Sunteți pe pagina 1din 7

Infarct Miocardic

Acut
Infactul miocardic acut - I.M.A.
- reprezinta necroza unei zone a miocardului, fiind consecinta unei obstructii, prin tromboza arterei coronare – este forma
majora a cardiopatiei ischemice, ce apare ce prima manifestare sau poate aparea dupa angina pectorala.
Factori determinanti - In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana, 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice
multiple,dintre cele mai frecvente amintim:
- Boli coronariene obstructive neaterosclerotice: Arterite, amiloidoza, tumori,anevrism
- Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.
- Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante
- Anomalii congenitale coronariene
- Tromboze coronariene „in situ”:trombocitoza,coagulare intravasculara diseminata.
- Spasme coronariene
- Stenoza aortica,cord hipertensiv, insuficienta aortica
Pacientii cu risc crescut de a dezvolta I.M.A . sunt cei cu angina instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

Tabloul clinic/Manifestari:
-durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala, interna a bratului, ultimele
2 degete ale mainii – intepaturi + senzatia lipsei de aer - durere asemanatoare cu cea a anginei pectorale, dar de durata mai mare (peste 20 de min) si
cu lipsa de raspuns la nitroglicerina sau analgezice, asociata cu complicatii
- examen clinic sugestiv: anxietate, dispenee, senzatia mortii iminente, transpiratii abundente, extremitati reci, cianotice, uneori chiar in stare de soc
-febra moderata dupa doua zile, revenirea la normal se face lent, in una sau doua saptamani
- manifestari cardiovasculare semnificative:
• tahicardie cu puls slab, filiform
• HTA, hTA
• tulburari de ritm cardiac
• frecatura pericardica, fie in faza initiala, fie dupa 3 saptamani
Tablou biologic –
Sindromul umoral al I.M.A.
-Hemoleucograma: cresterea numarului de leucocite
pana la 12-15.000/mm³ din a 2-a, a 3-a zi
-cresterea VSH
-cresterea glicemiei
-modificarea valorilor fibrinogenului, in primele 24-48 ore – hipercoagulabilitate
- uree sanguina modificata – azotemie extrarenala
- lipidele si colesterolul isi modifica valorile I.M.A, interpretabile daca se mentin 2 luni
- mioglobina creste in ser si in urina: incepand din a 3-a, a 4-a ora, cu varf la 12h si incepe sa scada dupa
24 h
- modificarile enzimatice – element umoral major pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului de
I.M.A.:
• transaminaza glutamic oxalacetica (GOT) – crestere de 40 -60-200 UI, peste 400-400 UI – soc
• lacticodehidrogenaza (LDH) – crestere de 500 UI – crestere la 24h, cu max. la 3-6 zile si normalizare
dupa 14 zile
• fosfocreatinkinaza (CPK) – valoare diagnostica foarte mare, cresterea in primele ore cu varf la 72 h , se
normalizeaza in 3-4 zile – pentru I.M.A. Este specifica izoenzima MB
Modificarile EKG
din I.M.A.

Electrocardiograma este elementul paraclinic cel mai important pentru :


• confirmarea diagnosticului inclusiv retrospectiv si pentru formele asimptomatice
• precizarea sediului infarctului miocardic, care nu se poate stabili decat prin EKG
• stabilirea stadiului evolutiv
• aprecierea complicatiilor recente si tardive
Modificarile EKG (anatomo-patologice) se produc intr-o anumita succesiune – 4 stadii ale I.M. –manifestari majore –
ischemie, necroza:
• Stadiul I – surprins rar in clinica, apar din primele minute pana la 6-8h de la declansarea durerii coronariene – aspectul
EKG este dat de aparitia unui curent de leziune subepicardica ce supradeniveleaza segmentul ST
• Stadiul II apare dupa 8-12 h – aspect de “mare unda monofazica” – cuprinde stigmatul necrozei (unda Q) si
supradenivelarea importanta a nivelului ST
• Stadiul III – apare la 3-6 zile de la debut – semne EKG de necroza, ischemie si leziune – segmentul ST este inca
supradenivelat , cu tendinta de revenire spre linia izoelectrica, unda T este ascutita, simetrica, negativa – aspect unda Pardee
• Stadiul IV- unda de sechela – dispar semnele de ischemie si leziune, persista stigmatul necrozei (unda Q) – criterii:
- reprezinta 25% din amplitudinea QRS
- durata peste 0,04“
Mentiuni:
-Interpretarea EKG se face obligatoriu numai in contextul clinic dat, EKG poate ramane in alt stadiu decat cel evolutiv clinic – semn de complicatie
(ex: anevrism)
- Lipsa undei Q – necroza, nu infirma diagnosticul I.M.A., deoarece exista si forme I.M netransmural (fara supradenivelare ST), diagnosticul
bazandu-se pe elementele clinice, modificarile enzimatice tipice si aparitia pe EKG a aspectului T ischemic negativ, adanc , ascutit peste 7 mm
Principii de tratament:
Cel mai important element in tratamentul I.M.A. este deschiderea cat mai rapida a arterei ocluzata / infundata. In momentul
actual, standardul la nivel mondial este efectuarea coronarografiei pentru a localiza artera infundata (‚culprit’’) si deschiderea
acesteia cu implantarea unuia sau mai multor stenturi, in primele 12 ore de la debutul (inceputul) simptomelor
Alaturi de terapia amintita, se pot administra:
–  medicamente de prevenire a formarii altor cheaguri de sange (trombi): asociere de doua antiagregante (Aspirina cu
Clopidogrel sau Ticagrelor sau Prasugrel) si un anticoagulant (Heparina);
– medicamente pentru ameliorarea simptomatologiei si a prevenirii evenimentelor cardiace adverse (vezi Angina pectorala de
efort, stabila).

Profilaxia IMA  Viata ordonata evitand suprasolicitarile


 Pentru pacientul care suferit de infarct, regim dietetic rational hipolipidic (fara sare),
glucide, hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi
 reducerea consumului de cafea
 Evitarea fumatului si alcoolului
 Respectarea tratamentului medicamentos si modului de administrare al medicamentelor.
 Practicarea sporturilor usoare.
 Stil de viata sanatos: program rational de munca si viata.
 Prezentarea la controale periodice.
BIBLIOGRAFIE

• Victoria Ulmeanu, “Semiologie medicala”, Ed. Muntenia&Leda, Constanta 2009


• https://cardiologie-iasi.ro/infarctul-miocardic/
• https://www.mymed.ro/infarctul-miocardic-acut-ima.html
• https://www.romanianjournalcardiology.ro/wp-content/uploads/2019/09/ghid.pdf
VA MULTUMESC!
CRAIU JENICA
IB

S-ar putea să vă placă și