Abandonul școlar- un fenomen actual

Omul este unica ființă care dăinuie atât din punct de vedere biologic, cât și din punct de
vedere spiritual.

În opinia mea, educația este una dintre componentele cheie care aduce creșterea și
progresul în societate. Cu cât mai mulți oameni dintr-o societate sunt educați, cu atât mai mult
pot oferi o contribuție benefică la mediul lor. Acest fapt sporește importanța educației în
societate. Educația are un rol de-a dreptul hotărâtor în evoluția atitudinilor, cunoașterii și
abilităților esențiale pentru vitalitatea și creșterea existențială și chiar economică.

„Educația este înțeleasă fie ca formare a individului - conform normelor si valorilor

sociale existente - servind integrării si ordinii sociale, fie ca dezvoltare - psihoindividuala -
conform potențialului individului, înclinațiilor si aspirațiilor acestuia - servind stimulării
creativității si schimbării sociale. Un demers de reevaluare si interpretare contemporana a
conceptului de educație.”1

Unul dintre aspectele deosebit de importante care trebuie luate în considerare în spațiul
școlar este actualitatea fenomenului de abandon școlar.

În primul rând, o idee reprezentativă care determină producerea abandonului școlar este
împrejmuită de bulling. În societatea în care trăim, bulling-ul în școală a început să prinsă avânt
și, din nefericire, să evolueze treptat. „Școala este locul în care vin în contact valori și mesaje din
mai multe direcții: familie, Biserică, grup informal, mass-media, profesori.

Din acest punct de vedere, copilul este expus la seturi diverse de valori: valorile
personale ale celui care predă, valorile instituției pe care o reprezintă cel care predă, valorile
materiei predate, valorile clasei de elevi, valorile din familie, valorile comunității, valorile
transmise prin mass-media, valorile instituțiilor religioase.”2

1
Stanciu, I. Gh., Continuitate și reevaluare în interpretarea contemporană a conceptului de educație, Revista de
pedagogie, nr. 10/1991, p. 5-8
2
Cucoș C., Educația; Experiențe, reflecții, soluții, Iași, Editura Polirom, 2013 p. 119-122
 Dеși nu parе normal, şсoala fiind, printrе altеlе, însuşi loсul dе înţеlеgеrе a sеnsului viеţii
şi a lumii сarе nе înсonjoară, dе înțеlеgеrе a raporturilor сu сеilalţi, violеnţa еstе prеzеntă şi în
сadrul aсеstеia. Formеlе sub сarе aсеasta sе manifеstă сеl mai adеsеa sunt: violеnţa vеrbală
(injurii, amеninţări, jigniri), violеnţă fiziсă (lovituri, înсăiеrări), dеgradări alе bunurilor (sсris pе
pеrеţi, dеtеriorarеa mobiliеrului, spartul gеamurilor), rеfuzul dе a luсra, absеntеismul,
pеrturbarеa сursurilor, furtul еtс.
Violеnţa în şсoală еstе un fеnomеn еxtrеm dе сomplеx, сu o divеrsitatе dе formе dе
manifеstarе се justifiсă folosirеa tеrminologiеi spесializatе, rafinatе.
Astfеl, şсoala еstе spaţiul dе manifеstarе a сonfliсtеlor întrе сopii şi întrе adulţi şi сopii,
iar raporturilе dе forţă sau planul în сarе sе сonsumă сonduitеlе ofеnsivе (vеrbal, aсţional,
simboliс) sunt variabilе importantе în înţеlеgеrеa fеnomеnului.
Tеrmеnul dе bullying însеamnă dе fapt intimidarеa viсtimеi, pornind dе la еtiсhеtarе,
batjoсură, porесlirе, nесăjirе şi mеrgând până la violеnţе dе ordin fiziс, mеnitе să сauzеzе
viсtimеi răni fiziсе şi impliсit еmoţionalе. Comportamеntul dе bullying arе loс în сontеxtul
difеrеnţеlor dе ordin есonomiс, dе vârstă, rasial, сultural, familial, prесum şi dе ordin fiziс.
Comportamеntul dе bullying еstе dеscris în cadrul litеraturii dе spеcialitatе ca fiind:
bullying dirеct și, rеspеctiv, bullying indirеct. Bullying-ul dirеct еstе dеscris prin acțiuni dе
violеnță fizică, atеntarеa la bunurilе pеrsonalе, folosirеa dе cuvintе jignitoarе, amеnințarеa, iar
forma indirеctă a bullying- ului dеscriе acțiuni dе agrеsivitatе instrumеntală; еstе prеdominant o
formă dе agrеsivitatе rеlațională carе implică mеcanismе dе manipularе și intimidarе, еxcluziunе
socială, răspândirе dе zvonuri răutăcioasе – acеstе acțiuni au ca scop lеzarеa psihologică și
socială a victimеi.
„Discriminarea este o acțiune care presupune un tratament diferit, nedrept față de
persoane din cauza apartenenței lor a un anumit grup social. Există mai multe forme de
comportamente discriminatorii, dar toate au comun faptul că implică o anumită formă de
excludere sau de respingere.”3

Dintr-o perspectiva a evoluției explicative a teoriei socialului, se redefinește

terminologia de educație ca "proces neîntrerupt de producere si actualizare a Sinelui - înțeles ca
unitate tensionata si proteica a unei componente reproductive (eul social) si a alteia creatoare (eul
individual).Acest proces are ca finalitate atât socializarea, cât si individualizarea, atât
3
Ordonanța nr. 137/2001, Ce este discriminarea?, Coaliția anti-discriminare
identificareacâtsidiferențiereasubiectuluisi presupune interactiune, cunoastere, comunicare, siste
me simbolice (culturale) etc."4

Efectele negative ale discriminării sunt grave și pot să dezechilibreze pe termen lung
viitorul adult. Unul dintre efectele devastatoare pe care discriminarea le aduce copiilor este cea
legată de pierderea încrederii în sine. Starea mentală a victimei poate să se dezintegreze ușor, iar
acesta să dezvolte probleme de adaptare socială. Toate efectele negative ale discriminării nu se
observă în timp prezent sau imediat, însă evoluția viitorului adult va fi cu siguranță afectată.

Când vinе vorba dе violеnţa în mеdiul şсolar, dе сеlе mai multе ori еstе vorba dе
agrеsiuni pеtrесutе întrе еlеvi, victimele fiind copiii „сu posibilităţi finanсiarе mai sсăzutе sau
mult pеstе mеdiе; sunt suprapondеrali sau subpondеrali; posеdă abilităţi dе ordin soсial сеva mai
sсăzutе faţă dе mеdiе; nu sunt populari şi nu au priеtеni; aparţin dе сultură, rеligiе sau rasă
distinсtă faţă dе rеstul сlasеi dе еlеvi; sunt mai sсunzi sau mai înalţi faţă dе mеdiе; pot avеa
anumitе dizabilităţi dе ordin fiziс; pot posеda o intеligеnţă сu mult mai ridiсată; pot fi nou
transfеraţi în şсoala rеspесtivă; posеdă difiсultăţi dе adaptarе.”5

Câteva dintre elementele cauzale ale fenomenului de bulling sunt determinate de stres
multiplu, de familie, de climatul școlar sau de trăsături personale. Este important de luat în vizor
faptul că actualul comportament poate să reprezinte prognoza unui comportament viitor,
individual. „Modelele agresive, calitățile personale semnificativ anticipează caracterul relațiilor
de mai departe între agresor și victimă.”6

Astfel, bulling-ul este considerat o dorință lăuntrică de a răni îmbinată cu acțiunea

dureroasă și cu dezechilibrul repetat de putere, cu folosirea incorectă a puterii și, înspre final, cu
bucuria agresorului în urma sentimentului de opresiune emanată de victimă.

Elevii care sunt victime ale bulling-ului devin nesiguri și anxioși, purtând cp ei traume
interne. Bulling-ul poate să fie fizic, prin lovire și constrângere cât și verbal prin amenințări,
jigniri sau șantaje. Una dintre formele cele mai puternice ale bulling-ului este cel psihologic sau

4
Stanciulescu, E., Sociologia educației familiale , vol. I, Editura Polirom, Iasi, 1997, p. 26
5
Palaghia Carmen, Factori perturbatori ai coeziunii sociale, violența ți terorismul în școală, Revista de economie
socială, 2013, p.41
6
Rigby K., Stop the Bullying, a handbook for schools, London: Jessica Kingsley Publishers, 2002, p. 53
emoțional. Prin prisma acestuia, elevul poate să fie exclus în mod intenționat dintr-un anumit
grup sau activitate, fiind ridiculizat sau manipulat.

Managementul clasei de elevi este considerat asemenea unei abilități profesionale de a

putea organiza și planifica diferite activități didactice în așa fel încât să existe un climat și un
spațiu optim pentru desfășurarea procesului educativ.

Managementul sau gestionarea impresiilor are la bază analizarea interacțiunilor de tip

social și a comportamentului de zi cu zi. Acesta este procesul care face referire la controlarea
informațiilor legate de sine, cu scopul de a-i influența pe ceilalți cu privire la anumite
evenimente, idei sau obiecte, controlul realizându-se pe baza informațiilor despre sine.
Managementul de elevi oferă un rol deosebit de important spațiilor de învățare. Acestea
trebuie să ofere liniște și siguranță, fără să le stârnească elevilor sentimente negative. „Starea
mentală și neurofiziologică determinată de experiență și care exercită o influență dinamică
asupra individului, pregătindu-l să acționeze într-un număr de obiecte și fenomene.”7

Comportamеntеlе violеntе alе еlеvului îşi pot avеa originеa într-un managеmеnt
dеfесtuos al сlasеi şсolarе, într-o lipsă dе adaptarе a praсtiсilor еduсaţionalе la o populaţiе
şсolară сonsidеrabil sсhimbată, iar „indifеrеnţa profеsorilor еstе сеa mai importantă manifеstarе
a disprеţului faţă dе еlеvi.”8
Sala de clasă organizată într-un mod unitar are puterea inclusiv de a diminua
stereotipurile, prejudecățile și discriminările. Este foarte important ca întreaga sală de clasă să
confere starea de siguranță și în mod special de egalitate.

Odată cu reducerea discriminării și a situațiilor în care elevul se poate simți mai puțin
plăcut și chiar atacat de forme diferențiate ale bulling-ului, va scădea în mod vizibil rata
abandonului școlar.

7
Robert A. Baron and Gideon D. Markman, Beyond social capital: How social skills cand enhance etrepreneurs
succes. ACAD MANAHE PERSPECT February 1, 2000 vol.14 no. 1

8
Dubеt, François. Juvеnilе and urban violеnсе. In: Intеrnational Handbook of Violеnсе Rеsеarсh. Springеr,
Dordrесht, 2003
 În al doilea rând, abandonul școlar este influențat de către familie. „Familia reprezintă
una dintre cele mai vechi forme de asociere umană, o instituție stabilă cu roluri fundamentale
pentru individ, dar și funcționalități pentru societate, problematica organizării acesteia
constituind un obiect de studiu absolut necesar în epoca modernă.”9

Abandonul școlar, forma gravă a insuccesului școlar, se situează, ca frecvență din punct
de vedere statistic, anterior finalizării ciclului obligatoriu școlar. Sunt situaţii în care familiile
reușesc să susțină școlarizarea copiilor din punct de vedere financiar și nu numai, însă acest efort
poate avea consecințe negative asupra relațiilor intrafamiliale, care devin tensionate și, în final,
influențează negativ rezultatele școlare. Potrivit studiilor în domeniu, un rol important îl au
existența unei camere personale și a unui loc de studiu asupra reușitei școlare a copilului, fiind
înregistrate agresivitate și nervozitate acolo unde aceste condiții lipsesc.
Sunt autori care susțin că reușita la învățătură este în relație directă mai mult cu factorii
culturali și/sau nivelul de pregătire al părinților decât de condițiile materiale de viață, aducând ca
argumente importanța nivelului de aspirație al părinților și atitudinea faţă de educație, bagajul
cultural și practicile în acest sens (lectura, discuții, vizionare de spectacole, vizite la muzee),
limbajul folosit în familie și sistemul de valori.
Reușita școlară este puternic influențată de performanțele lingvistice ale copilului, iar
aici, un rol important în familie îi revine mamei, responsabilă cu însușirea limbajului și evoluția
intelectuală a copilului, în termeni de conținut cultural și al valorilor vehiculate prin limbaj.
În general, elevului care provine din familii cu un „capital cultural" identic sau apropiat
de cel al școlii, îi va fi facilitată obținerea succesului școlar, spre deosebire de cel care vine dintr-
un mediu defavorizat, cu valori, norme și atitudini diferite.
Există câteva modalități prin care părinții pot stimula repetarea unor comportament de
învățare dorit, respectiv întărirea pozitivă, lauda după ce copilul adoptă un comportament urmat
de consecințe pozitive, astfel că va ajunge să îl dezvolte cu frecvență crescută. Prin opoziție,
întărirea negativă – atunci când părintele nu sancționează copilul care a greșit – va crește
frecvența acelui comportament.
Astfel, pentru eliminarea comportamentelor greșite, părinți pot recurge la pedeapsă (spre
exemplu, în cazul unui conflict agresiv cu un coleg, părintele poate apostrofa verbal copilul şi îl
poate pedepsi corespunzător). Pentru ca o pedeapsă sau o recompensă să fie eficientă, acestea
9
Voinea M., Sociologia familiei, București, Tipografia Universității București, 1993, p. 23
trebuie să fie aplicate imediat după ce se produce comportamentul dorit sau nedorit, echilibrat (o
pedeapsă prea exigentă poate genera frica și nu învățarea, iar o recompensă exagerat de generală
poate conduce la răsfăț).
În concluzie, acolo unde există o educație emanată prin adevăr, există emancipare umană,
un nivel ridicat de trai și o emancipare umană. Umanitatea trebuie să se deschidă și să aibă
încredere. Aceasta este unica soluție prin care abandon școlar poate să fie anihilat.

BIBLIOGRAFIE:

1. Stanciu, I. Gh., Continuitate și reevaluare în interpretarea contemporană a conceptului

de educație, Revista de pedagogie, nr. 10/1991
2. Cucoș C., Educația; Experiențe, reflecții, soluții, Iași, Editura Polirom, 2013 p. 119-122
3. Ordonanța nr. 137/2001, Ce este discriminarea?, Coaliția anti-discriminare
4. Stanciulescu, E., Sociologia educației familiale , vol. I, Editura Polirom, Iasi, 1997
5. Palaghia Carmen, Factori perturbatori ai coeziunii sociale, violența ți terorismul în
școală, Revista de economie socială, 2013
6. Rigby K., Stop the Bullying, a handbook for schools, London: Jessica Kingsley
Publishers, 2002
7. Robert A. Baron and Gideon D. Markman, Beyond social capital: How social skills cand
enhance etrepreneurs succes. ACAD MANAHE PERSPECT February 1, 2000 vol.14 no.
1

8. Dubеt, François. Juvеnilе and urban violеnсе. In: Intеrnational Handbook of Violеnсе
Rеsеarсh. Springеr, Dordrесht, 2003
9. Voinea M., Sociologia familiei, București, Tipografia Universității București, 1993