinde! Colinde romanesti 1
Iarna ne aduce bucurii Fetița cu chibrituri 1
Alba ca zapada si cei șapte pitici 1
Animalele sălbatice Ursul pacalit de vulpe 1
Pamantul, parte a Cartile cu Apolodor 1
universului
Sănătate prin sport Ce s-ar întâmpla dacă...? 1
La petrecere! Cenușăreasa 1
Ce voi fi cand voi fi Motanul încălțat 1
mare? Fructul cel mai valoros 1
Adie vânt de Legenda privighetoarei 1
primăvară! La cireșe 1
Apa, sursă a vieții La scăldat! 1
În călătorie cu Vrăjitorul din Oz 1
mașina , cu trenul, cu
avionul
La cumpărături! Pupăza din tei 1
Invăț să folosesc Ciuboțelele ogarului 1
banii!
Cum trece timpul ? Povestea ceasului cu inima 1
Prieteni din lumea Fata babei si fata moșneagului 1
întreagă Cei trei purceluși 1
31
Jocuri și jucării Alice in Țara Minunilor 1
La bunici Bunicul 1
Bunica 1
Vara, anotimpul Lebedele sălbatice 1
călătoriilor

BUCURIA POVEŞTILOR
(optional interdisciplinar)

32
 Prof. Gheorghe Adriana Doina
Clasa pregatitoare
An scolar 2017-2018

BUCURIA POVEŞTILOR
(optional interdisciplinar)

Tipul opţionalului : Opţional interdisciplinar

Arii curriculare implicate: Limbă și comunicare (Comunicare în limba română)
Arte și tehnologii (Muzică și mișcare, Arte vizuale si lucru manual)
Om și societate (Educație pentru societate)
Durata : 1 an
Modul de desfăşurare : 1 oră pe săptămână

33
      „Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii, şi surorile imi erau
sănătoşi, şi casa ni era indestulată, şi copiii şi copilele megieşilor era de-a pururi in
petrecere cu noi, şi toate imi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era
toată lumea a mea!
      Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vantul in
turburarea sa. […]
      Copilul, incălecat pe băţul său, gandeşte că se află călare pe un cal de cei mai
straşnici, pe care aleargă, cu voie bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot
dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi iè auzul, şi de cade jos, crede că l-
a trantit calul, şi pe băţ işi descarcă mania in toată puterea cuvantului…
      Aşa eram eu la varsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de cand ii
lumea asta şi pămantul, măcar să zică cine ce-a zice.”
Ion Creanga

În ultima vreme s-a constatat ca lectura, preocupare

principala a multor generaţii de elevi, este din ce in ce mai
neglijată din cauza noilor mijloace de informare (televizorul,
calculatorul). Din păcate, programele oferite de mass-media nu
corespund întotdeauna universului copilăriei, nu stimulează
dezvoltarea competentelor de intelegere si exprimare orala, nu contribuie la
imbogatirea, precizarea, activizarea si nuanţarea vocabularului elevilor.
Basmul reprezintă pentru micii şcolari ai claselor pregătitoare, abia
desprinşi de lumea grădiniţei şi a jocului ca activitate fundamentală, refugiul în care
34
totul este posibil, real sau imaginar, locul în care valorile morale sunt stabile şi
neapărat respectate, deoarece încălcarea normelor atrage după sine oprobiul şi
„răsplata”, iar pentru personajele pozitive totul se termină cu bine.
Acest univers mirific oferă perspective largi imaginaţiei, stimulează
creativitatea artistică de orice fel, având mari valenţe educative.
M-am oprit, împreună cu părinţii elevilor mei, asupra acestei discipline
opţionale contopind laolaltă obiective specifice ariilor curriculare limbă şi
comunicare, arte, om şi societate şi tehnologii, ca urmare a descoperirii unui uriaş
potenţial artistic la aceşti copii. Mijloc de educaţie, instrucţie şi divertisment,
opţionalul îi va oferi şcolarului posibilitatea de liberă exprimare şi specifică
manifestare a înclinaţiilor sau a talentului, precum şi şansa de a lucra în echipă, de a
se dovedi interesat, performant şi de folos celorlalţi.
Implicat într-o astfel de activitate elevul va reuşi mai uşor să-şi depăşească
inhibiţiile, să se manifeste spontan învingându-şi emoţiile şi să se integreze în
colectiv, va putea emite judecăţi morale şi de valoare, revizuindu-şi propriul
comportament.
Textele, exerciţiile si jocurile didactice propuse, iau in considerare sfera
preocupărilor, cunoştinţelor si intereselor elevilor, dându-le posibilitatea sa se
exprime cat mai usor, urmarindu-se pas cu pas calitatea exprimării orale.

COMPETENŢĂ INTERDISCIPLINARĂ:
Dezvoltarea capacităţii de a comunica din perspectivă lingvistică, plastică,
muzicală şi a artei dramatice.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:

35
Competențe specifice
1.1. Sesizarea semnificației globale a unui
mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar si
rar
1.2. Recunoașterea unor detalii dintr-un
mesaj scurt, rostit clar și rar
2.3. Participarea la dialoguri scurte, in
situatii de comunicare uzuală
1.2 Punerea in practica a unor norme
elementare de conduita in contexte familiare normelor de conduita
2.1. Recunoasterea unor deprinderi de
comportament moral-civic in grupurile de
aparteneta
1.3 Manifestarea curiozității față de
explorarea de mesaje artistice simple,
exprimate vizual
2.2 Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor
personale, apelând la forme simple de
exprimare specifice artelor
2.6. Participarea la activități integrate
adaptate nivelului de vârstă, în care se
asociază elemente de exprimare vizuală,
muzicală, verbală, kinestezică
CAPACITĂȚI INSTRUMENTALE: cognitivă, volitivă, socializare, empatie,
toleranță, etc.
VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii
Activități de învățare
Selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a
indica despre ce este vorba in mesaj.
Repovestirea unor secvente preferate, dintr-un text
audiat.
Numirea personajelor dintr-un fragment de poveste
audiat
Oferirea de replici afirmative/ negative la enunturi
scurte care vizează diverse informații din text
Participarea la jocuri de rol cu diverse teme
Simularea unor situatii care presupun respectarea
Dramatizarea unor povestiri cu continut moral-
civic, cunoscute de copii.
Vizionarea de spectacole de teatru si teatru de
papusi , adecvate varstei.
Folosirea liniei cu scop de contur si cu scop
decoativ in aplicatii/ compozitii liber alese.
Realizarea unor lucrări în care să se asocieze
elemente de exprimare plastica cu alte forme de
exprimare artistică: ilustrarea unei povești
cunoscute prin desen sau prin cântec, ilustrarea
mișcării sugerate într-un tablou.
36
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea
impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi
limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi
 îmbogăţirea orizontului cultural
Conținuturile învățării:
10. Poezii din folclorul copiilor
11. Legende si poezii populare
12. Povesti si povestiri pentru copii, de scriitori romani si străini
13. Exerciţii aplicative, jocuri didactice, rebusuri
14. Concursuri tematice
15. Realizarea unor compozitii plastice- scene din basme
16. Dramatizări
17. Audieri de melodii din poveștile studiate
18. Vizionarea de filme si piese de teatru pentru copii
19. Realizarea unui album foto cu aspecte ale activității

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
1 oră săptămânal – 34 ore anual

Unitatea de învățare Conținuturi Nr. ore Data/ Obs.

săptămâna
Cine sunt? Copilul si poezia 1 S 1,2
Ce sunt basmele? 1
Școala mea! ,,Hai să facem o poveste!” 1 S3
Lucrurile mele Iedul cu trei capre 1 S4
Foșnet de toamnă Frunza 1 S5,6

37
 Prâslea cel voinic si merele de 1
aur
Să ne hrănim corect! Ridichea uriasa 1 S7
Lumea animalelor Povestea gastelor 1 S8,9
domestice Punguta cu doi bani 1
Știu sa circul corect! Scufita rosie 1 S 10
Lumea poveștilor Fluierul ciobănașului 1 S11,12
Frumoasa din pădurea 1
adormită
Colinde, colinde! Colinde romanesti 1 S13
Iarna ne aduce bucurii Fetița cu chibrituri 1 S14,15
Alba ca zapada si cei șapte 1
pitici
Animalele sălbatice Ursul pacalit de vulpe 1 S16
Pamantul, parte a Cartile cu Apolodor 1 S17
universului
Sănătate prin sport Ce s-ar întâmpla dacă...? 1 S18
La petrecere! Cenușăreasa 1 S19
Ce voi fi cand voi fi mare? Motanul încălțat 1 S20, 21
Fructul cel mai valoros 1
Adie vânt de primăvară! Legenda privighetoarei 1 S22, 23
La cireșe 1
Apa, sursă a vieții La scăldat! 1 S24
În călătorie cu mașina , cu Vrăjitorul din Oz 1 S25
trenul, cu avionul
La cumpărături! Pupăza din tei 1 S26
Invăț să folosesc banii! Ciuboțelele ogarului 1 S27
Cum trece timpul ? Povestea ceasului cu inima 1 S28
Prieteni din lumea întreagă Fata babei si fata moșneagului 1 S29, 30
Cei trei purceluși 1
Jocuri și jucării Alice in Țara Minunilor 1 S31
La bunici Bunicul 1 S32,33
Bunica 1
Vara, anotimpul călătoriilor Lebedele sălbatice 1 S 34

38
MODALITĂŢI DE EVALUARE:

a) probe orale;
b) probe practice;
c) concursuri;
d) autoevaluare;
e) evaluare făcută de colegi;
f) organizarea de minispectacole
g) album

Bibliografie:

39
1. I.Gh. Mărcudean – Teatru pentru copii – Editura „Ion Creangă”,
Bucureşti, 1985
2. M. Ionescu - Demersuri creative în predare şi învăţare – Ed.
Presa Universitară Clujeană,2000
3. ***** - Culegere de basme şi poveşti, Editura „Aramis”,
Bucureşti, 1994
4. M.E.C. – Programa şcolară pentru clasele I şi a II a, Didactica
Press S.R.L.,Bucureşti, 2004

ÎNVAŢĂ SĂ IUBEŞTI GERMANA!

LERNE DEUTSCH ZU LIEBEN!

ARGUMENT
Predarea limbii germane la clasa pregătitoare reprezintă un avantaj, deoarece
achiziţiile de cunoştinţe se realizează la o vârstă fragedă. Copiii care învaţă această
limbă încă de la vârsta preşcolară au mari şanse de a cunoaşte bine limba la sfârşitul
liceului, deoarece ei şi-au însuşit cunoştinţele de bază şi pot comunica fluent în
limba germană. Aceştia vor fi mai conştienţi de avantajele cunoaşterii acesteia şi se
vor putea integra mai uşor pe piaţa muncii.

40
 Astfel, limba germană reprezintă un avantaj pentru clasa pregătitoare faţă de
cei care învaţă această limbă din ciclul gimnazial.

METODE
Conversaţia, desenul, explicaţia, joc de rol ,cântecul
MIJLOACE
Fişe de colorat, Fişe de lucru, plastelină, haine, jucării, CD, calculator, casetofon

COMPETENŢE GENERALE
1Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
2 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3 Însuşirea corectă a sunetelor în limba germană
4 Dezvoltarea încrederii în capacitatea de a învăţa o limbă străină
5 Stimularea interesului pentru o cultură diferită

COMPETENŢE SPECIFICE
1Să reproducă sunete, cuvinte şi enunţuri simple
2 Să cânte şi să reproducă poezii scurte
3 Să urmeze indicaţii simple date în limba germană
4 Să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral
Bibliografie
Primele mele 100 de cuvinte în limba germană, Heather Amery, Fiona Chandler,
trad.Anca Natalia Florea, ed.Niculescu, 2015
Germana pentru clasa pregătitoare, Loredana Elena Istrate Anghel, Cristina
Fuscel, Editura: ARS LIBRI, 2014
Şcoala gimnazială Episcop Dionisie Romano
An şcolar : 2017-2018
Profesor : Stegărescu Paula

41
PROGRAMUL ‘’SCOALA DUPA SCOALA’’
AN SCOLAR 2017 - 2018
PROFESOR BIOLOGIE:DIACONESCU MIRELA

Denumire cerc: ‘’Protejam natura!’’

Teme propuse:
1.Plante si an imale - parti componente
- medii de viata
- scheletul si organe majore la animale (creier, inima,
plamani, stomac, rinichi)

42
2.Corpul omenesc - parti componente si rolul lor
- simturile
- igiena corpului
Obiective necesare:
-sa identifice cu ajutorul materialelor puse la dispozitie de profesor mediile de viata
ale diferitelor plante si animale, precum si caracteristicile acestora
-sa cunoasca partile componente ale diferitelor plante si animale
-sa cunoasca organele majore ale animalelor,precum si localizarea lor
-sa descopere tainele corpului uman cu ajutorul mulajelor din laboratorul de
biologie al scolii
-sa cunoasca reguli elementare de igiena ale corpului uman
-sa cunoasca importanta simturilor cu ajutorul unor experimente simple

Denumirea cercului: Muzica, joc si miscare

Teme :
1. Cantece despre natura, animale, pasari - “ Ghiocelul, “Albastrele
si branduse”, “Flori de mar”, “ Papadie”, “ Trandafirul”, “ Floarea soarelui”, “
Ceata lui Pitigoi”. (10 ore)
2. Anotimpurile cantate -“Vine, vine primavara”, “Primavara”, “
Vino, vacanta”,” Iarna”, “Vine iarna”. (6 ore)

43
 3. Personaje din povesti si povesti cantate - “Pupaza din tei”,
Ursul”, “Oglinda fermecata”, “Capra si lupul”, “Povestea unui ciobanas”, “ Vai
saracul pui de cuc”, “ Masa buna”. ( 9 ore)
4. Colinde – (4 ore)
5. Auditii muzicale - cantece interpretate de coruri de copii (7 ore)
Obiective:
 Formarea simtului ritmic si melodic ;
 Insotirea cantarii vocale cu batai din palme, jucarii muzicale, miscari,
gesturi, pasi de dans sau cu negativ;
 Cultivarea dragostei pentru frumusetile naturii, flori, animale si pasari;
 Modelarea sensibilitatii prin intelegerea mesajului transmis prin cantec si
interpretarea in maniera proprie;
 Formarea deprinderilor de receptare, intelegere a mesajelor din cantecele
interpretate sau audiate.

Bibliografie:
1. “Culegere de cantece pentru copii” – V. Moraru, A. Toader, P. Stefanescu
2. “ Flori pe portativ” – A. Toader, V. Moraru
3. “Cantam si coloram florile” – S. Matei
4. “ABC cu cantece” – A. Toader, V. Moraru
5. CD – “Cutiuta muzicala “
6. CD -“ Corul Bim-Bam” din Bucuresti
7. CD – “Cantecele copilariei – Corul de copii Luceafarul “din Iasi
Profesor, Gheorghiu Andreea
Program : „Scoala dupa scoala”
Profesori: Tudor – Stevar Nicoleta

44
„MISCARE, VESELIE, EMOTIE”
- JOCURI SI SPORT-

INCREDERE
SI

45
 COMUNICARE

COOPERARE PREZENTARE
SI CONTACT

An şcolar
2017 - 2018

MISCARE, VESELIE, EMOTIE”

- JOCURI SI SPORT-

46
Domenii experienţiale vizate:
Domeniul Psihomotric
Domeniul om şi societate

Nivelul de vârstǎ/grupa:

 Clasa pregatitoare

ARGUMENT
„Noi nu vedem lucrurile aşa cum sunt ele; noi vedem lucrurile aşa cum suntem
noi”. Anais Nin.

Prin psihosocial se înţelege relaţia strânsă dintre psihologic şi social, fiecare

influenţând continuu pe celălalt. Mai concret, fiecare persoană se construieşte pe
integrarea celor două nivele:

47
1. componentele psihologice: spirit, gândire, emoţii, sentimente şi comportamente;
2. componentele sociale: contextele sociale în care trăim, context, cultură, tradiţii,
spiritualitate, relaţii interpersonale cu familia restrânsă şi lărgită, comunitatea şi
activităţile şcolare şi profesionale. Am împărţit nevoile fundamentale ale bunăstării
psihosociale a copilului în trei dimensiuni specifice, interdependente şi, totuşi,
distincte în modul lor de a fi satisfăcute:
● în câmpul psihologic, nevoile individuale: dezvoltarea personală, afirmarea
identităţii, recunoaşterea personală;
● în câmpul sociologic, nevoile sociale: grupuri de apartenenţă, recunoaşterea
socială;
● în câmpul spiritual, nevoile existenţiale: religie, credinţă, sensul vieţii.
Dezvoltarea psihosocială a copilului se realizează prin stimularea acestei
capacităţi de a se autorealiza ţinând cont de trei nevoi fundamentale: individuale,
sociale şi existenţiale. Aceste nevoi, numite «invizibile», trebuie să fie alimentate
regulat, ca şi nevoile materiale de hrană şi adăpost.
Este important să nu le uităm, mai ales, în contexte dificile care, uneori, pot
împiedica individul să-şi dezvolte capacităţile pentru o perioadă mai lungă sau mai
scurtă (catastrofă naturală, sărăcie, foamete, război, traumatism, etc.).
Intervenţia psihosocială va încerca, deci, să stimuleze copilul în
dezvoltarea:
● gustului său de a fi (identitatea), răspunzând nevoilor sale individuale de iubire,
de recunoştinţă, de tandreţe, de securitate, de protecţie. Fiecare stimulare pe această
axă afectivă (necondiţională) contribuie la îmbogăţirea încrederii şi a stimei de sine.
● gustului său de a face, răspunzând nevoilor sale sociale, legate de natura socială a
fiecărui individ. Sunt nevoile de limite, de reguli, de exigenţe, de ordine, de
autoritate, etc. Fiecare stimulare pe axa normativă (condiţională) contribuie la
apariţia competenţelor sociale, cum ar fi interiorizarea legii, cooperarea cu celălalt,
dobândirea unor abilităţi, capacitatea de a-şi stăpâni frustrarea, învăţarea unei
meserii care cere nişte calităţi.

48
● gustului său de a trăi, răspunzând nevoilor sale existenţiale, care sunt legate de
nevoile de legitimare a unui proiect de viaţă, de înţelegere a sensului vieţii, a rolului
său în lume.
Fiecare stimulare pe această axă a sensului (credinţă) contribuie la
dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la umanitate şi responsabilitatea sa în
transmiterea valorilor universale.
Aceste trei dimensiuni sunt, într-un fel, alimentele psihosociale
indispensabile creşterii şi dezvoltării bunăstării copiilor, pentru ca ei să-şi poată
construi o viaţă demnă de a fi trăită. Proiectele noastre trebuie, deci, să fie elaborate
pe baza acestor nevoi fundamentale, care trebuie întărite pentru a favoriza cât mai
repede cu putinţă, într-o situaţie de urgenţă, întoarcerea la dezvoltarea normală a
copilului. Este vorba despre redobândirea, de către copil, a gustului de a trăi, de a
face şi de a fi, în ciuda situaţiilor de criză traversate!
Pe baza aportului umanist al lui A. Maslow, care consideră fiecare persoană
ca pe un actor al propriei sale vieţi, capabilă de alegere şi de iniţiative, în funcţie de
locul pe care îl are în societate, considerăm că orice copil este capabil să-şi dezvolte
resursele proprii şi, deci, bunăstarea sa, cu condiţia, totuşi, ca el să fie însoţit de
adulţi, care ştiu să acorde un suport psihosocial adecvat. Asigurarea bunăstării
psihosociale a copiilor înseamnă, deci, o investiţie cheie în capitalul uman, care
întăreşte toate celelalte procese pentru dezvoltarea şi stabilitatea societăţilor.
Jocurile sunt parte integrantă din universul copiilor şi sunt necesare
dezvoltării lor fizice şi psihice. Nu mai trebuie demonstrat că ele sunt instrumente
preţioase pentru achiziţii la nivelul gestionării emoţiilor şi a relaţiilor sociale,
precum şi la nivelul pur recreativ.
Există diferite tipologii ale jocurilor. Noi am ales-o pe aceea a psihologiei genetice,
care are avantajul de a fi cea mai universală din punct de vedere cultural. Este, de
asemenea, reluată de în patru categorii:
● jocuri de Exerciţiu: jocuri senso-motoare simple, jocuri de manipulare simple
(jucărioare…).

49
● jocuri Simbolice: jocuri care permit copilului de a imita, de a reprezenta: jocuri
de rol, de regizare (păpuşi,...)
● jocuri de Asamblare: etapă intermediară înaintea jocului de reguli, în cadrul
căreia copilul combină elemente, jocuri de construcţie: puzzle, Lego, etc.
● jocuri de Reguli: jocuri în care copilul se iniţiază în regulament, trebuie să
urmeze un ordin, să urmărească un raţionament logic, să elaboreze strategii.
Toate aceste jocuri pot fi libere, adică copiii aleg ei înşişi ce categorie de joc îi
interesează şi când vor să-l joace fără prezenţa vreunui adult. Ei pot, de asemenea,
să fie îndrumaţi de un adult (animator, educator, profesor, etc.). Într-un centru
recreativ dedicat activităţilor pentru copii, ideal ar fi să se găsească un echilibru
între cei doi.
Prezentul manual se concentrează pe ultima categorie de jocuri (de Reguli),
care cer din partea copiilor respectarea unor ordine, a unor reguli, elaborarea
strategiilor de joc. Toate jocurile propuse fac apel la corp (mişcarea într-un spaţiu
precis, delimitat) şi la simţuri.
Pentru a fi puse în practică, aceste jocuri necesită prezenţa unui adult care să
îi conducă. Paginile următoare se adresează, deci, tuturor persoanelor care se ocupă
de copii, în orice situaţie s-ar afla aceştia. Folosim aceste jocuri şi activităţi cu
copiii care au suferit traume legate de catastrofe naturale, de violenţă intrafamilială,
de conflicte sau alte probleme, pentru a le permite să-şi împlinească nevoile lor
psihosociale. Dar este clar că aceste jocuri sunt utile oricărui copil, în orice context,
pentru a-i permite să-şi dezvolte competenţele psihosociale.
Aceste activităţi şi jocuri fizice sunt un instrument de dezvoltare puternică,
deoarece ele îl angajează pe copil în globalitatea sa:
a. capul preia comenzile, deoarece trebuie să găsească strategii şi să ia decizii
adecvate şi rapide;
b. corpul este în mişcare, simţurile stau de veghe;
c. inima are rol important în stăpânirea emoţiilor faţă de sine şi de ceilalţi, precum
şi în aplicarea unor valori fundamentale.

50
 Aceste competenţe pot fi dezvoltate în cadrul unor jocuri bazate fie pe
competiţie, fie pe cooperare: Este inutil a se dori punerea lor în opoziţie, una fiind
complementară celeilalte. Totuşi se poate face o constatare: lumea noastră este
focalizată pe competiţie, iar copiii se pun spontan în situaţii de competiţie, de
comparaţie, fie că ele sunt sănătoase sau nesănătoase. Este, totuşi, binecunoscut
faptul că toţi copiii învaţă mult mai bine într-o situaţie de colaborare decât într-o
situaţie individuală.
Convingerea pe care o avem şi pe care o prezentăm în acest manual mic este
aceea că adulţii responsabili cu organizarea unor activităţi cu copiii trebuie să
susţină situaţiile de cooperare, pentru ca aceşti copii să înveţe să se respecte şi să
lucreze împreună. Este responsabilitatea noastră de adulţi de a reechilibra situaţiile
de competiţie şi de cooperare.
O activitate sau un joc de cooperare conţine următoarele principii :
- Toată lumea se distrează;
- Activitatea sau jocul are un obiectiv motivat;
- Toţi au nevoie unii de alţii pentru îndeplinirea obiectivului;
- Fiecare este acceptat şi valorizat pentru competenţele sale;
- Nu există nici judecare, nici critică;
- Toată lumea participă activ;
- Toată lumea experimentează o situaţie de succes;
- Nimeni nu este exclus sau eliminat din joc;
- Nimeni nu este pus în evidenţă în raport cu ceilalţi;
- Fiecare este responsabil de sine şi de grup; Etc.

OBIECTIV CADRU
1. Dezvoltarea psihosocială a copiilor prin jocuri şi sport

OBIECTIVE DE REFERINTA

51
1. Dezvoltarea abilităţilor personale;
Comportamente:
 Să-şi înţeleagă propriile emoţii, să conştientizeze influenţa acestora asupra
relaţiilor, aptitudinilor de lucru şi să ştie cum să le stăpânească.
 Să-şi dezvolte sentimentul de valoare în mod pozitiv;
 Să înveţe din experienţele altora şi să le integreze în noi acţiuni.
 Să arate onestitate şi încredere în acţiunile cuiva
 Să fie deschis pentru a învăţa lucruri noi şi alte modalităţi de gândire,
 Să se adapteze la situaţii tranzitorii şi să depăşească obstacole.
 Să tindă spre autoperfecţionare.
2. Dezvoltarea abilităţilor sociale;
Comportamente:
 Să ia o poziţie în grup;
 Să ia în considerare diferite părţi şi să rezolve problemele prin soluţii pozitive;
 Să se promoveze lucrul în grup pentru a construi relaţii de încredere între copii,
între grupul de copii şi educatoare;
 Să se redea spiritul de bucurie faţă de activităţile fizice de tip practic (să fie activ)
prin simţul umorului şi variere;
3. Dezvoltarea abilităţilor tehnice;
Comportamente:
 Să-şi menţină sănătatea (alimentaţie, somn, exerciţii, etc.);
 Sa cunoască regulile jocurilor;
 Să cunoască şi să practice un număr suficient de jocuri sportive;
 Să stabilească o legătură între activităţile fizice şi igiena vieţii,
 Să transmită mesaje despre sănătate prin intermediul jocurilor.
Metode şi mijloace de realizare:
METODE:

JOCUL
Practic, jocul este descompus în patru etape cheie, în cadrul unui ciclu continuu:

52
a. Prima experimentare a jocului (practică);
b. Oprire pentru discuţie şi corectări (analiză a ceea ce s-a întâmplat şi sinteză a
ameliorărilor de realizat);
c. A doua experimentare (aplicare şi ameliorare);
d. Oprire pentru feedback şi discuţie (constatarea ameliorărilor);
Materiale necesare:
- CD player
- CD-uri cu suport audio adecvat
- MINGI, CORZI
- SALĂ DE SPORT, TEREN DE SPORT, SALA DE GRUPĂ, SCAUNE,
JALOANE, FLUIER
Modalitǎţi de evaluare:
- Concursuri
- Jocuri

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Nr. Data
Tema şi forma de realizare
Crt. Saptamana
1 „NUMELE PRIN GESTURI” – joc pentru cunoaştere şi contact fizic,
1.
consolidarea legăturilor în cadrul grupului în mod creativ
2 „LANSAREA NUMELOR2 - Joc ideal pentru a învăţa prenumele unui nou
2.
grup fiind în mişcare
3 „MINGEA/MĂTURA NUMITĂ” - dezvoltă reacţiile, rapiditatea de
3.
deplasare şi cooperarea.
4 „FACTORUL POŞATL” - Joc ideal pentru un grup care face cunoştinţă
4.
sau pentru un grup care vrea să se descopere în mod dinamic şi ludi
5. 5 „COŞUL CU FRUCTE” -
„VRĂJITOARELE” - Joc ideal pentru a se mobiliza atât progresiv, cât şi
6 ludic. Cursă-urmărire specială, în linişte, care foloseşte mersul în locul
6.
cursei şi care introduce contacte fizice care necesită o anumită încredere
între jucători
7. 7 „ŞARPELE” - Joc scurt şi rapid, ideal pentru a se defula şi a se amuza,
53
 învăţând, în acelaşi timp, a rămâne în legătură cu gruul

8. 8 VACANTA
9 „DOI SUNT DESTUI, TREI SUNT PREA MULŢI” - Joc clasic de cursă-
9.
urmărire
„ORBUL ŞI CÂINELE SĂU” - Activitate calmă, ideală pentru un grup
10 care este pe cale de a face cunoştinţă şi care vrea să construiască relaţii de
10.
încredere, sau pentru un grup care este lipsit de coeziune şi de respect
mutual
„PLANŞA DE LEMN” - Activitate calmă, ideală pentru un grup care este
11
11. pe cale de a face cunoştinţă şi care vrea să construiască relaţii de încredere,
sau pentru un grup care este lipsit de coeziune şi de respect mutual
12 „TRENULEŢUL ORB” - Joc non-verbal foarte complet, care dezvoltă
12. numeroase aspecte. Ideal pentru a începe sau a termina o activitate în
linişte, pentru a reorganiza un grup dispersat
„PERSOANĂ LA PERSOANĂ” - Joc scurt, în care contactul fizic este
13
13. prezent în mod ludic. Interesant la început de sesiune, pentru a sparge
gheaţa sau pentru a consolida legăturile
14 „OGLINDA” - Activitate ideală pentru a dezvolta o armonie între două
14.
persoane în cadrul sincronizării mişcărilor şi al comunicării non-verbale
VACANTA DE IARNA
15. 15 „BASTONAŞUL DANSATOR”
„STOP ŞI PLEACĂ” - Joc liniştit şi non-verbal, adaptat pentru a începe
16
16. sau a termina o activitate, deoarece se desfăşoară în tăcere şi în mers. Ideal
pentru a observa sincronizarea dintre jucători şi dinamica lor de grup
„CERCUL ÎN PICIOARE AŞEZAT” - Aceste două jocuri scurte sunt
17 binevenite la început de sesiune, pentru a se pune în mişcare, fiind tot
17.
timpul în grup, cu contacte fizice, într-un scop comun. Ele amintesc în mod
ludic că avem nevoie unii de alţi
„CERCUL MAGIC” - Joc scurt, ideal pentru a se mobiliza şi a încălzi
18
18. corpul şi spiritul în mod ludic, insistând pe noţiunea de întrajutorare în
cadrul grupului
VACANTA 14 – 18 APRILIE 2013
19 „ÎN PICIOARE ÎN ORDINE” - Joc foarte interesant la nivelul dinamicii de
19.
grup şi al unui obiectiv de realizat împreună, făcând cunoştinţă unii cu alţii

54
 „IMITAREA ANIMALELOR” - Activitate simplă şi complexă în acelaşi
20
20. timp, atractivă şi creativă, ideală pentru dezvoltarea unor strategii de
cooperare într-un grup
„MAŞINA NEBUNĂ” - Activitate simplă şi complexă în acelaşi timp,
21
21. atractivă şi creativă, ideală pentru dezvoltarea unor strategii de cooperare
într-un grup
22 „INSULA CU RECHINI” - .Prin amuzament, el dezvoltă solidaritatea prin
22.
intermediul contactelor
„MINGEA ÎN CINCI PASE” - Joc adaptat pentru a dezvolta competenţele
23
23. de bază ale marilor jocuri, ca de exemplu baschetul, fotbalul şi altele: pase,
demarcaj, apărare
24 „MINGEA ÎN SPATELE LINIEI” - Joc adaptat pentru a dezvolta
24. competenţele de bază ale marilor jocuri, ca de exemplu baschetul, fotbalul
şi altele: pase, demarcaj, apărare
25 „LANSAREA NUMELOR2 - Joc ideal pentru a învăţa prenumele unui nou
25.
grup fiind în mişcare
26 „OGLINDA” - Activitate ideală pentru a dezvolta o armonie între două
26.
persoane în cadrul sincronizării mişcărilor şi al comunicării non-verbale
„MINGEA/MĂTURA NUMITĂ” - dezvoltă reacţiile, rapiditatea de
27. 27
deplasare şi cooperarea.
28 „INSULA CU RECHINI” - .Prin amuzament, el dezvoltă solidaritatea prin
28.
intermediul contactelor
„ORBUL ŞI CÂINELE SĂU” - Activitate calmă, ideală pentru un grup
29 care este pe cale de a face cunoştinţă şi care vrea să construiască relaţii de
29.
încredere, sau pentru un grup care este lipsit de coeziune şi de respect
mutual
30 LECŢIA DE FOTBAL - Joc adaptat pentru a dezvolta competenţele de
30.
bază ale marilor jocuri
31 LECŢIA DE VOLEI - Joc adaptat pentru a dezvolta competenţele de bază
31.
ale marilor jocuri
32 LECŢIA DE BASCHET - Joc adaptat pentru a dezvolta competenţele de
32.
bază ale marilor jocuri
33. 33 JOC: FOTBAL
34. 34 JOC: VOLEI
35. 35 JOC: DANS MODERN

55
 36 36 CAMPIONAT

NOTĂ: JOCURILE SE POT RELUA IN ACTIVITĂŢILE CARE URMEAZĂ A FI

DESFĂŞURATE .

CERCUL DE RELIGIE:

56
 “SUFLET DE COPIL”

PROFESOR :

PANTAZI MARIANA

CERCUL DE RELIGIE
EDUCAŢIE RELIGIOASĂ
,,SUFLET DE COPIL “

 Nivel :5-6/7 ani

 ARGUMENT
În familie copilul vine în contact cu o serie de simboluri şi manifestări
religioase, ale căror semnificaţii uneori familia nu are timp sau nu ştie cum să le

57
explice mai bine pe înţelesul copilului.Pentru că în perioada de vârstă de 3-7 ani,
achiziţiile interioare sunt foarte ample, copiii aşteaptă să vadă şi să găsească la noi,
modele creştine de urmat. Mergând cu copiii la biserică, la sărbătorile creştine
importante, părinţii au fost încântaţi când alături de copii, au asistat la slujbă.
Discutând cu părinţii despre criza prin care trece tineretul în zilele noastre, când
asistăm neputincioşi la manifestari violente pe stradă,violenţă verbală,
comportament agresiv, împreună am ajuns la concluzia că este important să formăm
copiilor un comportament creştin. .

I. Obiective cadru

 trezirea sentimentelor religioase şi a iubirii faţă de Dumnezeu;

 cunoaşterea unor obiceiuri creştine, specifice sărbătorilor religioase;
 formarea unui comportament în acord cu normele moral-religioase;
 educarea atitudinilor de toleranţă între copii, care aparţin diferitelor confesiuni;
 cultivarea dorinţei de a face fapte bune; învăţarea copiilor de a-i respecta pe cei
nevoiaşi;
 înţelegerea mesajului ortodox ,, Să fim buni şi iertători,,;

II. Obiective de referinţă

 să afle despre existenţa lui Dumnezeu ;
 să recunoască modele de comportament creştin în faptele sfinţilor şi ale
personajelor din poveşti ;
 să respecte reguli de comportament religios-moral în familie, în scoala şi în
biserică ;
 să participe la manifestările tradiţionale creştineşti ;
 să se implice în acţiuni comune cu prietenii şi colegii ;

III. Obiective operaţionale

 să cunoască Semnul Sfintei Cruci, ca simbol al creştinătăţii; să respecte regulile
de comportament în biserică; să afle de existenţa îngerului păzitor, ca trimis al lui
58
Dumnezeu; să respecte calităţile unui bun creştin; să manifeste dorinţa şi bucuria de
a face fapte bune; să recunoască propriile greşeli, pentru a obţine iertare şi să ofere
iertare aproapelui său; să facă diferenţa între lăcomie, minciună, faţă de adevăr, să
fie buni cu cei din jur, să participe la manifestările tradiţionale- creştine.

IV. RESURSE
Umane
 copii-3-6-7 ani,profesor de religie
 părinţi
 preotul din comunitate
Materiale
 iconiţe
 cărţi şi ilustrate cu conţinut religios
 casetofon, cd-uri, dvd-uri
 coli de hârtie, acuarela, pensulă, sticlă
De timp
 un an şcolar
V. Stabilire de responsabilităţi
Pentru copii
 cognitive- transmitere şi asimilare de cunoştinţe de ordin religios ;
 afective- transmiterea convingerilor, sentimentelor şi atitudinii de iubire, de a fi
buni, generoşi ;
 psihomotorii- deprinderea de a se închina, de a săvârşi fapte bune
 familirizarea cu arta religioasă, pictură, muzică,etc.
Pentru părinţi
 să participe şi să susţină demersul nostru educaţional ;
 să cunoască importanţa educării copiilor în spiritul moral-creştin ;
 să ofere stabilitate, încredere în copiii lor, să devenă mai responsabili în ceea ce
priveşte educaţia spirituală a copiilor lor;
VI. INVENTAR

59
 De activităţi
 participare la ceremonial religios;
 cântece religioase,colinde;
 literatură şi artă cu subiecte religioase ,desene ,lucrări practice;
 rugăciune individuală;
 serbări;

De metode
 observări, lecturi după imagini, povestire, convorbiri, memorizări ;
 cântece specifice cu ocazia sărbătorilor, activităţi artistico-plastice ;
 vizite la biserică, vizionări de filme, etc.

VII. EVALUARE
 evaluarea continuă se realizează pe parcursul întregului an, în mai multe etape,
ţinând cont de sărbătorile creştine ce au loc, evenimente
 evaluarea finală-
lucrări practice, desene, poze .

PROGRAM DE ACTIVITATI

Activitati desfasurate Data Mijloace de realizare

1.Rugaciunea :’Tatal Nostru” Septembrie -Memorare
-Explicarea textului
1.Semnul Sfintei Cruci-simbol al cresinatatii -Lecturare prof. de religie
2.Cum ne comportam in Biserica -Convorbire
3.Sa ne iubim parintii Octombrie -Vizita la Biserica din cartier
1.Ingerul meu pazitor -Picturi
2.Fapte bune -Memorizare
3.Sfantul Apostol Andrei-ocrotitorul Romaniei Noiembrie -Lecturare prof. de religie
1.Sfantul Nicolae-prietenul copiilor -Lecturare prof. de religie
2.Podoabe de Craciun -Activitate practica

60
3.La colinzi si la nuci multe Decembrie -Concert de colinde
1.Copilul lacom -Lecturare prof. de religie
2.Rugaciunea :”Copilasul si Ingerii” -Memorizare
3.Sa ajutam pe cei batrani Ianuarie -Lectura dupa imagini
4.Fapte bune ,fapte rele -Povestiri ale copiilor

1.Biserica din cartier -Desen

2.Spune adevarul Februarie -Povestire-prof. de religie
1.Despre Patimile ,Rastignirea si Invierea lui -Lectura dupa imagini
Iisus Martie -Expozitie in clasa
2.Oua incondeiate
1.Invierea Domnului-Sfintele Pasti -Lectura dupa imagini
2.Rugaciune:’Iisuse Doamne Sfinte” -Memorizare
3.Icoana –Fereastra spre cer Aprilie -Pictura
4.Iarta-ma -Povestea prof. de religie
1.Inaltarea Domnului la cer-Ziua Eroilor -Lectura dupa imagini
2.Sfintii Constantin si Elena -Sarbatoarea onomasticii
3. Taina Sfantului Botez Mai -Film dvd
1.Impreuna prieteni -Expozitie de lucrari ,poze din
2.Dansul ingerasilor Iunie activitatilor timpul
-Dans tematic

PROFESOR:Cristiana Tircavu

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
PENTRU CERCUL DE LIMBA ENGLEZA ”ENGLISH IS FUN!”

Argument :
Planificarea de faţă se înscrie în aria abordării comunicative a limbii engleze. S-a
avut în vedere că elevii claselor pregatitoare nu şi-au dezvoltat abilităţile de citire şi
scriere, iar cercul işi propune să răspundă nevoilor de cunoaştere, comunicare şi
creativitate ce aparţin elevilor.

61
Obiective :
1. Extinderea capacităţii de ascultare şi vorbire, mai exact dezvoltarea capacităţii de
receptare a mesajului oral prin formule simple de comunicare în societate cum ar
fi : ’’Hello teacher!’’, ’’Good morning !’’, ’’Good afternoon !’’ , ’’Good
evening !’’.
,,Bună domnule profesor’’, ,,Bună ziua!’’, ,,Bună seara !’’.
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orala prin exerciţii de repetare după model a
unor cuvinte, propoziţii scurte, recitare de poezii, interpretare de cântece, activităţi
în perechi, jocuri didactice.
3. Dezvoltarea abilităţilor copiilor de reprezentare grafică a obiectelor invăţate în
limba engleză. Temele le-am ales in funcţie de nevoile copiilor, luând în
considerare şi cererile societăţii post moderniste. Am avut în vedere motivarea
elevilor pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de învăţarea limbii engleze.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral prin:

- reproducerea sunetelor specifice limbii engleze
- asocierea desenului cu cuvântul
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orala :
- să răspundă la intrebări simple.
- să comunice non-verbal.
- să-şi controleze tonalitatea vocii.
- să poată răspunde (să reacţioneze la comenzi).
- să-şi formeze accentul, ritmul vorbirii şi intonaţia în limba engleză.
- să reproducă poezii simple şi cântece în flux normal.
- să cultive plăcerea şi încrederea de a studia o limbă străină.
- să asimileze un vocabular minimal legat de universul lor imediat.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE :

62
- exerciţii de pronunţare
- exerciţii de repetare după model a unor cuvinte, propoziţii
- recitare de poezii, interpretare de cântece, dialoguri
- exerciţii de controlare a vocii
- exerciţii şi întrebări scurte pe marginea pozelor şi a imaginilor
- jocuri didactice
- exerciţii de completare pe baza unui suport vizual
- realizarea unor proiecte simple, benzi desenate

CONŢINUTURI

SEMESTRUL I
OCTOMBRIE 2017
- ,,What`s your name?” – introducing yourself.
,, Care este numele tău?” – a se prezenta.

- ,, Hello!” - greeting people - Good morning children! Good morning teacher!

,, Salutul!” - Bună dimineaţa copii! Bună dimineaţa doamna profesoară!
- ,, How old are you?” – talking about age / counting from 1 to 12.
,, Câţi ani ai” – a-şi spune vârsta – a număra de la 1 la 12.

- ,, What colour is it ?’’ – talking about colours.

,, Ce culoare este?” – a se vorbi despre culori.

NOIEMBRIE 2017
- ,, Fruit’’ – learning new words( sorts of fruit).
,, Fructele” – a învăţa cuvinte noi (sortarea fructelor).

- ,, Vegetables’’ – talking about garden.

,, Legumele’’ – a se vorbi despre gradină.

63
DECEMBRIE 2017
- ,, Christmas Festival’’ – singing carols, performing a short play.
,, Sărbătorile de Crăciun” –

- Revision – cheking the information

Recapitulare – a se verifica informaţiile.

IANUARIE 2018
- ,, Clothes’’ my shees / your shirt - expressing possession
- talking about clothes
,, Hăinuţele” – descrierea hăinuţelor.

- ,, Human body” – talking about our body.

,, Părţile corpului” – a vorbi despre corpul nostru.

SEMESTRUL II
FEBRUARIE 2018
,, The seasons’’ – talking about seasons / weather.
,, Anotimpurile’’ – a se vorbi despre anotimpuri / vreme.

- ,, Animals I ” – talking about domestic animals.

,, Animale I ’’ – a se vorbi despre animalele domestice.

- ,, Animals I ’’ – talking and describing wild animals.

,, Animale II ’’ – a se vorbi şi a se descrie animalele sălbatice.

MARTIE 2018
- ,, What`s this ?’’ – identifying things.
,, Ce este aceasta?’’ – a identifica lucruri.

64
- ,, Imperatives’’ Come here ! Go there ! giving instructions.
,, Imperativul” Vino aici! Du-te acolo! A da comenzi / instrucţiuni.

- ,, What`s this ?’’ – It`s a / an …( - talking about classroom, identifying things).

,, Ce este aceasta?” – Este un / o …( - se vorbeşte despre lucruri, a identifica
lucruri).

- ,, What`s that ?’’ – That is a / an …( identifying things).

,, Ce este aceea?’’ – Aceea este o / un …( a identifica orice).

APRILIE 2018
- ,, What`s this / that ?’’ game – identifying things.
,, Ce este aceasta / aceea?’’ – a se identifica lucruri.

- ,, Who is he ? she ?’’ . He / She is … introducing somebody, family relationship.

,, Cine este ea / el ? . El / Ea este … - a se prezenta ; membrii familiei.

- ,, Favorite toys’’ – expressing preference and a request.

,, Jucăriile preferate’’ – exprimarea jucăriilor preferate.

MAI 2018
- ,, Who are they ?’’ – asking for information.
,, Cine sunt ei?’’ – se cer informaţii.

- ,, What are you ?’’ – talking about jobs.

,, Ce eşti tu?’’ – se vorbeşte despre joburi.

- ,, What time is it ?’’ – expressing the time.

,, Cât este ceasul ?’’ – a spune ora.

65
IUNIE 2018
- ,, How many ?’’ – counting from 13-20.
,, Câţi / Câte sunt ? – numărătoarea 13-20.
- Final Revision – cheking the information.
Recapitulare finală – verifică informaţiile .

MODALITATI DE EVALUARE :
1. Probe orale.
2. Observarea sistematică a copiilor.
3. Tema de lucru ( reprezentări grafice ) – imaginaţia.
4. Investigaţia prin observarea cu atenţie, sistematic a cuvintelor şi desenelor
realizate şi scrise de copii.
5. Lucrul în echipă dezvoltând capacitatea de comunicare şi fair- play.

EDUCAŢIE PLASTICĂ
In cadrul programului
SCOALA DUPA SCOALA

“CULORILE COPILARIEI”

66
 An şcolar 2017-2018

Profesor: Tudorache Anisoara

ARGUMENT:
Arta îl aduce pe om mai aproape de frumos, îi oferă posibilitatea să creeze
frumosul, să-l descopere sub aspecte noi.
Scoala este principalul factor care contribuie în mod organizat la conturarea
personalităţii umane. Activitatea plastică din scoala este foarte îndrăgită de copii, ei
fiind oricum atraşi de culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care îşi pot
dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot da frâu liber imaginaţiei şi fanteziei lor.
În Arta plastică, prin realizarea sau admirarea unei lucrări plastice, artistice
se declanşează o mulţime de stări afective, de sentimente care îl fac pe copil să
vibreze în faţa problemelor vieţii.

67
 Educaţia plastică poate introduce frumosul în viaţa de zi cu zi, dezvoltă
sentimente primare, amplifică emoţiile complexe.
Prin intermediul acestui opţional urmărim dezvoltarea şi cultivarea capacităţilor
de a comunica prin culoare, de a aduce o rază de lumină în viaţa copiilor,
sprijinindu-l atunci când este nevoie pentru a evita o serie de greşeli care se
întâlnesc în lucrările lor şi care diminuează expresivitatea acestora.
Tehnica de lucru poate fi diversă: în acuarelă, în tempera sau guaşe, carioca,
creioane colorate sau cretă cerată. Tehnica mixtă a colajului îmbinată cu pictura
ajută la formarea deprinderilor motrice în manieră artistică.
Suportul, de asemenea are o mare importanţă în realizarea lucrărilor şi
estetica acestora. Hârtia este cea mai la îndemână, iar cartonul de diferite texturi
permite diversificarea formelor oferind „ajutor” în realizarea esteticului. Vasele de
ceramică constituie un alt suport pentru pictură şi dezvoltă deprinderi de
ornamentare şi înfrumuseţare a ambientului.
Orice copil foloseşte elemente de limbaj plastic din clipa în care prinde în
mână un instrument de scris…linii, puncte, pete, toate reprezentând FORMA.
În momentul în care începe să conştientizeze formele, sub îndrumarea
educatorului, va observa că linia poate deveni lată sau îngustă, frântă sau sinuoasă,
întreruptă sau continuă, poate avea culori diferite, lungimi diferite, toate acestea
prin simpla mişcare a unui punct pe suportul de lucru. Va observa că şi punctul are
diferite dimensiuni, iar cercul, oricât de mare ar fi, se numeşte punct…Va şti că
noţiunea de „pată” nu înseamnă „greşeală” sau „inestetic” ci reprezintă aşezarea
suprafeţelor de culoare pe un suport plan.
Sub influenţa culorilor, formele devin mai expresive, iar emoţia transmisă
este mai puternică. Pornind de la cele trei culori principale, prin amestecul lor,
copiii vor învăţa că se pot obţine alte culori, secundare, completându-se astfel
paleta imaginaţiei lor.
Activităţile de Educaţie plastică trebuie să fie activităţi de descoperire,
problematizare, creaţie, concretizate în compoziţii şi proiecte-joc.

68
GRUP ŢINTĂ: copiii din clasa pregătitoare.

OBIECTIVE GENERALE:
 Cunoaşterea şi utilizarea materialelor şi tehnicilor diferite de lucru,
specifice activităţilor de educaţie plastică;
 Cunoaşterea culorilor primare, a culorilor secundare şi a non-culorilor.
 Deprinderea unor tehnici specifice artei picturale.
 Dezvoltarea capacităţii creatoare a copiilor.

OBIECTIVE CADRU:
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,
picturi;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elenemte de limbaj
plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţă socială);
 Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură.
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor,
precum şi despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării acestora, în
scopul realizării unor produse simple.
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de
dezvoltare motrică.
 Dezvoltarea simţului practic şi estetic.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 să redea teme plastice specifice desenului;
 să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici
specifice picturii;
 să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi
culori în mediul înconjurător;

69
  să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să
recunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora;
 să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi
tehnici diverse alese de ei;
 să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice
concrete;
 să interpreteze liber, creativ lucrările plastice exprimând sentimente
estetice;
 să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preşcolar şi preocupările acestuia (portrete de copii, jocuri ale
copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor).
 să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării;
 să efectueze operaţii simple de lucru cu materialele puse la dispoziţie.
STRATEGII DIDACTICE:
1. De instruire:
 Explicaţia;
 Demonstraţia;
 Analiza;
 Conversaţia;
 Exerciţiul;
 Munca în echipă;
2. Material didactic:
Poveşti şi poezii create, hârtie de desen, creioane colorate, cretă cerată,
carioci, acuarele, pensule, farfurii şi pahare de unică folosinţă, măşti albe din
carton, culori de sticlă, forme de plastic pentru vitraliu, hârtie glasată,
ambalaje de flori, pastă de lipit, foarfeci, aracet, diferite obiecte din ceramică,
ouă din polistiren, etc.

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

 identificarea materialelor de lucru;
70
  exerciţii de folosire a pensulelor şi a culorilor;
 exerciţii de aşternere a culorilor pe hârtie;
 exerciţii cu pete de culoare;
 să recunoască culorile primare (roşu, galben, albastru), culori secundare
(oranj, verde, violet), nonculori (alb, negru);
 exerciţii de identificare şi obţinere a culorilor secundare;
 exerciţii de obţinere a culorilor calde, a culorilor reci;
 exerciţii de obţinere a griurilor închise şi deschise prin amestecul de alb şi
negru;
 exerciţii de obţinere a tonurilor spre deschis / închis prin
amestecul culorilor cu alb / negru;
 compoziţii cu elemente figurative, în care să se folosească culori calde şi
culori reci;
 realizarea unor lucrări în care să folosească punctul, linia, pata
cromatică, forma;
 exerciţii de obţinere a petei de culoare;
 realizarea unei lucrări prin procedeul “colaj”;
 exerciţii de identificare a unor forme interesante în formele spontane obţinute
prin plierea hârtiei;
 exerciţii de folosire a culorilor speciale pentru sticlă;
 exerciţii de obţinere a formelor spontane cu ajutorul cretei cerate, încălzite
apoi cu fierul de călcat.

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII:
 Pete de culoare;
 Culori primare;
 Culori secundare;
 Culori calde: roşu, galben, portocaliu;
 Culori reci: verde, albastru, violet;
 Nonoculori: alb, negru;

71
  Tonuri de culori;
 Elemente de limbaj plastic: punctul şi linia;
 Pata de culoare şi forma;
 Tehnici de lucru diferite;
 Forme spontane;
 Structuri naturale.

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE:

 aprecieri verbale;
 autoevaluarea;
 expunerea lucrărilor;
 participarea la concursuri locale, naţionale şi internaţionale;
 organizarea unei expoziţii de 1 Iunie.

TEMATICĂ ORIENTATIVĂ:

PICTURĂ:

Pictură pe fond colorat:

 Cele patru anotumpuri;
 Copaci;
 Fluturi;
 Flori.

72
Naturi statice:
 Flori în vase de lut;

Portret:
 Portretul lui Moş Nicolae; Moş Crăciun;
 Familia mea;
 Autoportret, Prietenul meu;
 Portretul mamei;
 Portretul d-nei educatoare.

Compoziţii:
 La grădina zoologică;
 La cules;
 La bunici;
 Suntem gâze;
 Scenă din poveste;
 De unde vine Moş Crăciun?
 O, brad frumos;
 Carnaval;
 La teatru de păpuşi;
 La circ;
 În parc;
 Animalul meu preferat;

ARTĂ DECORATIVĂ:

Sărbătoarea Crăciunului:
 Sacul lui Moş Nicolae;
 Podoabe pentru brad – vitraliu (forme de plastic);
73
  Felicitări de Crăciun –tehnica colajului;

Primăvara:
 Copaci – colaj cu textile, seminţe, piele;
 Felicitări pentru ziua mamei – colaj sau panou decorativ;
 Decoraţii pe obiecte de unica folosinţă (farfurii şi padare de carton şi
plastic de unică folosinţă);
 Măşti pentru carnaval (din carton);
 Ouă de Paşti (din lut sau polistiren);
 Animale, jucării – vitraliu (forme de plastic);
 Lucrări colective pe diferite teme.

ANEXA 1:
Vă salut, copii voinici!
Sunt Penel cel Creativ şi… deşi sunt mititel sunt şi vrednic şi activ.
Locuiesc într-un castel şi, deşi-mi zice Penel, tare-s trist şi supărat că-i castelul
dărâmat. Să vă spun ce s–a-ntâmplat:
Nu demult, artist cum sunt, mi-am cules raze din soare şi petalele din flori. Ştiţi
ce-am preparat? Culori!

74
 Şapte raze-am împletit: roşu - foc, oranj de soare, galben - spic şi verde - mare,
cu albastrul cer deschis, indigoul de cerneală, violetul cel de vis… şapte raze-am
împletit, nu-i aşa că-s iscusit?
Am ales din ele trei, ne-mpletite, dragii mei. Roşu, galbenul, albastru, cele trei
raze de soare răspândite în petale, iată, culori principale.
Apoi, două câte două, cu drag iar le-am împletit şi cu pânze colorate tot
castelul l-am gătit, verde - oranj şi violet (am notat reţeta lor chiar aici pe un caiet).
Pe pereţi şi pe podele şi-n petalele de flori, lumea toată admira minunatele
culori.
Când…aşa pe negândite, înteţindu-şi morile, a venit un vânt năprasnic
şi-a furat culorile…
Tare-s trist şi plâng de zor strigând după ajutor!
Dragi copii! Să încercaţi de vreţi să mă ajutaţi, să redecorez cu spor castelul
multicolor. Veţi vedea, nu-i greu deloc, totul e un simplu joc. Şi voi fi mereu aproape
să vă ofer îndrumare, astfel ca picturile să pară rupte din soare!
Pas cu pas, munca mea toată, fiece culoare-mparte, vi le las spre îndrumare,
toate în această carte. E o carte cu „reţete” şi idei despre culoare ca să-mi decoraţi
castelul şi să n–aibă-asemănare. Ca apoi, cu toţi voioşi, o petrecere să facem, să
dansăm cu florile, cu toate culorile, printre puncte, linii, pete, să ne distrăm pe-
ndelete.
Spor la treabă, dragi voinici, eu voi fi cu voi aici!
Semnează: Penel cel Creati

75
Punctul
Curcubeul fermecat
Ce s-arată după ploaie
Se aşeză în vopsele
Şi-n desenul de pe foaie.
Însă pensula, săraca,
Beată de-atâtea culori
Îşi moaie codiţa-n apă:
Vrea să deseneze flori!
Nu observă pensula
Ca-i întoarsă, vai de ea!
Şi în loc de câmp cu spice
Şi cu maci roşii în iarbă,
I-a ieşit un câmp de puncte
Răspândite-n foaia dalbă.
Culori calde, culori reci
Uf! Ce frig e!
Hai în casă!
Ceru-i gri, iarna-i albastră,
Brazii verzi din munţi
Nu ştiu că din greul ger albastru
Vor ajunge împăraţi
Lângă focul auriu!
Linia
Pune punctul pe hârtie
Şi porneşte la plimbare.
Cu creionul,
Fă modelul de pe ie,
Dintr-o parte-n alta-a foii
Linii drepte, ondulate,
Întrerupte şi zimţate,
Una roşie, alta neagră,
Plină fie coala-ntreagă.
Roşu – Verde
Din creion învârte cercuri
Potrivite, mari, mărunte.
- Fii cu grijă!
- De ce oare?
Fiecare cerc în parte
Vrea să semene c-o floare!
Şi ce floare? Cum e macul
Într-un lan întins de spice.
- Eu nu vreau să stau în galben!
(Roşie o floare zice).
- Printre noi pajişti aduceţi
Cum e firul ierbii verde.
Şi, îndată, foaia albă
Într-o pajişte se pierde...
76
Analiza SWOT:
Puncte tari
Profesionalismul cadrelor didactice,
implicarea lor adecvată în realizarea
obiectivelor propuse
Planificarea unor activităţi cross-
curriculare, prin
care elevii sunt încurajaţi să depăşească
graniţele curriculum-ului obişnuit, să rezolve
probleme din viaţa reală sau cele cu
relevanţă social
Ameliorarea situației la învățătură a
Oportunităţi
majorităţii elevilor cuprinşi în program
Personal calificat, caracterizat prin
profesionalism şi prin dorinţa de implicare
în desfăşurarea în condiții optime a
activităţilor propuse
Posibilitatea organizării întâlnirilor între
familiile elevilor neimplicate în program cu
părinţii care fac voluntariat în cadrul
Puncte slabe
Insuficienta implicare a unor familii în
contextual sprijinirii elevilor, în relaţia cu
şcoala pentru o educaţie pozitivă
Insuficienta popularizare a acţiunilor de
voluntariat ale cadrelor didactice implicate
în programul SDS
Fonduri insuficiente pentru susţinerea
financiară a programului SDS
Starea materială precară şi nivelul de cultură
şi de instruire ale unor familii
Amenințări:
Implicarea insuficientă a unor familii în
susţinerea efortului şcolii pentru evitarea
eşecului şcolar
Dezinteresul unor elevi în ceea ce priveşte
completarea lacunelor în cunoştinţe
Mediu familial al unor elevi inadecvat
dezvoltării stimei de sine a acestora
77
REGULAMENTUL INTERN AL PROGRAMULUI
„ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ” 2017 / 2018
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “EPISCOP DIONISIE ROMANO” BUZAU

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Regulamentul intern stabileşte dispoziţii referitoare la organizarea şi

disciplina muncii, în baza Codului muncii, a legislaţiei muncii în vigoare.
Art. 2. Personalul Programelor „ Scoala dupa scoala” de la Scoala Gimnaziala
“Episcop Dionisie Romano” Buzau are obligaţia respectării cu stricteţe a regulilor
generale şi permanente de conduita şi disciplina stabilite potrivit dispoziţiilor
prezentului Regulament intern.
Art. 3. a) Regulamentul de ordine interioară se aplica tuturor salariaţilor, indiferent
de durata contractului individual de muncă, persoanelor care îşi desfaşoară
activitatea pe bază de contract de colaborare sau prestări servicii în baza unor
convenţii civile, elevilor, studenţilor.
b) Toţi salariaţii Programului „Scoala dupa scoala” de la Scoala Gimnaziala
“Episcop Dionisie Romano” Buzau sunt obligaţi să cunoască prevederile
prezentului Regulament intern.
Art. 4. Dispoziţiile prezentului Regulament intern pot fi completate prin norme
interne de serviciu, norme generale sau specifice în domeniul conduitei salariaţilor
Programulu”Scoala dupa scoala” de la Scoala Gimnaziala “Episcop Dionisie
Romano” Buzau, în măsura în care acestea sunt necesare, precum şi prin fişa
postului. Dispoziţiile Regulamentului intern se completează cu prevederile înscrise
în contractul de muncă.
Art. 5. Activităţile legate de „Scoala dupa scoala” sunt stabilite de către Comisia de
organizare a Programului din care fac parte cadrele didactice coordonatoare ale
programului şi conducerea şcolii.

78
Art 6. Programul Scoala dupa scoala începe la ora 12.00 şi se încheie la ora 16.30.
Desfăşurarea activităţilor zilnice sunt afişate la Avizierul clasei, precum şi tabelul
cu prezenţa.

CAPITOLUL II
ÎNSCRIEREA, PARCURGEREA ŞI RETRAGEREA DIN PROGRAMUL DE
AFTER SCHOOL
Art. 7. Înscrierea elevilor în program se face pe baza cererii scrise a
părinţilor/tutorilor legali ai elevilor, adresată Şcolii Gimnaziale „Episcop
Dionisie Romano’ Buzau La începutul Programului se încheie Contract de
prestări servicii între organizatorii programului şi părinţii/tutorii legali ai copiilor.
Elevii pot fi înscrişi pentru frecventarea programului pe întreaga perioada şcolară
sau pentru frecventarea doar în anumite zile. În ambele cazuri, plata se va face
conform înscrierii copilului în program prin completarea cererii şi semnării
contractului.
Art. 8. În caz de îmbolnăvire, părintele este obligat să anunţe absenţa copilului la
cadru didactic coordonator, nu mai tarziu de ora 8.15.
Când copilul revine în colectivitate, părintele este obligat să aducă aviz medical
de la medicul de familie, precum că este apt pentru integrarea copilului în
colectivitate.
Art. 9. Retragerea din program se face la cererea părintelui/tutorilor legali, prin
înstiinţare scrisă înaintată
conducerii Şcolii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano” Buzau, conform
contractului.

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Art. 10. Programul „ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ”, denumit în continuare
Programul SDS, este reglementat în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei
Naţionale nr. 1 / 2011 şi ale OMECTS 5349 / 2011. La nivelul școlii, înființarea și
79
derularea programului au fost dezbătute și aprobate prin hotărârea Consiliului de
administrație din 03.02.2017.
Art. 11. Anual, în perioada ianuarie – februarie, Consiliul de Administraţie,
denumit în continuare CA, realizează analiza de nevoi pentru stabilirea pachetelor
educaţionale care vor fi incluse în programul SDS în anul şcolar următor.
Art. 12. Analiza de nevoi va ţine cont de solicitările venite din partea beneficiarilor
directi/indirecti.
Art. 13. Proiectul programului SDS elaborat de comisia stabilită în conformitate cu
art. 3/ (4) din ordinul, mai sus menţionat, cuprinde pachetele educaţionale propuse
pentru fiecare nivel de învăţământ, în conformitate cu prevederile OMECTS 5349 /
2011- articolele 6, 7 şi 8.
Art. 14. Resursele umane implicate în derularea programului SDS vor fi recrutate,
cu prioritate, din rândul cadrelor didactice calificate ale şcolii, în funcţie de nevoile
identificate şi solicitate de către beneficiari: învăţători, profesori, consilier şcolar,
personal didactic auxiliar, dar şi alţi colaboratori, inclusiv voluntari. Art. 15.
Condiţiile pentru desfăşurarea programului SDS:
a.) Programul SDS se va desfăşura, de regulă, după orele de curs în spaţiile de
învăţământ ale şcolii (de
preferinţă clase ale elevilor din program), fără a afecta desfăşurarea orelor de curs.
b.) Ca suport didactic pentru activităţile stabilite pot fi utilizate mijloace de
învăţământ şi material didactic de care dispune şcoala.
c.) Pachetele oferite la nivelul primar vor include un interval de timp necesar
servirii mesei şi unor activităţi recreative.
d.) Asigurarea hranei și servirea mesei de prânz se va face prin implicarea parintilor
conform solicitarii acestora.
Art. 16. Durata programului va fi definită în cadrul fiecărui pachet educaţional
propus, cu respectarea prevederilor art. 5 din ordinul mai sus menţionat.
Art. 17. Programul SDS se derulează pe grupe de elevi, având un număr de 12
elevi, aparţinând nivelului acelorași clase de la ciclului primar.

80
Art. 18. Părinţii vor prelua copiii de la profesorul coordonator cel târziu la ora
16:30. În caz contrar, responsabilitatea revine părintelui sau copilul rămâne în grija
personalului auxiliar - personalul de pază sau femeile de serviciu.
În cazul în care copilul este preluat de o altă persoană (rude, prieteni, vecini),
părintele are obligaţia de a anunţa profesorul, comunicând date despre persoana
respectivă ( numele şi gradul de rudenie al persoanei) sau după caz, ar trebui să dea
în scris acceptul de a lua copiii în locul lor.
Art. 19. Pentru buna desfăşurare a programului/ activităţi complementare şi de
recreere, la începutul anului şcolar, şi de câte ori este necesar, părinţii vor
achiziţiona diverse materiale complementare, la îndrumarea sau solicitarea cadrului
didactic coordonator.

CAPITOLUL IV
CONŢINUTUL PACHETELOR EDUCAŢIONALE OFERITE
Art.20. În învăţământul primar, programul SDS cuprinde: activităţi cu sprijin
specializat, ateliere/activităţi tematice, activităţi de tip recreativ. Modulele propuse
pot fi concepute prin combinarea activităţilor menţionate.
Art. 21. În învăţământul primar, programul SDS mai poate cuprinde: activităţi
ludice, activităţi de sprijin, pregătire pentru viaţă, ateliere/activităţi tematice
(microproiecte pe diferite domenii).
Art. 22. Structura minimală a unui pachet educaţional cuprinde:
a) tipul / tipurile de activităţi incluse;
b) grupul- ţintă (se argumentează selecţia făcută);
c) graficul săptămânal de derulare a activităţilor propuse;
d) competenţe vizate / conţinuturi;
e) reflectarea modului în care pachetul propus este complementar programului
şcolar obligatoriu;
f.) finalitatea urmărită prin parcurgerea activităţilor propuse;

81
Art. 23. Ca suport pentru proiectarea pachetelor educaţionale Comisia responsabilă
cu implementarea programului elaborează o fişă cadru. La baza întocmirii acesteia
stau elementele de conţinut prevăzute de art.11.

CAPITOLUL V
ÎNSCRIEREA ÎN CADRUL PROGRAMULUI SDS
Art. 24. Programul SDS are un caracter opţional.
Art. 25. Înscrierea în acest program constă în completarea şi depunerea unei cereri
scrise şi în încheierea unui contract de parteneriat cu Şcoala Gimnaziala „Episcop
Dionisie Romano”Buzau.
Art. 26. Retragerea din programul SDS se face printr-o înştiinţare scrisă venită din
partea reprezentantului legal al elevului participant.

CAPITOLUL VI
NORME PRIVIND PROTECŢIA, IGIENA, SĂNĂTATEA ŞI
SECURITATEA ÎN MUNCĂ, PRECUM ŞI SECURITATEA,
SIGURANŢA ŞI SĂNĂTATEA COPIILOR
Art. 27. Cadrul didactic coordinator al grupei SDS se obligă să ia toate măsurile
necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii participanților şi să asigure securitatea
şi sănătatea acestora în toate aspectele legate de muncă.
Art. 28. În cadrul propriilor responsabilităţi, cadrul didactic va lua măsurile
necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii proprii, inclusiv pentru activităţile
de prevenire a riscurilor profesionale, de protejare a maternităţii la locurile de
muncă (prevazuta de O.U.G. nr. 96/2003 cu modificarile şi completările ulterioare),
de informare şi instruire şi pentru asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor
necesare cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor profesionale;
b) evaluarea riscurilor profesionale care nu pot fi evitate;

82
c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de
muncă şi alegerea echipamentelor şi a metodelor de muncă, în vederea reducerii
monotoniei muncii şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
d) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii şi introducerea noilor tehnologii
medicale moderne;
e) înlocuirea proceselor şi substanţelor periculoase cu procese, tehnici, substanţe
inofensive sau mai puţin periculoase;
f) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă, cu prioritate faţă de măsurile de
protecţie individuală;
g) aducerea la cunostinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare privind
măsurile de protecţie a muncii, cunoaşterea şi aplicarea Precauţiunilor universale;
h) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente privind organizarea activităţii,
condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influienţa factorilor interni;
Instrucţiunile prevăzute în prezentul Regulament de ordine interioară, impun
fiecărei persoane să vegheze, atât la securitatea şi sănătatea sa, cât şi a celorlalţi
salariaţi.

Art. 29
a) Angajatorul va organiza instruirea salariaţilor săi în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă;
b) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun
acord de către angajator;
c) Instruirea se realizează în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de
muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai
mare de 6 luni, înainte de începerea efectivă a activităţii.

Art. 30
a) Angajatorul se obligă să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de
medicina muncii;

83
b) Fiecare salariat are obligaţia să asigure aplicarea şi respectarea măsurilor
referitoare la securitatea muncii; c) Este interzisă consumarea în incinta claselor
„Scoala dupa scoala” “Episcop Dionisie Romano” Buzau în timpul programului de
lucru, a băuturilor alcoolice sau prezentarea la locul de muncă sub influenţa
alcoolului ori a substanţelor halucinogene;
d) În timpul programului de muncă, salariaţii au obligaţia să aibă un comportament
care să nu stânjenească ori să ofenseze superiorii, pe ceilalţi angajaţi sau
colaboratori;
e) Salariaţii au obligaţia de a respecta programul de muncă stability prin proiect,
precum şi de a participa la instructajele periodice efectuate de responsabilii „Scoala
dupa scoala”“Episcop Dionisie Romano” Buzau cu protecţia muncii, P.S.I.
Art. 31
a) În cazul unor evenimente deosebite, de accident la locul de muncă, fiecare
salariat are obligaţia de a informa de urgenţă conducerea unităţii;
b) Toate accidentele de muncă survenite în timpul programului de lucru, în special
cele cu consecinţe grave, vor fi imediat aduse la cunoştinţa conducerii.
Art. 32. Pentru asigurarea securităţii la locul de muncă, salariaţii au urmatoarele
obligaţii:
- salariaţii răspund pentru respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii;
- fumatul este interzis;
- să aducă la cunoştinţa conducerii Scolii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano’
Buzau orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională, precum şi accidente de muncă suferite de
persoana proprie sau de alţi salariaţi;
- să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi
să informeze de urgenţă conducerea Scolii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano’
Buzau.
- în caz de pericol – incendiu, calamităţi naturale, război – evacuarea personalului,
materialelor şi materiilor prime, a produselor finite în locurile stabilite, se va face
conform normelor P.S.I./I.S.U.
84
În domeniul protecţiei muncii se va acţiona astfel:
Toate accidentele survenite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecinţe grave,
vor fi declarate imediat conducerii sau inlocuitorului de drept al acesteia. Aceleaşi
reguli vor fi respectate şi în cazul accidentelor survenite pe traseul școală - loc de
masă şi invers.
Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal, precum şi accidentul
colectiv, vor fi comunicate de urgenţă conducerii şcolii sau unei alte persoane din
conducerea acesteia, Inspectoratele teritoriale de muncă, precum şi organelor de
urmărire penală competente, potrivit legii.
Utilizarea echipamentelor de protecţie şi de lucru din dotare. Fiecare persoană
este obligaţia să-şi utilizeze echipamentul tehnic de protecţie şi de lucru conform
cerinţelor, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale.
Sunt considerate echipamente tehnice: echipamente de calcul, birotică,
autovehicule, aparate, în general, toate materialele încredintate salariatului în
vederea executării atribuţiilor sale de serviciu. Este interzisă intervenţia din proprie
iniţiativă asupra echipamentului tehnic sau de protecţie, dacă întreţinerea acestuia
este încredinţată unui specialist, salariatul fiind obligat să apeleze la serviciile
acestuia prin intermediul conducerii școlii.
Executarea sarcinilor de muncă implică întreţinerea şi curăţirea echipamentului
tehnic şi de lucru, personalul fiind obligat să-şi consacre timpul necesar acestei
obligaţii, conform cerinţelor stabilite prin fişa postului sau ordine specifice.
Siguranţa şi sănătatea copiilor este asigurată pe următoarele căi:
 Scoala Gimnaziala „Episcop Dionisie Romano” Buzau are obligaţia de a asigura
supravegherea şi protecţia minorului pe toată perioada programului.
 Pentru protecţia copiilor, părinţii nu îi vor aduce în colectivitate dacă sunt
bolnavi sau dacă sunt sub tratament medical strict. Accesul cu medicamente nu
este permis.
 Pentru prevenirea accidentelor şi a conflictelor dintre copii, precum şi pentru
încurajarea comunicării şi relaţionării între copii, este de preferat accesul
restricţionat alcopiilor, în sala de activităţi, cu telefoane mobile
85
 Părăsirea incintei sau a curţii unităţii şcolare este strict interzisă de către copii în
timpul programului, excepţie făcând însoţirea lor de către personalul didactic.
 Persoanele străine au acces limitat în sala de activităţi din cadrul unităţii
şcolare, îl vor vizita numai însoţiţi de personalul desemnat şi vor respecta normele
de igienă în vigoare.
 Personalul Scolii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano’ Buzau oferă informaţii
despre activitatea, comportamentul şi situaţia copilului doar părinţilor şi persoanei
desemnate de către părinţi pentru a-l prelua după terminarea programului.

CAPITOLUL VII
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI ŞI ALE
SALARIAŢILOR
Art. 33. Angajatorului îi revin, potrivit Codului muncii şi prezentului Regulament
Intern, în principal, următoarele drepturi:
- să stabilească organizarea şi funcţionarea SDS;
- să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii;
- să dea dispoziţii cu caracter obigatoriu pentru salariat, cu rezerva legalităţii lor;
- să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
- să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile
corespunzătoare, potrivit legii şi regulamentului intern;
- să examineze observaţiile critice, sugestiile şi propunerile de măsuri formulate de
salariaţi;
- să sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor;
- să asigure condiţiile necesare aplicării dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la
securitatea muncii şi prevenirea incendiilor, timpul de lucru şi de odihnă, acordarea
drepturilor pentru munca prestată;
- să creeze condiţii de prevenire şi înlăturare a tuturor cauzelor sau împrejurărilor
care pot produce pagube patrimoniului şcolii.

86
Art. 34 Obligaţiile salariaţilor
Personalul Scolii Gimnaiale „Episcop Dionisie Romano” Buzau are obligaţia de a
respecta ordinea şi disciplina la locul de muncă, de a îndeplini toate sarcinile de
serviciu ce îi revin potrivit fişei postului.
(2) Principalele obligaţii ale salariaţilor din cadrul Scolii Gimnaziale „Episcop
Dionisie Romano” Buzau sunt:
- să-şi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea
îndatoririle de serviciu;
- să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii activităţii Scolii
Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano” Buzau;
- să respecte normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege;
- să respecte programul de lucru stabilit şi să folosească cu eficienţă timpul de
muncă;
- să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă, să manifeste colegialitate şi
toleranţă în relaţii cu colegii de serviciu;
- să execute întocmai şi la timp obligaţiile de serviciu ce le revin şi să cunoască
bine produsele ce le promovează;
- să păstreze secretul de serviciu şi confidenţialitate, în legatură cu faptele,
informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de
serviciu;
- să se prezinte la serviciu în stare corespunzatoare îndeplinirii în bune condiţii a
sarcinilor ce le revin;
- să-şi perfecţioneze pregatirea profesională, să participe nemijlocit la şedintele
profesionale sau cursurile organizate în acest scop;
- să respecte normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor sau a
oricăror altor situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, viaţa şi integritatea
corporală a sa sau a altor persoane;
- să înştiinţeze conducerea şcolii imediat ce au luat cunoştinţă de existenţa unor
greutăţi sau lipsuri;

87
- să cunoasca conţinutul actelor normative, regulamentelor şi al oricăror altor
dispoziţii cu caracter normativ în legătură cu atribuţiile şi sarcinile de serviciu,
referitoare la activitatea desfăşurată, conformându-se acestora întocmai;
- să rezolve în termenele stabilite de către conducerea unităţii şcolare, lucrările
repartizate;
- să respecte întocmai prevederile legale privind circuitul documentelor în cadrul
Scolii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano” Buzau.

CAPITOLUL VIII
ORGANIZAREA MUNCII. TIMPUL DE MUNCĂ. PROGRAMUL DE
LUCRU. PAUZELE DE MASĂ. ALTE DREPTURI ACORDATE
Art. 35. Conducerea şcolii îşi rezervă dreptul, respectând limitele şi procedurile
impuse de legislaţia în vigoare de a modifica programul de lucru în funcţie de
nevoile serviciului.

Art. 36
. a. Conducerea are obligaţia de a înfiinţa evidenţa prezenţei personalului la
serviciu, pe baza unei condici în care salariaţii vor semna.
b. Salariaţii care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să raporteze
urgent superiorului ierarhic situaţia, chiar dacă este vorba de un caz de forţă
majoră.

CAPITOLUL IX
DISCIPLINA MUNCII ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ-SANCŢIUNI
Art.37
. (1) Orice acţiune săvârşită cu vinovăţie de către personal, prin care au fost
încălcate îndatoririle de serviciu, normele de conduită profesională şi civică
prevăzute de lege, regulamentul de ordine interioară, contractul individual de
muncă sau dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici, constituie abatere
disciplinată şi se sancţionează conform prevederilor prezentului regulament.
88
(2) Constituie abatere disciplinară următoarele fapte:
a. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b. neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c. desfăşurarea altor activităţi decât cele stabilite prin fişa postului în timpul orelor
de program;
d. părăsirea punctului de lucru în timpul orelor de program fără aprobarea
conducerii şcolii;
e. manifestări care aduc atingere prestigiului şcolii;
f. orice alte fapte interzise de lege

CAPITOLUL X
REGLEMENTĂRI PRIVITOARE LA COMPORTAMENTUL COPIILOR
Art. 38. Copiii/părinţii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile
prezentului regulament, precum şi a regulamentului Şcolii Gimnaziale “Episcop
Dionisie Romano” Buzau, pe toată perioada cât stau în şcoală. Pentru aceasta, în
prima sedinţă cu părinţii, acestora li se va aduce la cunostinţă, sub semnătură că
vor respecta prevederile contractului încheiat la înscriereacopilului în program.
„Regulamentul elevului de la Programul „Scoala dupa scoala”. Acest regulament va
fi afişat la Avizier.
Art. 39. În cazul în care copiii deteriorează mobilierul sau produc alte pagube,
remedierea acestora va fi suportată de către părinţi.
Art. 40. La abateri care sfidează bunul simţ, cadrul didactic îndrumător va anunţa
părintele, iar acesta va lua măsurile cuvenite.
Art. 41. În cazul în care profesorul care se ocupă de Programul „Scoala dupa
scoala” consideră că un anumit elev creează probleme repetate, ce nu mai pot fi
remediate de către cadrul didactic, se poate cere părintelui să nu mai aducă
elevul pe o anumită perioadă de timp, până situaţia se îndreaptă, în caz contrar se
poate ajunge până la rezilierea contractului.

89
Art. 42. Pentru neintegrarea copilului în program sau pentru abateri disciplinare
grave, prestatorii îşi rezervă dreptul de a lua măsuri, ce pot duce până la excluderea
copilului din programul „Scoala dupa scoala”.
CAPITOLUL XI
REGULAMENTUL ELEVULUI DE LA PROGRAMUL SCOALA DUPA
SCOALA
Art. 43. Scopul programului „Scoala dupa scoala” este de a ne petrece mai mult
timp împreună, de a socializa, de a ne juca, de a împărtăşi unii altora din
experienţa noastra .În principal prin activitati copiii exersează ceea ce au dobândit,
verifică în ce măsură au fost atenţi în clasă, cât de bine au învăţat. Rezolvarea
sarcinilor reprezintă totodată un feed-back pentru dascălii de la clasă.
Art. 44. Profesorul îndrumător are rolul de a crea atmosfera propice lucrului şi de
a supraveghea activitatea de la clasă. Cadrul didactic coordonator îndrumă sau/şi
explică, dar va nu rezolva tema copilului, poate doar să confirme elevilor când au
rezolvat corect tema. Cadrele didactice de la Programul „Scoala dupa scoala” au
grijă de copii, să desfăşoare activităţi sănătoase, să nu-şi facă rău lor sau colegilor
lor, până la preluarea de către părinţi. Copiii trebuie să dea ascultare cadrelor
didactice şi personalului implicat în programul „Scoala dupa scoala”
Art. 45. Copiii participanţi la Programul „Scoala dupa scoala” vor respecta
prevederile prezentului Regulament, pe tot parcursul derularii programului .

OBERVAŢII/RECOMANDĂRI
 Se recomandă părintelui/elevului să aibă o atitudine corespunzătoare şi de
colaborare cu organizatorii programului „Scoala dupa scoala” pentru rezolvarea sau
remedierea oricărei probleme sau neînţelegeri.
 La venire şi la plecare, elevul trebuie să-şi salute profesorul şi colegii.
 La servirea mesei, copiii vor respecta indicaţiile ce li se vor adresa, se vor
comporta civilizat, vor asculta personalul de serviciu şi pe ceilalţi colegi.

90
 În curte, se vor juca civilizat fără îmbrânceli, bătăi, aruncări cu pietre. Jocul cu
mingea sau cu alte obiecte se face în aşa fel încât să nu se creeze pagube materiale,
în caz contrar paguba va fi recuperata integral de la părinţii copilului/lor implicaţi.
 Când este nevoie să mearga la baie, se anunţă obligatoriu profesorul.
 Activităţile din clasă se vor face în linişte, fără alergat, iar jocul cu mingea sau
alte obiecte cu care s- ar putea lovi unul pe altul sau cu care s-ar putea crea pagube
materiale sunt interzise.
 Activitatile se desfasoara în liniste, pentru a nu deranja pe ceilalţi colegi.
Se interzice oricărui elev participant la Programul „Scoala dupa scoala”
 Să iasă din clasă, să meargă într-o altă sală sau să plece acasă fără să anunţe
profesorul.
 Să alerge pe coridoare, să se îmbrâncească, să se loveasca sau să adreseze injurii
colegilor.
 Să provoace stricăciuni în mod intenţionat, indiferent dacă obiectele stricate sunt
ale lui, ale altui elev sau ale şcolii.
Sancţiuni aplicabile, în caz de nerespectare a prevederilor:
 Avertisment şi anunţarea părintelui
 Mustrare scrisă adusă la cunoştinţa părintelui sub semnatură
 Excluderea copilului din program

CAPITOLUL XII DISPOZIŢII FINALE

Art. 46. Prezentul regulament, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă
din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere
verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară aducerii la cunoştinţa
beneficiarului indirect/părinţii.
Art. 47. Prezentul regulament conţine anexe, este aprobat de către organizatorii.
Programului SDS– Şcoala Gimnazială “Episcop Dionisie Romano” în cadrul CA
din 03.02.2017 şi intră în vigoare la data începerii efective a activității.

Director: Prof. Sarafolean Nicoleta

91
Consilier educativ: Prof. Tircavu Cristiana
Responsabil Comisia Metodica invatatori: Prof.Inv.Primar: Iosif Gabriela

92
ANEXA 1

NORME DE PROTECŢIE

Pe durata prezenţei lor în spaţiul in care se desfasoara Programul „Scoala dupa

scoala” , elevii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli :
 Respectă regulamentul programului „Scoala dupa scoala”;
 Nu umblă la instalaţiile electrice şi la aparatura electrică/electronică fără
acordul personalului din scoala ;
 Evită conflictele cu colegii şi orice mod de a-i lovi voluntar /involuntar;
 Nu au voie să aducă/folosească obiecte contondente sau care pot provoca
incendii/accidente: chibrituri, brichete, cuţite, lame, substanţe toxice, pocnitori;
 La recomandarea medicului/familiei iau medicamente numai în prezenţa
asistentei scolii;
 Deplasarea dintr-un loc în altul se face mergând şi nu alergând;
 Activităţile sportive se desfăşoară în prezenţa cadrului didactic sau a personalului
de supraveghere;
 Este interzisă căţărarea pe porţi, garduri, clădiri, geamuri, uşi, bănci, dulapuri
 Locatia in care se desfasoara activitatile din Programul „Scoala dupa scoala” şi
spatiul de joacă în aer liber nu pot fi părăsite în timpul desfăşurării
cursurilor /pauzelor – fără acordul cadrului didactic sau neînsoţit
 Se deplasează spre casă imediat după terminarea cursurilor, doar însoţiti de
părinţi sau de persoana desemnată pentru a-i lua de la Programul „Scoala dupa
scoala”;
 Nu comunică şi nu încurajează discuţii cu persoane necunoscute;
 Sub nici o formă nu însoţesc persoane care le solicită compania, nici la
domiciliu, nici în altă parte, mai ales daca acestea sunt persoane străine;

93
 Pe drumul de acasă până la şcoală şi retur respectă regulile de circulaţie învăţate.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de elevi ( cls CP – I) şi/sau
părinţii acestora (care se obligă să aducă la cunoştinţa copiilor lor aceste reguli).

DATA

PRESTATOR BENEFICIAR

94
ANEXA 2

NORME IGIENICO-SANITARE

Elevii trebuie să cunoască şi să respecte următoarele reguli igienico-sanitare, iar

cadrele cidactice trebuie să îndrume şi să aplice aceste norme.
 Să folosească încălţăminte de interior, în timpul activităţilor care se desfăşoară
programul „Scoala dupa scoala”;
 Să respecte regulile de igienă personală;
 Să utilizeze în mod corect sursa de apă şi cabinele de toaletă;
 Spălarea pe mâini după folosirea toaletei, înainte de servirea mesei şi a gustării,
după orele de abilităţi practice şi educaţie plastică este obligatorie ;
 Păstrarea curăţeniei în sala after-school este obligatorie;
 Resturile menajere sunt aruncate la locul special amenajat - coşul de gunoi;
 Asigurarea unui climat corespunzător desfăşurării orelor de curs (clasa aerisită
etc.)
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de elevi ( cls CP – I) şi/sau
părinţii acestora (care se obligă să aducă la cunoştinţa copiilor lor aceste reguli).

DATA

PRESTATOR BENEFICIAR

95
ANEXA 3
NORME ŞI REGULI DE CIRCULAŢIE PIETONALĂ

Elevii, în calitate de pietoni, participanţi la traficul rutier, trebuie să respecte

următoarele reguli de circulaţie :
 Să traverseze strada doar pe trecerea de pietoni, dacă aceasta există sau prin
locuri cu vizibilitate, asigurându-se în ambele părţi;
 Să nu traverseze prin faţa sau prin spatele autovehiculelor oprite sau staţionate;
 Să meargă doar pe partea stângă a direcţiei de mers;
 Să nu alerge sau să strige pe stradă;
 Să respecte regulile de mers în grup atunci când este cazul;
 Să nu părăsească curtea şcolii în timpul orelor de curs sau în timpul pauzelor;
 Este interzisă transportarea altor persoane pe biciclete prevăzute cu un singur loc,
cu excepţia transportului copiilor până la 7 ani, dacă bicicleta este prevăzută în
acest scop cu un suport aşezat în faţă;
 Nu trebuie să stea în picioare pe culoar sau pe scara autobuzului, în caz de
deplasări-excursii, drumeţii, vizite etc;
 În cazul în care autovehiculele sunt prevăzute cu centuri de siguranţă, este
obligatorie folosirea acestora;
 Este interzisă orice acţiune care ar putea deranja ceilalţi călători sau şoferul;
 În timpul pauzelor, copiii au voie să se joace exclusiv în curtea şcolii, fiind
interzisă părăsirea acesteia;
 După orele de curs elevii nu trebuie să se joace pe stradă, în locuri unde se
desfăşoară lucrări de demolare/construcţie sau în orice alte zone în care există
riscul provocăriide accidente.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de elevi (cls CP – I)
şi/sau părinţii acestora (care se obligă să aducă la cunoştinţa copiilor lor aceste
reguli).

DATA
PRESTATOR BENEFICIAR

96
ANEXA 4
NORME DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Pe durata prezenţei lor în spaţiul in care se desfasoara activitatile programului

„Scoala dupa scoala„ , elevii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli :
Elevilor le este interzis pe durata staţionării în şcoală.
 Să folosească obiecte ascuţite, tăioase, dure, care pot provoca accidente;
 Să folosească substanţe sau obiecte inflamabile;
 Să folosească obiecte care pot cauza incendii (chibrituri, brichete etc.);
 Să umble la prize sau întrerupătoare;
 Să umble la calorifere;
 Să folosească aparate electrice fără permisiunea şi supravegherea cadrului
didactic sau a personalului de supraveghere;
 Să alerge în sala in care se desfasoara activitatile în şcoala – către/de la toaletă;
 Să se urce pe mese, pe scaune, pe dulapuri sau marginea geamului;
 Să folosească grupul sanitar în mod necorespunzător;
 Să se urce pe balustradă, pe ferestre sau pe garduri;
 Să folosească în mod necorespunzător instrumentele de lucru care pot cauza
răni, instrumente necesare la unele ore, în special la orele de educaţie plastică,
abilităţi practice, educaţie fizică (instrumente de scris, pensule, instrumente
geometrice, foarfece, ace etc.);
 Să realizeze experienţe fără îndrumarea şi supravegherea cadrului didactic;
 În cazul producerii unui incendiu în şcoală sau a unui cutremur, elevii şi
cadrele didactice trebuie să respecte măsurile prevăzute în planul de evacuare al
şcolii.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de elevi ( cls CP – I)
şi/sau părinţii acestora (care se obligă să aducă la cunoştinţa copiilor lor aceste
reguli).

DATA
PRESTATOR BENEFICIAR
97
ANEXA 5

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BUZAU

Scoala Gimnaziala „Episcop Dionisie Romano” Buzau
Strada Bistritei, nr.31 - Buzau
Tel/Fax 0238/713.967 adresa e-mail sc5buz@yahoo.com

ACORDURI SPECIALE

5.1 Acordul părintelui de a fi copilul fotografiat:

Subsemnatul (părinte /tutore) _________________ îmi dau
copilul acordul meu pentru
________________________________________ ca
să fie fotografiat sau filmat în timpul activităţilor didactice şi educative care se
desfăşoară la programul „Scoala dupa scoala” şi pentru ca aceste fotografii sau
înregistrări să fie folosite ca material didactic sau în relaţii publice (pe site şi la
panou).

Data Semnătura părintelui

98
 5.2Acordul părintelui pentru activităţi desfăşurate în aer liber, în
spaţiul din curtea şcolii.

Subsemnatul (părinte) ______________________________ imi dau acordul

ca copilul meu __________________________ sa iasă la joacă în aer liber,
într-un spaţiu special amenajat în incinta scolii asistat de personalul didactic sau
de supraveghere, în timpul activităţilor care se desfăşoară in programul „Scoala
dupa scoala”.

Data Semnătura părintelui

99
ANEXA 6

PERSOANE AUTORIZATE să ia copilul de la activitatile desfasurate in

cadrul programului „Scoala dupa scoala”

6.1 NUME ŞI PRENUME PERSOANA AUTORIZATĂ DE FAMILIE:

1. /
relaţia cu copilul:
2. /
relaţia cu copilul: _______________________________
3. /
relaţia cu copilul:
6.2 Alte personae autorizate, în raport cu copilul:
Medicul de familie: ,
telefon:
6.3 Telefoane de urgenţă
Telefon titular:

Data Semnătura părintelui

100
ANEXA 7

PROFILUL COPILULUI

Numele:
Data naşterii: ____ Copilul este înscris la activitatile
desfasurate in cadrul programului After-school împreună cu fraţi sau rude?

Copilul are nevoie de condiţii medicale speciale? DA / NU Dacă DA,

care sunt acestea?

Copilul este alergic? DA / NU . Dacă DA, la ce anume?

Copilul ia de obicei medicamente? DA / NU * Dacă DA, rugăm nominalizaţi

Copilul ţine o anume dietă? DA / NU * Dacă DA, care anume?

101
Descrieţi apetitul / pofta de mâncare a copilulu

Copilul prezintă fobii ( frică)?

Activităţi care îi plac copilului dvs:

Copilul are accese de furie? DA /NU Dacă DA, la ce perioadă

Copilul are responsabilităţi acasă? DA /NU Dacă DA, rugăm să nominalizaţi

Copilul este obişnuit să interacţioneze cu alţi copii? DA / NU

Au existat evenimente în trecut care să afecteze copilul şi despre care ar trebui să

ştim?

102
Copilul foloseşte mâna stângă (este stângaci) ? DA / NU Alte comentarii

DATA NUME, PRENUME PĂRINTE/TUTOR

103
ANEXA 8
FIŞA DE MONITORIZARE LUNARĂ A ACTIVITĂŢII ELEVULUI
NUME SI PRENUME ELEV:………………………………………………...
ITEMI / OPOZANT PASIV COOPERANT ENTUZIAST OBSERVAŢII
DESCRIERE
Atitudinea
generala

Modul de
lucru

Relationare cu
profesorii

Relationare cu
colegii

Implicare in
activ. practice-
aplicative

Alte aspecte
Individuale
specifice

CLASA:........…

PROFESOR:…………………………………….. LUNA ……………………….

104
ANEXA 9
Cerere înscriere cercuri

Domnule Director,

Subsemnata(ul) cu
domiciliul în
telefon , vă rog să aprobaţi înscrierea fiicei mele
/ fiului meu
din clasa , la
cercul de :
1. Limba engleză ………………………………………....................... DA / NU
2. Matematică………………………………………............................. DA / NU
3...............................................................................................................................
4...............................................................................................................................
5...............................................................................................................................
6...............................................................................................................................

Menţionez că vom respecta Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea

activităţilor extraşcolare al SDS Scoala Gimnaziala „Episcop Dionisie Romano”
Buzau. Mă angajez ca părinte să monitorizez prezenţa şi participarea copilului
meu la activităţile alese. Solicit ca, numai în cazul în care copilul meu a fost
bolnav şi are scutire medicală pentru absenţe de la şcoală să fie motivat la şedinţele
de cerc la care a lipsit.

DATA, SEMNĂTURA,

Domnului Director al Şcolii Gimnaziale „Episcop Dionisie Romano’ Buzau

105
ANEXA 10 - CERERE ÎNSCRIERE

Domnule Director,

Subsemnata(ul) cu
domiciliul în
telefon , părintele elevului (ei) din
clasa , an şcolar / , vă rog să aprobaţi
înscrierea fiicei
mele / fiului meu în programul ,,Şcoala după şcoală’’ de la Scoala Gimnaziala
„Episcop Dionisie Romano” Buzau în intervalul orar 12:00 – 16:30 pentru anul
şcolar / , deoarece nu avem posibilitatea de a-i asigura
supravegherea după orele de curs.
Menţionez următoarele :
Părinţii copilului :
- Tata (nume şi prenume) , locul de muncă
, profesia
telefon serviciu
- Mama (nume şi prenume) , locul de muncă
, profesia telefon serviciu ___
Mă angajez să răspund de educaţia fiului meu / fiicei mele , de comportamentul
acestuia / acesteia în şcoală şi în afara şcolii, să particip la toate acţiunile organizate
în beneficiul elevilor şi să răspund la toate solicitările conducerii şcolii şi
Consiliului reprezentativ al părinţilor şi să respect Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare a Învăţământului preuniversitar, precum şi Regulamentul de Ordine
Interioară al şcolii şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a programului
educaţional ,,Şcoala după şcoală’’.

106
Totodată precizez că sunt în cunoştinţă de cauză că acest program se desfăşoară
prin contribuţia financiară a părinţilor..
Menţionez că nu voi reveni asupra cererii.
Încheiat astazi, .............................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.

DATA, SEMNĂTURA,
tata
mama

107
ANEXA 11

Cerere de retragere

DOMNULE DIRECTOR,

Subsemnatul(a) domiciliat(a) în
str. nr. ap. telefon
vă rog să aprobaţi retragerea fiului(fiicei) mele din Programul “Şcoala după
şcoală” care se desfăşoară în Şcoala Gimnazială “Episcop Dionisie Romano”
Buzau în anul şcolar .

Datele personale ale copilului:

Numele şi prenumele: Data naşterii: an luna

zi
Locul naşterii:

CNP

Părinţii
tata mama
Numele şi prenumele
Profesia
Locul de muncă
Telefon mobil

Semnatura părinte
Data

Domnului Director al Şcolii Gimnaziale “Episcop Dionisie Romano” Buzau

108
Anexa 12 – Contract de parteneriat şcoală – familie

CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALA - FAMILIE în cadrul

Programului "Şcoala după şcoală" învăţământ primar

I. Părţile semnatare
1.Unitatea de învăţământ Școala Gimnazială ”Episcop Dionisie Romano”
Buzau , denumită în continuare şcoală, cu sediul în
Buzau, strada Bistritei, nr.31 , reprezentată prin director, prof. Sarafolean
Nicoleta
şi
2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/ domnul
....................................., cu domiciliul în ............................., str.
................................... nr. ......................., telefon .....................................

II. Scopul contractului

1. Asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ în
cadrul Programului "Şcoala după şcoală" prin implicarea şi responsabilizarea
părţilor în educaţia copiilor/elevilor.
2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.
3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul
copilului, precum şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii
obiectivelor educaţionale.

III. Obligaţiile părţilor

Pentru desfăşurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ,
părţile se angajează, prin voinţă proprie, după cum urmează:

109
1. Şcoala se obligă:
a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala
după şcoală", aprobată prin
Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;
b) să asigure spaţiul, cadrul organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea
procesului educaţional din cadrul
Programului "Şcoala după şcoală", conform prevederilor legale;
c) să informeze părintele, în timp util, despre toate schimbările care se
produc în structura Programului "Şcoala după şcoală" (orar, resurse umane
implicate etc.), precum şi despre absenţele elevului;
d) să ofere servicii educaţionale de calitate, la nivelul standardelor solicitate de
Ministerul Educatiei Naționale, pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de
şcolarizare;
e) să asigure un sistem transparent de evaluare a elevului, care să pună în
evidenţă evoluţia acestuia, precum şi măsurile concrete care se iau pentru
remedierea dificultăţilor de învăţare;
f) să asigure funcţionarea eficientă a echipei pedagogice implicate în educaţia
elevului;
g) să asigure securitatea şi siguranţa elevilor pe perioada prezenţei acestora în
spaţiul în care se derulează Programul "Şcoala după şcoală" (săli de curs,
servirea mesei, curtea şcolii etc.), precum şi pe durata deplasărilor
organizate;
h) să coopereze cu toate instituţiile şi structurile de ale căror servicii
beneficiază şcoala şi de care depinde bunul mers al activităţii din cadrul
Programului "Şcoala după şcoală";
i) să dea dovadă de respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi părinţii
acestora/reprezentanţii lor legali, într-un raport de egalitate;
j) să nu desfaşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului,
viaţa intimă, privată şi familială a elevului;

110
k) să trateze cu profesionalism şi responsabilitate orice situaţie specială legată
de educaţia elevului/copilului;
l) să stabilească, de comun acord cu părinţii, calendarul întâlnirilor periodice şi
să îl pună în aplicare;
m) să elibereze, la cerere şi în timp util, orice document şcolar care serveşte
interesului elevului;
n) să asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii, cu interzicerea oricărui
tip de discriminare; o) să analizeze şi să decidă, prompt şi responsabil, în
legătura cu orice solicitare din partea părintelui/elevului;
p) să asigure transparenţa tuturor activităţilor derulate, organizate/aprobate de
şcoală;
q) să ia în considerare, să analizeze şi să răspunda oricărei sesizări din
partea elevilor sau a părinţilor referitoare la rele practici în şcoală;
r) să aducă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prevederile regulamentului intern
al şcolii;
s) să încheie contracte de colaborare cu instituţii/personal calificat care
pot/poate contribui la desfăşurarea unor activităţi cuprinse în Programul
"Şcoala după şcoală";
s) să explice clar toate prevederile prezentului contract celeilalte părţi
semnatare.
2. Beneficiarul indirect - Părintele/tutorele legal instituit/reprezentantul legal al
elevului se obligă:
a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala
după şcoală", aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetarii, tineretului
şi sportului nr. 5.349/2011, adaptate școlii;
b) să îşi asume responsabilitatea promovării în educaţia elevului/copilului
a principiilor, valorilor şi normelor de conduită susţinute de şcoală;
c) să îşi asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a
elevului, desfăşurată în afara şcolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul
acesteia;

111
d) să respecte prevederile Regulamentului de organizare şi functionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului intern al şcolii;
e) să asigure frecvenţa zilnică şi ţinuta decentă a elevului la activităţile
desfăşurate în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" şi să informeze şcoala
de îndată ce se impune absenţa acestuia de la program;
f) să informeze şcoala cu privire la orice aspect care poate contribui la
îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copilului;
g) să dea curs solicitării conducerii şcolii, ori de câte ori este necesar, de a lua
măsuri cu privire la conduita sau situaţia şcolară a elevului;
h) să se prezinte la şcoală, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta cu
personalul didactic despre modul de implicare în activitatea, progresul şi
comportamentul propriului copil;
i) să îi asigure copilului, în limita posibilităţilor, materialele necesare bunei
desfăşurări a activităţilor şcolare;
j) să trateze cu respect şi consideraţie şcoala şi pe reprezentanţii acesteia;
k) să informeze, în scris, conducerea şcolii în cazul retragerii copilului din
Programul "Şcoala după şcoală".

IV. Durata contractului

Prezentul contract se încheie pe durata participării la Programul "Şcoala după
şcoală".

Încheiat astăzi, ........................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.

DATA
PRESTATOR BENEFICII

112
BAZA LEGALĂ A PROGRAMULUI SCOALA DUPA SCOALA DE LA
SCOALA GIMNAZIALA „EPISCOP DIONISIE ROMANO’ BUZAU

Art. 58 Legea 1/2011 Programul “Şcoala după şcoală “Structura

sistemului naţional de învăţământ preuniversitar

CAPITOLUL II
Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar
SECŢIUNEA a 15-a
Programul Şcoala după şcoală

Art. 58
(1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot
să îşi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe Şcoala
după şcoală.
(2) În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi,
prin programul Şcoala după şcoală, se oferă activităţi educative, recreative, de
timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a
învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru
este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu
competenţe în domeniu.
(3) Programele Şcoala după şcoală se organizează în baza unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(4) Statul poate finanţa programul Şcoala după şcoală pentru copiii şi
elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

Ordinul 5349 din 7 septembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de

organizare a Programului "Scoala dupa scoala"Publicat in Monitorul
Oficial 738 din 20 octombrie 2011 (M. Of. 738/2011) In temeiul art. 58
alin. (3) din Legea educatiei nationale nr.

113