Teste Pentru Cuplu Si Familie

DYADIC ADJUSTEMENT SCALE (DAS)
SCALA ADAPTĂRII DIADICE
Autor: Graham B. Spanier
Scopul: de a măsura calitatea mariajului sau a unor cupluri similare
Descriere: Instrumentul, care cuprinde 32 de itemi, este destinat să măsoare calitatea relației
percepută de membrii cuplului conjugal sau de cupluri de coabitare. Instrumentul vizează mai
multe aspecte. El poate fi utilizat ca o măsură generală a satisfacției într-o relație intimă
utilizând scorurile totale. Analiza factorială indică faptul că instrumentul măsoară 4 aspecte
ale relației: - satisfacția diadică (DS); - coeziunea diadică (Dcoh); - consensul diadic (Dcon); -
exprimarea afecțiunii (AE). Instrumentul poate fi adaptat pentru a fi utilizat în interviuri.
Norme: DAS a fost dezvoltată pe un eșantion de căsătoriți (n=218) și persoane divorțate

(n=94).Vârsta medie a persoanelor căsătorite a fost de 35,1 ani iar a persoanelor divorțate 30,4
ani. Persoanele căsătorite au o medie a mariajului de 13,2 ani iar pentru persoanele divorțate,
media anilor de căsătorie este de 8,5 ani. Scorul total al DAS a fost de 114,8, cu o deviație
standard de 17,8, pentru persoanele căsătorite. Pentru persoanele divorțate media scorului
pentru întregul instrument a fost de 70,7, cu o deviație standard de 23,8.
Scorare: Scorul total reprezintă suma tuturor itemilor, având valori între 0 și 151. Cu cât
valoarea scorului este mai mare, cu atât mai mult el reflectă o mai bună relație. Subscalele
cuprind următorii itemi: DS: 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 31, 32; Dcoh: 24, 25, 26, 27, 28:
Dcon: 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15; AE: 4, 6, 29, 30.
Fidelitate: Ca și scor total DAS are o impresionantă consistență internă, cu o valoare a

coeficientului alpfa = .96. Subscalele au valori de la bine la excelent: DS=.94; DCoh= .81;
DCon= .90; AE = .73
Validitate: Instrumentul a fost prima dată verificat cu procedurile validității de conținut

logice. DAS a arătat că discriminează între cuplurile căsătorite și cele divorțate în raport cu
fiecare item. Instrumentul a demonstrat, de asemenea, validitate concurentă, corelând cu Scala
Adaptării Maritale Locke-Wallace.
Referința primară: Spanier, G.B. (1976). Măsurarea adaptării diadice: Noi scale pentru
măsurarea calității mariajului și a diadelor similare. Journal of Marriage and the Family, 38,
15-28. Instrumentul este reprodus cu permisiunea lui Graham B. Spanier.
Disponibilitate: articol din revistă.
1
DAS
Cele mai multe persoane se confruntă cu dezacorduri în relațiile lor. Vă rog să indicați mai
jos în ce măsură există acord sau dezacord între dv. și partenerul dv. la fiecare item.
5 = întotdeauna acord
4 = aproape întotdeauna acord
3 = dezacord ocazional
2 = dezacord frecvent
1 = aproape întotdeauna dezacord
0 = întotdeauna dezacord
_____ 1. Gestionarea resurselor financiare familiale

_____ 2. Modalități de recreere
_____ 3. Probleme religioase
_____ 4. Demonstrarea afecțiunii
_____ 5. Prieteni
_____ 6. Relații sexuale
_____ 7. Convenționalitatea (comportament corect sau potrivit)
_____ 8. Filozofia vieții
_____ 9. Modalități de abordare a regulilor
_____10. Obiective, scopuri și lucruri crezute a fi importante
_____11. Perioadele de timp petrecute împreună
_____12. Luarea unor decizii majore
_____13. Sarcinile casnice
_____14. Interesele privind timpul liber
_____15. Decizii privind cariera
Vă rog indicați aproximativ cât de des itemii ce urmează apar între dv. și partenerul dv.
1 = tot timpul
2 = în majoritatea timpului
3 = destul de des
4 = ocazional
5 = rar
6 = niciodată
_____ 16. Cât de des discutați sau luați în considerație divorțul, separarea sau terminarea
relației ?
_____ 17. Cât de des dv. sau partenerul dv. părăsiți locuința după o ceartă ?
_____ 18. În general cât de des credeți că lucurile merg bine între dv. și partenerul dv. ?
_____ 19. Aveți încredere în partenerul dv. ?
_____ 20. Regretați că v-ați căsătorit ?
_____ 21. Cât de des vă certați cu partenerul dv. ?
_____ 22. Cât de des dv. și partenrul dv. „vă călcați pe nervi” ?
23. Vă sărutați partenerul ?
În fiecare zi Aproape în fiecare zi Ocazional Rar Niciodată

4 3 2 1 0
2
24. Dv. și partenerul dv. vă angajați împreună în atingerea obiectivelor ?
All of them Cele mai multe Unele dintre ele Foarte puține Niciunul
4 3 2 1 0
Cât de des considerați că următoarele evenimente apar între dv. și partenerul dv. ?
1 = niciodată
2 = mai puțin de odată pe lună
3 = odată sau de două ori pe lună
4 = odată pe zi
5 = mult mai des
____ 25. Aveți un schimb stimulativ de idei

____ 26. Râdeți împreună
____ 27. Discutați calm despre ceva
____ 28. Lucrați împreună la un proiect
Există unele lucruri despre care cuplurile uneori sunt de acord iar alteori nu sunt de acord.
Indicați dacă fiecare item de mai jos a cauzat diferențe de opinii sau probleme în relația dv în
ultimile săptămâni (încercuiți DA sau NU).
Da Nu 29. Fiind prea obosit pentru sex

Da Nu 30. A nu arăta dragoste
31. Numerele de pe linia ce urmează reprezintă diferite grade de fericire în relația dv.
Punctul din mijloc (fericit) reprezintă gradul de fericire al celor mai multe relații. Vă rog să
încercuiți numărul care descrie cel mai bine gradul de fericire al relației dv.
0 1 2 3 4 5 6
Extrem de Destul de Puțin ne- Fericit Foarte Extrem de Perfect
nefericit nefericit fericit fericit fericit
32. Vă rog încercuiți numărul uneia dintre următoarele propoziții care exprimă cel mai
bine ce simțiți referitor la viitorul relației dv.
5 Vreau în mod disperat ca relația noastră să reușească și aș face orice pentru asta
4 Vreau foarte mult ca relația noastră să reușească și voi face tot ce pot pentru asta
3 Vreau foarte mult ca relația noastră să reușească și îmi voi aduce corect contribuția
pentru asta
2 Ar fi bine dacă relația noastră ar reuși dar eu nu pot să fac mai mult decât fac pentru
asta
1 Ar fi bine dacă relația noastră ar reuși dar eu refuz să fac mai mult decât fac pentru a
face ca relația să meargă înainte
0 Relația noastră nu va reuși niciodată și nu se poate face mai mult decât fac eu pentru
ca relația să se mențină.
KANSAS MARITAL CONFLICT SCALE
3
(SCALA KANSAS PRIVIND CONFLICTUL MARITAL)
Autori: Kenneth Eggeman, Virginia Moxley și Walter R. Schumm
Scopul: de a măsura conflictul marital
Descriere: KMCS este o serie de trei scale destinate să măsoare stadiile conflictului marital;
primul stadiu are 11 itemi, al doilea stadiu are 5 itemi iar al treilea stadiu are 11 itemi. Deci, în
total sunt 27 de itemi. Scala este bazată pe cercetarea observațională care arată că există o
diferență între cuplurile stresate și cele nestresate referitor la cele trei faze ale conflictului
marital: primul fiind construirea agendei, al doilea fiind argumentarea iar cel de-al treilea
fiind negocierea. Această scală este văzută ca fiind folositoare pentru evaluarea terapiei
maritale, deoarece este singura scală ce măsoară pattern-urile din conflictul marital de-a
lungul stagiilor distincte.
Norme: KMCS a fost studiat inițial cu 10 cupluri, predominant albi, care s-au înscris
voluntar într-un program de îmbunătățire a mariajului în Kansas. Media de vârstă a soțiilor a
fost de 22,4 ani iar al soților de 24,4 ani. Media anilor de educație a soțiilor a fost de 15,5 ani
iar a soților a fost de 16,2 ani. Durata medie a căsătoriei a fost de 19,4 luni. Scorurile medii,
înainte de tratament au fost: a) pentru soți: Stagiul I – 36,0 (SD = 9,8); Stagiul II – 57,56 (SD
= 12,44); Stagiul III – 42,1 (SD = 7,89); b) pentru soții: Stagiul I – 35,4 (SD = 10,57); Stagiul
II – 57,7 (SD = 12,47); Stagiul III – 38,5 (SD = 8,02).
Scorare: Scorurile sunt stabilite pentru fiecare stagiu separat, simplu prin însumarea
scorurilor la itemii individuali. În stadiul 1, itemii, 5, 7, 9 și 11 sunt scorați în mod invers. În
stadiul 2 toți itemii, cu excepția itemului „respect pentru tine” sunt scorați în mod invers. În
stadiul 3, itemii 2, 4, 5, 6 și 7 sunt scorați în mod invers. Cu cât scorul are o valoare mai mare
cu atât mai mult el exprimă un conflict mai scăzut.
Fidelitate: KMCS are o excelentă consistență internă, cu valori alpha la nivelul tuturor
stadiilor, pentru bărbați între 0,91 și 0,95 și, pentru femei, între 0,88 și 0,95. Stabilitatea
măsurării este, de asemenea, foarte bună: valorile corelațiilor test-retest pentru cele trei stadii
au variat între 0,64 și 0,96.
Validitate: Scalele au o foarte bună validitate de grup pentru soții, distingând în mod
semnificativ între căsătoriile stresate și cele nestresate în funcție de satisfacția maritală.
Corelațiile au fost, de asemenea, pozitive pentru soți dar nu întotdeauna semnificative Scalele
KMCS au mai corelat cu un număr de alte scale, dovedind o validitate de construct de la bun
la excelent: FACES II; câteva subscale ale Inventarului privind Comunicarea Maritală.
Prima referință: Eggeman, K., Moxley, V., Schumm, W.R. (1985). Assessing
spuses’Perceptions of Gottman’s Temporal Form in marital conflict, Psychological Reports,
57, 171 – 181.
KMCS
4
Vă rog să utilizați scala următoare și să indicați cât de des dv. și soțul vă angajați în
activitățile menționate în fiecare întrebare. Plasați numărul pentru o opțiune în spațiul liber
din stânga fiecărui item
1 = niciodată
2 = câteodată
3 = uneori
4 = frecvent
5 = aproape întotdeauna
Când dv. și soțul dv. începeți să discutați asupra dezacordului privind o problemă importantă,
cât de des:
____ 1. Începeți amândoi să vă înțelegeți reciproc sentimentele într-un mod rezonabil de

repede ?
____ 2. Reușiți să vă identificați reciproc punctul de vedere fără prea multe probleme ?
____ 3. Începeți destul de repede amândoi să vă apreciați reciproc punctele de vedere asupra
unor probleme ?
____ 4. Soțul dv. pare a fi suportiv în raport cu sentimentele dv. referitoare la un dezacord ?
____ 5. Soțul dv. vă spune că nu vă dați seama de modul în care abordați problema ?
____ 6. Este soțul dv. dispus în mod real să audă ce îi comunicați ?
____ 7. Soțul dv. insistă în a contrazice multe dintre ideile dv. chiar înainte de a înțelege care
sunt aceste idei ?
____ 8. Soțul dv. vă face să simțiți că punctele dv. de vedere, chiar dacă sunt diferite de ale
lui, sunt importante pentru el ?
____ 9. Soțul dv. pare a fi mai mult interesat în a justifica propriul lui punct de vedere decât
să-l înțeleagă pe al dv. ?
____ 10.Soțul dv. vă lasă să vă simțiți tulburat sau supărat fără a vă contrazice pentru asta ?
____ 11. Soțul dv. vă condamnă pentru oricare dintre sentimentele de frustrare sau de iritare
ce s-ar datora numai greșelilor dv. și nu ale lui ?
După ce dv. și soțul dv. ați discutat despre dezacordul referitor la o problemă importantă
pentru o perioadă, cât de des:
_____ 1. Puteți să identificați în mod clar lucrurile specifice în raport cu care sunteți în
dezacord ?
_____ 2. Puteți să identificați în mod clar lucrurile specifice în raport cu care sunteți de
acord ?
_____ 3. Puteți amândoi să exprimați cum simte altul în legătură cu problema ?
_____ 4. Puteți amândoi să exprimați punctul de vedere al altuia la fel de bine precum
propriul punct de vedere ?
5. Expresia facială a soțului și tonul vocii exprimă:
_____ descurajare ____ frustrare
_____ supărare ____ amărăciune
_____ dezgust ____ milă pentru sine
_____ condescendență ____ cinism
_____ resentiment ____ respect pentru tine
_____ ostilitate
Referitor la timp, dv. și soțul dv. simțiți că sunteți aproape de o soluție legată de un dezacord
referitor la o problemă importantă. Cât de des:
5
_____ 1. Puteți să o rezolvați complet la un anumit nivel de compromis, considerat a fi OK de
amândoi ?
_____ 2. Sfârșiți cu foarte puțină rezolvare ?
_____ 3. Conduceți repede problema către o concluzie ce este satisfăcătoare pentru ambii ?
_____ 4. Realizați că problema va trebui reargumentată în viitorul apropiat, deoarece cel puțin
unul dintre voi este încă esențialmente nefericit datorită soluției aparente ?
_____ 5. Găsiți că, chiar atunci când gândiți că lucrurile au fost rezolvate, soțul dv. vine cu o
nouă idee pentru rezolvarea problemei ?
_____ 6. Soțul dv. continuă să încerce să propună lucruri care nu sunt în mod mutual modali-
tăți acceptabile de rezolvare a problemei la îndemână ?
_____ 7. Pare că, indiferent de ce sugerați dv., soțul continuă să caute soluții noi, presupuse
a fi mai bune ?
_____ 8. Sunteți amândoi dispuși „să dați de la voi” pentru a depăși un dezacord ?
_____ 9. Sunteți dv. și soțul dv. capabili de a renunța la ceva ce ați fi dorit pentru a ajunge la
o soluție a unei probleme ?
_____ 10. Dv. și soțul dv. puteți să vă mențineți aproape privitor la o soluție mutual
acceptabilă până când aceasta este aplicată ?
_____ 11. Dv. și soțul dv. puteți să ajungeți la un contract mutual acceptabil pentru
rezolvarea dezacordului ?
COMPETITIVENES SCALE (CS)
6
SCALA COMPETITIVITĂȚII
Autor: Mary R. Laner
Scop: De a măsura competitivitatea partenerului într-o relație
Descriere: CS este un instrument ce cuprinde un număr de 50 de itemi, repartizați pe 3

subscale în funcție de criteriul dacă comportamentele sunt apreciate ca fiind: plăcute (P);
neplăcute (U) sau agresive/abuzive (A). Aceste subscale au fost dezvoltate de către evaluatori
independenți cu o rată a acordului de 88%. Instrumentul poate fi folositor în identificarea și
explorarea unor probleme privind competitivitatea din cadrul cuplului.
Norme: CS a fost studiată inițial cu 99 bărbați și 81 femei, majoritatea albi, studenți într-o
mare universitate din S-V SUA. Marea majoritate a participanților nu au fost niciodată
căsătoriți; 80% din femei aveau 20 de ani și chiar mai puțin iar 74% din bărbați aveau 21 de
ani sau mai mult. Normele actuale nu sunt disponibile, deși atât bărbații, cât și femeile au
obținut același scor la toți itemii (mai puțin la 8 dintre ei) plăcuți, la toți (mai puțin 2) itemii
neplăcuți și la toți itemii agresivi/abuzivi.
Scorare: CS este ușor de scorat, acordând 1 punct pentru fiecare răspuns „tipic” si
„ocazional” și, apoi, însumând scorurile pentru fiecare subscală. Subscala „plăcut” are un
maximum de 20 de puncte, subscala „neplăcut” are un maximum de 22 de puncte iar subscala
agresiv/abuziv are un maximum de 8 puncte.
Fidelitate: Nu sunt date disponibile.
Validitate: Deși datele sunt limitate, subscala „neplăcut” este asociată cu scorurile privind
combativitatea măsurate de Indexul Abuzului Soțului.
Referința primară: Laner, M.R. (1986). Competition in courtship, Family Relations, 35,
275-279.
Disponibilitate: Dr. Mary Laner, Professor, Department of Sociology, Arizona State

University, Tempe, AZ85287.
CS
7
Vă rog să vă gândiți cu atenție la comportamentele, trăsăturile sau calitățile pe care partenerul
dv. le expune în relația dv. pentru a obține ce vrea. Pentru fiecare dintre itemii prezentați mai
jos plasați un X în coloana care considerați că descrie cel mai bine trăsăturile, calitățile sau
conduitele partenerului față de dv.
Ac. trăsătură/calitate/conduită este

Destul de Utilizată Niciodată
tipică ocazional utilizată
Pentru a obține ce vrea, partenerul meu:
U 1. Etalează puterea brută ( ) ( ) ( )

U 2. Înșeală ( ) ( ) ( )
P 3. Arată flexibilitate ( ) ( ) ( )
P 4. Arată tenacitate (stăruie asupra lucrurilor) ( ) ( ) ( )
U 5. Utilizează liniștea (este necomunicativ) ( ) ( ) ( )
A 6. Utilizează violența fizică ( ) ( ) ( )
U 7. Minte ( ) ( ) ( )
P 8. Perseverează (este persistent) ( ) ( ) ( )
P 9. Este harnic (muncește din greu) ( ) ( ) ( )
P 10. Se comportă în mod stoic (nu se plânge) ( ) ( ) ( )
A 11. Este nemilos ( ) ( ) ( )
U 12. Este viclean, șiret ( ) ( ) ( )
P 13. Etalează inteligență, spiritualitate, informație ( ) ( ) ( )
A 14. Terorizează, amenință, intimidează ( ) ( ) ( )
P 15. Etalează curaj ( ) ( ) ( )
P 16. Utilizează șarmul ( ) ( ) ( )
U 17. Se comportă în mod nechibzuit ( ) ( ) ( )
U 18. Utilizează convorbirea calmă ( ) ( ) ( )
P 19. Etalează răbdare (toleranță) ( ) ( ) ( )
U 20. Utilizează lingușirea (măgulirea, vorbe dulci) ( ) ( ) ( )
A 21. Inspiră frică sau/și anxietate ( ) ( ) ( )
U 22. Acționează flamboiant („țipător”) ( ) ( ) ( )
U 23. Acordă importanță achizițiilor trecute ( ) ( ) ( )
P 24. Utilizează umorul, ironia ( ) ( ) ( )
P 25. Etalează expertiză, competență ( ) ( ) ( )
A 26. Este jignitor, abuziv, nepoliticos ( ) ( ) ( )
U 27. Acționează ca un snob ( ) ( ) ( )
P 28. Etalează vigoare, energie ( ) ( ) ( )
P 29. Acționează ca într-un „sport bun” ( ) ( ) ( )
P 30. Etalează răbdare ( ) ( ) ( )
U 31. Acționează arogant, superior ( ) ( ) ( )
U 32. Utilizează satira, ridiculizează ( ) ( ) ( )
P 33. Acționează exuberant, entuziastic ( ) ( ) ( )
U 34. Etalează putere, autoritate, influență, ( ) ( ) ( )
U 35. Acționează sofisticat, ca un „mare înțelept” ( ) ( ) ( )

A 36. Etalează supărare ( ) ( ) ( )
8
U 37. Este sarcastic ( ) ( ) ( )
P 38. Este grijuliu, planificat ( ) ( ) ( )
U 39. Inspiră vinovăție ( ) ( ) ( )
U 40. Este lăudăros ( ) ( ) ( )
U 41. Utilizează înșelăciunea, viclenia ( ) ( ) ( )
P 42. Arată că este conștient de sine ( ) ( ) ( )
A 43. Provoacă, confruntă ( ) ( ) ( )
U 44. Este înșelător, mincinos ( ) ( ) ( )
P 45. Este încrezător în sine ( ) ( ) ( )
U 46. Etalează slăbiciune (acționează ca un martir) ( ) ( ) ( )
P 47. Acționează calm (arată stăpânire de sine) ( ) ( ) ( )
U 48. Se preface că iubește ( ) ( ) ( )
U 49. Se preface că e stupid ( ) ( ) ( )
P 50. Este diplomatic, cu tact ( ) ( ) ( )
LIFE DISTRESS INVENTORY (LDI)
9
INVENTARUL PRIVIND DISTRESUL ÎN VIAȚĂ
Autori: Edwin J. Thomas, Marianne Yoshioca, Richard D. Ager
Scopul: de a măsura nivelul distresului asociat cu 18 arii ale vieții.
Descriere: Inventarul, ce cuprinde 18 itemi, este un instrument de auto-ierarhizare, ce

intenționează să măsoare nivelul curent al distresului în 18 arii de viață. Dezvoltat ca un
instrument de cercetare clinică, LDI a fost utilizat cu succes pentru evaluarea clinică rapidă și
monitorizarea distresului soțului, pentru evaluarea tratamentului necesar pentru reducerea
unui asemenea stres și pentru examinarea corelatelor distresului vieții. Pe lângă scorul total
pentru distresul general, pot fi obținute subscoruri pentru 5 arii bazate pe analiza de factori
descrisă mai jos.
Norme: LDI a fost dezvoltat pe un eșantion de soți – preponderent femei, albe, educate și din
clasa de mijloc, cu abuz de alcool care au refuzat să renunțe la alcool sau să intre într-un
program de tratament (N = 77). Eșantionul a fost recrutat pentru a primi terapie familială
unilaterală în vederea asistării soțului cu problema consumului de alcool. Analiza factorială a
indicat că instrumentul măsoară distresul ce se referă la: preocupări maritale (MC), preocupări
legate de carieră (CC), activități exterioare (OA), sinele și familia (SF), satisfacția/optimismul
vieții (SO). Media pentru scorul general al distresului a fost 3,27 (SD = 0,82). Mediile pentru
subscale sunt prezentate mai jos.
Scorare: Scorul distresului total reprezintă suma scorurilor la toți itemii, variind între 0 și
126. Cu cât scorul este mai mare, cu atât el reflectă mai mult distres. Itemii pentru factori
sunt următorii: MC: 1, 2, 3, 16; CC: 8, 9, 13; OA: 10, 11; SF: 4, 5, 6, 7, 14; SO: 17, 18.
Fidelitate: Fidelitatea test-retest pentru scorul total, după un interval de 6 luni pentru 42 de
soți ce nu au primit tratament imediat, a fost r = 0,66, indicând relativ o bună stabilitate
temporală. Consistența internă pentru scorul total a fost înaltă, cu o valoare alpha de 0,85. De
asemenea, coeficienții alpha pentru subscale indică valori pentru consistența internă de la
satisfăcător la bun: MC = 0,84; CC = 0,55; OA = 0,76; SF = 0,71; SO = 0,77.
Validitate: Analiza factoriala a LDI a produs soluția a 5 factori descriși mai sus, ce explică
52% din varianță. Încărcăturile au variat între 0,40 și 0,89, cu o medie de 0,63 (itemii 8 și 15
nu au fost incluși în această soluție). Factorii au oferit evidență pentru validitatea de conținut a
LDI. Mediile pentru factori au indicat mai mult stres pentru MC (4,9), SO (4,2), CC (22,4),
OA = 22,8, SF = 2,7). LDI a fost găsit că corelează pozitiv cu Indexul Severității Globale a
Inventarului Simptomului Scurt, fiind susținută astfel validitatea convergentă. Pe de altă parte
nu a fost asociat cu SES, educație sau religie, indicând astfel validitatea discriminatorie.
Referința primară: Thomas, E.J., Yoshioca, M.R., Ager, R.D. (1993). The Life Distress
Inventory: Reliability and validity. Manuscris depus pentru publicare. Instrument retipărit cu
permisiunea lui Edwin J. Thomas.
Disponibilitate: Dr. Edwin J. Thomas, University of Michigan, School of Social Work, Ann
Arbor, MI 48109-1285.
LDI
10
Scala intenționează să măsoare nivelul dv. curent al distresului referitor la fiecare din cele 18
arii ale vieții dv. listate mai jos. Vă rog încercuiți unul din numerele 1 – 7 din dreptul fiecărei
arii. Numerele din partea stângă a scalei indică nivele înalte ale distresului, în timp ce
numerele din partea dreaptă indică nivele scăzute ale distresului. Încercați să vă concentrați și
să evaluați cât de distresat sunteți în mod curent referitor la fiecare arie.
a) Mai distresat ca niciodată

b) Extrem de distresat
c) Foarte distresat
d) Moderat distresat
e) Puțin distresat
f) Foarte puțin distresat
g) Lipsa distresului
a b c d e f g
________________________________________
Căsătoria 7 6 5 4 3 2 1
Sexul 7 6 5 4 3 2 1
Relația cu soțul 7 6 5 4 3 2 1
Relația cu copiii 7 6 5 4 3 2 1
Relația cu alte rude 7 6 5 4 3 2 1
Managementul gospodariei 7 6 5 4 3 2 1
Situația financiară 7 6 5 4 3 2 1
Profesia 7 6 5 4 3 2 1
Educația 7 6 5 4 3 2 1
Recreerea/timpul liber 7 6 5 4 3 2 1
Viața socială 7 6 5 4 3 2 1
Religia 7 6 5 4 3 2 1
Managementul timpului 7 6 5 4 3 2 1
Sănătatea fizică 7 6 5 4 3 2 1
Independența personală 7 6 5 4 3 2 1
Rolul alcoolului acasă 7 6 5 4 3 2 1
a b c d e f g
11
_______________________________________
Satisfacția privind viața 7 6 5 4 3 2 1
Așteptările privind viitorul 7 6 5 4 3 2 1
LOCKE-WALLACE MARITAL ADJUSTMENT TEST (LWMAT)
12
TESTUL LOCKE-WALLACE PRIVIND ADAPTAREA MARITALĂ
Autori: Harvey J. Locke și Karl M. Wallace
Scop: De a măsura adaptarea maritală
Descriere: Acest instrument, ce conține 15 itemi, a fost unul dintre primele forme scurte de
măsurare a adaptării maritale. Adaptarea maritală este definită ca fiind acomodarea reciprocă
a partenerilor la orice moment dat. Primul item este un index general al fericirii maritale și
primește ceva în plus în scorare. Scorurile de 100 sau mai mici sunt considerate scoruri
despărțitoare, indicând adaptare defectuoasă în relația maritală. Instrumentul este mai degrabă
global și nu poate fi folosit în planificarea tratamentului, în care specificitatea
comportamentală este importantă.
Norme: Datele normative sunt disponibile de pe un eșantion de 236 de cupluri maritale.

Eșantionul a cuprins predominant subiecți albi, aceștia având vârsta de aproximativ 30 de
ani. Un subeșantion de respondenți „adaptați” a avut un scor mediu de 135,9, în timp ce un
eșantion de respondenți „neadaptați” a avut un scor mediu de 71,7.
Scorare: Itemii sunt scorați cu diferite încărcături, așa cum este indicat mai jos. Itemul 12 este
scorat 10 puncte dacă respondentul indică faptul că ambii soți preferă „să stea acasă”, 3
puncte dacă ambii soți preferă „să fie activi” și 2 puncte dacă preferințele soților diferă.
Scorurile sunt suma scorurilor la itemi și variază între 2 și 158.
Fidelitate: Consistența internă a fost estimată utilizând formula Spearman-Brown,

constatându-se că ea este foarte bună, valoarea corelației fiind 0,90. Nu există informații
privind fidelitatea test-retest.
Validitatea: LWMAT dispune de o validitate de grupuri, discriminând între cuplurile

adaptate și cele neadaptate. Există și o validitate concurentă, scorurile instrumentului corelând
cu Locke-Wallace Marital Predictions Test, măsură a adaptării viitoare prezise.
Prima apariție: Locke, H.J., Wallace, K.M. (1959). Short marital-adjustement and prediction
tests: Their reliability and validity, Marriage and Family Living, 21, 251-255. Instrument
reprodus cu permisiunea lui Harvey J. Locke și Karl M. Wallace.
Disponibilitate: articolul din jurnal.
LWMAT
13
1. Încercuiți punctul de pe scala de mai jos, care descrie cel mai bine gradul de fericire, luând
în considerare toate aspectele privind căsnicia dv. prezentă. Punctul de mijloc „fericit”
reprezintă gradul de fericire pe care majoritatea oamenilor îl simt în mariaj. Scala se întinde
de o parte pentru cei foarte nefericiți și, de partea cealaltă, pentru cei care simt o fericire
extremă.
0 2 7 15 20 25 25
. . . . . . .
foarte fericit perfect
nefericit fericit
Marcați gradul de acord sau dezacord între dv. și partenerul dv. pentru itemii următori.
Itemii Întotdea- Aproape Dezacord Dezacord Aproape Întotdea-

una de întotdea- ocazional frecvent întotdea- una de-
acord una de una dezacord
acord zacord
2. Manevrarea bugetului 5 4 3 2 1 0
familiei
3. Timpul liber (al 5 4 3 2 1 0
recreerii)
4. Demonstrarea 5 4 3 2 1 0
afecțiunii
5. Prieteni 5 4 3 2 1 0
6. Relații sexuale 5 4 3 2 1 0
7. Convenționalitate 5 4 3 2 1 0
(conduită bună, corectă)
8. Filozofia vieții 5 4 3 2 1 0
9. Modul de abordare a 5 4 3 2 1 0
regulilor
10. Când apar certuri, dezacorduri, de obicei ele se termină astfel:
0 soțul cedează
2 soția cedează
10 amândoi acceptă un anumit compromis
11. Dv. și partenerul dv. vă angajați împreună în urmărirea unor interese extrafamiliale ?
14
10 în toate
8 în unele dintre ele
3 în foarte puține
0 în nici unul
12. În timpul liber dv. preferați în general: să ieșiți _____

să stați acasă _____
Partenerul dv. preferă în general: să ieșiți _____

să stați acasă _____
13. V-ați dorit vreodată să nu vă fi căsătorit ?
0 frecvent
3 ocazional
8 rar
15 niciodată
14. Dacă ar fi să o luați dela început, credeți că:
15 v-ați căsători cu aceeași persoană

0 v-ați căsători cu altă persoană
1 nu v-ați mai căsători deloc
15. Aveți încredere în partenerul dv. ?
0 aproape niciodată
2 rar
10 în majoritatea cazurilor
10 în toate cazurile
MARITAL HAPPINESS SCALE (MHS)
15
SCALA FERICIRII MARITALE
Autori: Nathan H. Azrin, Barry T. Naster, Robert Jones
Scopul: de a măsura nivelele fericirii maritale
Descriere: Instrumentul, ce conține 10 itemi, a fost inițial dezvoltat pentru a testa efectele
consilierii reciproce, o abordare comportamentală a consilierii maritale. El măsoară fericirea
maritală în 9 arii diferite a interacțiunii, la care se adaugă un item global ce măsoară fericirea
generală. Atenția este acordată conținutului fiecărui item separat. Instrumentul pare a fi util în
particular pentru cuplurile confruntate cu distribuirea responsabilității.
Norme: Date normative nu sunt disponibile. Instrumentul a fost testat inițial pe 24 de cupluri.
Scorare: Fiecare item poate fi tratat ca un index separat al fericirii maritale pentru arii
specifice ale interacțiunii maritale. Scorurile, astfel, sunt răspunsuri la itemi, având valoarea
între 1 și 10. Scorurile la toți itemii pot fi însumați pentru a produce un index general al
fericirii maritale, cu scoruri variind între 10 și 100.
Fidelitate: Date nu sunt prezentate în prima referință.
Validitate: Cuplurile utilizate în dezvoltarea MHS au participat mai întâi la consilierea pentru
catharzis și apoi la consilierea reciprocă. Scorurile din timpul primei faze de tratament au fost
mai mici decât scorurile la consilierea reciprocă, sugerând că instrumentul este sensibil la
măsurarea schimbării. Nici o altă evidență a validității nu este disponibilă.
Prima referință: Azrin, N.H., Naster, B.J., Jones, R. (1973). Consilierea reciprocă: O rapidă
procedură bazată pe învățare pentru consilierea maritală, Behavioral Research and Therapy,
11, 365-382. Instrumentul este reprodus cu permisiunea Dr. N. Azrin.
Disponibilitate: Dr. N. Azrin, 5151 Bayview Drive, Ft. Lauderdale, FL 33308.
MHS
16
Scala intenționează să estimeze fericirea dv. curentă legată de căsătorie, urmărind cele 10
dimensiuni listate. Vă rugăm să încercuiți unul din numerele (1 – 10) din dreapta fiecărei arii
a căsătoriei. Numerele ce se află în partea stângă a șirurlui de numere indică un anumit grad
de nefericire iar numerele din dreapta șirului indică grade diferite ale fericirii. Pune-ți, te rog,
următoarea întrebare legată de fiecare arie a căsătoriei: „dacă partenerul meu continuă să
acționeze în viitor așa cum acționează astăzi privind această arie a căsătoriei, cât de fericiți
voi fi ? ”. Cu alte cuvinte, stabilește, cu ajutorul numerelor (1 – 10), cât mai exact posibil, cum
te simți astăzi. Încearcă să elimini orice sentiment de ieri și concentrează-te numai asupra
sentimentelor de astăzi în raport cu fiecare arie a căsătoriei. De asemenea, încearcă să eviți
influențarea rezultatelor l de la o anumită categorie asupra rezultatelor celorlalte categorii.
Complet nefericit Complet fericit
Responsabilitățile gospodărești 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Creșterea copiilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Activități sociale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Banii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Comunicarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Sexul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Progresul academic (sau 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Profesional)
Independența personală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Independența soțului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fericirea generală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
RELATIONSHIP ASSESSMENT SCALE (RAS)
17
SCALA DE MĂSURARE A RELAȚIEI INTERPERSONALE
Autor: Susan S. Hendrick
Scopul: De a măsura satisfacția relaționării interpersonale
Descriere: RAS este un instrument ce cuprinde 7 itemi desemnați să măsoare satisfacția în

relaționarea interpersonală. Această măsură a fost destinată să fie o scurtă și ușoară modalitate
de administrare și scorare a satisfacției relaționării interpersonale în general. Nu este limitată
doar la relația maritală și ea poate fi utilizată pentru a oferi clinicianului o bună estimare a
satisfacției relaționării interpersonale.
Norme: RAS a fost studiat inițial pe două eșantioane de studenți: primul a cuprins un număr
de 235 studenți la licență (118 bărbați și 117 femei), ce urmau cursuri în Psihologie într-o
universitate din S-V și al doilea, cuprinzând un număr de 57 de cupluri de prieteni. Pentru
eșantionul nr. 1, media scorurilor a fost de 29,14 (SD = 6,4). Pentru al doilea eșantion, media
cuplurilor care s-au menținut împreună a fost de 4,34 iar pentru cuplurile care s-au destrămat
a fost de 3,33.
Scorare: După scorarea inversă a itemilor 4 și 7, se adună scorurile la toți itemii (A = 1, E =

5). Scorurile pot varia de la 7 (satisfacție scăzută) la 35 (satisfacție înaltă).
Fidelitate: RAS are o foarte bună consistență internă, cu o valoare a coeficientului alpha =
0,86. Nu sunt raportate date privind stabilitatea.
Validitate: RAS are o foarte bună validitate concurentă, cu valori semnificative ale
corelațiilor cu un număr de subscale ale scalei privind atitudinile față de iubire și cu Scala
Adaptării Diadice. De asemenea, RAS are o bună validitate predictivă, distingând
semnificativ între cuplurile stabile și cele ce s-au destrămat.
Prima referință: Hendrick, S.S. (1988). A generic measure of relationship satisfaction,

Journal of Marriage and the Family, 50, 93-98. Instrumentul este reprodus cu permisiunea
Consiliului Național privind Relațiile Familiale.
Disponibilitate: Dr. Susan Hendrick, Department of Psychology, Texas Tech University,

Lubbock, TX79409.
RAS
18
Vă rog marcați pe această foaie de răspuns litera de la fiecare item, în așa fel încât răspunsul
ales să exprime cât mai bine și mai corect opinia dv.
1. Cât de bine partenerul dv. vă satisface trebuințele și nevoile ?
A B C D E
Foarte prost Mediu Extrem de bine
2. În general, cât de satisfăcut sunteți de relația pe care o aveți ?
A B C D E
Nesatisfăcut Mediu Extrem de satisfăcut
3. Cât de bună este relația dv. comparativ cu a celor mai mulți ?
A B C D E
Săracă Mediu Excelentă
4. Cât de des vă doriți ca această relație să nu fi avut loc ?
A B C D E
Niciodată Mediu Foarte des
5. În ce măsură relația dv. corespunde așteptărilor dv. originale ?
A B C D E
Mai deloc Mediu Complet
6. Cât de mult vă iubiți partenerul ?
A B C D E
Nu prea mult Mediu Foarte mult
7. Cât de multe probleme există în relația dv. ?
A B C D E
Foarte puține Mediu Foarte multe
RELATIONSHIP EVENTS SCALE (RES)
19
SCALA EVENIMENTELOR RELAȚIEI
Autori: Charles E. King, Andrew Christensen
Scopul: De a măsura progresul în curtarea partenerului
Descriere: RES este un instrument ce cuprinde 19 itemi și care este destinat să măsoare
progresul în curtarea partenerului, reflectând creșterea intimității, interdependenței și
responsabilității în relațiile romantice. RES este bazat pe ideea că progresul în curtare este
indicat prin câteva evenimente, că membrii cuplurilor pot relata despre aceste evenimentte și
că progresul în curtarea partenerului este unidimensional. O scală tehnică Guttman a fost
utilizată, în cadrul căreia itemii au fost ierarhizați după rang în așa fel încât sprijinirea unui
item înalt pe scală este de aștepptat să producă sprijinirea tuturor itemilor ierarhizați mai slab.
RES este o măsură utilă pentru evaluarea progresului cuplurilor romantice.
Norme: RES a fost inițial studiat pe 222 femei și 136 de bărbați voluntari care erau în mod
curent implicați într-o relație romantică. Toți erau înscriși la cursurile de Psihologie
introductivă de la Universitatea California (Los Angeles). Vârsta medie a fost de 18,2; 80%
erau studenți în anul I. Jumătate dintre respondenți au intrat în relația cu partenerul lor mai
puțin de 6 luni. Media pentru întregul eșantion a fost de 3,48 (SD = 1,52), cu un mod și un
median de 4.
Scorare: RES este divizat în 6 nivele. Pentru a trece fiecare nivel, unul sau doi itemi trebuie
să fie indicați ca „adevărați”. Pentru fiecare nivel trecut, respondentului i se acordă scorul de
1. Scorurile variază între 0 (nu a trecut niciunul dintre nivele) și 6 (a trecut toate nivelele).
Nivelele, itemii și „criteriile de trecere” sunt: nivelul 1 – itemii 1, 7, 8, 14, 16 (trecut 2);
nivelul 2 – itemii 12, 15, 18 (trecut 1); nivelul 3 – itemii 2, 3, 9, 11 (trecut 2); nivelul 4 –
itemii 4, 17 (trecut 1); nivelul 5 – itemii 6, 10, 13 (trecut 2); nivelul 6 – itemii 5, 19 (trecut 1).
Fidelitate: RES are o excelentă reproductibilitate, cu un coeficient de 0,942. Există un

median de 93% acord între cupluri într-un eșantion, cu un median Kappa de 0,55 (un index al
acordului ajustat pentru acordul șansei). Corelația între scorurile bărbaților și femeilor,
membri ai cuplurilor, a fost 0,81.
Validitate: RES are o foarte bună validitate concurentă, cu valori semnificative ale
corelațiilor cu Scala Iubirii și cu măsurile durabilității, responsabilității și implicării
emoționale. RES are, de asemenea, o foarte bună validitate predictivă, cu asociații
semnificative între scorurile RES și efectele relației (cele cu scoruri RES mai mici au fost
mai puțin probabil să supraviețuiască).
Prima referință: King, C.A. și Christensen, A. (1983). The Relationship Events Scale: A
Guttman scaling of progress in courtship, Journal of Marriage and the Family, 45, 671-678.
Instrument reprodus cu permisiunea Consiliului Național privind Relațiile Familiale.
Disponibilitate: Dr. Andrew Christensen, Department of Psychology, University of

California (Los Angeles), Los Angeles, CA 90024.
RES
20
Lista de mai jos cuprinde elemente care apar în mai multe relații. Marcați itemii cu T
(adevărat), dacă evenimentul s-a întâmplat vreodată în relația dv. sau cu F (fals), dacă
evenimentul nu s-a întâmplat vreodată în relația dv.
_____ 1. Partenerul meu mi s-a adresat cu un apelativ afectuos (iubito, draga mea, etc.)
_____ 2. Partenrul meu mi s-a adresat cu „te iubesc !”
_____ 3. Partenrul meu nu se întâlnește cu nimeni altcineva în afară de mine
_____ 4. Am discutat posibilitatea unui mariaj
_____ 5. Am locuit împreună sau locuim acum împreună
_____ 6. Am împrumutat partenerul meu cu mai mult de 100 RONI pentru mai mult de o
săptămână
_____ 7. M-am adresat partenrului meu cu un apelativ afectuos (iubitule, dragul meu etc.)
_____ 8. Ne-am simțit confortabil destul unul cu altul încât putem fi împreună fără să
vorbim sau să desfășurăm o activitate
_____ 9. Nu mă întâlnesc cu nimeni altcineva în afară de partenrul meu
_____ 10. Am petrecut o vacanță împreună care a durat mai mult de 3 zile
_____ 11. I-am spus „te iubesc” partenerului meu
_____ 12. M-am raportat la partenrul meu ca la prietenul/prietena mea
_____ 13. Partenerul meu mi-a împrumutat mai mult de 100 RONI pentru mai mult de o
săptămână
_____ 14. Am petrecut o zi întreagă doar noi doi
_____ 15. Partenerul meu s-a referit la mine ca la prietenul/prietena lui
_____ 16. Am aranjat să petrecem timpul împreună fără a planifica vreo activitate
_____ 17. Am discutat să locuim împreună
_____ 18. Am primit o invitație pentru ambii în calitate de cuplu
_____ 19. Noi sântem sau am fost angajați să ne căsătorim
FAMILY ADAPTABILITY AND
21
COHESION EVALUATION SCALE (FACES-III)
ADAPTABILITATEA FAMILIALĂ ȘI
SCALA DE EVALUARE A COEZIUNII
Autori: David H. Olson, Joyce Portner și Yoav Lavee
Scopul: De a măsura coeziunea familială și adaptabilitatea familială
Descriere: FACES-III este un instrument, ce cuprinde 20 de itemi, destinat să măsoare 2

dimensiuni ale funcționărtii familiei: coeziunea și adaptabilitatea. FACES-III este bazat pe
Modelul Circumplex al funcționării familiale care afirmă că există 3 dimensiuni centrale ale
comportamentului familial: coeziunea, adaptabilitatea (abilitatea de schimbare) și
comunicarea. FACES-III este al treilea în seria de instrumente destinate să măsoare două din
cele 3 dimensiuni. Instrumentul este destinat să plaseze familiile în Modelul Circumplex
măsurând modul în care membrii percep familia lor și cum ar dori ei să fie (ideal). Astfel, la
aceeași 20 de itemi ai instrumentului se răspunde în două moduri diferite. FACES-III poate,
de asemenea, să fie utilizat pe cupluri simplu schimbând exprimarea în cuvinte în cadrul
itemilor (de ex., primul item devine „Noi cerem unul altuia ajutorul”). Scalele de clasare
clinice pentru terapeuți sunt de asemenea disponibile pentru fiecare din cele 3 dimensiuni ale
funcționării familiei.
Norme: Cercetarea extensivă asupra FACES-III a implicat 2453 adulți de vârste diferite și
412 adolescenți. Normele sunt disponibile pentru familii, familii cu adolescenți și cupluri
tinere în diferite stagii ale ciclului vieții. Scorurile de departajare sunt, de asemenea,
disponibile pentru a distinge între familiile rigide, structurate, flexibile și haotice, referitor la
dimensiunea adaptabilității și între familiile eliberate, separate, conectate și încurcate, referitor
la dimensiunea coeziunii.
Scorare: FACES-III este scorat prin însumarea tuturor itemilor pentru a obține scorul total,
însumarea itemilor fără soț pentru a obține scorul coeziunii și însumarea itemilor cu soț pentru
a obține scorul adaptabilității. Cu cât scorul coeziunii este mai mare, cu atât mai mic este
scorul confruntării cu încurcături. Cu cât scorul adaptabilității este mai amre, cu atât mai mic
este climatul haotic.
Fidelitate: FACES-III are numai consistență internă corectă, cu un coeficient alpha de 0,68
pentru întregul instrument, 0,77 pentru coeziune și 0,62 pentru adaptabilitate. Datele test-
retest nu sunt disponibile dar pentru FACES-III au fost: corelații test-retest = 0,83 pentru
coeziune și 0,80 pentru adaptabilitate arătând astfel o stabilitate foarte bună.
Validitate: FACES-III apare să aibă o bună validitate de fațadă, dar nu sunt disponibile date
pentru demonstrarea unui alt tip de validitate. Pe de altă parte, un număr de studii au arătat că
FACES-III are o bună validitate a grupurilor cunoscute, fiind capabil să discrimineze între
familiile extreme, cele de mijloc și cele echilibrate, referitor la câteva categorii de probleme.
Referinte primare: Olson, D.H. (1986). Circumplex Model VII: Validation studies and
FACES-III. Family Process, 25, 337-351. Olson, D.H., Portner, J., Lavee, Y. (1985). FACES-
III, Family Social Science, University of Minnesota, 290 McNea Hall, St.Paul, Minnesota,
55108. Instrument reprodus cu permisiunea lui David H. Olson
22
Disponibilitate: Dr. David H. Olson, Family Social Science, University of Minnesota, 290
McNealHall, 1985 Buford Avenue, St. Paul, MN 55108.
FACES-III
Vă rog să utilizați scala de mai jos și răspundeți la ambele seturi de întrebări:

1 = aproape niciodată
2 = din când în când
3 = uneori
4 = frecvent
5 = aproape întotdeauna
Descrieți familia dv. acum:
_____ 1. Membrii familiei își solicită ajutor reciproc
_____ 2. În rezolvarea problemelor sugestiile copiilor sunt luate în seamă
_____ 3. Noi ne apreciem reciproc prietenii
_____ 4. Copiii au o vorbă de spus în disciplina lor
_____ 5. Ne place să facem lucruri cu familia noastră imediată
_____ 6. Diferite persoane acționează ca lideri în familia noastră
_____ 7. Membrii familiei se simt mai apropiați de alți membri ai familiei decât de
persoane din afara familiei
_____ 8. Familia noastră își schimbă modul său de a rezolva sarcinile
_____ 9. Membrilor familiei le place să petreacă timpul unul cu altul
_____ 10. Părinții discută împreună cu copiii despre pedeapsă
_____ 11. Membrii familiei se simt foarte apropiați unul de altul
_____ 12. Copiii iau decizii în familia noastră
_____ 13. Când familia noastră se implică în activități, fiecare este prezent
_____ 14. Regulile se schimbă în familia noastră
_____ 15. Noi putem ușor să gândim asupra lucrurilor pe care le facem împreună ca familia
_____ 16. Noi schimbăm responsabilitățile gospodărești de la persoană la persoană
_____ 17. Membrii familiei consultă alți membri ai familiei în luarea deciziilor
_____ 18. Este greu să identifici liderul (ii) în familia noastră
23
_____ 19, În familia noastră statul împreună este foarte important
_____ 20. Este greu să spui cine se ocupă de treburile gospodărești
În mod ideal, cum ați dori ca să fie familia dv. ?
_____ 1. Membrii familiei își solicită ajutor reciproc
_____ 2. În rezolvarea problemelor sugestiile copiilor sunt luate în seamă
_____ 3. Noi ne apreciem reciproc prietenii
_____ 4. Copiii au o vorbă de spus în disciplina lor
_____ 5. Ne place să facem lucruri cu familia noastră imediată
_____ 6. Diferite persoane acționează ca lideri în familia noastră
_____ 7. Membrii familiei se simt mai apropiați de alți membri ai familiei decât de
persoane din afara familiei
_____ 8. Familia noastră își schimbă modul său de a rezolva sarcinile
_____ 9. Membrilor familiei le place să petreacă timpul unul cu altul
_____ 10. Părinții discută împreună cu copiii despre pedeapsă
_____ 11. Membrii familiei se simt foarte apropiați unul de altul
_____ 12. Copiii iau decizii în familia noastră
_____ 13. Când familia noastră se implică în activități, fiecare este prezent
_____ 14. Regulile se schimbă în familia noastră
_____ 15. Noi putem ușor să gândim asupra lucrurilor pe care le facem împreună ca familia
_____ 16. Noi schimbăm responsabilitățile gospodărești de la persoană la persoană
_____ 17. Membrii familiei consultă alți membri ai familiei în luarea deciziilor
_____ 18. Este greu să identifici liderul (ii) în familia noastră
_____ 19. În familia noastră statul împreună este foarte important
_____ 20. Este greu să spui cine se ocupă de treburile gospodărești
FAMILY ASSESSMENT DEVICE (FAD)
24
MIJLOC DE MĂSURARE A FAMILEI
Autori: Nathan B. Epstein, Lawrence M. Baldwin, Duane S. Bishop
Scopul: De a evalua funcționarea familiei
Descriere: FAD este un chestionar, ce cuprinde 60 de itemi, destinat să evalueze funcționarea

familiei în acord cu Modelul McMaster. Acest model descrie proprietățile structurale,
ocupaționale și tranzacționale ale familiilor și identifică 6 dimensiuni ale funcționării familiei:
rezolvarea problemelor, comunicarea, rolurile, responsivitatea afectivă, implicarea afectivă și
controlul comportamental. FAD este compus din 6 subscale ce măsoară fiecare din cele 6
dimensiuni, la care se adaugă a șaptea subscală ce măsoară funcționarea generală. O scală de
ierarhizare clinică, utilizată de clinicieni pentru evaluarea funcționării familiei, este de
asemenea disponibilă.
Norme: FAD a fost dezvoltat pe baza răspunsurilor a 503 indivizi, din care 294 provin dintr-
un grup de 112 familii. Cea mai mare parte (93) a acestor familii au avut un membru ce a fost
pacient într-un spital psihiatric. Restul de 209 indivizi din eșantion au fost studenți la un curs
introductiv de psihologie. Nici un fel de alte date demografice nu au fost prezentate. Mediile
și deviațiile standard pentru eșantioanele clinic și nonclinic sunt următoarele:
Scale Clinic Nonclinic
Rezolvarea problemelor (RP) 2.20 2.38

Comunicarea (C) 2.15 2.37
Roluri (R) 2.22 2.47
Responsivitatea afectivă (RA) 2.23 2.42
Implicarea afectivă (IA) 2.05 2.23
Controlul comportamentului (CC) 1.90 2.02
Funcționarea generală (FG) 1.96 2.26
Deși versiunea curentă a scalei are 60 de itemi, studiile originale au fost bazate pe 53 de itemi.
7 itemi au fost adăugați pentru a crește fidelitatea subscalelor la care au fost adăugați.
Apartenența itemilor la subscale este menționată cu litere în cadrul testului
Scorare: Fiecare item este scorat cu numere de la 1 la 4 și anume: SA = 1, A = 2, D = 3, SD =

4. Itemii ce descriu funcționarea nesănătoasă sunt scorați invers. Scorurile mai scăzute indică
o funcționare mai sănătoasă. Răspunsurile scorate la itemi au fost folosite pentru a oferi
scoruri la 7 scale, fiecare având o variație de la 1.0 (sănătos) la 4.0 (nesănătos). Foile de
scorare și cheile sunt disponibile pentru a face procesul scorării relativ simplu și pentru a
indica itemii pentru fiecare scală.
Fidelitate: FAD demonstrează o consistență internă destul de bună, cu valori alpha pentru
subscale variind de la 0,72 la 0,92. Nici o altă formă de fidelitate nu a fost raportată pentru
instrumentul complet. Datele privind fidelitatea test-retest nu sunt disponibile.
Validitatea: Când subscala funcționării generale este înlăturată din analiză, celelalte 6
subscale apar a fi relativ independente. FAD demonstrează un anumit grad de validitate
concurentă și predictivă. Într-un studiu separat asupra a 178 de cupluri de sexagenari, FAD a
corelat moderat cu Scala de satisfacție maritală Locke-Wallace și o destul de bună abilitate de
25
a prezice scorurile la Scala Morală Geriatrică Filadelfia. Mai mult, FAD are o bună validitate
a grupurilor de cunoscuți, cu toate cele 7 subscale distingând între indivizii din familiile
clinice și cei din familiile nonclinice.
Referința primară: Epstein, N.B., Baldwin, L.M., Bishop, D.S.(1983). The McMaster
Family Assessment Device, Journal of Marital and Family Therapy,9, 171-180. Instrumentul
este reprodus cu permisiunea lui Nathan Epstein și a lui Duane Bishop.
Disponibilitate: Family Research Program, Butler Hospital, 345 Blackstone Boulevard,

Providence, RI 92906.
FAD
26
Vă rugăm să citiți cu atenție fiecare afirmație și să răspundeți în funcție de cum credeți că
descrie mai bine familia dv. Pentru fiecare propoziție există 4 variante posibile de răspuns:
1 = Acord puternic Selectați 1 dacă considerați că afirmația descrie familia

dv. foarte corect
2 = Acord Selectați 2 dacă considerați că afirmația descrie familia
dv. în cea mai mare parte
3 = Dezacord Selectați 3 dacă considerați că afirmația nu descrie familia
în cea mai mare parte
4 = Dezacord puternic Selectați 4 dacă considerați că afirmația nu descrie deloc
familia dv.
Încercați să nu pierdeți prea mult timp gândind asupra fiecărei afirmații și, pur și simplu
răspundeți cât mai repede și cât mai onest puteți. Dacă aveți probleme cu o afirmație,
răspundeți cu prima reacție a dv. Vă rog să vă asigurați să răspundeți la fiecare afirmație și să
marcați toate răspunsurile în spațiul oferit în stânga fiecărei afirmații.
_____ 1. Planificarea activităților familiale este dificilă deoarece ne înțelegem greșit unul pe
altul (G)
_____ 2. Noi rezolvăm cele mai multe dintre problemele zilnice în jurul casei (PS)
_____ 3. Când cineva este supărat, ceilalți știu de ce (C)
_____ 4. Când ceri cuiva să facă ceva, trebuie să verifici dacă a făcut (R)
_____ 5. Când cineva este în încurcătură, ceilalți devin de asemenea implicați (AI)
_____ 6. În vremuri de criză ne orientăm unul către altul pentru ajutor (G)
_____ 7. Nu știm ce să facem când apare o urgență (BC)
_____ 8. Uneori alergăm în afara lucrurilor de care avem nevoie (G)
_____ 9. Suntem șovăielnici în a arăta afecțiune unul altuia (AR)
_____ 10. Ne asigurăm ca membrii să-și îndeplinească responsabilitățile (R)
_____ 11. Nu putem vorbi unul cu altul despre tristețea pe care o simțim (G)
_____ 12. În mod uzual acționăm pe baza deciziilor noastre asupra problemelor (PS)
_____ 13. Obții interesul altora numai în cazul în care ceva este important pentru ei (AI)
_____ 14. Nu poti spune ce simte o persoană având în vedere doar ceea ce spune (C)
_____ 15. Sarcinile familiei nu sunt destul de răspândite (R)
_____ 16. Indivizii sunt acceptați pentru ceea ce sunt (G)
_____ 17. Poți ușor să mergi mai departe încălcând regulile (BC)
_____ 18. Oamenii privesc în afară și spun lucruri în loc să le sugereze (C)
_____ 19. Unii dintre noi chiar nu răspund emoțional (AR)
_____ 20. Noi știm ce să facem în caz de urgență (BC)
_____ 21. Noi evităm să discutăm despre temerile și preocupările noastre (G)
_____ 22. Este dificil să discutăm unul cu altul despre sentimentele tandre (AI)
_____ 23. Noi avem probleme în acoperirea facturilor (R)
_____ 24. După ce familia noastră încearcă să rezolve o problemă, în mod uzual noi
discutăm dacă rezolvarea a fost bună sau nu (PS)
_____ 25. Noi suntem prea mult centrați pe sine (AI)
_____ 26. Noi putem să ne exprimă sentimentele unul altuia (AI)
_____ 27. Nu avem așteptări clare privind obiceiurile de folosire a toaletei (BC)
_____ 28. Noi nu ne arătăm dragostea unul altuia (AR)
27
_____ 29. Noi ne adresăm oamenilor mai mult direct decât prin intermediari (C)
_____ 30. Fiecare dintre noi are îndatoriri și responsabilități particulare (R)
_____ 31. Există o mulțime de sentimente rele în familie (G)
_____ 32. Noi avem reguli privitor la lovirea unor oameni (BC)
_____ 33. Ne simțim implicați unul cu altul numai când ceva ne interesează (AI)
_____ 34. Există puțin timp pentru explorarea intereselor personale (R)
_____ 35. Noi adesea nu spunem ceea ce înțelegem (AR)
_____ 36. Ne simțim acceptați pentru ceea ce suntem (G)
_____ 37. Noi arătăm interes unul față de celălalt când primim ceva personal
în afara ei (AI)
_____ 38. Noi rezolvăm cele mai multe tulburări emoționale care apar (PS)
_____ 39. Tandrețea ocupă un loc secund față de alte lucruri în familia noastră (AR)
_____ 40. Noi discutăm despre cine să facă treburile casnice (R)
_____ 41. Luarea deciziilor este o problemă pentru familia noastră (G)
_____ 42. Familia noastră arată interes unul față de celălalt numai când ei pot obține
ceva din afara ei (AI)
_____ 43. Noi suntem sinceri unul față de celălalt (C)
_____ 44. Noi nu ținem la nicio regulă și nici un standard (BC)
_____ 45. Dacă cineva este rugat să facă ceva, acesta are nevoie să i se reamintească (R)
_____ 46. Suntem capabili să luăm decizii privitoare la modul de rezolvare a
problemelor (G)
_____ 47. Dacă regulile sunt încălcate, nu știm la ce să ne așteptăm (BC)
_____ 48. Orice merge în familia noastră (BC)
_____ 49. Noi exprimăm tandrețe (AR)
_____ 50. Noi confruntăm problemele implicând sentimentele (PS)
_____ 51. Noi nu progresăm împreună (G)
_____ 52. Noi nu vorbim unul cu altul când suntem supărați (C)
_____ 53. Suntem în general nesatisfăcuți de sarcinile familiale care ne sunt date (R)
_____ 54. Chiar dacă ne înțelegem bine, ne amestecăm prea mult unul în viața
celuilalt ((AI)
_____ 55. Există reguli pentru situațiile periculoase (BC)
_____ 56. Avem încredere unul în altul (G)
_____ 57. Noi plângem sincer (AR)
_____ 58. Nu avem transport rezonabil (BC)
_____ 59. Când nu ne place de cineva pentru ce a făcut, noi îi spunem ©
_____ 60. Încercăm să ne gândim la diferite moduri de rezolvare a problemelor (PS)
FAMILY CRISIS ORIENTED EVALUATION SCALES (F-COPES)
28
SCALE DE EVALUARE ORIENTATE SPRE CRIZELE FAMILIALE
Autori: Hamilton I. McCubbin, David H. Olson, Andrea S. Larsen
Scopul: De a măsura modul de a face față problemelor familiei
Descriere: F-COPES este un instrument, ce cuprinde 30 de itemi, destinat să identifice

strategiile de rezolvare a problemelor și comportamentale utilizate de familii aflate în situații
dificile sau problematice. F-COPES cuprinde 5 subscale: câștigarea suportului social (itemii:
1, 2, 5, 8, 10, 16, 20, 25, 29); replanificarea (redefinirea evenimentelor stresante pentru a le
face mai ușor de manageriat (itemii: 3, 7, 11, 13, 15, 19, 22, 24); căutarea suportului spiritual
(itemii: 1, 4, 23, 27, 30); mobilizarea familiei pentru a câștiga și a accepta ajutor (itemii 4, 6,
9, 21); apreciere pasivă (abilitatea de a accepta rezultate problematice) – itemii: 12, 17, 26,
28. F-COPES este un instrument important deoarece este unul dintre puținele disponibile ce
abordează problema crucială a familiei și anume abilitatea ei de a face față problemelor.
Norme: F-COPES a fost studiat cu câteva sute de respondenți, deși informații demografice
specifice nu sunt raportate. Normele au fost următoarele: Scor total – medie = 93,3 (SD =
13,62); câștigarea suportului social – medie = 27,2 (SD = 6,4); replanificarea – medie = 30,2
(SD = 4,8); căutarea suportului spiritual – medie = 16,1 (SD = 3,05); mobilizarea familiei –
medie = 11,96 (SD = 3,4); apreciere pasivă – medie 8,55 (SD = 3,01).
Scorare: Itemii 12, 17, 26 și 28 (toți din subscala apreciere pasivă) sunt scorați în sens invers.
Scorurile pentru subscale și scorul total sunt derivate simplu însumând scorurile la itemi.
Fidelitate: F-COPES are o foarte bună consistență internă, cu o valoare alpha = 0.86.
Subscalele individuale au valori alpha variind între 0,63 și 0,83. F-COPES are, de asemenea,
o bună stabilitate cu o valoare a corelației test-retest = 0,81. Subscalele individuale au valori
ale corelației test-retest variind între 0,61 și 0,95.
Validitate: F-COPES are o foarte bună validitate factorială. De asemenea, F-COPES are o
bună validitate concurentă, corelând cu câteva alte instrumente folosite pentru măsurarea
familiei.
Prima referință: McCubbin, H.I., Thomson, A.I. (eds.) (1991). Family Assessment
Inventories for Research and Practice. Madison, WI: University of Wisconsin.
Disponibilitate: Dr. Hamilton McCubbin, Dean, School of Family Resources and Consumer
Services, Madison, WI 53706-1575.
F-COPES
29
Scop:
Scalele de Evaluare Personală Orientate spre Criza Familiei este desemnat să înregistreze
atitudinile efective de rezolvare a problemelor și comportamentul pe care familiile le dezvoltă
pentru a răspunde la probleme sau dificultăți.
Direcții:
În primul rând, citiți cu atenție lista afirmațiilor de mai jos. În al doilea rând, decideți cât de
bine fiecare afirmație descrie atitudinile și comportamentul dv. ca răspuns la probleme sau
dificultăți. Dacă afirmația descrie răspunsul dv. foarte bine, încercuiți numărul 5 indicând
PUTERNIC DE ACORD; dacă afirmația nu descrie deloc răspunsul dv., atunci încercuiți
numărul 1 indicând DEZACORD PUTERNIC; dacă afirmația descrie răspunsul dv. într-o
anumită măsură, atunci încercuiți numerele 2, 3 sau 4 pentru a indica cât de mult sunteți sau
nu de acord cu afirmația privind răspunsul dv.
1 = Dezacord puternic
2 = Dezacord moderat
3 = Nici acord, nici dezacord
4 = Acord moderat
5 = Acord puternic
Când ne confruntăm cu probleme sau dificultăți în familia noastră, noi răspundem prin:
1. Împărțim dificultățile noastre cu rudele 1 2 3 4 5
2. Căutăm încurajare și suport de la prieteni 1 2 3 4 5
3. Cunoscând avem puterea de a rezolva

problemele majore 1 2 3 4 5
4. Căutăm informații și sfaturi de la persoane din

alte familii ce s-au confruntat cu aceleași 1 2 3 4 5
probleme sau cu unele similare
5. Căutăm sfat de la rude (bunici etc.) 1 2 3 4 5
6. Căutăm asistență de la agențiile comunității și programe

destinate să ajute familii aflate în situația noastră 1 2 3 4 5
7. Știm că avem puterea în familia noastră de a

rezolva problemele noastre 1 2 3 4 5
8. Primind cadouri și favoruri de la vecini

(de ex., mâncare, preluarea adresei de mail etc.) 1 2 3 4 5
9. Căutăm informații și sfaturi de la medicul familiei 1 2 3 4 5
10. Solicităm vecinii pentru favoruri și asistență 1 2 3 4 5
11. Înfruntăm problemele direct și încercăm să găsim

soluții imediat 1 2 3 4 5
30
12. Vizionarea televizorului 1 2 3 4 5
13. Arătând că suntem puternici 1 2 3 4 5
14. Participarea la servicii religioase 1 2 3 4 5
15. Acceptarea evenim. stresante ca fapte de viață 1 2 3 4 5
16. Împărțind preocupările cu prietenii apropiați 1 2 3 4 5
17. Știind că norocul joacă un rol important în cât de 1 2 3 4 5

bine putem să rezolvăm problemele de familie
18. Exersând cu prietenii pentru a fi în formă 1 2 3 4 5

și a reduce tensiunea
19. Acceptând că dificultățile apar pe neașteptate 1 2 3 4 5
20. Făcând lucuri cu rudele (stat împreună, cina etc) 1 2 3 4 5
21. Căutând consiliere profesională și ajutor 1 2 3 4 5

pentru dificultățile familiei
22. Crezând că noi putem face față problemelor noastre 1 2 3 4 5
23. Participând la activitățile bisericii 1 2 3 4 5
24. Definirea problemei familiei într-un mod mai 1 2 3 4 5

pozitiv pentru a nu deveni prea descurajați
25. Întrebând rudele cum se simt referitor la 1 2 3 4 5

problemele cu care ne confruntăm
26. Simțind că, indiferent de ce facem să ne 1 2 3 4 5

pregătim, noi vom avea dificultăți în
gestionarea problemelor
27. Căutând sfat de la preot 1 2 3 4 5
28. Crezând că dacă vom aștepta timp destul, 1 2 3 4 5

problema va dispare
29. Împărțind problemele cu vecinii 1 2 3 4 5
30. Având credință în Dumnezeu 1 2 3 4 5
FAMILY DISTRESS INDEX (FDI)
INDEXUL DISTRESULUI FAMILIAL
31
Autori: Hamilton McCubbin, Anne Thompson, Kelly Elver
Scopul: De a măsura adaptarea familială defectuoasă
Descriere: FDI este un instrument ce cuprinde 8 itemi și care este folosit pentru a obține un
auto-raport privind apariția lipsurilor familiale și a provocărilor ce reflectă dizarmonia
familială și intoleranța familială. Severitatea distresului este înregistrat de membrii familiei.
Astfel, scorurile la FDI reflectă gradul în care familiile expun anumite comportamente sau
pattern-uri de funcționare ce reflectă condiția continuă a familiei de dizarmonie și
dezechilibru. În dezvoltarea FDI itemii au fost selecționați ca să reflecte conflictul, rezolvarea
redusă a problemelor, tensiunea și dezorientarea, fie la nivelul unui membru particular al
familiei, fie la nivelul familiei în ansamblu.
Norme: FDI a fost studiat cu 191 familii de Havaieni nativi și 524 familii de fermieri din
Vestul mijlociu. Media pentru familiile Havaienilor nativi a fost 4,2 (SD = 2,5) și pentru
familiile de fermieri a fost de 3,7 (SD = 3,9).
Scorare: FDI este ușor de scorat însumând scorurile la itemi. Cu cât valoarea scorurilor este
mai mare, cu atât mai mult ele reflectă distresul familial.
Fidelitate: FDI are o foarte bună consistență internă cu o valoare a coeficientului alpha de
0,87. Date privind stabilitatea nu sunt disponibile.
Validitate: În studiul efectuat cu familiile Hvaienilor nativi, FDI a corelat puternic cu

presiunile familiale intense, având un incendiar pattern al comunicării și o lipsă de suport
social.
Referința primară: McCubbin, H.I., Thompson, A.I., Elver, K.M. family Distress Index
(FDI). În H.I. McCubbin, A.I. Thompson, M.A.McCubbin (1996). Family Assessment:
Resiliency, Coping and Adaptation. Inventories for Research and Practice. Madison:
University of Wisconsin, 783-788.
Disponibilitate: După ce cumpărați cartea citată mai sus, puteți să vă înregistrați la telefonul
(608) 262-5070. Cartea oferă instrucțiuni privind permisiunea de a folosi instrumentul.
Copyright: H.I. McCubbin, A.J. Thompson, K.M. Elver, 1983.
FDI
32
Vă rog să încercuiți 0, 1 , 2 sau 3, în așa fel încât numărul ales să evidențieze gradul în care
presiunile familiei listate au devenit o problemă în familia dv. în ultimile 12 luni.
0 – Nici o problemă
1 – Problemă mică
2 – Problemă medie
3 – Problemă mare
Presiuni familiale:
1. Un membru a apărut a avea probleme emoționale 1 2 3 4
2. Un membru a apărut a fi dependent de droguri 1 2 3 4

sau alcool
3. Creșterea certurilor între părinte (părinți) și copil 1 2 3 4

(copii)
4. Creșterea în cadrul familiei a conflictului între 1 2 3 4

copii
5. Dezacord crescut privind prietenii sau activitățile 1 2 3 4

unui membru al familiei
6. Creșterea numărului de probleme pe care n-am 1 2 3 4

putut să le rezolvăm
7. Creșterea numărului de sarcini sau probleme 1 2 3 4

menajere pe care n-am putut să le îndeplinim
8. Conflict crescut cu regulile sau cu rudele 1 2 3 4
PARENT AFFECT TEST (PAT)
TESTUL PRIVIND AFECTAREA PARENTALĂ
33
Autor: Marsha M. Linehan
Scopul: De a măsura gradul de afectare parentală în răspunsul la conduitele copilului
Descriere: PAT este un instrument, ce conține 40 de itemi și care este destinat să măsoare
două aspecte ale răspunsului parental la conduita copilului: supărare și plăcere. Aceste două
aspecte formează două subscale ale PAT. Supărarea este măsurată în funcție de răspunsurile
la comportamentele negative ale copilului. Plăcerea este măsurată în funcție de răspunsurile
afective față de conduitele pozitive ale copilului. Aceste două emoții sunt considerate
proeminente în menținerea comportamentului punitiv sau abuziv asupra copilului. PAT este
util în monitorizarea intervențiilor cu părinții. Conduitele copilului, pozitive și negative, care
sunt conținute în PAT, au fost desemnate să măsoare variate grupe de vârstă, dar în esență ele
sunt potrivite pentru părinții care au copii cu vârsta între 2 și 11 ani. Dezvoltarea
instrumentului a urmat proceduri excelente ce exemplifică proprietăți psihometrice puternice.
Norme: Un eșantion de 49 mame și tați din populația generală a oferit medii de 98,02 (SD =
8,79) pentru mame și 95,58 (SD = 7,22) pentru tați la subscala suparare. Mamele au avut o
medie de 130,34 (SD = 9,62) și tații o medie de 121,01 (SD = 12,47) la subscala plăcere.
Scorare: Fiecare item este scorat pe o scală de la 1 la 7; punctele în cadrul fiecărui item
trebuie să fie rearanjate pentru ca 7 să fie cel mai înalt scor fie pentru supărare, fie pentru
plăcere. Scorul pentru supărare este suma scorurilor la itemii 1, 2, 3, 4, 7, 8, 10, 13, 14, 17,
20, 22, 25, 26, 29, 32, 36, 37, 39, 40. Scorul la subscala plăcere este suma răspunsurilor la
itemii 5, 6, 9, 11, 12, 15, 16, 18, 19, 21, 23, 24, 27, 28, 30, 31, 33, 34, 35, 38. Subscalele
trebuie să fie tratate separat, deci ele nu pot fi combinate pentru a forma un scor total.
Scorurile înalte reflectă o mai mare afectare.
Fidelitate: PAT are o excelentă consistență internă, cu coeficienți de 0,92 și 0,96 pentru
scalele de supărare și plăcere. Date privind stabilitatea nu sunt disponibile.
Validitatea: Subscalele au o bună evidență a validității concurente. Pentru mame, subscala

supărare a corelat cu o măsură a supărării auto-raportate, raportul soțului privind supărarea și
a corelat negativ cu autoraportarea frecvenței și intensității sentimentului de plăcere de către
respondent. Subscala supărării nu a corelat cu măsura dezirabilității sociale, deși subscala
plăcerii a corelat ușor cu dezirabilitatea socială. Scorurile subscalei supărării taților a corelat
cu dezirabilitatea socială, cu autoraportarea intensității supărării și a corelat negativ cu
autoraportarea frecvenței și intensității sentimentului de plăcere. Scorurile plăcerii la tați au
corelat negativ cu alte două măsuri ale supărării.
Referința primară: Linehan, M.M., Paul, E., Egan, K.J. (1983). The Parent Affect Test:
Development, validity and reliability. Journal of Clinical Child Psychology, 12, 161-166.
Instrument reprodus cu permisiunea lui Marsha Linehan și A.P.A.
Disponibilitate: M.M.Lineham, Dpt. Of Psychology, University of Washington, Seattle,

WA98195.
PAT
34
Scopul acestui inventar este de a studia răspusurile parentale la conduitele tipice ale copiilor.
În cadrul paginilor de mai jos sunt situații pe care dv. probabil le-ați experimentat, urmate de
scale pentru anumite sentimente și reacții. Alegeți un copil din familia dv., a cărui vârstă cade
în intervalul 2 – 11 ani și completați tot inventarul pentru acel copil.
Există 40 de conduite ale copilului descrise în acest chestionar. Gândiți despre fiecare și
imaginați că acest copil particular acționează realmente. Apoi, apreciați care răspuns al dv. ar
putea fi pentru fiecare scală a fiecărui comportament. Faceți aceasta punând un semn (X) în
mijlocul spațiului la fiecare scală pentru a indica gradul în care ați avea acea reacție sau
sentiment. Vă rog să nu omiteți nici o situație.
1. Copilul meu intră în anumite lucruri care nu-i aparțin…..
M-aș simți bine !------!-------!-------!-------!------!-------!------! M-aș simți rău

M-aș simți supărat !------!-------!-------!-------!------!-------!------! M-aș simți mulțumit
M-aș simți relaxat !---- -!---- -!-------!--------!------!-------!------! M-aș simți încordat
Aș vrea să-l sărut !------!-------!-------!-------!------!-------!------! Aș vrea să-l lovesc
Aș dori să țip la el !------!-------!-------!-------!------!-------!------! Aș vrea să-l laud
Aș dori să trimit !------!-------!-------!-------!------!-------!------! Aș vrea să fiu cu copilul
copilul în cameră
2. Copilul meu nu mă ascultă….
M-aș simți mulțumit !------!-------!-------!-------!------!-------!------! M-aș simți supărat

M-aș simți rău !------!-------!-------!-------!------!-------!------! M-aș simți bine
Aș vrea să-l lovesc !---- -!---- -!-------!--------!------!-------!-----! Aș vrea să-l sărut
Aș vrea să țip la el !------!-------!-------!-------!------!-------!------! Aș vrea să-l laud
M-aș simți încordat !------!-------!-------!-------!------!-------!------! M-aș simți relaxat
copilul în cameră
3. Copilul meu îmi răspunde obraznic……
M-aș simți relaxat !------!-------!-------!-------!------!-------!------! M-aș simți încordat

Aș vrea să fiu cu copilul !---- -!---- -!-------!--------!------!-------!------! Aș dori să trimit
copilul în cameră
Aș dori să-l sărut !------!-------!-------!-------!------!-------!------! Aș vrea să-l lovesc
4. Copilul meu vine acasă murdar și dezordonat…….

35
M-aș simți mulțumit !---- -!---- -!-------!--------!------!-------!------! M-aș simți supărat
copilul în cameră
5. Copilul meu împarte ceva favort cu un prieten…….

copilul în cameră
6. Copilul meu acționează respectuos față de mine……

Aș vrea să-l lovesc !---- -!---- -!-------!--------!------!-------!------! Aș vrea să-l sărut
copilul în cameră
7. Copilul meu își lasă lucrurile peste tot în casă…..

copilul în cameră
8. Copilul meu mă întrerupe când vorbesc la telefon…..

copilul în cameră
9. Copilul meu ia o decizie bună……

36
copilul în cameră
10. Copilul meu în mod neglijent varsă ceva……

copilul în cameră
11. Copilul meu își exprimă dorința de a fi cu mine……

copilul în cameră
12. Copilul meu învață repede ceva nou……

copilul în cameră
13. Copilul meu mă critică în calitate de părinte….

copilul în cameră
14. Copilul meu nu-și face treburile lui casnice……

37
copilul în cameră
15. Când joc ceva cu copilul meu, el zâmbește mult…

copilul în cameră
16. Copilul meu are mare grijă de lucrurile sale……

copilul în cameră
17. Când se îmbracă ca să plece de acasă, copilul meu pierde timpul și se prostește peste
tot………

copilul în cameră
18. Copilul meu vine la mine și mă sărută….

copilul în cameră
19. Copilul meu mă salută în mod plăcut când vin acasă….

38
copilul în cameră
20. Copilul meu îmi cere în mod repetat dacă poate să primească ceva……

copilul în cameră
21. Copilul meu alege să mănânce o mâncare bine echilibrată….

copilul în cameră
22. Copilul meu se plânge….

copilul în cameră
23. Copilul meu pare fericit…..

copilul în cameră
24. Copilului meu îi place în aer liber și natura…..

39
copilul în cameră
25. Îi cer ceva copilului meu să facă și el realmente se supără….

copilul în cameră
26. Copilul meu începe să strige….

copilul în cameră
27. Îi cer copilului meu să facă ceva și el face….

copilul în cameră
28. Copilul meu acționează respectuos față de cineva cu autoritate….

copilul în cameră
29. Repet mai mult de o singură dată copilului meu să facă ceva și el încă nu face….

40
copilul în cameră
30. Copilul meu mă îmbrățișează…..

copilul în cameră
31. Îi explic copilului meu de ce trebuie să stopeze un anumit comportament rău și el

răspunde pozitiv

copilul în cameră
32. Copilul meu își pune picioarele pe mobilă….

copilul în cameră
33. Copilul meu se implică în rezolvarea treburilor casnice fără a i se cere aceasta….

copilul în cameră
34. Copilul meu mă însoțește într-o activitate a mea (mersul, înnotul etc.) …….

41
copilul în cameră
35. Copilul meu este onest și recunoaște greșeala pe care a făcut-o…..

copilul în cameră
36. Copilul meu începe să plângă atunci când îl pedepsesc……

copilul în cameră
37. Copilul meu necăjește alți copii…….

copilul în cameră
38. Cînd joacă anumite sporturi copilul meu o face foarte bine…..

copilul în cameră
39. Copilul meu mă întreabă în mod repetat dacă poate să facă ceva…..

42
copilul în cameră
40. Copilul meu nu-și curăță camera……

copilul în cameră
KANSAS FAMILY LIFE SATISFACTION SCALE (KFLS)
SCALA KANSAS PRIVIND SATISFACȚIA MARITALĂ
43
Autori: Walter R. Schumm, Antony P. Jurich, Stephen R. Bollman
Scopul: De a măsura satisfacția vieții familiale
Descriere: KFLS este un instrument, ce curpinde doar 4 itemi și care este desemnat să
măsoare satisfacția cu trei tipuri de chei ale reațiilor familiale și satisfacția privind viața
familială privită ca întreg. Cele trei tipuri de relații familiale sunt căsătoria, părinte-copil și
frați. HFLS este desemnat să fie utilizat în interviu sau în estimarea familiilor ce conțin o
mamă, un tată și, preferabil, 2 copii. Este unul dintre puținele instrumente de măsurare a
satisfacției familiale și este ușor de completat, în mai puțin de 3 minute. KFLS a fost, de
asemenea, utilizat pe familii Mexican-Americane și neveste coreene ale bărbaților americani.
Două forme ale KFLS (tată/mamă și adolescent) sunt reproduse aici.
Norme: KFLS a fost studiat inițial pe un eșantion din Vestul de mijloc de 620 familii cu o
durată medie a mariajului de 21,4 ani (media vârstei pentru soți = 44,5 ani, media vârstei
pentru soții = 41,6 ani, media vârstei pentru copii = 15,3 ani). 34,4% din soți și 31,5% din
soții aveau educația mai jos de nivelul liceului iar 19,7% soți și 9,7% soții aveau absolvite
studii universitare. 8,4% din soți erau șomeri și 48% din soții nu aveau slujbă în afara casei.
55,6% dintre respondenți erau din mediul urban. Scorul mediu pentru tați a fost 24,19 (SD =
3,46), pentru mame 24,44 (SD = 3,16) și pentru copii 23,52 (SD = 3,94).
Scorare: Se adună scorurile pentru fiecare item. El poate varia între 4 și 28.
Fidelitate: KFLS are o bună consistență internă, cu valori ale coeficientului alpha variind
între 0,79 și 0,83. Nu sunt raportate date privind stabilitatea.
Validitate: KFLS are o bună validitate de construct, cu corelații semnificative între direcțiile
prezise privind satisfacția legată de calitatea vieții (pozitiv), locul controlului (pozitiv) și
religiozitatea (negativ). Venitul nu a fost corelat cu scorurile la KFLS.
Prima referință: Schumm, W.R., Jurich, A.P., Bollman, S.R. (1986). Characteristics of the
Kansas Family Life Satisfaction Scale in a regional sample, Psychological Reports, 58, 975-
980.
Disponibilitate: The Free Press.
KFLS – Versiunea tată/mamă
44
Pentru fiecare din următoarele 4 întrebări vă rog să indicați nivelul dv. de satisfacție
înregistrând răspunsul dv. în spațiul din stânga itemului. Utilizați scala următoare pentru a
indica răspunsul dv:
1 = Extrem de nesatisfăcut
2 = Nesatisfăcut
3 = Întrucâtva nesatisfăcut
4 = Mixt (și satisfăcut și nesatisfăcut)
5 = Întrucâtva satisfăcut
6 = Satisfăcut
7 = Extrem de satisfăcut
_____ 1. Cât de satisfăcut sunteți privind viața de familie ?
_____ 2. Cât de satisfăcut sunteți privind relația cu soțul dv. ?
_____ 3. Cât de satisfăcut sunteți privind relația dv. cu copilul/copiii ?
_____ 4. Cât de satisfăcut sunteți privind relația dintre copiii dv. (răspundeți
numai dacă aveți mai mult de un copil)
KFLS – Versiunea adolescent
Pentru fiecare din următoarele 4 întrebări vă rog să indicați nivelul dv. de satisfacție
înregistrând răspunsul în spațiul din stânga itemului. Utilizați scala următoare pentru a indica
răspunsul dv:
1 = Extrem de nesatisfăcut
2 = Nesatisfăcut
3 = Întrucâtva nesatisfăcut
4 = Mixt (și satisfăcut și nesatisfăcut)
5 = Întrucâtva satisfăcut
6 = Satisfăcut
7 = Extrem de satisfăcut
______ 1. Cât de satisfăcut sunteți privind viața de familie ?
______ 2. Cât de satisfăcut sunteți privind relația dintre părinții dv. ?
______ 3. Cât de satisfăcut sunteți privind relația cu părinții dv. ?
______ 4. Cât de satisfăcut sunteți privind relația dv. cu frații și/sau surorile dv. ? (răspundeți
numai dacă aveți vreun frate)
PARENT – CHILD RELATIONSHIP SURVEY (PCRS)
45
CHESTIONAR PRIVIND RELAȚIA PĂRINTE – COPIL
Autori: Mark A. Fine, J.R. Moreland, Andrew Schwebel
Scopul: De a măsura calitatea relațiilor părinte-copil
Descriere: PCRS este un instrument, ce cuprinde 24 de itemi și care este destinat să măsoare
percepțiile adultului privind relația părinte-copil. Original instrumentul a fost dezvoltat să
măsoare efectele divorțului asupra copilului, deși instrumentul apare a fi util pentru măsurarea
relației oricărui copil cu părinții săi (probabil, copii chiar și minori). PCRS există în două
forme, una pentru măsurarea relației copilului cu mama și alta, pentru măsurarea relației
copilului cu tatăl. Ambele forme sunt identice, exceptând faptul că cuvintele tată și mamă
sunt interșanjabile, de aceea numai o singură variantă este reprodusă aici. Totuși, factori
diferiți au apărut pentru formele de tată și mamă. Factorii pentru versiunea tată sunt: afectare
pozitivă (itemii 3, 14 și 18 – 20), implicarea tatălui (itemii 1, 2, 6, 9, 10 și 16), comunicarea
(itemii 7, 8 și 15-17), supărarea ( item 13). Pentru versiunea mamă, factorii sunt: afectare
pozitivă (itemii 1-3, 6, 7 și 15 – 23), resentiment/confuzia rolului (itemii 9 și 14), identificarea
(itemii 13, 23 și 24), și comunicarea (itemii 4, 5, 7, 8 și 15-17).
Norme: PCRS a fost studiat original pe 241 studenți, dintre care, 100 bărbați și 141 femei, cu
o medie de vârstă de 19,6 ani (SD = 4,5). 56 bărbați și 85 femei proveneau din familii
continuu intacte și ei au fost folosiți în calitate de grup de control, pentru a fi comparat cu cei
100 de studenți ce proveneau din familii divorțate. Mediile scorului total pentru relațiile
mamă-copil au fost următoarele: - bărbații proveniți din familiile divorțate – 16,7; - bărbații
provenind din familiile intacte – 16,4; - femeile provenind din familiile divorțate – 17,3; -
femeile provenind din familiile intacte – 18,9. Pentru relațiile tată-copil, mediile scorului total
au fost: - bărbați provenind din familii divorțate – 15,5; - bărbați provenind din familii intacte
– 19,3; - femei provenind din familii divorțate – 14,8; - femei provenind din familii intacte –
19,3. Respondenții din familiile divorțate au perceput relațiile cu ambii părinți semnificativ
mai negativ decât cei din familiile intacte.
Scorare: PCRS este ușor de scorat. Mai întâi se sorează invers itemii (9, 13, 14) și apoi se
însumează scorurile la itemii individuali și apoi se împarte suma la numărul de itemi pentru
un anumit factor. Scorul total este suma mediilor la subscale.
Fidelitate: PCRS are o excelentă consistență internă, cu valori alpha pentru subscalele
referitoare la tată ce variază între 0,89 și 0,94 și cu un alpha total de 0,96, cu valori alpha
pentru subscalele referitoare la mamă, ce variază între 0,61 (identificare) și 0,94. Date privind
stabilitatea nu sunt oferite.
Validitate: PCRS are o bună validitate grupuri cunoscute și predictivă, discriminând

semnificativ între copiii ce provin din familii divorțate și cei ce provin din familii intacte.
Prima referință: Fine, M.A., Schwebel, A.I. (1983). Long-term effects of divorce on parent-
cild relationships, Developmental Psychology, 19, 703-713. Instrument reprodus cu
permisiunea lui M.A. Fine, Dept. Of Psychology, Univ. of Dayton, Dayton, OH 45469-1430.
PCRS
46
Father Scale
Vă rog completați răspnsurile la următorii itemi referitori la tatăl dv.
1. Cât de mult timp considerați că îl petreceți cu tatăl dv. ? 1 2 3 4 5 6 7

(1 = aproape deloc, 7 = foarte mult)
2. Cât de bine credeți că ați menținut o relație constantă 1 2 3 4 5 6 7

cu tatăl dv. ?
(1 = deloc, 7 = extrem de bine)
3. Cât de mult vă încredeți în tatăl dv. ? 1 2 3 4 5 6 7

(1 = deloc, 7 = foarte mult)
4. Cât de încrezător ești că tatăl tău nu te-ar ridiculiza și nu 1 2 3 4 5 6 7

ar râde de tine dacă ar fi să discutați despre o problemă ?
(1 = deloc, 7 = în cel mai înalt grad)
5. Cât de încrezător ești că tatăl tău te-ar ajuta când 1 2 3 4 5 6 7

ai avea o problemă ?
6. Cât de aproape credeți că sunteți față de tatăl dv. ? 1 2 3 4 5 6 7

(1 = foarte distant, 7 = foarte apropiat)
7. Cât de confortabil v-ați simți dacă ați aborda cu tatăl 1 2 3 4 5 6 7

dv. o problemă romantică ?
8. Cât de confortabil v-ați simți vorbind cu tatăl dv. 1 2 3 4 5 6 7

despre o problemă de la școală ?
9. Cât de confuz sunteți referitor la rolul exact pe care 1 2 3 4 5 6 7

îl are tatăl în viața dv. ?
10. Cât de corect credeți că înțelegeți sentimentele, 1 2 3 4 5 6 7

gândurile și comportamentul tatălui dv. ?
11. Cât de ușor accepți slăbiciunea tatălui tău ? 1 2 3 4 5 6 7

12. În ce măsură vă gândiți la tatăl dv. ca la un adult 1 2 3 4 5 6 7

cu viața lui proprie, în opoziție cu modul de a
47
vă gândi la el numai ca la propriul tată ?
(1 = gîndesc numai ca tată, 7 = îl văd ca adult cu
viața lui proprie)
13. Cât de des vă supărați pe tatăl dv. ? 1 2 3 4 5 6 7

(1 = aproape niciodată, 7 = destul de des)
14. În general, cât de mult sunteți nemulțumit de 1 2 3 4 5 6 7

tatăl dv. ?
( 1 = deloc, 7 = foarte mult)
15. Cât de bine comunici cu tatăl tău ? 1 2 3 4 5 6 7

16. Cât de bine înțelege tatăl tău nevoile, sentimentele 1 2 3 4 5 6 7

și comportamentul tău ?
17. Cât de bine te ascultă tatăl tău ? 1 2 3 4 5 6 7

18. Cât de mult ții la tatăl tău ? 1 2 3 4 5 6 7

19. Când ești departe de casă, cât de mult simți 1 2 3 4 5 6 7

că îți lipsește tatăl ?
20. Cât de mult îți respecți tatăl ? 1 2 3 4 5 6 7

21. Cât de mult apreciați opinia tatălui dv. ? 1 2 3 4 5 6 7

22. Cât de mult îți admiri tatăl ? 1 2 3 4 5 6 7

23. Cât de mult ți-ar place să fii ca tatăl tău ? 1 2 3 4 5 6 7

24. Cât de mult ai fi satisfăcut dacă stilul de viață 1 2 3 4 5 6 7

al tatălui tău ar fi ca al tău propriu ?
PARENTAL AUTHORITY QUESTIONNAIRE (PAQ)
48
CHESTIONARUL PRIVIND AUTORITATEA PARENTALĂ
Autor: John R. Buri
Scopul: De a măsura autoritatea parentală
Descriere: PAQ este un instrument ce conține 30 de itemi și care este destinat să măsoare
autoritatea parentală sau practicile disciplinare din punctul de vedere al copilului (de orice
vârstă). PAQ are 3 subscale bazate pe prototipurile autorității parentale: permisiv – părinții
relativ calzi, ce nu solicită, nu controlează (P: itemii 6, 10, 13, 14, 17, 19, 21, 24, 28);
autoritar – părinți care apreciază obediența și care încercă să controleze conduita copiilor lor,
adesea folosind proceduri disciplinare (A: itemii 2, 3, 7, 9, 12, 16, 18, 25, 26, 29); echilibrat –
căzând oarecum între cele două dimensiuni, utilizând modele de parentalitate ferme, clare, dar
flexibile și raționale (F. itemii 4, 5, 8, 11, 15, 20, 22, 23, 27, 30). Formele pentru mamă și tată
sunt identice exceptând elementele referitoare la sex.
Norme: PAQ inițial a fost studiat pe 119 studente (media vârstei = 18,7) și 111 studenți
(media vârstei = 19,9). Norme actuale nu sunt disponibile.
Scorare: PAQ este scorat ușor însumând scorurile la itemii individuali pentru a obține
scorurile la subscale. Scorurile la fiecare subscală variază între 10 și 30.
Fidelitate: PAQ are o bună consistență internă cu valori ale coeficientului alpha ce variază
între 0,74 și 0,87. Stabilitatea PAQ este, de asemenea, foarte bună, cu valori ale coeficientului
de fidelitate test-retest (2 săptămâni) ce variaxă între 0,77 și 0,92.
Validitate: PAQ are o destul de bună validitate de construct, cu autoritarismul corelând invers
cu autoaprecierea respondenților și competența corelând pozitiv cu autoaprecierea.
Permisiivitatea nu a fost relaționată cu autoaprecierea.
Prima referință: Buri, J.R. (1991). Parental Authority Questionnaire, Journal of Personality
and Social Assessment, 57, 110 – 119.
Disponibilitate: Dr. John R. Buri, Department of Psychology, University of St. Thomas, 2115
Summit Avenue, St. Paul, MN 55105.
PAQ aparținând mamelor
49
Instrucțiuni: Pentru fiecare din următoarele afirmații încercuiți numărul de pe scala cu 5
puncte ( 1 = dezacord puternic, 5 = acord puternic) care descrie cel mai bine măsura în care
acestea se aplică în cazul tău și al mamei tale. Citește cu atenție și vezi dacă afirmațiile se
aplică pe tine și pe mama ta în timpul anilor în care ai crescut acasă. Nu există răspunsuri
bune sau greșite, de aceea nu consumați prea mult timp pentru fiecare item. Asigurați-vă că nu
ați omis nici un item.
1 = dezacord puternic
2 = dezacord
3 = nici acord nici dezacord
4 = acord
5 = acord puternic
1. În perioada mea de creștere mama mea credea că într-o 1 2 3 4 5

casă normală copiii trebuie să aibă calea lor așa cum
și părinții lor au avut-o.
2. Chiar dacă copiii nu au fost de acord cu ea, mama mea 1 2 3 4 5

credea că este spre binele nostru dacă eram forțați să
ne conformăm la ceea ce credea ea că este bine
3. Când mama mea îmi spunea să fac ceva, ea se aștepta 1 2 3 4 5

ca eu să fac imediat fără a întreba ceva
4. Când eram în creștere, odată ce politica familiei 1 2 3 4 5

era stabilită, mama mea discuta asupra rațiunii
din spatele acesteia.
5. Mamea mea a încurajat întotdeauna conversațiile 1 2 3 4 5

când simțeam că regulile familiale și restricțiile
erau neraționale
6. Mama mea a crezut întotdeauna că copiii au 1 2 3 4 5

nevoie să fie liberi în a face ce le trece prin minte
și să facă ceea ce vor să facă, chiar dacă ei nu sunt
de acord cu ceea ce vor părinții lor.
7. În perioada copilăriei mele mama nu-mi permitea 1 2 3 4 5

să comentez nici o decizie pe care o lua
8. În perioada copilăriei mele mama direcționa activi- 1 2 3 4 5

tățile și deciziile copiilor în cadrul familiei folo-
sind raționamentul și disciplina
9. Mama mea credea întotdeauna că mai multă forță 1 2 3 4 5

trebuie să fie utilizată de părinți pentru a-i
determina pe copii să se comporte în maniera
în care ar fi dorit ei
10. În perioada copilăriei mele mama mea nu credea 1 2 3 4 5
că eu trebuia să mă supun regulilor privind conduita
50
doar pentru că cineva cu autoritate le stabilise
11. În perioada copilăriei mele am știut ce aștepta 1 2 3 4 5

de la mine mama mea în cadrul familiei, dar
eu de asemenea mă simțeam liber să discut
despre acele așteptări cu mama mea când
credeam că ele sunt neraționale
12. Mama mea credea că părinții înțelepți trebuie 1 2 3 4 5

să-și învețe copiii cât mai devreme posibil
despre cine este șef în familie
13. În perioada copilăriei mele, mama mea rar îmi 1 2 3 4 5

spunea despre așteptări și direcții privind
comportamentul meu
14. În cea mai mare parte a timpului din copilăria mea 1 2 3 4 5

mama făcea ceea ce copiii din familie doreau
când lua deciziile familiei
15. Pe măsură ce creșteau copiii în familia mea 1 2 3 4 5

mama ne oferea în mod consistent direcții și
îndrumare în moduri raționale și obiective.
16. În perioada copilăriei mele mama devenea 1 2 3 4 5

foarte supărată dacă eu încercam să nu fiu de
acord cu ea.
17. Mama mea crede că cele mai multe dintre 1 2 3 4 5

problemele din societate ar putea fi rezolvate
dacă părinții nu ar restricționa activitățile,
deciziile și dorințele copiilor lor
18. În perioada copilăriei mele mama mea îmi spunea 1 2 3 4 5

ce conduită aștepta de la mine și, dacă nu-i
îndeplineam așteptările, mă pedepsea.
19. În perioada copilăriei mele mama mea mă lăsa 1 2 3 4 5

să decid multe lucruri pentru mine fără prea
multe îndrumări din partea ei.
20. În perioada copilăriei mele mama mea lua 1 2 3 4 5

în considerație opiniile copiilor când lua decizii
familiale, dar nu decidea pentru ceva doar
simplu pentru că copiii îl doreau.
21. Mama mea nu se vedea pe sine ca fiind 1 2 3 4 5

responsabilă pentru direcționarea și
51
ghidarea comportamentului meu în perioada
copilăriei mele
22. Mama mea avea în mod clar standarde de 1 2 3 4 5

conduită pentru copiii din casa noastră, în perioada
copilăriei mele, dar ea era dispusă să adapteze
aceste standarde la nevoile individuale ale
fiecărui copil din familie
23. Mama mea mi-a oferit îndrumări pentru comporta- 1 2 3 4 5

mentul și activitățile din perioada copilăriei mele și
aștepta să urmez aceste direcții, dar era întotdeauna
dispusă să asculte preocupările mele și să discute
această direcție cu mine
24. În perioada copilăriei mele mama mea îmi permitea 1 2 3 4 5

să îmi formulez propriul meu punct de vedere privind
problemele de familie și, în general, îmi dădea
voie să decid pentru mine însumi ce voi face
25. Mama mea credea întotdeauna că cele mai multe 1 2 3 4 5

probleme în societate ar putea fi rezolvate dacă
am putea determina părinții să negocieze strict
și convingător cu copiii lor când aceștia nu fac
ceea ce este de presupus să facă în perioada
copilăriei
26. În perioada copilăriei mele mama mea îmi spunea 1 2 3 4 5

adesea ce aștepta de la mine să fac și cum să fac
27. În perioada copilăriei mele mama mea îmi dădea 1 2 3 4 5

clare indicații pentru comportamentele și activitățile
mele, dar era de asemenea înțelegătoare când nu
eram de acord cu ea.
28. În perioada copilăriei mele mama mea nu direcționa 1 2 3 4 5

conduitele, activitățile și dorințele copiilor din familie
29. În copilăria mea am știut ce aștepta mama mea de la 1 2 3 4 5

mine în familie și ea insista să mă conformez la acele
așteptări simplu din respect pentru autoritatea sa
30. În copilăria mea, dacă mama lua o decizie în 1 2 3 4 5

familie care mă rănea, ea era dispusă să discutăm
despre această decizie și să o admit dacă ea
făcea o greșeală.
SOCIAL SUPPORT INDEX (SSI)
52
INDEXUL SUPORTULUI SOCIAL
Autori: Hamilton McCubbin, Joan Patterson, Thomas Glyn
Scopul: De a măsura suportul social al familiei
Descriere: SSI este un instrument, ce cuprinde 17 itemi și care este destinat să măsoare
gradul în care familiile găsesc sprijin în comunitățile lor. Suportul social a fost găsit într-un
număr de studii ca fiind o piedică importantă pentru factorii crizei familiale și un factor al
rezilienței familiale în promovarea restabilirii familiei, precum și un mediator al distresului
familial. Acesta este un important instrument particular pentru examinarea extindereii
comunității bazate pe suport social ca un ingredient în reziliența familială. SSI a fost folosit pe
mii de familii din Vestul Europei și din SUA, incluzând familii ale funcționarilor unor bănci
rurale și familii cu diferite origini etnice, cum ar fi, asiatici, nativi havaieni, caucazieni, afro-
americani.
Norme: SSI a fost studiat pe mii de familii, incluzând familii de fermieri, familii Nativ
havaiene, familii de militari, familii ale executorilor de investiții și familii ale funcționarilor
din bănci rurale. Mediile la SSI au variat între 35,8 (SD = 7,9) pentru 720 funcționari la bănci
rurale și 46,4 (SD = 8,2) pentru 423 pentru familii de fermieri din vestul de mijloc. Mediile
specifice și deviațiile standard pentru un număr de grupuri sunt disponibile în referința
primară.
Scorare: Scorul pentru SSI este obținut prin însumarea scorurilor la itemii individuali după
ce itemii 7, 9, 10, 13, 14 și 17 sunt invers scorați pentru a se asigura că toți itemii sunt scorați
în aceeași direcție pozitivă.
Fidelitate: SSI are o foarte bună consistență internă cu valori ale coeficientului alpha pentru
câteva eșantioane de 0,82. De asemenea, el are o bună stabilitate cu o valoare a coeficientului
de corelație test-retest de 0,83.
Validitate: SSI are o bună validitate concurentă, fiind corelat cu criteriul bunăstării familiale.
El arată că sprijinul social al comunității variază de-a lungul stadiilor ciclului de viață familial
de la cel mai de jos punct al vârstei școlare până la cel mai înalt stadiu, al cuibului gol. SSI s-a
dovedit, de asemenea, a fi un important predictor al rezilienței familiale și este corelat pozitiv
cu încrederea familiilor în confruntarea cu situațiile. Printre familiile minorităților SSI a
corelat negativ cu distresul familial și pozitiv cu bunăstarea familiei.
Prima referință: McCubbin, H.I., Patterson, J., Glynn, T. Social Support Index (SSI). În H. I.
McCubbin, A.I. Thompson, M.A. McCubbin (1996). Family Assessment: Resiliency, Coping
and Adaptation. Inventories for Research and Practice. Madison: University of Wisconsin,
357-389.
Disponibilitate: În cartea citată mai sus se găsesc informații privind permisiunea de a utiliza
acest instrument.
SSI
53
Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos și decideți pentru familia dv. dacă sunteți: 0. Puternic
dezacord; 1. Dezacord; 2. Neutru; 3. Acord; 4. Acord puternic și încercuiți numărul ce
corespunde răspunsului ales.
Deci, sarcina dv. este de a indica cât de mult sunteți de acord cu fiecare dintre afirmațiile de
mai jos referitor la comunitatea și familia dv.
1. Dacă aș avea o urgență, chiar și oamenii pe care nu-i cunosc 0 1 2 3 4

din această comunitate ar fi dispuși să mă ajute
2. Mă simt bine când sacrific și ofer din timpul și din energia 0 1 3 3 4
mea membrilor familiei mele
3. Lucrurile pe care le fac pentru membrii familiei mea și cele 0 1 2 3 4
pe care ei le fac pentru mine mă fac să mă simt parte a
acestui important grup
4. Oamenii de pe aici știu că pot primi ajutor de la comunitate 0 1 2 3 4
dacă sunt în dificultate
5. Am prieteni care îmi spun ce valoare sunt eu și ce pot să 0 1 2 3 4
fac.
6. Ooamenii pot să depindă unul de altul în această comunitate 0 1 2 3 4
7. Membrii familiei mele adesea ascultă când le spun 0 1 2 3 4
problemele și preocupările mele
8. Prietenii din această comunitate sunt parte a activităților 0 1 2 3 4
mele cotidiene
9. Există momente când unii membri ai familiei fac lucruri 0 1 2 3 4
ce-i determină pe alți membri să se simtă nefericiți
10. Am nevoie să fiu foarte atent cât de mult fac pentru 0 1 2 3 4
prietenii mei deoarece ei proiftă de mine
11. Faptul că locuiesc în această comunitate îmi oferă 0 1 2 3 4
un sentiment de siguranță
12. Membrii familiei mele fac un efort ca să-mi arate 0 1 2 3 4
dragostea și afecțiunea lor.
13. Există un sentiment în această comunitate precum că 0 1 2 3 4
oamenii nu trebuie să fie prea prietenoși unul cu altul
14. Aceasta nu este o comunitate foarte bună ca să aduci 0 1 2 3 4
copii în ea.
15. Mă simt în siguranță când știu că sunt la fel de 0 1 2 3 4
important pentru prietenii mei la fel cum sunt și eu
pentru ei
16. Am câțiva prieteni apropiați în afara familiei care 0 1 2 3 4
știu că realmente le pasă de mine și mă iubesc
17. Membrii familiei mele nu par a mă înțelege; mă simt 0 1 2 3 4
luat drept bun.
54
55

Teste Pentru Cuplu Si Familie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Pentru Cuplu Si Familie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DYADIC ADJUSTEMENT SCALE (DAS)

SCALA ADAPTĂRII DIADICE

Autor: Graham B. Spanier

Scopul: de a măsura calitatea mariajului sau a unor cupluri similare

Norme: DAS a fost dezvoltată pe un eșantion de căsătoriți (n=218) și persoane divorțate

Fidelitate: Ca și scor total DAS are o impresionantă consistență internă, cu o valoare a

Validitate: Instrumentul a fost prima dată verificat cu procedurile validității de conținut

Disponibilitate: articol din revistă.

_____ 1. Gestionarea resurselor financiare familiale

23. Vă sărutați partenerul ?

În fiecare zi Aproape în fiecare zi Ocazional Rar Niciodată

____ 25. Aveți un schimb stimulativ de idei

Da Nu 29. Fiind prea obosit pentru sex

KANSAS MARITAL CONFLICT SCALE

Autori: Kenneth Eggeman, Virginia Moxley și Walter R. Schumm

Scopul: de a măsura conflictul marital

____ 1. Începeți amândoi să vă înțelegeți reciproc sentimentele într-un mod rezonabil de

COMPETITIVENES SCALE (CS)

Autor: Mary R. Laner

Scop: De a măsura competitivitatea partenerului într-o relație

Descriere: CS este un instrument ce cuprinde un număr de 50 de itemi, repartizați pe 3

Fidelitate: Nu sunt date disponibile.

Disponibilitate: Dr. Mary Laner, Professor, Department of Sociology, Arizona State

Ac. trăsătură/calitate/conduită este

U 1. Etalează puterea brută ( ) ( ) ( )

U 35. Acționează sofisticat, ca un „mare înțelept” ( ) ( ) ( )

LIFE DISTRESS INVENTORY (LDI)

Autori: Edwin J. Thomas, Marianne Yoshioca, Richard D. Ager

Scopul: de a măsura nivelul distresului asociat cu 18 arii ale vieții.

Descriere: Inventarul, ce cuprinde 18 itemi, este un instrument de auto-ierarhizare, ce

a) Mai distresat ca niciodată

Relația cu alte rude 7 6 5 4 3 2 1

Rolul alcoolului acasă 7 6 5 4 3 2 1

Satisfacția privind viața 7 6 5 4 3 2 1

Așteptările privind viitorul 7 6 5 4 3 2 1

LOCKE-WALLACE MARITAL ADJUSTMENT TEST (LWMAT)

Autori: Harvey J. Locke și Karl M. Wallace

Scop: De a măsura adaptarea maritală

Norme: Datele normative sunt disponibile de pe un eșantion de 236 de cupluri maritale.

Fidelitate: Consistența internă a fost estimată utilizând formula Spearman-Brown,

Validitatea: LWMAT dispune de o validitate de grupuri, discriminând între cuplurile

Disponibilitate: articolul din jurnal.

Itemii Întotdea- Aproape Dezacord Dezacord Aproape Întotdea-

10. Când apar certuri, dezacorduri, de obicei ele se termină astfel:

12. În timpul liber dv. preferați în general: să ieșiți _____

Partenerul dv. preferă în general: să ieșiți _____

13. V-ați dorit vreodată să nu vă fi căsătorit ?

14. Dacă ar fi să o luați dela început, credeți că:

15 v-ați căsători cu aceeași persoană

15. Aveți încredere în partenerul dv. ?

MARITAL HAPPINESS SCALE (MHS)

Autori: Nathan H. Azrin, Barry T. Naster, Robert Jones

Scopul: de a măsura nivelele fericirii maritale

Fidelitate: Date nu sunt prezentate în prima referință.

Disponibilitate: Dr. N. Azrin, 5151 Bayview Drive, Ft. Lauderdale, FL 33308.

Complet nefericit Complet fericit

Progresul academic (sau 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

RELATIONSHIP ASSESSMENT SCALE (RAS)

Autor: Susan S. Hendrick

Scopul: De a măsura satisfacția relaționării interpersonale

Descriere: RAS este un instrument ce cuprinde 7 itemi desemnați să măsoare satisfacția în

Scorare: După scorarea inversă a itemilor 4 și 7, se adună scorurile la toți itemii (A = 1, E =

Prima referință: Hendrick, S.S. (1988). A generic measure of relationship satisfaction,