Stresul

“Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu

cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta
pentru persoana respectiva1” (Baban, 1998).
Stresul se poate manifesta prin trei categorii de simptome: somatice, psihice şi
motorii.
Simptomele somatice: transpiraţii, senzaţie de presiune toracică, dureri toracice,
palpitaţii, cefalee, senzaţie de slăbiciune, perceperea bătăilor inimii, tulburări de tranzit, tulburări
intestinale (crampe), greţuri, vărsături, micţiuni frecvente (chiar imperioase), oboseală, scăderea
apetitului, senzaţii de frig sau de frison, insomnie, senzaţie de insuficienţă a aerului, ameţeli.
Simptomele psihice: anxietate, depresie, iritabilitate, scăderea capacităţii de concentrare,
distractibilitate, insomnie, coşmaruri, teamă de moarte sau de boală.
Simptomele motorii ale stresului: tensiune musculară, dureri lombare, spasme
musculare (similare unor ticuri), reacţii de tresărire exagerate, coordonare motorie diminuată,
oftat frecvent, senzaţie de imobilizare, de paralizare.

Caracteristici:
- este condiţionat şi de „condiţiile interne” ale subiectului si contextul social
- există diferenţe individuale mari în reacţiile la situaţiile stresante;
- caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor solicitări, evaluate de către acesta ca
depăşindu-i posibilităţile.
Principalele grupe de agenţi stresori inductori de stres psihic:
1. Incapacitate fizică şi intelectuală, de moment sau de fond;
2. Situaţii în care miza este foarte mare
3. Gradul de „angajare” a individului (în funcţie de miză).
Alte situaţii care se constituie ca agenţi stresori:
- „ameninţarea”: semnificaţia de anticipare a unui pericol;
- „frustrarea”: ia naştere când un obstacol se interpune în realizarea unui scop;
- „conflict”, suprasolicitarea peste limitele capacităţii intelectuale (inclusiv atenţie, memorie,
rezistenţă la perturbaţii);