Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADITIVI ALIMENTARI
ALIMENTATIA SANATOASA
Cand se poate incepe o dieta sanatoasa?
O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea diferitor alimente apartinand grupurilor
alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si
legume; cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri.
Desi pare simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui
individ. Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita
consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.
De exemplu, simpla adaugare a iaurtului la una din gustarile zilnice este suficienta
pentru a introduce in dieta cantitatea de lactate necesare. Adaugarea unei banane la
cerealele zilnice va furniza cantitatea de substante nutritive a acestei grupe alimentare.
Cantitatea de alimente ingerata este, de asemenea, importanta. Cantitatea zilnica
necesara de cereale este de 28 grame, respectiv jumatate pana la trei sferturi dintr-un
bol, deci un bol normal de cereale este mai mult decat necesarul zilnic.
Astfel, in loc de un bol plin cu lapte cu cereale la micul dejun, se poate consuma o
banana feliata adaugata la cele 28 grame de cereale necesare zilnic, plus o jumatate de
pahar de suc de fructe. Pentru a reduce cantitatea de grasimi consumata se poate inlocui
laptele cu lapte de soia.
Daca s-a neglijat consumul de fructe si legume proaspete, atunci includerea acestora in
gustarile zilnice este necesara. Numai o jumatate de cana de legume gatite sau un bol
de salata verde conteaza pentru o masa. Consumarea unei cesti de suc de rosii,
adaugarea de spanac sau fasole boabe la sendvisul zilnic, consumarea de paste
fainoase cu sos de tomate sunt doar cateva dintre modalitatile in care se pot servi
legumele.
Noile recomandari ale dieteticienilor sustin consumarea a 2 boluri de fructe si 2 boluri si
jumatate de legume pe zi. Modificarile dietei trebuie inregistrate in jurnalul zilnic. De
exemplu, intr-o saptamana se poate stabili ca scop inlocuirea cartofilor prajiti cu salata,
a pizzei cu legume si consumarea zilnica a unui iaurt.
Trebuie retinut ca mancarea este una din cele mai mari placeri ale vietii. Toate
alimentele, daca sunt consumate cu moderatie, pot fi parte a unei diete sanatoase.
Daca alimentele preferate ale unei persoane sunt bogate in grasimi, sare, zahar si
calorii, atunci trebuie fie limitata consumarea lor, fie inlocuirea cu substituienti mai
sanatosi.
Pacientii cu hipertensiune arteriala trebuie sa-si reduca sarea din alimentatie; cei cu
niveluri crescute de colesterol ar trebui sa apeleze la diete care limiteaza consumul de
grasimi saturate si colesterol; iar cei cu diabet zaharat trebuie sa-si imparta in portii
cantitatea de carbohidrati ce trebuie consumata intr-o zi.
Si in cazul persoanelor sanatoase trebuie urmarita cantitatea de sare, grasime si zahar
consumata, pentru a preveni aparitia unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala si
hipercolesterolemia. Limitarea cantitatii de sare se poate face prin consumarea cator
mai multe alimente proaspete.
Hrana preparata, precum supele, gustarile gen fast-food sau mancarea conservata, au
un continut crescut in sare (sodiu). De asemenea, trebuie urmarita cantitatea de grasimi
consumata. Inlocuirea grasimilor saturate cu cele mononesaturate se poate face prin
folosirea uleiului de masline sau rapita.
Introducerea acizilor Omega-3 si Omega-6 care pot fi gasiti in peste, nuci, seminte de in,
ulei de rapita si boabe de soia este, de asemenea, benefica.
Dietele cu un continut scazut de carbohidrati ajuta initial la pierderea in greutate, dar nu
sunt benefice pe termen lung. Aceste diete sunt bogate in grasimi totale si saturate si
sarace in fibre. Ele restrictioneaza consumul de cereale, fructe, legume, alimente care
protejeaza impotriva aparitiei bolilor si furnizeaza importante principii nutritive.
In cazul in care carbohidratii reprezinta o problema, este indicata consumarea
complexelor de carbohidrati, precum cereale integrale, legume si pastai, deoarece
furnizeaza o larga varietate de substante nutritive si fibre. Carbohidratii simpli, precum
dulciurile si bauturile carbogazoase au calorii multe sunt sarace in substante nutritive si
nu contin fibre.
ADITIVI ALIMENTARI
Aditivii alimentari (cunoscuți în limbaj uzual și ca E-uri) reprezintă orice substanta naturală sau
chimică care nu este consumată ca aliment în sine și nu este folosită ca ingredient constituent al unui
aliment, care are sau nu valoare nutritivă și care se adaugă intenționat, cu un scop tehnologic (incluzând
modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării,
transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment, devenind un component sau
afectând într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.
Aditivi alimentari grupați după rolul acestora în modificarea caracteristicilor produselor alimentare.
1. Coloranți
2. Conservanți
5. Îndulcitori
6. Agenți antiaglomeranți
7. Potențatori de aromă
9. Agenți de glazurare
10.Gaze de ambalare
Aditivii al căror cod este marcat cu fundal roșu pot reprezenta un risc pentru sănătate
COLORANTI
Coloranții sunt substanțe care adaugă sau redau culoare produselor alimentare și includ
componente naturale ale produselor alimentare sau alte substanțe naturale care nu sunt de regulă
consumate ca alimente de sine stătătoare și care nu sunt de obicei utilizate ca ingrediente caractersitice
în alimentație. Preparatele obținute din produse alimentare și din alte materii prime comestibile naturale
obșinute prin extracție fizică și/sau chimică conducând la o extracție selectvă a pigemenților în raport cu
constituenții nutritivi sau aromatici sunt considerate coloranți.
Consumul unor produse alimentare în care se utilizează anumiți coloranți artificiali (E102, E104,
E110, E122, E124 și E129) împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte
negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu comandat
în anul 2007 de agenția guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency,
FSA) și realizat de către Universitatea Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de
Nord. Ca urmare, părinții au fost sfătuiți să îndepărteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conțin
aditivii menționați anterior. În anul 2008, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au impus
producătorilor din industria alimentară să includă pe etichetele produselor ce conțin oricare dintre cei șase
coloranți informații suplimentare sub forma unui avertisment de tipul "poate afecta negativ activitatea
copiilor și atenția acestora
extract bogat
E306
în tocoferol
E307 alfa-tocoferol Vitamina E
E308 gama-tocoferol
E309 delta-tocoferol
E310 galat de propil Galații se utilizează, de obicei în combinație cu E320 sau E321,
în grăsimi și uleiuri pentru fabricarea profesională a alimentelor
E311 galat de octil
tratate termic, ulei și grăsime de gătit (excluzând uleiul de turtă
E312 galat de dodecyl
de măsline), untură, ulei de pește, grăsime de vită, pasăre și oaie.
Utilizat în produse din carne semiconservate și conservate,
E315 acid eritrobic produse din pește semiconservate și conservate, pește refrigerat
și congelat cu piele roșie.
Este un antioxidant sintetic folosit pentru a preveni râncezirea în
grăsimi și produse grase.
Utilizat de obicei în combinație cu E321 în alimente tip snacks pe
bază de cereale, supe și ciorbe deshidratate, sosuri, carne
deshidratată, condimente și mirodenii, cereale prepreparate,
cartofi granulați deshidratați (chipsuri), gumă de mestecat,
suplimente dietetice.
Dacă E320 și/sau E321 sunt adăugate într-un ingredient (de
exemplu, marțipanul) folosit într-un produs alimentar, nu este
E320 butilhidroxianisol (BHA) necesar ca vreunul să fie declarat în lista de ingrediente.
Este de asemenea folosit în produsele cosmetice și în
ambalajele pentru alimente.
Este interzis în Austria.
Institutul național de sănătate (National Institutes of Health) din
SUA a declarat că E320 este anticipat în mod rezonabil ca fiind
cancerigen pentru oameni, bazându-se pe rezultatele
experimentelor efectuate pe animale.
Statul California din SUA l-a declarat cancerigen și prin urmare a
interzis întrebuințarea acestuia.
Este un antioxidant sintetic folosit pentru a preveni râncezirea în
grăsimi și produse grase.
E321 butilhidroxitoluen (BHT)
Este de asemenea folosit în produsele cosmetice și în
ambalajele pentru alimente.
Sursele naturale de lecitină sunt gălbenușul de ou și semințele
de soia.
E322 lecitină Întârzie râncezirea și ajută la obținerea unor prăjituri sau torturi
mai pufoase. Având rol și de emulgator, aceasta împiedică
separarea uleiului și apei.
Este de fapt cunoscuta sare de lămâie.
E330 acid citric Se găsește în cele mai multe sucuri care se afla în comerț,
muștar (sub formă de arome), ciuperci conservate.
Produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale,
E338 acid fosforic ș.a.).
Este folosit și în preparatele din brânză.
Emulgatorii sau agenții emulsifianți reprezintă substanțe care fac posibilă formarea sau
menținerea unui amestec omogen de două sau mai multe faze imiscibile în alimente, ca ulei și apă.
Stabilizatorii reprezintă substanțe care, adăugate unui produs alimentar, fac posibilă menținerea
stării fizico-chimice a acestuia. Stabilizatorii includ substanțe care permit menținerea unei dispersii
omogene de două sau mai multe substanțe imiscibile, precum și substanțe care stabilizează,
conservă sau intensifică culoarea unui produs alimentar.
Agenții de îngroșare reprezintă substanțe care, adăugate unui produs alimentar, cresc
vâscozitatea acestuia.
Gumele au rol de stabilizator dar și de agent de îngroșare, printre altele să mențină uleiul și
apa amestecate împreună în dressing-urile pentru salate, să încapsuleze uleiurile aromatice în
suplimentele nutritive sub formă de praf sau tablete. Gumele sunt de asemenea folosite pentru
înlocuirea masei grase din produsele cu grăsime redusă. Ele sunt derivate din surse naturale (arbori,
alge, bacterii) și nu sunt absorbite de corpul uman.
Agenții de afânare sunt substanțe sau combinații de substanțe care eliberează gaz, mărind
astfel volumul aluatului sau al cocii.
E406 agar-agar
Îndulcitorii sunt substanțe utilizate pentru a da un gust dulce produselor alimentare sau
utilizate pentru îndulcitorii de masă.
AGENTI ANTIAGLOMERANTI
Agenții antiaglomeranți sau agenții de separare reprezintă substanțe care reduc tendința particulelor
unui produs alimentar de a adera una de alta
ferocianura de
E535
sodiu
ferocianura de
E536
potasiu
E551 dioxid de siliciu
E552 silicat de calciu Utilizați în produse alimentare sub formă de praf (inclusiv zaharuri),
sare și substituenții ei, suplimente alimentare dietetice, alimente sub
silicat de formă de tablete, pastile, drajeuri, brânză tare și brânză prelucrată
magneziu, tăiată felii, gumă de mestecat, orez, cârnați și jeleuri (numai tratament
E553a
trisilicat de superficial).
magneziu E555 este folosit în sare, lapte praf și făină sub forma granulelor
E553b talc gluten-kaolin numite 'Pesta'. Deși se știe că aluminiul este cauza unor
probleme placentare în timpul sarcinii și că este asociat cu boala
silicat alumino- Alzheimer, este permis în România
E554
sodic
silicat alumino-
E555
potasic
silicat alumino-
E556
calcic
silicat de
E559
aluminiu (Kaolin)
POTENTIATORI DE AROMA
Potențatorii de aromă reprezintă substanțe care ameliorează gustul și/sau mirosul existent al
unui produs alimentar. Aceștia pot fi obținuți din surse naturale (prin distilare, macerare, extracție
lichid-lichid etc.) sau sintetizați chimic.
În UE este interzisă adăugarea potențatorilor din tabelul următor la miere, uleiuri și grăsimi
de origine animală sau vegetală neemulsionate, unt, lapte și smântână pasteurizate și sterilizate
(inclusiv degresate, integrale și semidegresate), produse lactate fermentate natural nearomatizate,
apă minerală naturală și apă de izvor, cafea (cu excepția cafelei solubile aromate) și extractelor de
cafea, frunze de ceai nearomatizate, zahăr, și paste făinoase uscate.
E620 acid glutamic
glutamat
E621
monosodic
Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă și este adăugat în
glutamat cantitate mai mare la amestecurile de condimente și mirodenii cum ar fi
E622
monopotasic produsele de tip Vegeta care conțin până la 15% glutamat monosodic,
diglutamat de precum și supele la plic. Alte produse care pot conține glutamat
E623 monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brînză topită.
calciu
glutamat de
E624
monoamoniu
diglutamat de
E625
magneziu
E626 acid guanilic
E627 guanilat disodic
Acidul guanilic este adesea utilizat în sinergie cu inozinatul disodic
guanilat (E631), acest amestec formând așa numitele 5′-ribonucleotide disodice
E628
dipotasic (E635).
guanilat de
E629
calciu
E630 acid inozinic
E631 inozinat disodic Acidul inozinic se utilizează predominant împreună cu glutamatul
inozinat monosodic (E621). Datorită efectelor sinergice între cele două
E632 substanțe, impactul glutamatului monosodic asupra gustului este
dipotasic
intensificat.
inozinat de
E633
calciu
5′-
E634 ribonucleotide
de calciu
5′-
E635 ribonucleotide Utilizate împreună cu glutamatul monosodic (E621).
disodice
AGENTI DE TRATARE A FAINII
Agenții de tratare a făinii, alții decât emulsifianții, sunt substanțe care se adaugă făinii sau
aluatului pentru a îi îmbunătăți calitățile panificabile.
AGENTI DE GLAZURARE
Agenții de glazurare (inclusiv lubrifianții) sunt substanțe care, aplicate pe suprafața externă a
unui produs alimentar, îi conferă acestuia un aspect lucios sau acționează ca un strat protector.
ceară de
E901 albine (albă și Sunt utilizate ca agenți de glazurare pentru produse de cofetărie (inclusiv
galbenă) ciocolată), produse fine de panificație de dimensiuni mici în strat de
ciocolată, snacks, fructe în coajă, boabe de cafea. Sunt folosite de
E902 ceară candelilla asemenea pentru suplimente alimentare dietetice, fructe citrice, pepeni,
mere și pere proaspete (numai tratament superficial)
E903 ceară carnauba
E904 șelac
esteri ai
E912 acidului
montanic Utilizați ca agenți de glazurare pentru fructele citrice proaspete (numai
ceară de tratament superficial)
E914 polietilenă
oxidată
GAZELE DE AMBALARE
Gazele de ambalare reprezintă gaze ce intră în componența aerului, și care sunt introduse într-un
container înaintea, în timpul sau după plasarea unui produs alimentar în container.
Ambalarea în atmosferă protectoare este o tehnică folosită în industria alimentară atunci când se
dorește prevenirea oxidării și dezvoltării bacteriilor. Aceasta presupune eliminarea oxigenului din
atmosfera ce înconjoară produsul prin înlocuirea acestuia cu alt gaz, azot sau amestec de azot și dioxid
de carbon, în funcție de necesități. În schimb, produsele ce conțin carne roșie proaspătă trebuie ambalate
într-o atmosferă îmbogățită în oxigen pentru a menține culoarea roșie și atractivă a produsului.
dioxid de
E290
carbon
Mergi la piata sau la ferma. Fa-ti proviziile de alimente proaspete si redu pe cat posibil
consumul de alimente procesate. O alegere buna sunt si magazinele de fructe si legume
locale sau firmele care fac livrari de produse proaspete.
Alege produsele congelate, daca nu poti cumpara alimente proaspete. Daca alimentele
proaspete nu sunt disponibile sau accesibile, poti opta pentru fructe si legume congelate,
fara aditivi.
Fii propriul tau bucatar-sef. Gateste cat mai des posibil, pentru a fi sigura ca oferi familiei
preparate si alimente sanatoase. Evita mancarurile preambalate si semipreparate.