Recomandări nutriţionale în gastrită

Se recomandă evitarea alimentelor iritante în cazul gastritelor acute. De asemenea,

o dietă cu o consistenţă moale poate fi benefică pentru ameliorarea simptomelor
acute, dar adoptarea unei astfel de diete pe termen lung nu se susţine ştiinţific în
cazul gastritei cronice cauzate de HP.
Alimente de evitat în cazul gastritelor, indiferent de etiologie:
 alimentele şi condimentele picante – ardei iute, chili, piper, ghimbir,
preparate din bucătăria mexicană sau indiană condimentate, sosuri iuţi;
 cafeaua, inclusiv variantele decofeinizate, băuturile carbogazoase, alcoolul
(cafeaua se poate consuma în cantităţi moderate, dar întotdeauna după masă;
1-2 cafele pe zi în funcţie de toleranţa individuală);
 ceaiul verde poate prezenta beneficii, dar trebuie testată toleranţa la această
băutură;
 citricele (mai ales lămâie, grepfrut, kiwi) sau sucurile de citrice trebuie
consumate cu moderaţie, evitând consumul acestora pe stomacul gol;
 roşiile, ceapa crudă şi usturoiul crud pot agrava simptomele la unii pacienţi;
dacă simptomele nu sunt prezente, aceste legume se pot consuma şi de către
pacienţii cu gastrită în cantităţi moderate şi în combinaţie cu alimente ce
protejează mucoasa gastrică (pâine sau ulei de măsline);
 alimentele prăjite (cartofi prăjiţi, şniţele, chiftele sau alte tipuri de carne
prăjită);
 ciorbele cu boia sau borşurile pot cauza probleme la unele persoane care
suferă de gastrită;
 se vor evita alimentele şi băuturile fierbinţi.
Dieta cu consistenţă moale este recomandată în cazul unui episod acut de
gastrită cu simptome mai violente, pentru 1-2 săptămâni, în funcţie de evoluţia
simptomelor. Aceasta are rolul de a reduce peristaltismul intestinal, procesele de
fermentaţie la nivelul colonului şi de a favoriza o digestie uşoară, fără să irite
tractul gastrointestinal. Se recomandă, de asemenea, un conţinut redus în fibre, mai
ales de tipul celor insolubile. Dieta poate duce pe termen lung la constipaţie, de
aceea trebuie urmată la recomandarea specialistului şi urmărită în cazul în care
durata ei este mai mare de 2-3 săptămâni.
Recomandările dietetice în gastrita acută
 Eliminarea alimentelor puternic condimentate.
 Alimente preparate la abur sau fierte.
 Limitarea consumului de salate de crudităţi; legumele se vor consuma fierte
sub formă de supe, supe-cremă sau piureuri.
  Se vor alege fructele bine coapte, fără coajă, care se pot consuma sub formă
de piureuri, smoothie-uri sau sucuri naturale diluate cu apă; se pot consuma
iaurturi, brânzeturi proaspete moi sau lapte degresat în cantităţi mici.
 Pe perioada acestei diete se vor evita pâinea, cerealele şi derivatele de
cereale integrale (paste integrale, orez brun, cereale integrale de mic dejun)
etc.
 Se va opta pentru preparatele din făină albă, orez şi paste bine fierte.
 Se recomandă carnea slabă de pui sau de curcan, gătită la cuptor sau fiartă.
 Se va evita carnea de porc, vită, orice tip de carne grasă, mezelurile şi
preparatele afumate, se poate consuma peşte proaspăt (gătit la cuptor sau la
abur).
 Nu se vor consuma conserve de peşte sau peşti mici cu oase.
 Fructele oleaginoase şi seminţele se vor consuma doar în cantităţi mici şi
sub formă măcinată, incluse în diverse preparate (aluaturi făcute în casă,
smoothie-uri, shake-uri) sau sub formă de paste (unt de arahide, tahini).
 Ouăle se consumă fierte moi sau în omletă, nu prăjite.
 Leguminoasele (fasole, linte, năut, soia) se pot consuma bine fierte, sub
formă de paste (fasole bătută, hummus, piure de linte) şi în cantităţi mici,
deoarece pot produce flatulenţă.
 Este de preferat reducerea consumului de dulciuri rafinate sau produse de
patiserie; se pot consuma miere, sirop de agave.
 Uleiurile vegetale, mai ales cel de măsline, pot fi prezente zilnic în
alimentaţie.
Nu se recomandă restricţii prea drastice. Este de preferat o alimentaţie echilibrată
şi variată, mai ales că multe dintre recomandările „tradiţionale” nu sunt susţinute
prin studii ştiinţifice relevante. De exemplu, fructele şi legumele crude nu trebuie
limitate. Se va verifica în schimb toleranţa acestora prin intermediul unei anchete
alimentare sau printr-o dietă de excludere, urmată de reintroducerea treptată a
alimentelor cunoscute ca având un potenţial declanşator al simptomelor. Astfel, se
va determina toleranţa individuală.
Alimente permise în funcţie de toleranţa individuală
 Fructele şi legumele bogate în antioxidanţi, vitamina C şi compuşi bioactivi.
 Fructe de pădure, morcovi, cartofi dulci; în general, majoritatea fructelor şi
legumelor sunt indicate, în funcţie de toleranţa digestivă a fiecărui pacient.
 Cerealele integrale şi derivatele acestora trebuie să reprezinte 50% din
cantitatea totală de glucide consumată zilnic (se poate alege pâinea integrală
 şi cerealele integrale de mic-dejun, dar consumându-se în continuare
variantele de paste şi orez albe).
 Uleiul de măsline, cel de sâmburi de struguri sau de germeni de grâu se pot
folosi în locul celui de floarea-soarelui sau al grăsimilor animale.
 Alimente bogate în prebiotice, precum iaurtul.
 Peştele oceanic sau uleiul de peşte pentru conţinutul în omega-3, cu rol
antiinflamator.
 Se va menţine o stare de hidratare adecvată prin consumul a 2-2,5 l de apă
pe zi sub diverse forme (apă filtrată, ceaiuri, supe, sucuri de fructe sau
legume diluate cu apă).
Aspecte nutriţionale ce ridică controverse
Laptele şi unele lactate au fost mult timp recomandate ca pansament gastric. În
prezent, această categorie de alimente nu mai este considerată o metodă eficientă
de a preveni sau ameliora gastrita sau ulcerul peptic. Substanţele responsabile de
stimularea secreţiei gastrice din lapte sunt proteinele, astfel că, indiferent de tipul
laptelui (integral, degresat sau semidegresat), acesta pare a avea acelaşi efect.
Laptele poate fi consumat în continuare ca parte din alimentaţia pacienţilor cu
gastrită, dar în cantităţi moderate, fără a fi recomandat ca aliment de ameliorare a
simptomelor. Pe termen scurt, imediat după ingestie, poate avea un efect de
calmare a mucoasei gastrice, dar în acelaşi timp stimulează secreţia gastrică de acid
clorhidric, necesar digestiei proteinelor din lapte.
Chiar dacă dietele tradiţionale recomandă excluderea usturoiului proaspăt din
alimentaţia persoanelor cu gastrită, unele studii evidenţiază că efectele
antibacteriene ale usturoiului pot ajuta la controlarea dezvoltării HP. Înainte de
includerea usturoiului crud în alimentaţie, trebuie să se testeze toleranţa gastrică la
acest aliment. Cel mai indicat este consumul usturoiului în sosuri în combinaţie cu
ulei vegetal pentru a diminua posibilul efect de iritare a mucoasei gastrice.
Usturoiul crud, dacă este tolerat, se va consuma la masă, nu pe stomacul gol şi nu
între mese.
Rolul suplimentelor alimentare
Vitamine
Studiile efectuate pe animale de laborator (şobolani) au descris vitaminele A şi E
cu efect inhibitor asupra dezvoltării ulcerelor de stres şi benefice în menţinerea
integrităţii barierei mucoasei(14,15). Terapia cu doze mari de vitamina A s-a dovedit a
fi utilă în tratamentul ulcerului gastric cronic (16). Vitamina C este un factor de
protecţie faţă de infecţia cu HP.
Zincul creşte producţia de mucină in vitro şi s-a demonstrat că are un efect
protector asupra ulcerelor peptice la animale şi, de asemenea, şi efecte curative la
om(17,18). În studii experimentale s-a demonstrat că melatonina are succes în
atenuarea eroziunii mucoasei gastrice şi în prevenirea ulcerului(19).
Minerale
Bismutul este un mineral natural care poate acţiona ca un antiacid cu activitate
împotriva HP. Cel mai cunoscut şi cel mai răspândit preparat de bismut utilizat este
subsalicilatul de bismut (Pepto-Bismol®). Subcitratul de bismut a produs cele mai
bune rezultate împotriva HP şi în tratamentul ulcerului peptic (3,20). Un avantaj-cheie
al preparatelor cu bismut faţă de antibioticul standard în tratamentul pentru
eradicarea HP constă în diminuarea inconvenientelor legate de dezvoltarea
rezistenţei la antibiotice. Opţiunile de management nonfarmacologic devin
importante în contextul eşecurilor terapeutice actuale din cauza problemelor
generate de dezvoltarea rezistenţei bacteriene la medicamente (21). Preparatele cu
bismut sunt sigure atunci când sunt luate la dozele prescrise.
Probioticele
O nouă abordare în tratamentul HP constă în administrarea bacteriilor probiotice
de Lactobacillus rhamnosus, care acţionează prin competiţie pentru substrat şi
situsurile de legare, precum şi prin producerea de compuşi antimicrobieni ca acidul
lactic. În plus, atenuează apoptoza indusă de HP a gazdei şi răspunsurile
inflamatorii şi stimulează angiogeneza la nivelul stomacului şi al epiteliului
duodenal. Deşi Lactobacillus rhamnosus nu poate eradica HP complet,
cosuplimentarea sa în terapia de eradicare cu antibiotic contribuie la ameliorarea
efectelor secundare ale acestei terapii (22). O revizie sistematică a studiilor controlat-
randomizate la adulţi şi copii a confirmat că probioticele nu elimină HP, dar
menţin niveluri mai scăzute ale acestui agent patogen la nivel gastric, iar în
combinaţie cu antibiotice pot creşte rata de eradicare, pot scădea efectele secundare
legate de terapie şi pot atenua majoritatea simptomelor clinice legate de boală (23).
Polifenoli
Polifenolii dietetici, cu multiple mecanisme biologice de acţiune, joacă un rol
esenţial în gestionarea gastritei, a ulcerelor gastrice şi duodenale. Au fost descrise
proprietăţi protectoare şi terapeutice ale polifenolilor dietetici în gastrită şi ulcer
peptic prin diferite mecanisme(24). 
Secreţia de histamină este mult diminuată prin administrarea de flavonoide, aspect
deosebit de important, având în vedere faptul că histamina este un factor important
în etiologia ulcerului. De asemenea, catechina, prin capacitatea sa de a inhiba
histidin-decarboxilaza, are activitate antiulceroasă semnificativă (25,26).
Spre deosebire de antibiotice, care au o acţiune curativă, de eliminare a unor factori
patogeni, s-a demonstrat că flavonoidele sporesc apărarea naturală prin stimularea
factorilor care previn formarea ulcerului (27,28).  
 
Tabelul 2. Surse alimentare de polifenoli(29)
Tabelul 3. Rolul fitoterapiei în gastrita acidă şi ulcerul gastric
Bibliografie
1. Tupiţă N, Popescu A, Bobic S, Socea B, Constantin V. Ghid de nutriţie, de la prevenţie la terapie, Ed. University
Press, Târgu Mureş, 2019; 125-126.

2. Krumhart B, Alcamo EI. Anatomie şi fiziologie umană pentru admiterea la facultăţile de Medicină, Ed. University
Press, Târgu Mureş, 2014; 431-432.

3. Negrişanu G, Tratat de nutriţie, Ed. Brumar, Timişoara, 2005, 492.

4. Baţagă S, Macarie M. Nutriţia în bolile digestive. University Press Târgu Mureş, 2019.

5. Gurzu S, Jung I. Noţiuni de anatomie patologică, ediţia a doua revizuită, University Press Târgu Mures, 2020, 62.

6. Mahan LK. Krause’s. Food and the Nutrition Care Process, Elsvier, 14th Edition, 2016;32,51, 516.

7. Katz PO, Zavala S. Proton pump inhibitors in the management of GERD. Gastrintest Surg. 2010, 1:562-6.

8. Yang YJ, Sheu BS. Probiotics-containing yogurts suppress Helicobacter pylori load and modify immune response
and intestinal microbiota in the Helicobacter pylori-infected children. Helicobacter. 2012;17(4):297-304. 

9. Zaidi SF, Yamada K, Kadowaki M, Usmanghani K, Sugiyama T. Bactericidal activity of medicinal plants,
employed for the treatment of gastrointestinal ailments, against Helicobacter pylori. J Ethnopharmacol.
2009;121(2):286-91. 

10. Suerbaum S. The microbiota of the stomach. FEMS Microbiol Rev. 2013;37:736–761.

11. Keenan JI, Salm N, Hampton MB, Wallace AJ. Individual and combined effects of foods on Helicobacter pylori
growth. Phytother Res. 2010;24(8):1229-33. 

12. Dai YN, Yu WL, Zhu HT, Ding JX, Yu CH, Li YM. Is Helicobacter pylori infection associated with glycemic
control in diabetics? World J Gastroenterol. 2015;21(17):5407-16. 

13. Norder Grusell E, Dahlen G, Ruth M, et al. Bacterial flora of the human oral cavity, and the upper and lower
esophagus. Dis Esophagus. 2013;26(1):84–90.

14. Yang L, Francois F, Pei Z. Molecular pathways: pathogenesis and clinical implications of microbiome alteration in
esophagitis and Barrett esophagus. Clin Cancer Res. 2012;18(8):2138–2144.

15. Schumpelick V, Farthmann E. Study on the protective effect of vitamin A on stress ulcer of the rat (author’s
transl). Arzneimittelforschung.1976;26:386–388.

16. Al Moutairy AR, Tariq M. Effect of vitamin E and selenium on hypothermic restraint stress and chemically-
induced ulcers. Dig Dis Sci. 1996;41:1165–1171.

17. Patty I, Benedek S, Deák G, et al. Cytoprotective effect of vitamin A and its clinical importance in the treatment of
patients with chronic gastric ulcer. Int J Tissue React. 1983;5(3):301–307.

18. Oner G, Bor NM, Onuk E, et al. The role of zinc ion in the development of gastric ulcers in rats. Eur J Pharmacol.
1981;70:241–243.

19. Frommer DJ. The healing of gastric ulcers by zinc sulphate. Med J Aust. 1975;2:793–796.

20. Bandyopadhyay D, Biswas K, Bhattacharyya M, et al. Gastric toxicity and mucosal ulceration induced by oxygen-
derived reactive species: protection by melatonin. Curr Mol Med. 2001;1:501 513.

21. Kang JY, Tay HH, Wee A, et al. Effect of colloidal bismuth subcitrate on symptoms and gastric histology in non-
ulcer dyspepsia: a double blind placebo controlled study. Gut. 1990;31:476–480.

22. Loughlin MF. Novel therapeutic targets in Helicobacter pylori. Expert Opin Ther Targets. 2003;7:725–735.

23. Westerik N, Reid G, Sybesma W, Kort R. The probiotic Lactobacillus rhamnosus for alleviation of Helicobacter
pylori-associated gastric pathology in East Africa. Front Microbiol. 2018;9:1873. 

24. Lu M, Yu S, Deng J, et al. Efficacy of probiotic supplementation therapy for Helicobacter pylori eradication: a
meta-analysis of randomized controlled trials. PLoS One. 2016;11(10):e0163743. 
25. Farzaei MH, Abdollahi M, Rahimi R. Role of dietary polyphenols in the management of peptic ulcer. World J
Gastroenterol WJG. 2015;21(21):6499–6517. 

26. Parmar NS, Ghosh MN. Gastric anti-ulcer activity of (+)-cyanidanol-3, a histidine decarboxylase inhibitor. Eur J
Pharmacol. 1981;69:25–32.

27. Wendt P, Reiman H, Swoboda K, et al. The use of flavonoids as inhibitors of histidine decarboxylase in gastric
disease: experimental and clinical studies. Naunyn Schmiedebergs Arch Pharmacol. 1980; 313:238.

28. Higuchi K, Watanabe T, Tanigawa T, et al. Sofalcone, a gastroprotective drug, promotes gastric ulcer healing
following eradication therapy for Helicobacter pylori: a randomized controlled comparative trial with cimetidine,
an H2-receptor antagonist. J Gastroenterol Hepatol. 2010;25(1):S155–S160.

29. Isomoto H, Furusu H, Ohnita K, et al. Sofalcone, a mucoprotective agent, increases the cure rate of Helicobacter
pylori infection when combined with rabeprazole, amoxicillin and clarithromycin. World J Gastroenterol.
2005;11(11):1629–1633.

30. van Marle J, Aarsen PN, Lind A, et al. Deglycyrrhizinised liquorice (DGL) and the renewal of rat stomach
epithelium. Eur J Pharmacol. 1981;72:219–225.

31. Morgan AG, McAdam WA, Pacsoo C, et al. Comparison between cimetidine and Caved-S in the treatment of
gastric ulceration, and subsequent maintenance therapy. Gut. 1982;23:545–551.

32. Tewari SN, Trembalowicz FC. Some experience with deglycyrrhizinated liquorice in the treatment of gastric and
duodenal ulcers with special reference to its spasmolytic effect. Gut. 1968;9:48–51.

33. Balakrishnan V, Pillai MV, Raveendran PM, et al. Deglycyrrhizinated liquorice in the treatment of chronic
duodenal ulcer. J Assoc Physicians India. 1978;26:811–814.

34. Rees WD, Rhodes J, Wright JE, et al. Effect of deglycyrrhizinated liquorice on gastric mucosal damage by aspirin.
Scand J Gastroenterol. 1979;14:605–607.

35. Xu CP, Liu WW, Liu FX, et al. A double-blind study of effectiveness of hericium erinaceus pers therapy on
chronic atrophic gastritis. A preliminary report. Chin Med J (Engl). 1985;98(6):455–456. 

36. Repetto MG, Llesuy SF. Antioxidant properties of natural compounds used in popular medicine for gastric ulcers.
Braz J Med Biol Res. 2002;35:523–534.

37. Repetto M, Maria A, Guzman J, et al. Protective effect of Artemisia douglasiana Besser extracts in gastric mucosal
injury. J Pharm Pharmacol. 2003;55:551–557.

38. Isomoto H, Furusu H, Ohnita K, et al. Sofalcone, a mucoprotective agent, increases the cure rate of Helicobacter
pylori infection when combined with rabeprazole, amoxicillin and clarithromycin. World J Gastroenterol.
2005;11(11):1629–1633.

39. Yanaka A, Fahey JW, Fukumoto A, et al. Dietary sulforaphane-rich broccoli sprouts reduce colonization and
attenuate gastritis in Helicobacter pylori-infected mice and humans. Cancer Prev Res (Phila). 2009;2(4):353–360.