COLITA

- Inflamația intestinului gros -

DEFINITIE

■ Colita este inflamatia intestinului gros.

■ Boala evolueaza indelung, cu perioade de sanatate aparenta, intrerupte de agravari
provocate de abateri de la regim, emotii, stari de enervare, etc.
ETIOLOGIE

■ Cauza colitelor cronice trebuie cautata in enterocolitele acute neingrijite, in constipatia

cronica netratata care sfarseste prin a duce la lezarea intestinului, in actiunea iritanta a
viermilor intestinali sau intr-o digestie incompleta a alimentelor in stomac si intestinul
subtire.
■ Printre cauzele frecvente de agravare a colitelor cronice se numara si:
- starile de tensiune nervoasa prelungita si repetata
- unele obiceiuri neigienice ca mestecatul grabit sl incomplet al alimentelor, caracteristic
celor ce maninca pe fuga sau n-au dantura buna
- abuzul de alimente iritante pentru intestin
SIMPTOMATOLOGIE

■ dureri abdominale
■ balonari
■ diaree precedata de colici si bolborosell abdominale
■ pofta de mancare scazuta
■ scadere in greutate
■ tulburari nervoase ca depresia, oboseala si anxietatea.
■ Scaunul in colitele cronice prezinta unele caractere specifice. El este de regula lichid sau
moale, prezentand aspectul de „balega de vaca“, insotit adesea de eliminare de
mucozitati, mai rar de sange.
FORME
■ Colita de fermentatie.
Colita se insoteste adesea de o predominanta a florei de fermentatie, in prima portiune a
intestinului gros. Caracteristica acestei flore, care in mod normal este prezenta in intestinul omului
si are un rol util de completare a digestiei, este ca traieste pe seama anumitor resturi alimentare
(celuloza fructelor si legumelor, amidonul nedigerat si zaharurile cand sunt consumate in cantitati
mari) ajunse pana in intestinul gros. Are loc o producere abundenta de gaze si substante acide
iritante pentru peretii intestinali. De aici, balonarile si bolboroselile abdominale, durerile si diareea.

■ Colita de putrefactie.
Deosebita de colita de fermentatie, colita de putrefactie se caracterizeaza printr-o predominanta, in
intestinul gros, a florei microbiene respective. Flora ce traieste si se inmulteste mai ales pe seama
albuminelor aflate in secretiile intestinului inflamat.
Tratamentul si vindecarea colitelor

■ Vindecarea colitelor este posibila prin masuri de ordin medical si dietetic, aplicate perseverent, de-a
lungul unei perioade de timp mai lungi.
■ Este bine de stiut ca ameliorarea starii bolnavului nu inseamna si vindecare si ca la noi abateri de la
regim suferintele pot reveni, cu aceleasi caractere ca la inceput. Deoarece bolnavii de colita cronica
prezinta o anumita predispozitie constitutionala pentru suferinte intestinale, predispozitie care se poate
manifesta oricind cu ocazia unui abuz de alimente iritante sau a unei perioade de tensiune nervoasa,
acestia trebuie sa adopte definitiv unele reguli de igiena generala si alimentara, care sa-i puna la
adapost de noi suferinte.
■ Astfel, repararea danturii, mestecatul metodic, evitarea enervarilor, mai ales in timpul mesei,
combaterea parazitilor intestinali, acolo unde este cazul, combaterea perioadelor de constipatie cu
laxative usoare, neiritante, pot aduce vindecarea sau ameliorari substantiale si de lunga durata. Niciun
medicament nu poate inlocui insa dieta care, urmata perseverent, poate duce uneori la vindecare, chiar
fara alte tratamente.
Reguli de alimentatie in colita

■ Bolnavii de colita vor manca de preferinta de cinci ori pe zi la aceleasi ore.

■ Mesele vor fi compuse din portii moderate ca volum, dar hranitoare.
■ Bolnavul, in general slab, va trebui sa revina la greutatea normala.
■ Se vor evita orice fel de lichide la masa.
■ Lichidele reci sunt oprite.
■ Se vor bea intre mese ceaiuri caldute de musetel. menta, sunatoare. macese.
Regimul in colita de fermentatie

■ Cand bolnavul de colita este denutrit, ceea ce se intimpla deseori din cauza restrictiilor pe care si le-a
autoimpus, ca urmare a suferintei sau a unei diete gresit intelese si prea prelungite, alimentatia
trebuie imbogatita pentru recastigarea greutatii pierdute. Pentru aceasta, continutul dietei trebuie sa
fie normal in ceea ce priveste aportul de glucide, excluzand insa celuloza si fainoasele greu
digestibile, care fermenteaza usor la nivelul colonului.
■ Se vor consuma deci paine prajita si orez in cantitate moderata. Cantitatile de grasimi vor fi normale.
Grasimile vor fi servite crude sau dupa fierbere inabusita.
■ Aportul important de albumine de origine animala, susceptibile sa schimbe substratul pe care se
dezvolta flora de fermentatie, este insa prima masura dietetica.
■ Regimul va fi bogat in vitaminele din grupa B si in vitamina C (sucuri de fructe). Se vor folosi
metode culinare care sa transforme alimentele, in asa fel ca sa fie cat mai usor de digerat. Se vor
exclude adaosurile gustative iritante, daunatoare. ca si alimentele excitante ale sistemului nervos.
Alimentele indicate in colita de
fermentatie
■ Bauturi: infuzie de menta, de macese, de musetel, sucuri de legume, de fructe, apa.
■ Fainoase: de calitate buna si usor digerabile, pudra de orez, paine prajita taiata in felii subtiri, mamaliguta moale pripita, dar bine fiarta;
toate in cantitati moderate.
■ Carne si mancaruri cu carne: carne slaba de vaca, de vitel, de porc slaba, cotlet de berbec, ficat, carne de gaina sau de pui, de preferinta
tocate, fripte la gratar sau fierte inabusit, friptura la cuptor, chiftele marinate dietetice, ardei umpluti sau musaca.
■ Peste: peste slab de rau, peste in aspic,peste fript in hartie la cuptor, peste fript la gratar sau saramura moderat sarata.
■ Oua: in supe sau in budinci si sufleuri; omleta dietetica, ou fiert, spuma de albus.
■ Branzeturi: branza de vaci, urda, cas nesarat, telemea desarata, cascaval moale nu prea sarat.
■ Legume: dovlecei, fasole verde frageda, conopida, morcovi, cartofi in cantitate mica preparati in supe-creme, sufleuri fierte la abur sau
budinci.
■ Salate: sfecla coapta la cuptor si apoi rasa, salata verde tanara maruntita sau oparita o clipa in apa clocotita, rosii coapte, fara coji si
simburi, morcovi rasi marunt, rareori ardei gras bine copt, taiat ca taiteii subtiri (salatele se permit in cantitati care sa nu depaseasca 100-
150 g). Salatele de cruditati nu sunt suportate la fel de toti bolnavii, de aceea vor fi permise numai cu avizul medicului.
■ Fructe: rareori, cand starea intestinului este perfect restabilita, sunt permise piersici si pere crude. Ele vor fi curatate de coaja. De
preferinta se vor bea insa intre mese ca sucuri. Se permit: fructe coapte la cuptor, compot din fructe curatate de coaja, putin indulcit, in
cantitate moderata, gelatine din sucuri de fructe.
■ Supe: slabe, de carne, partial degresate, sau supe de oase strecurate, cu perisoare de carne, fulgi (zdrente) de ou,
galusti de branza, supa de carne cu orez, supa de legume cu orez si lamaie, de chimen cu paine prajita, supa-
crema de pasare.
■ Grasimi: unt crud, ulei fiert inabusit cu soteuri de legume (permise) sau fiert in sos dietetic, frisca.
■ Sosuri: alimentatia coliticului este bine sa fie uscata. Pentru varietate insa si pentru gust, se pot permite uneori
numai sosurile dietetice pregatite cu unt fiert, pe baza de zeama de carne. Sosul se poate lega in loc de faina cu
zeama de orez fiert. Sunt permise sosul de legume date prin sita, sosul de rosii coapte, de morcovi, de lamaie si
unr, de vin rosu, de afine si cacao.
■ Condimente: pentru carne si sosul de friptura se recomanda cimbru uscat, uneori ceapa fiarta, foarte putin
usturoi, foi de dafin in cantitate mica, verdeturi tocate, de asemenea in cantitate mica.
■ Conserve: conserve de carne slaba, de vaca, de vitel sau de pasare fierte in suc propriu sau cu aspic, perisoare
fierte in supa de carne, perisoare in sos de rosii.
■ Diverse: pentru acrit supele se pot folosi sucul de lamaie, sarea de lamiie diluata sau iaurtul in cantitate
moderata (cate o lingura la portie).
■ Toate aceste alimente nu sunt suportate la fel de toti bolnavii de colita. De aceea, trebuie avuta in vedere si
toleranta personala a fiecaruia. Important este ca portiile de mancare sa fie moderate. Este posibil ca alimentele,
de obicei bine tolerate, sa produca o diaree atunci cand se face abuz si, dimpotriva, un aliment nepermis sa fie
perfect tolerat daca este consumat intr-o cantitate foarte mica.
Alimentele contraindicate

■ Bauturi: spirtoase (tuica, drojdie, vermut, bere), lapte batut, iaurt acru, sifon, suc de
mere, must, bauturi reci.
■ Paine: neagra, calda sau neprajita.
■ Fainoase: de proasta calitate, insuficient fierte, preparate cu grasimi prajite, cu
marmelada, nuci, prune.
■ Carne: grasa, de porc, gasca, rata, vanat, preparata cu grasimi interzise sau prajita,
uneori cu legume interzise si rantas de ceapa. tocaturi picante cu ceapa prajita; conserve
de carne cu condimente picante, cu ceapa, grasime prajita, carne conservata prin sarare,
afumare, marinare; peste prajit, pane.
■ Branzeturi: fermentate, foarte sarate.
■ Oua: prajite, maioneza, oua cu mustar, oua umplute, ciuperci sau orice sos picant cu grasime prajita.
■ Legume: ridichi, gulii, castraveti, varza, conopida, ceapa, praz ; prajite, gratinate (prajite la cuptor),
chiftelute de legume prajite, preparate cu rantas de ceapa prajita, fasole, linte, mazare uscata.
■ Fructe: crude, necoapte, acre, cu coji si simburi, compot mult indulcit sau cu coji, castane; fructe
uscate: stafide, curmale, smochine, caise uscate, prune uscate sau in compot; fructe oleaginoase:
nuci, alune, migdale.
■ Supe: grase de carne sau peste, borsuri sau supe de zarzavaturi nepasate, supe de leguminoase,
ciorbe acrite cu zeama de varza sau de muraturi, orice supa cu rantas si colorata cu boia.
■ Grasimi: untura, slanina, smantana, orice grasime prajita, frisca in cantitate mare.
■ Sosuri: maioneze, sos de mustar. sosuri de rantas cu ceapa, cu piper. cu boia, sos marinat, sos de
ciuperci
■ Deserturi: prajituri cu crema de unt, de migdale, placinte cu multa grasime, aluaturi dospite, aluaturi
proaspete, aluaturi cu nuci, alune, compoturi mult induIcite: nepasate, inghetata, gogosi, fructe
zaharisite, miere, dulceata, gem, serbet.
■ Condimente: ceapa cruda, ceapa prajita, boia, ardei, mustar, otet in cantitate mare.